ORDIN
Nr. 4786 din 1 septembrie 2003
privind disciplinele si programele pentru examenul de bacalaureat 2004*)
ACT EMIS DE: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 269 bis din 26 martie 2004
*) Ordinul nr. 4.786/2003 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 269 din 26 martie 2004 si este reprodus si in acest numar bis.
In baza prevederilor Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 741/2003 privind organizarea si
functionarea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului,
ministrul educatiei, cercetarii si tineretului emite prezentul ordin.
Art. 1
Se aproba Lista disciplinelor la care se sustine examenul de bacalaureat
pentru probele d), e) si f), mentionate in anexa nr. 2 "Metodologia de
organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat - 2004" la Ordinul
ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 4.785/2003. Lista este
prevazuta in anexa nr. 1*) care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Se aproba Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat din
sesiunile anului 2004, prevazute in anexa nr. 2*) care face parte integranta
din prezentul ordin.
------------
*) Anexele nr. 1 si 2 sunt reproduse in facsimil.
Art. 3
Prezentul ordin se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 4
Directia generala pentru invatamant preuniversitar, Directia generala
pentru invatamant in limbile minoritatilor nationale si accesul la educatie,
Directia generala invatamant superior, Serviciul national de evaluare si
examinare, inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti si
conducerile unitatilor de invatamant vor duce la indeplinire prevederile
prezentului ordin.
Ministrul educatiei, cercetarii si tineretului,
Alexandru Athanasiu
ANEXA 1
LISTA DISCIPLINELOR
la care se sustine examenul de bacalaureat 2004 pentru probele d), e) si f)
A. FILIERA TEORETICA
______________________________________________________________________________
| | Proba
|
|Specializare
|________________________________________________________________|
| | D |E: O proba la alegere |F: O proba la alegere
|
| |(proba scrisa)|din aria curriculara, |dintre disciplinele din
|
| | |corespunzatoare |celelalte arii
|
| | |specializarii |curriculare, alta decat
|
| | |(proba scrisa) |cele sustinute anterior
|
| | | |(proba scrisa sau
|
| | | |practica)
|
|_____________|______________|________________________|________________________|
|Filologie |Istoria |O limba moderna studiata|Matematica, Fizica,
|
| |romanilor sau |in liceu (alta decat cea|Chimie, Biologie,
|
| |Geografia |sustinuta la proba b), |Istorie, Geografie,
|
| |Romaniei |Limba latina |Stiinte socio-umane
|
| | | |(proba scrisa),
Educatie|
| | | |fizica (proba practica)
|
|_____________|______________|________________________|________________________|
|Stiinte |Istoria |Istorie, Geografie, |O limba moderna (alta
|
|sociale |romanilor sau |Stiinte socio-umane |decat cea sustinuta la
|
| |Geografia | |proba b), Matematica,
|
| |Romaniei | |Fizica, Chimie,
Biologie|
| | | |(proba scrisa),
Educatie|
| | | |fizica (proba practica)
|
|_____________|______________|________________________|________________________|
|Matematica- |Matematica |Fizica, Chimie, |O limba moderna (alta
|
|informatica | |Biologie, Informatica |decat cea sustinuta la
|
| | | |proba b), Istorie,
|
| | | |Geografie, Stiinte
|
| | | |socio-umane (proba
|
| | | |scrisa), Educatie
fizica|
| | | |(proba practica)
|
|_____________|______________|________________________|________________________|
|Stiinte ale |Matematica |Fizica, Chimie, Biologie|O limba moderna (alta
|
|naturii | | |decat cea sustinuta la
|
| | | |proba b), Istorie,
|
| | | |Geografie, Stiinte
|
| | | |socio-umane (proba
|
| | | |scrisa), Educatie
fizica|
| | | |(proba practica)
|
|_____________|______________|________________________|________________________|
NOTA:
1 - Lista disciplinelor socio-umane contine: Logica si argumentare,
Psihologie, Economie, Filosofie, la care se adauga, pentru specializarea
Stiinte sociale, disciplina Sociologie.
2 - Nu se pot inscrie pentru sustinerea probei f) la disciplina Educatie
fizica si sport candidatii, care, in ultimul an de liceu, au fost scutiti
medical cel putin un semestru la aceasta disciplina.
3 - In cadrul examenului de bacalaureat, candidatii nu pot sustine aceeasi
disciplina la probe diferite. De exemplu, candidatii care au sustinut la proba
d) Istoria romanilor nu mai pot sustine la proba f) disciplina Istorie.
B. FILIERA TEHNOLOGICA
______________________________________________________________________________
| | | Proba
|
|Profil |Specializare
|___________________________________________________|
| | | D |E: O proba la alegere|F: O proba la
|
| | | (proba |din aria curriculara,|alegere dintre
|
| | | scrisa) |corespunzatoare |disciplinele din
|
| | | |specializarii |celelalte arii
|
| | | |(proba scrisa) |curriculare, alta
|
| | | | |decat cele
|
| | | | |sustinute
anterior|
| | | | |(proba scrisa sau
|
| | | | |practica)
|
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Servicii |Turism si |Matematica|Marketing, Economia |Fizica, Chimie,
|
| |alimentatie | |intreprinderii |Biologie,
Istorie,|
| |publica | | |Geografie,
Stiinte|
| |________________|__________|_____________________|socio-umane,
|
| |Administrativ |Matematica|Contabilitate, |Educatie
|
| | | |Economia |antreprenoriala
|
| | | |intreprinderii |(proba scrisa),
|
| |________________|__________|_____________________|Educatie fizica
|
| |Economic |Matematica| |(proba practica)
|
| |________________|__________|_____________________|
|
| |Posta |Matematica|Exploatare postala |
|
| | | |Economia |
|
| | | |intreprinderii |
|
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Resurse |Industrie |Matematica|Operatii unitare si |Fizica, Chimie,
|
|naturale |alimentara | |utilaje in industria |Biologie,
Istorie,|
|si | | |alimentara, Ecologie |Geografie,
Stiinte|
|protectia| | |si protectia mediului|socio-umane,
|
|mediului |________________|__________|_____________________|Educatie
|
| |Protectia |Matematica|Analiza factorilor de|antreprenoriala
|
| |mediului | |mediu, Ecologie si |(proba scrisa),
|
| | | |protectia mediului |Educatie fizica
|
| |________________|__________|_____________________|(proba practica)
|
| |Chimie |Matematica|Procese si utilaje, |
|
| |industriala | |Ecologie si protectia| |
| | | |mediului |
|
| |________________|__________|_____________________|
|
| |Agricol si |Matematica|Agropedologie, |
|
| |agromontan | |Ecologie si protectia|
|
| | | |mediului |
|
| |________________|__________|_____________________|
|
| |Veterinar |Matematica|Anatomia si |
|
| | | |fiziologia animalelor|
|
| | | |domestice, Ecologie |
|
| | | |si protectia mediului|
|
| |________________|__________|_____________________|
|
| |Silvic |Matematica|Silvicultura, |
|
| | | |Ecologie si protectia|
|
| | | |mediului |
|
| |________________|__________|_____________________|
|
| |Prelucrarea |Matematica|Tehnologia mobilei, |
|
| |lemnului | |Ecologie si protectia|
|
| | | |Mediului |
|
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Tehnic |Telecomunicatii |Matematica|Masuratori speciale |Fizica, Chimie,
|
| | | |in telecomunicatii, |Biologie,
Istorie,|
| | | |Solicitari si |Geografie, Stiinte|
| | | |masurari tehnice |socio-umane,
|
| |________________|__________|_____________________|Educatie
|
| |Electronica si |Matematica|Masurari electrice si|antreprenoriala
|
| |automatizari | |electronice, |(proba scrisa),
|
| | | |Solicitari si |Educatie fizica
|
| | | |masurari tehnice |(proba practica)
|
| |________________|__________|_____________________|
|
| |Electrotehnica |Matematica|Masurari electrice si|
|
| | | |electronice, |
|
| | | |Solicitari si |
|
| | | |masurari tehnice |
|
| |________________|__________|_____________________|
|
| |Mecanica |Matematica|Organe de masini si |
|
| | | |mecanisme, Solicitari|
|
| | | |si masurari tehnice |
|
| |________________|__________|_____________________| |
| |Lucrari publice |Matematica|Desen de constructii |
|
| |- constructii | |si instalatii, |
|
| | | |Solicitari si | |
| | | |masurari tehnice |
|
| |________________|__________|_____________________|
|
| |Textile |Matematica|Materii prime |
|
| | | |textile, Solicitari |
|
| | | |si masurari tehnice |
|
| |________________|__________|_____________________|
|
| |Pielarie |Matematica|Materii prime pentru |
|
| | | |industria de |
|
| | | |pielarie, Solicitari |
|
| | | |si masurari tehnice |
|
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
NOTA:
1 - Lista disciplinelor socio-umane contine: Logica si argumentare,
Psihologie, Economie, Filosofie.
2 - Nu se pot inscrie pentru sustinerea probei f) la disciplina Educatie
fizica candidatii care, in ultimul an de liceu, au fost scutiti medical cel
putin un semestru la aceasta disciplina.
3 - In cadrul examenului de bacalaureat, candidatii nu pot sustine aceeasi
disciplina la probe diferite. De exemplu, candidatii care au sustinut la proba
d) Istoria romanilor nu mai pot sustine la proba f) disciplina Istorie.
C. FILIERA VOCATIONALA
______________________________________________________________________________
| | | Proba
|
|Profil |Specializare
|___________________________________________________|
| | | D |E: O proba la alegere|F: O proba la
|
| | | (proba |din aria curriculara,|alegere dintre
|
| | | scrisa) |corespunzatoare |disciplinele din
|
| | | |specializarii |celelalte arii
|
| | | |(proba scrisa sau |curriculare, alta
|
| | | |proba practica) |decat cele
|
| | | | |sustinute
anterior|
| | | | |(proba scrisa sau
|
| | | | |proba practica)
|
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Artistic |Arhitectura, |Istoria |Istoria artelor si |O limba moderna
|
| |arte ambientale |romanilor,|arhitecturii (proba |(alta decat cea
|
| |si design |Geografia |scrisa), Studiul |sustinuta la
proba|
| | |Romaniei |formelor si desen |b), Matematica,
|
| | | |(proba practica) |Fizica, Chimie,
|
| |________________|__________|_____________________|Biologie,
Istorie,|
| |Arte plastice |Istoria |Istoria artelor si |Geografie,
Stiinte|
| |si decorative |romanilor,|arhitecturii (proba |socio-umane
(proba|
| | |Geografia |scrisa), Studiul |scrisa), Educatie
|
| | |Romaniei |formelor si desen |fizica (proba
|
| | | |(proba practica) |practica)
|
|
|________________|__________|_____________________|__________________|
| |Coregrafie |Istoria |Istoria baletului |O limba moderna
|
| | |romanilor,|(proba scrisa), Dans |(alta decat cea
|
| | |Geografia |clasic sau Dans |sustinuta la
proba|
| | |Romaniei |modern (proba |b), Matematica,
|
| | | |practica, in functie |Fizica, Chimie,
|
| | | |de specialitate) |Biologie,
Istorie,|
| |________________|__________|_____________________|Geografie,
Stiinte|
| |Muzica |Istoria |Istoria muzicii |socio-umane
(proba|
| | |romanilor,|(proba scrisa), |scrisa), Educatie
|
| | |Geografia |Instrument sau Canto |fizica (proba
|
| | |Romaniei |sau Teorie-solfegiu- |practica)
|
| | | |dictat (proba |
|
| | | |practica, in functie |
|
| | | |de specialitate) | |
| |________________|__________|_____________________|
|
| |Teatru |Istoria |Istoria teatrului |
|
| | |romanilor,|(proba scrisa), Arta |
|
| | |Geografia |actorului (proba |
|
| | |Romaniei |practica) |
|
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Pedagogic|Bibliotecar- |Istoria |Biblioteconomie, |O limba moderna
|
| |documentarist |romanilor,|Pedagogie (proba |(alta decat cea
|
| | |Geografia |scrisa) |sustinuta la
proba|
| | |Romaniei | |b), Matematica,
|
| |________________|__________|_____________________|Fizica, Chimie,
|
| |Instructor- |Istoria |Pedagogie (proba |Biologie,
Istorie,|
| |animator |romanilor,|scrisa) |Geografie,
Stiinte|
| | |Geografia | |socio-umane
(proba|
| | |Romaniei | |scrisa), Educatie
|
| |________________|__________|_____________________|fizica (proba
|
| |Instructor |Istoria |Pedagogie (proba |practica)
|
| |pentru |romanilor,|scrisa) |
|
| |activitati |Geografia | | |
| |extrascolare |Romaniei | |
|
| |________________|__________|_____________________|
|
| |Pedagog scolar |Istoria |Pedagogie (proba | |
| | |romanilor,|scrisa) |
|
| | |Geografia | |
|
| | |Romaniei | |
|
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Educatie |Liceu cu program|Istoria |Pregatire teoretica |O limba moderna
|
|fizica |sportiv |romanilor,|sportiva (proba |(alta decat cea
|
|si sport | |Geografia |scrisa), Maiestrie |sustinuta la
proba|
| | |Romaniei |sportiva (proba |b), Matematica,
|
| | | |practica) |Fizica, Chimie,
|
| | | | |Biologie,
Istorie,|
| | | | |Geografie,
Stiinte|
| | | | |socio-umane
(proba|
| | | | |scrisa)
|
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Militar |Muzici militare |Istoria |Istoria muzicii |O limba moderna
|
| | |romanilor,|(proba scrisa), |(alta decat cea
|
| | |Geografia |Instrument (proba |sustinuta la
proba|
| | |Romaniei |practica) |b), Matematica,
|
| | | | |Fizica, Chimie,
|
| | | | |Biologie,
Istorie,|
| | | | |Geografie,
Stiinte|
| | | | |socio-umane
(proba|
| | | | |scrisa),
Pregatire|
| | | | |militara,
Educatie|
| | | | |fizica (proba
|
| | | | |practica)
|
|
|________________|__________|_____________________|__________________|
| |Matematica- |Matematica|Fizica, Chimie, |O limba moderna
|
| |informatica | |Biologie, Informatica|(alta decat cea
|
| | | |(proba scrisa) |sustinuta la
proba|
| | | | |b), Istorie,
|
| | | | |Geografie,
Stiinte|
| | | | |socio-umane
(proba|
| | | | |scrisa),
Pregatire|
| | | | |militara,
Educatie|
| | | | |fizica (proba
|
| | | | |practica)
|
| |________________|__________|_____________________|__________________|
| |Stiinte-sociale |Istoria |Istorie, Geografie, |O limba moderna
|
| | |romanilor |Stiinte socio-umane |(alta decat cea
|
| | |sau |(proba scrisa) |sustinuta la
proba|
| | |Geografia | |b), Limba latina,
|
| | |Romaniei | |Matematica,
|
| | | | |Fizica,
|
| | | | |Chimie, Biologie
|
| | | | |(proba scrisa),
|
| | | | |Pregatire
|
| | | | |militara,
|
| | | | |Educatie fizica
|
| | | | |(proba practica)
|
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Teologic |Ortodox |Istoria |Dogmatica ortodoxa, |O limba moderna
|
| | |romanilor |Istoria Bisericii |(alta decat cea
|
| | |sau |Ortodoxe Romane |sustinuta la
proba|
| | |Geografia |(proba scrisa) |b), Limba latina,
|
| | |Romaniei | |Limba greaca,
|
| | | | |Matematica,
|
| | | | |Fizica, Chimie,
|
| | | | |Biologie,
Istorie,|
| | | | |Geografie,
Stiinte|
| | | | |socio-umane
(proba|
| | | | |scrisa), Educatie
|
| | | | |fizica (proba
|
| | | | |practica)
|
|
|________________|__________|_____________________|__________________|
| |Patrimoniu |Istoria |Dogmatica ortodoxa, |O limba moderna
|
| |cultural |romanilor |Istoria Bisericii |(alta decat cea
|
| | |sau |Ortodoxe Romane |sustinuta la
proba|
| | |Geografia |(proba scrisa), |b), Limba latina,
|
| | |Romaniei |Studiul formelor |Matematica,
|
| | | |si desen (proba |Fizica, Chimie,
|
| | | |practica) |Biologie,
Istorie,|
| | | | |Geografie,
Stiinte|
| | | | |socio-umane
(proba|
| | | | |scrisa), Educatie
|
| | | | |fizica (proba
|
| | | | |practica)
|
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Teologic |Catolic |Istoria |Studiul Vechiului si |O limba moderna |
| | |romanilor |Noului Testament, |(alta decat cea
|
| | |sau |Catehism (proba |sustinuta la
proba|
| | |Geografia |scrisa) |b), Limba latina
|
| | |Romaniei | |(doar pentru
|
| |________________|__________|_____________________|Catolic,
|
| |Evanghelic- |Istoria |Cunostinte biblice, |Evanghelic
|
| |Luteran |romanilor |Istoria universala a |luteran,
|
| | |sau |bisericilor (proba |Unitarian,
|
| | |Geografia |scrisa) |Reformat),
|
| | |Romaniei | |Matematica,
|
| |________________|__________|_____________________|Fizica, Chimie,
|
| |Baptist |Istoria |Studiul bibliei, |Biologie,
Istorie,|
| | |romanilor |Doctrine biblice |Geografie,
Stiinte|
| | |sau |(proba scrisa) |socio-umane
(proba|
| | |Geografia | |scrisa), Educatie
|
| | |Romaniei | |fizica (proba
|
| |________________|__________|_____________________|practica)
|
| |Penticostal |Istoria |Doctrine biblice, |
|
| | |romanilor |Pneumatologie | |
| | |sau |(proba scrisa) |
|
| | |Geografia | |
|
| | |Romaniei | |
|
| |________________|__________|_____________________|
|
| |Adventist |Istoria |Studiul bibliei, |
|
| | |romanilor |Dogmatica (proba |
|
| | |sau |scrisa) |
|
| | |Geografia | |
|
| | |Romaniei | |
|
| |________________|__________|_____________________|
|
| |Unitarian |Istoria |Studii biblice, |
|
| | |romanilor |Studii confesionale |
|
| | |sau |(proba scrisa) |
|
| | |Geografia | |
|
| | |Romaniei | |
|
| |________________|__________|_____________________|
|
| |Reformat |Istoria |Studii biblice, |
|
| | |romanilor |Istoria bisericii |
|
| | |sau |reformate (proba | |
| | |Geografia |scrisa) |
|
| | |Romaniei | |
|
| |________________|__________|_____________________|
|
| |Musulman |Istoria |Legislatie islamica |
|
| | |romanilor |(proba scrisa) |
|
| | |sau | |
|
| | |Geografia | |
|
| | |Romaniei | |
|
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
NOTA:
1 - Lista disciplinelor socio-umane contine: Logica si argumentare,
Psihologie, Economie, Filosofie.
2 - Nu se pot inscrie pentru sustinerea probei f) la disciplina Educatie
fizica candidatii care, in ultimul an de liceu, au fost scutiti medical cel
putin un semestru la aceasta disciplina.
3 - In cadrul examenului de bacalaureat candidatii nu pot sustine aceeasi
disciplina la probe diferite. De exemplu, candidatii care au sustinut la proba
d) Istoria romanilor nu mai pot sustine la proba f) disciplina Istorie.
4 - Elevii de la alte profiluri, specializari decat cel teologic, care
studiaza in cadrul seminariilor si liceelor teologice, vor sustine examenul de
bacalaureat conform probelor mentionate in aceasta anexa pentru profilurile,
specializarile respective. Pentru acesti elevi, la proba f), se adauga la lista
mentionata pentru profilurile si specializarile respective si o disciplina
teologica, conform programelor.
ANEXA 2
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA ROMANA
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
Prin ponderea sa reflectata in prezenta celor doua probe obligatorii,
scrisa si orala, limba si literatura romana ocupa un loc important in structura
examenului de bacalaureat. Noul Curriculum liceal pune accent pe latura
formativa a invatarii, fiind centrat pe achizitionarea de competente, fapt care
a determinat precizarea, in programa de bacalaureat, a competentelor de evaluat
si a continuturilor din domeniile: A. literatura romana, B. limba si
comunicare.
Proba scrisa vizeaza competentele de comunicare in scris, aplicate in
receptarea/producerea mesajelor si in redactarea diferitelor tipuri de texte
(compuneri/eseuri si texte functionale).
Proba orala vizeaza competentele de comunicare orala, fiind centrata pe
producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate
in cadrul invatamantului liceal.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
Prin sustinerea examenului de Bacalaureat la aceasta disciplina, elevul va
trebui sa faca dovada urmatoarelor abilitati si elemente de competenta,
dobandite la nivel liceal (clasele a IX-a - a XII-a):
1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si in
producerea mesajelor, in diferite situatii de comunicare
a. Competente privind producerea mesajelor
- Utilizarea corecta si adecvata a formelor exprimarii orale in diverse
situatii de comunicare (respectarea normelor limbii literare; pronuntarea
corecta; tehnici de comunicare specifice in conversatie; tehnici de construire
a monologului oral; adecvarea mijloacelor verbale, paraverbale si nonverbale la
situatia data) - pentru proba orala.
- Construirea diverselor tipuri de discurs: descriere orala, povestire
orala, rezumare, expunere, exprimarea unei opinii pe teme diverse, comentarii
pe marginea unor texte literare si nonliterare - pentru proba orala.
- Utilizarea corecta si adecvata a formelor exprimarii scrise in redactarea
unor texte diverse (registre stilistice diferite in functie de situatia de
comunicare; stilurile functionale; calitatile generale si particulare ale
stilului; respectarea normelor ortografice, de punctuatie, morfosintactice si
folosirea adecvata a unitatilor lexico-semantice).
- Redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare
(rezumat, analiza, sinteza, paralela, eseu structurat si nestructurat) si a
textelor functionale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare -
tipuri diverse de scrisori).
b. Competente privind receptarea mesajelor
- Receptarea adecvata a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau
scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valentelor stilistice ale
unor categorii morfosintactice; influenta elementelor paraverbale asupra
intelegerii mesajului oral).
- Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor
limbii in texte studiate sau in texte la prima vedere (elemente de limbaj
arhaic, popular, regional, colocvial, argou, jargon).
- Aplicarea cunostintelor de limba in interpretarea textelor literare
(studiate sau la prima vedere).
- Identificarea expresivitatii si a subiectivitatii in limbajul comun si in
limbajul poetic, in texte studiate sau la prima vedere.
2. Folosirea instrumentelor de analiza stilistica si structurala in
receptarea diferitelor texte literare si nonliterare
- Recunoasterea trasaturilor definitorii ale comunicarii fictionale si
nonfictionale (referent, limbaj, scopul comunicarii, modalitati de receptare).
- Recunoasterea si analiza principalelor componente de ordin structural
specifice textului narativ, pornind de la texte studiate sau la prima vedere
(constructia subiectului, compozitia, personajele, modalitati de caracterizare
a personajului, tipuri de personaje, instantele comunicarii, perspectiva
narativa).
- Identificarea particularitatilor de limbaj in textele narative studiate
sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, marci
lingvistice ale prezentei naratorului, stilul direct, stilul indirect si stilul
indirect liber).
- Recunoasterea si realizarea de conexiuni/compararea diferitelor tipuri de
proza si a particularitatilor acestora.
- Recunoasterea si analiza principalelor componente de ordin structural si
de limbaj, specifice textului dramatic (constructia subiectului, compozitia,
modalitati de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul
personajelor, notatiile autorului/indicatiile scenice).
- Identificarea si analiza elementelor de compozitie si de ordin structural
in textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit,
relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta - motiv poetic,
laitmotiv; instantele comunicarii in textul poetic).
- Identificarea instantelor comunicarii in textul poetic.
- Analiza si realizarea de conexiuni/compararea diferitelor tipuri de
lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere.
- Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitatilor stilistice, pe
texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri
de sunet si elemente de versificatie).
- Aplicarea conceptelor operationale in analiza si in discutarea textelor
narative, dramatice, poetice si de doctrina literara.
- Realizarea de conexiuni diverse intre doua sau mai multe texte literare
(inrudite tematic, structural sau stilistic).
3. Argumentarea in scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text
literar sau nonliterar
a. Receptare
- Identificarea structurilor lingvistice in diverse situatii de comunicare,
in vederea sesizarii logicii si coerentei mesajului.
b. Producere
- Sustinerea argumentata a unui punct de vedere intr-un monolog oral
(tehnica argumentarii, adecvarea elementelor verbale, nonverbale si
paraverbale) - pentru proba orala.
- Elaborarea unei argumentari scrise/orale pe o tema data (constructia
discursului argumentativ: structuri, conectori si tehnici argumentative).
- Incadrarea unui text dramatic, a unui text narativ sau a unei poezii
intr-o anumita categorie (de exemplu: comedie, drama; basm cult, roman modern;
poezie romantica, simbolista), pe baza identificarii caracteristicilor
acestora.
- Integrarea unui text literar intr-un anumit context (opera autorului,
curent literar, epoca).
- Identificarea unor particularitati si realizarea de conexiuni intre epoci
culturale si ideologii literare, in vederea caracterizarii acestora (Dacia
literara, Junimea, traditionalism, modernism).
- Compararea si evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate in
legatura cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/cultural.
- Compararea unor idei si atitudini diferite, in dezvoltarea aceleiasi teme
literare.
- Relevarea specificitatii limbajului literar in raport cu limbajul altor
arte.
III. CONTINUTURI
A. LITERATURA ROMANA
1. Textul. Aspecte generale
- elemente ale situatiei de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod,
canal, context); functiile comunicarii;
- textul literar/nonliterar;
- text si context;
- teme si motive literare;
- literatura si alte arte.
2. Proza
a. Proza narativa - acceptii ale termenului; evolutie si tipologie (proza
romantica, proza realista, proza fantastica).
b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorica, fantastica,
psihologica; romanul - traditional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de
pana la al doilea razboi mondial, romanul de dupa al doilea razboi mondial).
c. Structura textului narativ
- instantele comunicarii narative (autor, narator, personaje, cititor);
- perspectiva narativa/viziunea (narator omniscient, personaj-narator,
narator "martor"); naratiunea la persoana I si a III-a;
- constructia subiectului si a discursului narativ: actiune, secventa
narativa, episod, conflict, relatii temporale si spatiale, momentele
subiectului; povestire in rama, alternanta, inlantuire, incipit, final, elipsa,
pauza descriptiva;
- personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic;
"caractere", personaje "tipice"); modalitati de
caracterizare a personajului.
d. Limbajul prozei narative
- modalitati ale nararii: povestire, rezumat, scena;
- marci ale prezentei naratorului; limbajul personajelor; vorbire directa
si indirecta, stilul indirect liber;
- registre stilistice (popular si cult, scris si oral etc).
3. Poezia
a. Poezia - acceptii ale termenului; evolutie (poezia pasoptista; Mihai
Eminescu; prelungiri ale romantismului si ale clasicismului; simbolismul;
traditionalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie
(poezie lirica si epica).
b. Structura textului poetic
- comunicarea in textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric);
- tipuri de lirism: subiectiv si obiectiv;
- elemente de compozitie in textul poetic: titlu, incipit, secvente
poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta (motiv
poetic, laitmotiv);
- nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic si
stilistic.
c. Limbajul si expresivitatea textului poetic
- caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie
etc.);
- imaginarul poetic;
- procedee artistice/figuri de stil - concept, clasificare: figuri
sintactice si de constructie (enumeratia, repetitia, paralelismul sintactic,
refrenul, simetria, antiteza, interogatia retorica, exclamatia retorica,
invocatia retorica), figuri semantice (epitetul, comparatia, metafora,
oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliteratia);
- elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, masura metrica, rima, ritm.
4. Dramaturgia
a. Dramaturgia - acceptii ale termenului: text dramatic, arta a
spectacolului teatral.
b. Specii dramatice (comedia, drama); forme ale dramaturgiei in teatrul
modern.
c. Structura textului dramatic
- constructia subiectului dramatic: conflicte dramatice, intriga, scena,
relatii temporale si spatiale;
- compozitia textului dramatic: act, scena, tablou, replica, indicatii
scenice;
- personajul dramatic - modalitati de caracterizare.
d. Limbajul dramaturgiei. Expresivitate in textul dramatic
- particularitati ale constructiei dialogului dramatic; monologul;
- limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice
in vorbirea personajelor); oralitate in dialogul dramatic.
5. Epoci si ideologii literare
Texte de doctrina literara privitoare la:
- romantism (estetica) - Dacia literara (manifest literar; doctrina
estetica);
- Junimea si junimismul - Titu Maiorescu;
- perioada interbelica - ideologii literare, elemente de estetica:
modernism - E. Lovinescu; traditionalism.
6. Autori canonici
Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici,
G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu
Rebreanu, Camil Petrescu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita
Stanescu
NOTA:
Textele literare la prima vedere pot apartine atat autorilor canonici, cat
si altor autori. Conform programei scolare in vigoare, examenul de bacalaureat
nu implica studiul monografic al scriitorilor canonici.
B. LIMBA SI COMUNICARE
Niveluri de constituire a mesajului
NOTA:
Continuturile de mai jos vizeaza:
- aplicarea, in diverse situatii de comunicare, a normelor ortografice,
ortoepice, de punctuatie, morfosintactice si folosirea adecvata a unitatilor lexico-semantice;
- aplicarea cunostintelor de limba, inclusiv cele dobandite in ciclul
gimnazial, in exprimarea corecta si in interpretarea textelor literare.
Nivelul fonetic
- pronuntarea corecta a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei
- hipercorectitudinea
Nivelul lexico-semantic
- variante lexicale
- campuri semantice
- derivate si compuse, schimbarea categoriei gramaticale
- relatii semantice (polisemie; sinonimie, autonomie, paronimie, omonimie),
sensul corect al cuvintelor (neologismelor)
- elemente verbale ale comunicarii (cuvinte, propozitii, fraza); unitati
frazeologice
- sensul cuvintelor in context; sens denotativ si sens conotativ
- pleonasmul, tautologia, atractia paronimica
Nivelul morfosintactic
- forme flexionare ale partilor de vorbire; valori expresive ale partilor
de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivitatii vorbitorului
- elemente de acord gramatical; acordul prin atractie, acordul logic
- elemente de relatie (prepozitii, conjunctii, pronume/adjective
pronominale relative, adverbe relative)
- anacolutul; hipercorectitudinea
Nivelul ortografic si de punctuatie
- norme ortografice si de punctuatie in constituirea mesajului scris
- rolul semnelor ortografice si de punctuatie in intelegerea mesajelor
scrise
Nivelul stilistic
- calitatile generale si particulare ale stilului (claritate, proprietate,
precizie, concizie, corectitudine, variatie stilistica, cursivitate, eufonie,
oralitate etc.)
- stiluri functionale (definire, caracteristici, exercitii
aplicative/redactarea unor texte)
- stil direct, stil indirect, stil indirect liber
- registre stilistice ale limbii (popular si cult, scris si oral; arhaic,
regional, colocvial, argou, jargon)
CONCEPTE OPERATIONALE
- act, actiune, aliteratie, antiteza, arta poetica, autor, basm cult, camp
semantic, cititor, comedie, comic, comparatie, compozitie, conflict,
constructia subiectului (expozitiune, conflict, intriga, punct culminant,
deznodamant), curent literar, dramaturgie, drama, elemente ale situatiei de
comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context)/functiile
comunicarii, enumeratie, episod, epitet, eul liric, exclamatie retorica,
fantastic, fictiune, figura de stil, final, imagine artistica, incipit,
indicatii scenice, interogatie retorica, laitmotiv, lirism obiectiv/subiectiv,
metafora, modalitati de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri
de expunere (naratiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator
(tipuri), neomodernism, nuvela (tipuri), oximoron, paralelism sintactic,
personaj literar (tipuri), perspectiva narativa, poezie (tipuri), povestire,
proza, realism, repetitie, refren, relatii temporale si spatiale, romantism, roman
(tipuri), secventa narativa, secventa poetica, scena, sens denotativ/sensuri
conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil
direct/indirect/indirect liber, stil functional, tablou, tema, text
literar/nonliterar, titlu, traditionalism, tragic, prozodie (strofa, vers,
masura metrica, rima, ritm), vorbire directa, vorbire indirecta.
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA BULGARA
I. LITERATURA
1. *) (Pagini din literatura bulgara contemporana);
- *) (Svetoslav Minkov): viata si opera;
- *) (Valeri Petrov): viata si opera;
- *) (Iordan Radicikov): viata si opera;
2. *) (Poeti bulgari din trecutul apropiat);
- *) (Peio Iavorov): viata si opera;
- *) (Nicola Vaptarov): viata si opera;
- *) (Atanas Dalcev): viata si opera;
- *) (Elisaveta Bagriana): viata si opera;
3. *) (Elin Pelin): viata si opera; "Izvort";
4. *) (Iordan Iovkov): viata si opera; "Indje";
5. *) (Aleko Konstantinov): viata si opera; "Bai Gano u Irecek";
6. *) (Ivan Vazov): viata si opera; "De e Blgariia"?
"Cistiiat pt";
7. *) (Hristo Botev): viata si opera; "Hadji Dimitr",
"Moiata molitva";
8. *) ( Scriitori Renascentisti bulgari);
- *) (Petko Slaveikov): viata si opera;
- *) (Liuben Karavelov): viata si opera;
- *) (Dobri Cintulov): viata si opera;
9. *) (Cantece populare bulgaresti);
10. *) (Obiceiuri populare bulgaresti).
ARII TEMATICE
- Adolescentul despre sine: portret fizic, trasaturi de caracter;
aspiratii, aptitudini, interese, pasiuni; timp liber.
- Adolescentul si mediul social: indatoriri, drepturi, conduita; in familie
(relatii si evenimente), in grupul de prieteni (activitati); in scoala (spatii
si activitati); in oras (obiective turistice si culturale, edificii, transport,
servicii (la gara/aeroport, la spectacol).
- Adolescentul si natura: in lumea vie (flora, fauna), fenomene
meteorologice (naturale), spatiul geografic si cosmic.
- Adolescentul si spatiul de cultura si civilizatie bulgara: Bulgaria
(repere istorico-geografice si cultural-stiintifice); personalitati din
domeniul literaturii, artei; specific national (religie/obiceiuri si traditii,
sarbatori).
II. GRAMATICA
1. FONETICA:
- Alfabetul chirilic, aparitia si dezvoltarea limbii bulgare. Limbile
slave. Limba bulgara, limba slava.
- Sunet, litera, silaba, cuvant. Clasificarea sunetelor. Accent. Pronuntie.
Ortografie.
2. LEXICOLOGIA:
- Cuvant, sufixe, prefixe. Sensul cuvintelor: sinonime, antonime, omonime.
Vocabularul fundamental si masa vocabularului - mijloace de imbogatire a
vocabularului. Derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale.
3. MORFOLOGIA:
- Substantivul: fel, gen, numar, articol, caz, functia sintactica.
- Adjectivul: fel, gen, numar, articol, caz, functia sintactica, grade de
comparatii.
- Numeralul: cardinal, ordinal, ortografie, functiile sintactice,
exprimarea datei.
- Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ.
Nehotarat, negativ, reflexiv.
- Verbul: aspect: perfectiv si imperfectiv, persoana, numar timp,
conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile.
Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile si timpurile. Functia
sintactica.
- Adverbul: clasificare, gradele de comparatie.
- Prepozitia
- Conjunctia
- Interjectia
- Particula
4. SINTAXA
- Propozitia. Feluri.
- Subiectul si predicatul.
- Atributul. Apozitia.
- Complementul. Complementul circumstantial.
- Fraza. Coordonare si subordonare.
- Punctuatia
Bibliografie:
1. "BLGARSKI EZIK" 1999 - Rosita Penkova
- Elvira Katus
2. "GAVORITE LI BLGARSKI?" 1989 - Iulia Antonova
- Elga Kiriakova
3. "BLGARSKI EZIK - BLGARIIA I BLGARITE" - 1984
- Iu. Antonova
- E. Kiriakova
- T. Nakova
4. "GRAMATIKA ZA VSICIKI" 1994 - Borimir Krstev
5. "GRAMATICA LIMBII BULGARE" 2000 - Neda Mutafcieva
- Catalina Puiu
6. ANTOLOGII LITERARE - PROZA SI POEZIE
7. DICTIONARE
------------
*) Textele scrise cu caractere chirilice nu pot fi reproduse pe ecran.
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA CROATA
1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika
(pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu o jeziku (oda - opci prikaz); S.S.
Kranjcevic - Iseljenik (elegija - opci prikaz); Hasanaginica (narodna balada -
knjizevni komentar). Epika (pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma -
knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka - opci prikaz);
Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin
Drzic - Novela od Stanca (komedija - opci prikaz).
2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot
i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz).
3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici).
Bascanska ploca (opci prikaz).
4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split,
Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita
(knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot
i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz).
5. Barok (Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke).
Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz).
6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun
Reljkovic, Satir (opci prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opci
prikaz).
7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod,
ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud
modre oci (opci prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Smrt smail -
age Cengica (knjizevni komentar).
8. Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad).
Zlatarovo zlato (opci prikaz).
9. Realizam (pojam opcenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U
registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi
kapitali (knjizevni komentar).
10. Moderna (opcenito). A.G. Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz).
Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz).
11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza (zivot i knjizevni rad),
Bitka kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opci prikaz), Ivo
Andric, Ex ponto (opci prikaz). Tin Ujevic (zivot i knjizevni rad), Svakidasnja
jadikovka (opci prikaz). Ivan Goran Kovacic (zivot i knjizevni rad). Jama
(knjizevni komentar). Dobrisa Cesaric (zivot i knjizevni rad). Oblak; Vocka
poslije kise (opci prikaz). Ranko Marinkovic (zivot i knjizevni rad). Ruke; U
znaku vage (pripovijetka - opci prikaz).
Literatura: udzbenici koji se koriste u skolama s nastavnim hrvatskim
jezikom.
Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim
hrvatskim, jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni
radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata.
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA GERMANA MATERNA
Richtlinien fur die Abiturprufung 2004
Deutsche Sprache und Literatur
Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach
Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen.
1. Anforderungen
Die Pruflinge sollen Fahigkeiten und Kenntnisse in den folgenden
Anforderungsbereichen nachweisen konnen:
- Wissen, selbstandiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen;
- Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im
gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geubter
Arbeitstechniken und Verfahrensweisen in einem wiederholenden Zusammenhang.
- Selbstandiges Erklaren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte,
selbstandiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue
Situationen und Sachverhalte.
- Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstandigen
Losungen, Begrundungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen.
- Lebensgefuhl der literarischen Epochen und Verstandnis fur die
Kunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarischen oder freien
Erorterungen miteinzubeziehen.
- Fahigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie
Sachverhalte und Probleme zu erortern.
- Fahigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen
Leben Stellung zu beziehen.
- Fahigkeit in literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum
Lebensgefuhl der Moderne anzustellen.
- Fahigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.
Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen.
- Fahigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und daruber
hinaus Einblick in die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu
beweisen.
2. Inhalte:
a. Literatur:
- Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild.
G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung. Nathan der Weise.
- Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes.
- Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild.
J.W. Goethe: Faust I, II (Auszuge).
- Romantik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines
Werkes.
- Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand eines Werkes.
- Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Buchner, B.
Brecht, Fr. Durrenmatt.
- Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und
Gestaltungselemente anhand eines Werkes.
- Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklarung bis zur Gegenwart.
b. Grammatik/Sprachbetrachtung:
Phonetik, Morphologie, Syntax, Wortschatz, Rechtschreibung, Zeichensetzung,
Stilkunde, (verschiedene Ubungstypen, ggf. grammatikalische Analyse).
3. Die schriftliche Prufung
Die schriftliche Prufung dauert drei Stunden, nachdem die Themen
angeschrieben oder verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt.
Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung
bekannt gegeben.
In der schriftlichen Prufung ist die Aufgabenstellung fur die jeweiligen
Profile unterschiedlich gestaltet. Absolventen des padagogischen und
philologischen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung ein
gesondertes Sprach- bzw. Grammatikthema zu bewaltigen. Absolventen des realen
Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung ein Gesuch, eine
Anzeige, einen Lebenslauf o. a zu verfassen.
Die Aufgabenarten in Literatur werden gemass dem Lehrplan gestellt, d.h.
dass den Pruflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben
genannten Fahigkeiten beweisen sollen.
Bewertet wird:
- angemessene Behandlung des Themas
- strukturierte und differenzierte Argumentation
- Transfervermogen
- zweckmassige Gliederung der Arbeit
- Beachtung der sprachlichen Normen
- ggf. Einteilen eines Satzgefuges, Bestimmen der Nebensatze,
morpho-syntaktische Analyse (nur fun padagogisches und philologisches Profil)
Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala
von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die
Punkteanzahl pro Thema wird angegeben.
4. Die mundliche Prufung
Die mundliche Prufung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen
Standpunkt aus den Bestimmungen der Prufungsordnung.
Anforderungen:
- zusammenhangende ausserung zu einem gegebenen Thema;
- Prufungsgesprach uber grossere fachliche Zusammenhange;
- Textinterpretation;
Bewertet wird:
- inhaltliche Qualitat des Prufungsgespraches;
- Transfervermogen;
- sprachliche Bewaltigung der gestellten Aufgaben;
Die Abiturprufung in der Spezialabteilung des "Colegiul German
Goethe" in Bukarest verlauft gemass der genehmigten Prufungsordnung.
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA MAGHIARA
MAGYAR NYELV ES IRODALOM
ERETTSEGI KOVETELMENYRENDSZER - 2004
1. A kovetelmenyek a kepessegekre, a kompetenciakra, az alkalmazott
ismeretekre iranyulnak az ervenyes tantervben megjelolt kepessegteruleteken.
I. Kommunikacios kepessegek
A tudatos nyelvi viselkedes kepessege
Az anyanyelv valtozatainak szukebb es tagabb kommunikacios korben valo
sikeres hasznalata
Konfliktuskezeles, velemenynyilvanitas, parbeszedre valo kepesseg
II - III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei
Az irodalmi szovegnek mint nyelvi alkotasnak a megragadasa
A beszedmodok, a szovegszervezodes, a nezopontok, az ertekszerkezet
felismerese es ertelmezese
A szoveggel valo viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok
megfogalmazasa, hatterismeretek mozgositasa, sajat olvasat letrehozasa. Az
erteklatas kepessege
A nyelvi, kulturalis hagyomanyok felismerese az irasban es az olvasasban
A hatastorteneti tudat ervenyesitese az ertelmezesben
Kulturalis tajekozottsag: kapcsolatteremtes az olvasott muvek kozott az
eletmu, korszak, stilusiranyzat alapjan
2. Reszletezett kimeneti kovetelmenyek
I. Kommunikacios, kepessegek
Kompetenciak, kepessegek Tartalmak
______________________________________________________________________________
|1. A kulonbozo nyelvvaltozatok |Alapismeretek a magyar nyelv
eredeterol,|
|felismerese es hasznalata a |a magyar nyelv valtozasarol, a
|
|kommunikacios helyzetnek megfeleloen;|nyelvujitasrol. Retegzettseg es norma a
|
|az alapvaltozat, a koz- es irodalmi |nyelvhasznalatban. A magyar nyelv
|
|nyelv hasznalata szoban es irasban |fontosabb belso valtozatai. A
|
| |nyelvvaltozatok eltero kifejezesi
|
| |formai, tartalmi es magatartasbeli
|
| |kovetelmenyei. Nyelvi regiszterek.
|
| |Stilusretegek. Stilusarnyalatok.
|
|_____________________________________|________________________________________|
|2. A szoveg, a szovegszeruseg |A szoveg fogalma |
|felismerese es alkalmazasa a |A szoveg szerkezete, felepitese, a
|
|szovegalkotasban |szovegegysegek, a szovegosszefugges
|
| |A szoveg jelentese: temahalozat,
|
| |tetelmondat, kulcsszavak
|
| |A szoveg es a kommunikacios folyamat
|
| |osszefuggese
|
| |Szovegtipusok: elbeszelo, leiro,
ervelo,|
| |ertekezo szovegek; hivatalos irasmuvek
|
| |(pl. palyazat, elismerveny,
jegyzokonyv,|
| |hivatalos level); publicisztikai
|
| |szovegek (pl. hir, tudositas)
|
|_____________________________________|________________________________________|
|3. Erveles szoban es irasban egy |Retorikai alapismeretek: az erveles
|
|bizonyos allaspont mellett megadott |technikaja (deduktiv es induktiv
|
|temara; ervelo-meggyozo es ertekezo |erveles, a cafolat modszerei), a beszed
|
|szovegtipusok felismerese |szerkezete, a beszed kidolgozasa, a
|
| |meggyozes eljarasai, ervelo-meggyozo
|
| |szovegtipusok (intelem, predikacio,
|
| |ropirat, szonoklat)
|
| |Ertekezo szovegek: a targyhoz valo
|
| |viszony, szokincs/terminologia,
|
| |szovegszervezo eljarasok, idezes,
|
| |hivatkozas, ertekezo szovegtipusok:
|
| |ertekezes, tanulmany, essze
|
|_____________________________________|________________________________________|
|4. A jelentes es stilus kapcsolatanak|Jelentestani ismeretek: hangalak es
|
|felismerese es alkalmazasa a |jelentes viszonya, jelhasznalati
|
|mindennapi nyelvhasznalatban; a |szabaly, motivalt es motivalatlan
|
|stilustalansagok/stilustoresek |szoalak, jelentesmezo, denotativ es
|
|felismerese a mindennapi |konnotativ jelentes
|
|nyelvhasznalatban |Stiluselem, stilushatas, allando es
|
| |alkalmi stilusertek
|
|_____________________________________|________________________________________|
|5. Helyesirasi keszseg |Helyesirasi alapelvek
|
| |Egybeiras es kuloniras szabalyai
|
| |A tulajdonnevek irasanak a szabalyai
|
| |A kozpontozas szabalyai
|
|_____________________________________|________________________________________|
II., III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei
______________________________________________________________________________
|1. A szoveggel valo viszony |Befogadoi nezopont, esztetikai
|
|megteremtese, ertelmezesi szempontok |tapasztalat, esztetikai ertek
|
|megfogalmazasa, hatterismeretek |
|
|mozgositasa, sajat olvasat |
|
|letrehozasa. Az erteklatas kepessege |
|
|_____________________________________|________________________________________|
|2. A nyelvi/kulturalis hagyomanyok |Kulturalis emlekezet, kanon,
kanonizacio|
|felismerese az irasban es az |Irodalmi korszakok es stilusok
|
|olvasasban. Tajekozodas az irodalmi |
|
|korszakokban es stilusokban |
|
|_____________________________________|________________________________________|
|3. Tajekozodas nehany iroi eletmuben |Pl. Csokonai, Vorosmarty, Petofi,
Arany,|
| |Ady, Jozsef Attila, Mikszath,
|
| |Kosztolanyi |
|_____________________________________|________________________________________|
|4. A narracios eljarasok megragadasa |Elbeszeles, tanitas. Peldazat, legenda,
|
|a peldazatos, a torteneti targyu es |tezisregeny. |
|az en-elbeszelesekben; a peldazatos, |Az elbeszeles ideje, az elbeszelt ido,
|
|a torteneti targyu es az |tortenelmi hatter es eloter. Eposz,
|
|en-elbeszelesek torteneti |torteneti targyu muballada, tortenelmi |
|valtozatainak es kulturalis |regeny.
|
|hatteruknek az osszekapcsolasa |En-elbeszeles. Level, naplo,
levelregeny|
| |Peldazatos elbeszeles a kozepkori
|
| |irodalomban (pl. Margit-legenda)
|
| |A barokk eposz (pl. Zrinyi: Szigeti
|
| |veszedelem)
|
| |19. szazadi muballada (pl. Arany:
Szondi|
| |ket aprodja)
|
| |19. szazadi tortenelmi regeny (pl.
|
| |Kemeny: Zord ido)
|
| |Szentimentalista en-regeny (pl. Karman:
|
| |Fanni hagyomanyai)
|
| |20. szazadi en-elbeszeles
|
|_____________________________________|________________________________________|
|5. Narracios eljarasok a regenyben es|Elbeszeles es tortenet. Metonimikus es
|
|az elbeszelesben/novellaban: |metaforikus tortenetalakitas. A
|
|elbeszeles es tortenet, elbeszeloi es|folytonossag alakzatai: ok-okozatisag,
|
|szereploi szolamok, az elbeszeles |idobeli folytonossag. A megszakitottsag
|
|idejenek es az elbeszelt idonek a |alakzatai: elhallgatas, kihagyas, |
|megragadasa es ertelmezese |nezopontvaltas.
|
| |Elbeszeloi es szereploi szolamok:
|
| |mindentudo, korlatozott tudasu,
|
| |szereploi elbeszelo. Fuggo beszed,
|
| |szabad fuggo beszed, monolog.
|
| |Az elbeszeles ideje, az elbeszelt ido:
|
| |lineariskronologikus ido, mitikus ido,
|
| |eloreutalasvisszautalas, kulso ido,
|
| |belso ido, emlekezes
|
| |A regeny, az elbeszeles/novella
|
| |torteneti valtozatai. Romantikus regeny
|
| |es elbeszeles/novella (pl. Jokai,
|
| |Mikszath). Realista regeny es
|
| |elbeszeles/novella (pl. Moricz,
|
| |Kosztolanyi). Klasszikus modern regeny
|
| |es elbeszeles/novella (pl. Kosztolanyi,
|
| |Krudy, Tamasi)
|
|_____________________________________|________________________________________|
|6. Az elbeszelo formak jatekanak a |Elbeszeloi modalitas, nyelvjatek, |
|felismerese es ertelmezese 20. |intertextualitas (pl. Krudy,
|
|szazadi muvekben |Kosztolanyi, Ottlik, Esterhazy muvei)
|
|_____________________________________|________________________________________|
|7. A kozossegi en beszedhelyzeteinek,|A kozossegi en. A kozossegi lira
|
|a kozossegi lira es a vilagkep |beszedhelyzetei. Nepdal, romantikus
|
|osszefuggeseinek a megragadasa |nepies dal (pl. Petofi Sandor) Zsoltar
|
| |es zsoltarforditasok (pl. Balassi
|
| |Balint)
|
| |A himnusz valtozatai (pl. Omagyar
|
| |Maria-siralom, Kolcsey)
|
| |A kozossegi oda valtozatai (pl.
|
| |Berzsenyi, Vorosmarty, Petofi, Jozsef
|
| |Attila)
|
| |A politikai kolteszet valtozatai (pl.
|
| |Kolcsey, Petofi, Ady)
|
|_____________________________________|________________________________________|
|8. Az imitacioelv mukodesenek a |Imitacio. Imitacioelv
|
|felismerese. Koltoszerep es imitacio |Imitacio humanista, barokk, rokoko,
|
|osszefuggeseinek a felismerese |klasszicista muvekben (pl. Janus
|
| |Pannonius, Balassi Balint, Csokonai,
|
| |Berzsenyi muvei)
|
|_____________________________________|________________________________________|
|9. Lira es eredetiseg viszonyanak, a |Lirai en, vershelyzet, beszedhelyzet.
|
|lirai en valtozatainak a megragadasa |Szemelyesseg, szemelytelenseg,
|
| |kozvetlenseg, kozvetettseg.
|
| |Allegorikussag, szimbolikussag,
|
| |targyiassag.
|
| |Romantikus lirai en: teremto zseni,
|
| |latnok, hasonmas.
|
| |Lirai en a klasszikus modernsegben:
|
| |egyenisegkultusz, az en felnovesztese,
|
| |az en hatterbe huzodasa.
|
| |Lirai en a keso modernsegben: az en
|
| |megsokszorozodasa, onertelmezes
|
| |(pl. Vorosmarty, Petofi, Arany, Vajda,
|
| |Ady, Babits, Kosztolanyi, Toth Arpad,
|
| |Aprily, Jozsef Attila, Szabo Lorinc,
|
| |Pilinszky, Kanyadi, Szilagyi Domokos
|
| |koltemenyei)
|
|_____________________________________|________________________________________|
|10. Intertextualis viszonyok |Lirai formak/szovegek emlekezete.
|
|felismerese es ertelmezese lirai |Idezes, rajatszas, utalas (pl. Weores
|
|szovegekben |Sandor, Szilagyi Domokos koltemenyei)
|
|_____________________________________|________________________________________|
|11. A dramai mu elemeinek a |Dramai cselekmeny, konfliktus, dramai
|
|felismerese, a dramavaltozatok |hos, beszedfajtak. Konfliktusos,
|
|kulturalis osszefuggesekbe helyezese |kozeppontos, ketszintes drama.
|
| |Klasszicista, romantikus drama. (Pl.
|
| |Katona Jozsef: Bank ban, Vorosmarty:
|
| |Csongor es Tunde)
|
|_____________________________________|________________________________________|
|12. A dramai koltemeny mufaji |Cselekmeny, konfliktus, szereplo/hos,
|
|sajatossagainak es eszmetorteneti |beszed a dramai koltemenyben. Az eszmek
|
|osszefuggeseinek a megragadasa. |szerepe a dramai koltemenyben (pl.
|
|A dramai funkciok atminosulesenek |Madach: Az ember tragediaja)
|
|nyomon kovetese egy 20. szazadi |A cselekmeny, a konfliktus, a
|
|dramaban |szereplo/hos atertelmezodese a 20.
|
| |szazadi dramaban (pl. Orkeny, Suto A.,
|
| |Szekely Janos dramai)
|
|_____________________________________|________________________________________|
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA SARBA
I. Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti
1. Narodna knjizevnost (Narodne pesme, pripovetke, krace narodne
umotvorine).
Lirske pesme. Podela (poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne,
saljive).
Lirsko - epske pesme. (Hasanaginica).
Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz
ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija).
Pripovetke. (U cara Trojana kozje usi, Ero i Turcin).
2. Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava; Zivot i prosvetiteljsko delo;
Dositej Obradovic; Zivot i prosvetiteljsko delo.
3. Knjizevnost doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadzic. Rad na reformi
knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar
Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo (Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko
Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura
Jaksic (Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici
uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic (Santa Maria della Salute - knjizevni
komentar);
4. Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce narod pozlatiti - knjizevni komentar);
Vojislav Ilic (U poznu jesen Grm - knjizevni komentar); Radoe Domanovic (Danga
- knjizevni komentar): Aleksa Santic (Mi znamo sudbu - knjizevni komentar);
5. Novi realizam: Borislav Stankovic (Necista krv - opsti prikaz); Petar
Kocic (Jazavac pred sudom - opsti prikaz); Branislav Nusic (Gospoda ministarka
- knjizevni komentar).
6. Moderna poezija: Jovan Ducic (Morska vrba - knjizevni komentar); Milan
Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu - knjizevni komentar).
7. Knjizevnost XX. - og veka: Ivo Andric (Most na Zepi - knjizevni
komentar, Na Drini cuprija - opsti prikaz); Milos Crnjanski (Seobe - opsti
prikaz); Desanka Maksimovic (Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar);
Veljko Petrovic (Ratar - knjizevni komentar); Branko Copic - (Basta sljezove
boje - knjizevni komentar); Dobrica Copic (Koreni - opsti prikaz); Stevan Raickovic
(Kamena uspavanka - knjizevni komentar); Vasko Popa (Patka - knjizevni
komentar).
Napomene: Kandidati Filolockog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja
iz udzbenika za VIII. razred: Recnik. Sintaksa. Morfoloska analiza.
Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti:
- raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;
- primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije
knjizevnosti;
- raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca;
- raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju;
- poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim
delima;
- postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja;
- elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova,
komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pisca ili dva knjizevna
perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca;
- argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova.
Literatura:
Srpska i hrvatska knjizevnost, IX. razred - 1990
Srpska i hrvatska knjizevnost, X. razred - 1990
Srpska knjizevnost - XI. razred - 1996
Srpska knjizevnost - XII. razred - 1995
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA SLOVACA
SLOVENSKA LITERATURA
Pre realny a humanitny smer lycei s vyucovacim jazykom slovenskym.
1. L'udova slovesna tvorba. Vznik, rozsirovanie a charakteristiky. L'udova
epika a lyrika. L'udova piesen, balada, rozpravka, povest'.
2. Stredoveka staroslovienska a latinska literatura. Moravsko-panonske
legendy o Cyrilovi a Metodovi (vseobecny prehl'ad). Legenda o Svoradovi a
Benediktovi (vseobecny prehl'ad).
3. Hugolin Gavlovic: Valaska skola, mravov stodola (vseobecny prehl'ad).
4. Juraj Fandly: Duverna zmluva medzi mnichom a diablom (vseobecny
prehl'ad).
5. Jozef Ignac Bajza: Rene mladenca prihody a skusenosti. Prvy slovensky
roman (vseobecny prehl'ad).
6. Jan Kollar: Slavy dcera (literarny rozbor).
7. Jan Holly: Svatopluk (literarny rozbor), Selanky (literarny rozbor).
8. Vyznam osobnosti a diela L'udovita Stura.
9. Samo Chalupka: Mor ho! (literarny rozbor).
10. Janko Kral': Zakliata panna vo Vahu a divny Janko (literarny rozbor).
11. Andrej Sladkovic - tvorca literarnych skvostov v spisovnej slovencine:
Marina a Detvan (literarny rozbor).
12. Jan Botto: Smrt' Janosikova (literarny rozbor).
13. Jozef Miloslav Hurban: Od Silvestra do Troch kral'ov (literarny
rozbor).
14. Jan Kalinciak: Restavracia (literarny rozbor).
15. Gustav Kazimir Zechenter Laskomersky: Lipovianska masa (literarny
rozbor).
16. Jan Chalupka: Kocurkovo (literarny rozbor).
17. Jan Palarik: Inkognito a Zmierenie alebo Dobrodruzstvo pri obzinkoch
(literarny rozbor).
18. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Prehl'ad diela.
19. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Hajnikova zena (literarny rozbor).
20. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Ezo Vlkolinsky (literarny rozbor).
21. Svetozar Hurban Vajansky: Tatry a more (vseobecny prehl'ad).
22. Martin Kukucin: Dom v strani (literarny rozbor).
23. Martin Kukucin: Neprebudeny (literarny rozbor).
24. Bozena Slancikova Timrava: Tapakovci (literarny rozbor).
25. Bozena Slancikova Timrava: Skusenost' (literarny rozbor).
26. Jozef Gregor Tajovsky: Statky - zmatky (literarny rozbor).
27. Jozef Gregor Tajovsky: Maco Mliec (literarny rozbor).
28. Ivan Krasko: Otcova rol'a (literarny rozbor).
29. Janko Jesensky: Vyhnali ma (literarny rozbor).
30. Ladislav Nadasi Jege: Adam Sangala (literarny rozbor).
31. Jozef Ciger Hronsky: Jozef Mak (literarny rozbor).
32. Milo Urban: Zivy bic (literarny rozbor).
33. Frantisek Svantner: Dama (literarny rozbor).
34. Margita Figuli: Tri gastanove kone (literarny rozbor).
35. Jan Kostra: Peniaztek (literarny rozbor).
36. Milan Rufus: Vyjdi z lesa a klcuj les. (literarny rozbor).
37. Frantisek Hecko: Cervene vino (literarny rozbor).
38. Alfonz Bednar: Cudzi (literarny rozbor).
39. Vincent Sikula: prehl'ad diela.
40. Slovenska literatura v Rumunsku: vseobecny prehl'ad.
Poziadavky:
- pochopit' literarne dielo ako realizaciu autorovho nazoru na svet a jeho
filozofiu zivota,
- vystihnut' esteticku stranku diela,
- rozoberat' a interpretovat' literarne dielo,
- vymenovat' a interpretovat' vlastnosti postav,
- urcit' typ sujetu a rozpravaca,
- zostavit' rozpravanie, zostavit' vyt'ah, prihovor, vyklad, zivotopis,
list,
- zaradit' dielo druhovo, zanrovo,
- urcit' prostriedky, suvislosti temy a vyrazu.
Studijna literatura:
Platne ucebnice, podl'a ktorych sa vyucovalo v IX. - XII. rocniku.
SLOVENSKY JAZYK - pre realny smer
Nauka o slove: Tvorenie slov. Diferenciacia slovnej zasoby. Vyznam slova.
Stylistika: Styly. Charakteristiky stylov.
Poziadavky:
- aplikovat' vedomosti z lexikologie,
- spoznat' styly,
- urcit' stylisticke crty textu,
- zostavit' text patriaci do urciteho stylu,
- zaradit' texty do funkcnych stylov,
- uviest' priklady v slovach, vetach a textoch na rozne kategorie slov:
slova, vety, kratke texty,
- tvorit' vety a texty s danymi kategoriami slov.
SLOVENSKY JAZYK - pre humanitny smer
1. Fonetika a fonologia.
System samohlasok a spoluhlasok v slovencine. Slabika. Rozdel'ovanie slov
na slabiky. Ryt - micky zakon. Suvislosti s ortoepiou a ortografiou.
2. Nauka o slove.
Tvorenie slov. Vyznam slova (vecny a gramaticky, priamy a preneseny).
Diferenciacia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond,
masa slovnej zasoby, synonyma, homonyma, antonyma, neologizmy, archaizmy a
pod.).
3. Morfologia.
Ohybne slovne druhy (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky,
slovesa). Kategorie ohybnych slovnych druhov: rod, cislo, pad, vzor, zhoda,
stupnovanie, osoba, cislo, cas, sposob, slovesny vid. Neohybne slovne druhy
(prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia).
4. Syntax.
Jednoducha veta. Klasifikacia jednoduchych viet. Vetne cleny: hlavne
(podmet, prisudok), vedl'ajsie (privlastok, prislovkove urcenie, predmet,
doplnok). Suvetie. Suvetie prirad'ovacie (druhy viet a vzt'ahy medzi nimi).
Suvetie podrad'ovacie (druhy viet). Slovosled, vetosled. Interpunkcia.
5. Vseobecne poznatky o slovenskom jazyku.
Vznik. Vyvin. Spisovny jazyk. Styly.
Poziadavky:
- spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov,
- aplikovat' vedomosti v slovach, v kratkych vetach,
- uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych
sa vyskytne pozadovany jav,
- morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade
vychodiskoveho textu,
- tvorenie viet s danymi slovami,
- urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit'
druhy viet, graficky znazornit' a oznacit' vzt'ahy medzi vetami,
- urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,
- aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach: tvorit' jednoduche vety a
suvetia.
Studijna literatura:
Platne ucebnice, podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. - 8. rocniku.
Maturitna skuska zo slovenskeho jazyka a literatury je povinna pre
absolventov lycei s vyucovacim jazykom slovenskym. Tematika skusky je rozdelena
na realny smer a humanitny smer. Spolocna cast' z tematiky pre maturitnu skusku
pre tieto smery je slovenska literatura. Pre realny smer je povinna lexikologia
a stylistika a pre humanitny smer slovensky jazyk (gramatika).
Skuska je ustna a pisomna. Listky pre ustnu skusku obsahuju otazky z
literatury a su spolocne pre obidva smery. Pisomna praca je rozdelena na styri
casti a obsahuje: otazky z literatury, z jazyka (pre humanitny smer), zo
stylistiky a z lexikologie (pre realny smer), zostavenie listu, zivotopisu,
ziadosti atd'., esej na danu temu.
Prace sa hodnotia bodmi od desat' do sto a cas na vypracovanie je tri
hodiny.
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA TURCA
(PROFIL TEOLOGIC SI PEDAGOGIC)
I - OKUMA - ANLAMA
- Bir olay yazisini anlamli bir sekilde okuyabilme,
- Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme,
- Metin icinde cumleyi taniyabilme,
- Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme,
- Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme,
- Paragraf ve paragraftaki dusunceyi kavrayabilme,
- Bir siiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,
- Bir siirin sekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme,
- Olay yazilarinda sebep-sonuc iliskisini kavrayabilmek,
- Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay
ve kisiler),
- Sevilen bir siiri ezberlemeyebilme,
- Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme,
- Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme,
- Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek,
- Bir metindeki olaylari karsilastirarak benzer ve farkli yanlari
kavrayabilme,
- Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem ...)
- Okunan bir yazidaki sebep-sonuc iliskilerini kavrayabilme,
- Bir metnin dil ve anlatim(uslup) ozelliklerini kavrayabilme,
- Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme,
- Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme.
II - ANLATIM
A) SOZLU ANLATIM B) YAZILI ANLATIM
- Dogru ve duzgun konusabilmek,
- Turkce derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan
sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,
- Bir tartismaya katilabilmek,
- Gorulen veya yasanan olaylarla ilgili duygu ve dusuncelerini anlatip,
yazabilmek,
- Atasozlerini, ozdeyisleri ve deyimleri aciklayabilmek,
- Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek,
- Ozel mektup, is mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek,
- Paragraflardaki dusunceleri aciklayabilmek,
- Olay veya kisi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili),
- Topluluk karsisinda acis konusmasi, kapanis konusmasi yapabilmek,
- Yazilarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,
- Okuduklarindan notlar alabilmek,
- Konusmalarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,
- Kompozisyon cesitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek,
- Bir fikir yazisi yazabilmek.
III - DIL BILGISI (GRAMER) KONULARI
A) SES BILGISI
- Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek,
- Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,
- Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,
- Unsuzlerin benzesmesi kuralini kavrayabilmek,
- Unlu dusmesi kuralini kavrayabilmek,
- Sureksiz sert unsuzlerin yumusamasi kuralini kavrayabilmek,
- Turkce'de basta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek,
- Seslerin birlesmesini, hece ve hece cesitlerini kavrayabilmek.
B) KELIME BILGISI
- Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek
isimler ve isimlerin yapilari,
isim tamlamalari,
isimlerin cesitleri,
sifatlar ve sifatlarin yapilari,
sifatlarin cesitleri,
sifat tamlamalari,
zamirler ve zamirlerin yapilari,
zamirlerin cesitleri,
zarflar ve zarflarin yapilari,
zarflarin cesitleri,
fiiller ve fiillerin yapilari,
fiillerde kip, zaman ve kisi,
yapilarina gore fiiler,
edatlar,
baglaclar,
unlemler.
C) CUMLE BILGISI
- Anlamlarina gore cumle cesitlerini kavrayabilmek
olumlu cumleler,
olumsuz cumleler,
soru cumleleri,
unlem cumleleri,
sart cumleleri.
- Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek
basit cumle,
bilesik cumle,
sirali cumle,
bagli cumle,
sirali-bagli cumle.
Cumlenin ogelerini kavrayabilmek.
ozne,
yuklem,
zarf tumleci,
dolayli tumlec,
belirtili nesne,
belirtisiz nesne.
D) ANLAM BILGISI
- Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek
Kelimelerin gercek anlami,
Kelimelerin mecaz anlami,
Kelimelerin terim anlami,
Kelimelerin deyim anlami,
Zit anlamli kelimeler,
Es anlamli kelimeler.
E) YAPI BILGISI
EKLER
Yapim ekleri,
Cekim ekleri (Isim ve fiil cekim ekleri),
Basit kelime,
Turemis kelime,
Bilesik kelime.
F) EDEBI BILGILER
- Yazi turlerini kavrayabilmek.
Roman ve roman cesitleri,
Hikaye,
Masal,
Tiyatro ve cesitleri,
Destan,
Siir ve siir cesitleri,
Gezi yazilari,
Nutuk,
Makale,
Fikra,
Sohbet.
- Edebiyatinin tanimi ve konusu
- Turk edebiyati'nin devirleri
- Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade-Yazili ifade)
- Siirle ilgili bilgiler,
Soz sanatlari (Benzetme, mubalaga, Tenasub ...)
- Halk edebiyati ve ozellikleri,
- Halk edebiyati nazim sekilleri
- Klasik Turk edebiyati ve ozellikleri
G) IMLA VE NOKTALAMA
- Buyuk harflerin imlasi
- Ozel isimlerin imlasi,
- Eklerin imlasi,
- Yabanci kelimelerin imlasi,
Nokta
Virgul
Noktali virgul
Tirnak isareti
Iki nokta
Soru isareti
Unlem isareti
NOT
1 Mecidiye Kemal Ataturk Ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye
Cumhuriyeti Milli Egitim Bakanligi tarafindan olusturulan komisyon tarafindan
yazilan ders kitaplari okutulmaktadir.
2 Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi
uygulanmaktadir.
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA UCRAINEANA MATERNA
- PENTRU PROFIL REAL SI PEDAGOGIC -
*) Textele scrise cu caractere chirilice nu pot fi reproduse pe ecran.
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA ENGLEZA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului national de bacalaureat, absolventii de liceu,
invatamant de zi, seral si fara frecventa au dreptul de a sustine examenul de
bacalaureat la limba engleza intr-una din situatiile urmatoare:
- Limba engleza - proba orala obligatorie comuna pentru toate filierele,
profilurile si specializarile (proba b);
- Limba engleza - proba scrisa la alegere din aria curriculara
corespunzatoare specializarii, pentru filiera teoretica - specializarea
filologie (proba e);
- Limba engleza - proba scrisa la alegere dintre disciplinele din celelalte
arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior - pentru toate filierele,
profilurile si specializarile ne-filologice (proba f).
II. PRECIZARI METODOLOGICE
Respectand tipologia generala a structurii planului de invatamant privind
studiul limbilor moderne in liceu, examenul de bacalaureat la limba engleza
este construit pe programele scolare in vigoare, publicate in colectia
"Curriculum National - Seria liceu - Programe scolare".
- Programa 1A, Limba engleza - prima limba moderna: licee teoretice
(filologie, intensiv si bilingv) si licee militare M.Ap.N. (specializarea
matematica-informatica).
- Programa 1A, Limba engleza - prima limba moderna: licee teoretice,
celelalte specializari.
- Programa 1B, Limba engleza - prima limba moderna: licee tehnologice si
vocationale (cu exceptia liceelor militare M.Ap.N., specializarea matematica-
informatica).
- Programa 2, Limba engleza - a doua limba moderna: toate filierele si specializarile
care au prevazute doua limbi moderne in trunchiul comun.
- Programa 3, Limba engleza - a treia limba moderna: pentru minoritati si
pentru absolventii de liceu care au inceput studiul limbii engleze in clasa a
IX-a.
Programele scolare in vigoare sunt centrate pe competente. Structura
programelor scolare este urmatoarea:
1. Competentele generale:
- Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situatii de
comunicare
- Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate anumitor contexte
- Realizarea de interactiuni in comunicarea orala sau scrisa
- Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de
comunicare (nu se cere in cazul Programei 3)
2. Competentele specifice, corelate cu unitati de continut.
3. Valori si atitudini, comune tuturor programelor:
- Constientizarea contributiei limbii engleze la imbogatirea patrimoniului
culturii universale si la vehicularea culturii contemporane
- Raportarea critica la civilizatiile britanica si americana, acceptarea
diferentelor si manifestarea tolerantei
- Constientizarea stereotipurilor culturale si combaterea acestora
- Dezvoltarea gandirii autonome, critice si reflexive prin receptarea unei
varietati de texte in limba engleza
- Manifestarea flexibilitatii in cadrul schimbului de idei in diferite
situatii de comunicare
4. Sugestii metodologice: recomandari privind ariile tematice, elementele
de constructie a comunicarii si functiile comunicative ale limbii.
In anul 2004, examenul de bacalaureat la limba engleza va fi organizat in
conformitate cu Curriculum-ul national, pe baza celor patru programe mentionate
anterior. Indiferent de programa, examenul va pastra aceeasi structura generala
in ceea ce priveste probele (oral, ca proba obligatorie, sau scris, ca proba la
alegere), precum si tipurile de subiecte.
Pe parcursul probei orale se va urmari si evalua cu prioritate capacitatea
candidatilor de a comunica eficient prin utilizarea in mod adecvat (stilistic
si functional) a elementelor de constructie a comunicarii si a functiilor
specifice limbii engleze, achizitionate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi
evaluate de asemenea competentele de interactiune si transfer, precum si
capacitatea candidatilor de a construi un discurs convingator, logic si
coerent, sustinut de opinii proprii, exemple, argumente si asociatii cu texte
cunoscute, cu realitatea inconjuratoare sau cu propria experienta de viata.
In cadrul probei scrise, se va urmari si evalua cu prioritate capacitatea
candidatilor de a opera cu codul scris al limbii engleze in situatii de
comunicare variate, demonstrata prin competente de receptare a textului scris
la diferite niveluri de profunzime si prin competentele de producere a
diverselor tipuri de texte, adecvate functional si stilistic contextului. Vor
fi evaluate de asemenea competentele de interactiune la nivelul textului scris
produs, precum si cele de mediere si transfer.
In ambele probe vor fi evaluate - pe baza de indicatori specifici, precizati
in baremul de corectare - valorile si atitudinile pe care programele scolare de
limba engleza le prevad a fi formate pe parcursul studiilor liceale.
Urmarind structura programelor scolare in vigoare, examenul de bacalaureat
2004 isi propune sa evalueze:
- nivelul competentelor generale ale candidatului;
- insusirea continuturilor;
- valorile si atitudinile formate prin insusirea limbii engleze;
- competentele functionale esentiale pentru reusita sociala a candidatilor
intr-un nou context european: prelucrarea si utilizarea contextuala de
informatii complexe, gandirea critica, luarea deciziilor si comunicarea in
contexte specifice.
Totodata, programa de bacalaureat pentru limba engleza doreste sa ofere o
orientare sistemica atat pentru cadrele didactice, cat si pentru candidati.
III. COMPETENTE CARE VOR FI EVALUATE
III.1. Competente de comunicare orala
Pentru a evalua competentele de comunicare orala, candidatii vor fi
solicitati:
- sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut/nestudiat la
clasa, sa raspunda la intrebari si sa rezolve sarcinile de lucru primite;
- sa recunoasca elementele de vocabular si structurile gramaticale dintr-un
text dat;
- sa identifice ideile principale din textul dat;
- sa sesizeze ordinea evenimentelor dintr-un text;
- sa recunoasca argumentele si sa identifice concluziile dintr-un text;
- sa selecteze informatiile relevante dintr-un text in vederea indeplinirii
unei sarcini de lucru;
- sa comenteze o informatie/o parere/un citat/un proverb;
- sa realizeze un discurs oral pe o tema data;
- sa relateze un eveniment/un fapt divers/o intamplare/o experienta
personala;
- sa prezinte un film/o carte;
- sa descrie un obiect, o persoana/un personaj, o activitate, locuri
cunoscute/imaginare;
- sa demonstreze capacitatea de intelegere a textului prin exprimarea unui
punct de vedere personal in legatura cu textul respectiv, sa emita judecati de
valoare, sa faca referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de
viata si sa redea continutul textului;
- sa identifice sensul cuvintelor si al relatiilor semantice dintre ele;
- sa schimbe punctul de vedere intr-un text;
- sa parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la
experienta personala;
- sa faca rezumatul unui text intr-un numar dat de cuvinte;
- sa exprime si/sau sa argumenteze o parere personala/un punct de vedere,
pornind de la un text/o tema data, sustinut/a de exemple relevante, asociatii
si comparatii cu texte cunoscute, situatii si experiente personale sau
experientele altor persoane;
- sa foloseasca corect si adecvat structurile gramaticale si lexicale
studiate, pe tot parcursul comunicarii orale.
III.2. Competente de comunicare scrisa
Pentru a evalua competentele de comunicare scrisa, candidatilor li se va
cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidatii trebuie:
- sa inteleaga sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa;
- sa identifice informatiile semnificative din text;
- sa schimbe punctul de vedere intr-o povestire/intr-un text;
- sa comenteze unele aspecte din text;
- sa exprime propriile pareri in legatura cu ideile/continutul textului
respectiv;
- sa analizeze si sa interpreteze un aspect/o idee din textul dat;
- sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activitati;
- sa descrie/caracterizeze o persoana;
- sa relateze un eveniment/un fapt divers/o intamplare/o experienta
personala.
- sa continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;
- sa construiasca un text pe baza unei teme date;
- sa redacteze un eseu;
- sa comenteze un subiect;
- sa exprime si/sau sa argumenteze o parere personala/un punct de vedere,
pornind de la un text/o tema data, sustinut/a de exemple relevante, sa faca
asociatii si comparatii cu texte cunoscute, situatii si experiente personale
sau experientele altor persoane;
- sa traduca un text de dificultate medie;
- sa schimbe punctul de vedere intr-un text;
- sa parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la
experienta personala;
- sa faca rezumatul unui text intr-un numar dat de cuvinte;
- sa foloseasca corect structurile lexicale si gramaticale studiate.
IV. CONTINUTURI CARE VOR FI EVALUATE
Continuturile evaluate corespund trunchiului comun din programele scolare
in vigoare.
In consecinta, diferentierile (pe probe, tipuri de subiecte) se vor face
din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui
item sau sarcini de lucru) si nu cantitativ, (micsorand/marind numarul de itemi
sau de sarcini de lucru).
IV.1. Continuturi lexicale si tematice
Se vor evalua cunostintele de vocabular specific temelor cuprinse in
Programa scolara de limba engleza, teme inspirate din realitatea
inconjuratoare, din viata de zi cu zi, din experienta elevilor si experienta
umana in general.
Textele necunoscute si temele de examen se vor regasi in texte de diverse
tipuri:
a) Tip de text: literar, non-literar;
Textele necunoscute/nestudiate la clasa folosite pentru cele doua probe de
examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai
bune surse pentru ca elevii:
- sa invete a aborda un text necunoscut;
- sa se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri si registre ale limbii;
- sa invete cuvinte si expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor in
diferite contexte;
- sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa le consolideze pe cele
vechi;
- sa invete sa analizeze si sa comenteze un text, exprimand opinii si
judecati de valoare personale;
- sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru sustinerea
opiniilor personale;
- sa se exprime mai corect si sa comunice mai bine oral si in scris.
b) Sursa: articole din ziare si reviste, carti din spatiul britanic si
american, literatura culta si populara, brosuri, internet.
c) Lungimea: in functie de tipul de subiect: 125 - 350 cuvinte
d) Dificultate: in functie de programa/tip de subiect, dar fara sa
depaseasca gradul de dificultate a textelor din manuale.
e) Universul tematic: domeniile tematice cuprinse in programa scolara:
1. Domeniul privat (viata personala): identitate, idealuri si proiecte,
sentimente, moda, stil de viata, activitati in timpul liber;
2. Domeniul social (societate): tinerii, familia si comunitatea, tinerii si
idolii lor, relatii/conflicte intre tineri/generatii, toleranta, sanatate,
comunicare pe diverse canale, in diverse situatii (cumparaturi, turism,
servicii), mass-media, mediul inconjurator;
3. Domeniul educatie si profesie: scoala, ocupatii, profesii, piata muncii;
4. Domeniul stiinta si cultura: patrimoniul national, britanic si american
- personalitati, opere, obiceiuri, traditii, sarbatori, evenimente.
IV.2. Elemente de gramatica - cele cuprinse in Programa de limba engleza:
SUBSTANTIV - pluralul substantivelor
- substantive defective de numar
ADJECTIV - comparatia intensiva
VERB - timpurile verbale
- subjonctivul
- verbe modale/modalitate
- infinitivul/participiul/gerunziul
- constructii cu infinitivul si cu participiul
ADVERB - grade de comparatie
CUVINTE DE
LEGATURA - prepozitii, conjunctii, locutiuni
ARTICOLUL - hotarat, nehotarat, zero, omisiunea articolului
- cazuri speciale de utilizare a articolului
SINTAXA - ordinea cuvintelor in propozitie
- tipuri de propozitii (enuntiative, interogative etc.)
- propozitii conditionale
- conditionale I, II, III, mixte
- corespondenta timpurilor
- vorbirea directa/indirecta
IV.3. Functii comunicative ale limbii:
1. initierea, intretinerea si incheierea unui dialog/conversatii
2. exprimarea opiniei
3. exprimarea acordului/dezacordului fata de opiniile altora
4. exprimarea satisfactiei/insatisfactiei fata de un punct de vedere
5. exprimarea refuzului/argumentarea refuzului
6. contrazicerea parerilor altora
7. comentarea parerilor
8. solicitarea repetarii si reformularii
9. exprimarea presupunerilor
10. solicitarea de informatii si de sugestii
11. oferirea si confirmarea/infirmarea de informatii
12. solicitarea confirmarii/infirmarii unor informatii
13. formularea de propuneri si sugestii
14. exprimarea de conditii
15. formularea de sfaturi
16. exprimarea preferintelor, intentiilor
17. solicitarea si acordarea/refuzul permisiunii
18. formularea de invitatii
19. exprimarea de multumiri
20. acceptarea/refuzul unei invitatii
21. exprimarea surprizei, curiozitatii, temerilor, indoielilor
22. exprimarea simpatiei
23. formularea de comparatii
24. formularea de persuasiuni
25. exprimarea diverselor grade de certitudine
V. PRECIZARI
V.1. Timpul de lucru:
a) Proba orala: timp de prezentare: 15 minute
b) Proba scrisa: timp de lucru: 3 ore
V.2. Structura si dificultatea subiectelor vor fi in raport cu numarul de
ore studiate pe saptamana.
La alcatuirea itemilor/sarcinilor de lucru se va tine cont de trunchiul
comun tuturor profilurilor/filierelor, iar diferentierea se va face din punct
de vedere calitativ.
TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE IN CONCORDANTA CU PROGRAMA SCOLARA, FARA A
REFLECTA IN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME!
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA FRANCEZA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile Legii invatamantului in vigoare, toti
absolventii invatamantului liceal vor sustine un examen oral la una din limbile
moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o
limba moderna pentru examenul scris, ca proba optionala (proba e sau f).
Luand in considerare noul Plan-cadru pentru invatamantul liceal si
Programele scolare*1), examenul de bacalaureat 2003 mentine aceeasi structura
in ceea ce priveste:
- probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisa, ca proba la alegere);
- competentele de evaluat si, in general, continuturile si tipurile de
itemi (subiecte);
- repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral si scris),
in functie de numarul de ore de studiu saptamanal:
- 1 - 2 ore*2)
- 3 - 4 ore*3)
- bilingv*4)
- Minoritati/L3*5)
Atat pentru proba orala, cat si pentru proba scrisa, candidatii tuturor
profilurilor, inclusiv Minoritati/L3, vor fi evaluati pe baza unor texte
necunoscute/nestudiate la clasa.
Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitati de comunicare
orala sau in scris si nu pe continutul textelor din manuale, subiectele fiind
elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special
viziunea unui manual anume.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
Competentele generale sunt aceleasi pentru toate filierele, in functie de
proba (oral/scris).
Competentele specifice (si continuturile) se diferentiaza pe doua nivele:
1. 1 - 2 ore, 3 - 4 ore si clase bilingve;
2. Minoritati/L3.
1. LIMBA FRANCEZA: 1 - 2 ore, 3 - 4 ore si clase bilingve
1.1. PROBA ORALA
Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi
solicitati:
- sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut/nestudiat la
clasa.
- sa demonstreze capacitatea de a intelege sensul global al unui text
necunoscut - extragand si/sau prelucrand informatii din text - prin:
- identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice;
- recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale
studiate;
- traducere;
- identificarea informatiilor semnificative din text (raspuns la
intrebari/text lacunar etc.)/rezumarea informatiei pertinente (desprinderea si
selectarea ideilor si a elementelor relevante)/reformularea textului prin
contragere/reducere*6);
Candidatii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu
propria experienta de viata.
- sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:
- folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale
studiate, pe tot parcursul comunicarii orale;
- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
- realizarea unui discurs oral convingator, logic si coerent, pe o tema
data:
- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei
experiente personale;
- prezentarea unui film/unei carti*7);
- descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei
activitati, unor locuri cunoscute/imaginare;
- prezentarea/comentarea unui subiect, unui paragraf, unei
afirmatii, unei idei, ideilor textului*7), integrand exemple relevante si/sau
un punct de vedere personal.
Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea
inconjuratoare sau la propria experienta.
- sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie
(interactiune orala) in situatie de examen, utilizand limba franceza potrivit
contextului comunicational.
1.2. PROBA SCRISA
Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi
solicitati:
- sa dovedeasca capacitatea de a intelege sensul global al unui text
necunoscut/nestudiat la clasa prin:
- identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice;
- recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale
studiate;
- identificarea informatiilor semnificative din text (exercitii cu
alegere duala/multipla/raspuns la intrebari/text lacunar etc.)/rezumarea
textului (desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor
relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*6);
- sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris, valorificand in mod
adecvat competentele lingvistice dobandite (lexicale, semantice, gramaticale,
de ortografiere corecta), prin:
- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
- construirea unui discurs logic si coerent, pe o tema de interes,
avand sau nu ca suport o afirmatie/un text dat:
- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unor intamplari/unei
experiente personale;
- descrierea unor obiecte/locuri (cunoscute/imaginare)/activitati;
descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati
marcante;
- construirea unui interviu/unui dialog situational (pornind sau nu
de la reperele oferite de text);
- redactarea unui C.V./unei carti postale/felicitari/scrisori
(personale/administrative) integrand argumente, comentarii, un punct de vedere
personal;
- dezvoltarea unei idei/continuarea unui text;
- exprimarea/argumentarea unei opinii personale in legatura cu un
subiect/o situatie/ideile/continutul textului;
- comentarea unui subiect/unei afirmatii/unei idei/ideilor
textului*8), integrand un punct de vedere personal, argumente si exemple
relevante;
- redactarea unui eseu structurat/liber*8).
Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea
inconjuratoare sau la propria experienta.
- sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat:
prin traducerea in/din limba franceza a unui text literar (clase
bilingve)/neliterar (1 - 2, 3 - 4 ore si Minoritati);
2. LIMBA FRANCEZA: Minoritati/L3
2.1. PROBA ORALA
Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi
solicitati:
- sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut/nestudiat la
clasa.
- sa demonstreze capacitatea de a intelege sensul global al unui text
necunoscut prin:
- recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale
studiate;
- raspuns la intrebari (chestionar);
- traducere;
- selectarea informatiei relevante (desprinderea ideilor principale)
dintr-un text dat/a informatiei specifice din documente curente simple (v.
2.4., Texte. Tipuri de texte, pag. 8).
Candidatii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu
propria experienta de viata.
- sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:
- folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale
studiate, pe tot parcursul comunicarii orale;
- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
- prezentarea unor detalii personale;
- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei
experiente personale; povestirea unui film;
- descrierea/prezentarea unor persoane/locuri/obiecte/activitati;
Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare
sau la propria experienta.
- sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie
(interactiune orala) in situatie de examen.
2.2. PROBA SCRISA
Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi solicitati:
- sa dovedeasca capacitatea de a intelege sensul global al unui text
necunoscut/nestudiat la clasa prin:
- recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale
studiate;
- identificarea informatiilor semnificative din text, prin exercitii
diverse (exercitii cu alegere duala/multipla/raspuns la intrebari/text lacunar
etc.);
- selectarea informatiei relevante (desprinderea ideilor principale)/a
informatiei specifice din documente curente simple, dintr-un text dat.
- sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris prin:
- folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale
studiate;
- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
- solicitarea/prezentarea unor detalii personale; completarea de
formulare (C.V., vize);
- redactarea unui C.V./unei carti postale/felicitari/scrisori
(personale/oficiale);
- redactarea unui text scurt despre un eveniment, dupa un plan dat sau
cu ajutorul unor elemente (intrebari, text) de sprijin;
- relatarea unui fapt divers/unor intamplari/unei experiente personale;
povestirea unui film;
- descrierea unei persoane/unui personaj/unor
locuri/obiecte/activitati;
Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea
inconjuratoare sau la propria experienta.
- sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat:
- prin traducerea in/din limba franceza a unui text simplu.
III. CONTINUTURI
1. LIMBA FRANCEZA: 1 - 2 ore*9), 3 - 4 ore si bilingv
1.1. ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICA
Elementele de lexic si de semantica se invata, se dezvolta si se folosesc
pe masura ce se achizitioneaza si celelalte competente lingvistice. Din
perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizeaza
varietatea, adecvarea si gradul de stapanire al vocabularului (inclusiv
pronuntia si ortografierea corecta).
1.2. ACTE DE VORBIRE
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat
elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire prevazute de
Programa de limba franceza pentru ciclul liceal:
- a se prezenta, a prezenta pe cineva
- a se prezenta intr-un interviu de angajare/C.V.
- a vorbi despre sine
- a vorbi despre starea fizica
- a face o expunere pe o tema data
- a exprima un rationament/o judecata*10)
- a exprima o opinie personala/stari/sentimente
- a argumenta o opinie personala
- a relata evenimente
- a descrie locuri, persoane, obiecte
- a da, a cere informatii practice cuiva
- a exprima gusturi si preferinte
- a sfatui pe cineva*10)/a cere cuiva sa faca ceva/a interzice
- a situa in spatiu si timp
- a exprima cantitatea/calitatea; a compara
- a propune/a invita, a accepta/a refuza
- a-si exprima acordul/dezacordul
- a face o urare, a felicita
- a rezuma un text (idei esentiale)
- a participa la o conversatie in situatie de examen (interactiune orala)
1.3. CONTINUTURI LINGVISTICE
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat
elementele si structurile gramaticale studiate, conform programei de limba
franceza pentru ciclul liceal.
Lexic: relatii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime*,
familii de cuvinte), camp lexical/semantic*,
conotatie/denotatie*
Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv;
Substantivul: gen, numar; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea
substantivelor pornind de la un verb).
Adjectivul: acordul adj. calificativ; gradele de comparatie; adjective
pronominale (posesive, demonstrative si nehotarate)
Numeralul: cardinal si ordinal;
Pronumele: personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ,
interogativ, nehotarat; locul pronumelor personale (C.O.D.
si C.O.I.) in propozitii asertive si imperative; pronumele
en si y;
Verbul: modul indicativ (timpuri simple si compuse), conditional
(prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut,
imperfect*, mai mult ca perfect*, imperativ, infinitiv
(prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut),
acordul participiului trecut; diateza activa, reflexiva si
pasiva;
folosirea formelor perifrastice (aller, venir de, ...);
stil direct/indirect, constructii impersonale (verbe
personale folosite impersonal)*
Adverbul: tipuri, grade de comparatie;
Prepozitia: folosirea prepozitiilor.
Sintaxa subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul,
propozitiei: complementul (direct, indirect), complementele
circumstantiale;
Sintaxa frazei: concordanta la indicativ; concordanta la conjunctiv (limba
vorbita); folosirea conjunctivului: in propozitii
relative*, dupa verbe de vointa, indoiala, sentimente,
verbe de opinie* la forma interogativa/negativa, dupa
conjunctii, locutiuni conjunctionale, expresii
impersonale;
exprimarea: cauzei, scopului, ipotezei (si conditional),
consecintei, concesiei*, conditiei*, comparatiei*;
propozitia participiala*.
Tipuri si forme activa, pasiva, negativa, impersonala; imperativa,
de fraze: exclamativa, interogativa, emfaza*.
------------
*) elementele gramaticale notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3 - 4
ore si bilingv.
1.4. TEXTE si TEME
pentru comunicarea orala si scrisa.
Textele si temele vor fi alese luand in considerare caracteristici comune
precum:
a) Sursa: pasaje din carti, articole de presa (din ziare, reviste) in limba
franceza;
b) Tipul de text: text autentic literar/neliterar;
c) Dimensiune (numar de cuvinte): in functie de profil (150 - 350 de
cuvinte);
d) Dificultate: in functie de profil.
Textele de examen nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din
manualele de limba franceza, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand
de la bilingv la Minoritati/L3.
- TEXTE
Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic,
argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere*, eseu*).
- TEME
Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce
reprezinta realitatea inconjuratoare, viata de fiecare zi, experienta personala
si experienta umana in general:
- Viata personala si sociala: identitate/C.V.; tinerii si comunitatea,
tinerii si idolii lor, relatii intre tineri, idealuri si proiecte, sentimente;
familia: membri, ocupatii; sanatate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul ...) etc;
- Viata cotidiana: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport;
restaurant, hotel, camping; aeroport, gara, posta, banca; meteo etc.
- Timp liber: week-end/vacanta; calatorii, activitati (lectura, sport,
muzica, dans) etc.
- Societate: educatie; cultura (cinema, teatru, muzee, festivaluri ...);
mass-media; moda; conflicte intre generatii; munca/somaj; violenta/non-violenta
etc.
- Mediul inconjurator: oras/sat; poluarea si ocrotirea mediului
inconjurator etc.
- Spatiul francofon: Franta contemporana (evenimente marcante); orase si
provincii; obiceiuri, traditii, sarbatori; personalitati culturale si
stiintifice; francofonia si tarile francofone;
- Comunitatea europeana: locuri si monumente europene (inclusiv din
Romania); patrimoniul cultural, stiintific si tehnic european (inclusiv
contributii si personalitati romanesti); ecouri ale culturii romanesti in plan
european; institutii europene.
------------
*) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3 - 4 ore si
bilingv.
2. LIMBA FRANCEZA: Minoritati/L3*11)
2.1. ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICA (v. 1.1., pag. 4)
2.2. ACTE DE VORBIRE
- a se prezenta
- a angaja, a continua, a termina o conversatie
- a cere/a da informatii (de orientare, de timp, ora, intalnire, program de
lucru, ...)
- a exprima o opinie personala
- a exprima o judecata
- a relata activitati la prezent, trecut, viitor
- a situa un eveniment in timp
- a descrie locuri
- a exprima o stare fizica
- a exprima gusturi si preferinte
- a exprima o dorinta, un sentiment (satisfactie, bucurie, teama ...)
- a exprima calitati si cantitati; a compara calitati
- a propune/a invita, a accepta/a refuza
- a cere cuiva ceva/sa faca ceva
- a exprima acordul/dezacordul
- a se scuza, a raspunde la scuze
- a face o urare, a felicita
- a participa la o conversatie in situatie de examen (interactiune orala)
2.3. CONTINUTURI LINGVISTICE
Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv (forme, inlocuirea
articolului
partitiv cu prepozitia de).
Substantivul: gen, numar; exprimarea cazurilor; nume de tari (masculin,
feminin).
Adjectivul: adjective calificative uzuale si de culoare; acordul in
gen
si numar; gradele de comparatie; adjectivul posesiv,
demonstrativ, nehotarat (forme frecvente); adjectivul
numeral.
Pronumele: personale (subiect, C.O.D. si C.O.I.), interogative (qui,
que, ou), relative simple (qui, que, quoi, dont, ou),
demonstrative neutre (ceci, cela, ca), nehotarate (forme
frecvente); pronumele on; pronumele en si y;
Verbul: modul indicativ: prezent (verbe neregulate: lire, ecrire,
devoir, connaitre, croire, voir, ...; verbe pronominale);
perfect compus cu avoir si etre: verbe de grupa I, a II-a,
verbe neregulate (aller, venir, pouvoir, savoir, vouloir,
partir, sortir, prendre, mettre, faire, dire ...);
imperfect; viitor simplu; viitor apropiat; imperativ;
conditionalul prezent si conditional (I si II);
conjunctivul prezent, folosirea conjunctivului dupa verbe
de vointa, sentiment, expresii impersonale; expresii
impersonale (il fait beau/mauvais, chaud/froid, il pleut,
il neige);
Forme de fraze: afirmativa, negativa, interogativa (cu est-ce que si prin
inversiune);
Adverbul: adverbe interogative (Comment ...? Pourquoi ...?
Combien ...?); adverbe de timp (aujourd'hui, maintenant,
hier, demain);
Conjunctii: et, mais, parce que, donc.
2.4. TEXTE si TEME
pentru comunicarea orala si scrisa (v. 1.4., pag. 6, caracteristici comune)
- TEXTE
Tipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din
viata cotidiana, documente curente (carte postala, scrisoare, brosuri,
prospecte, instructiuni, formulare, ...); texte informative si articole de
presa.
- TEME
- Viata personala si sociala: identitate; tinerii si idolii lor,
relatii intre tineri, sentimente; sanatate; moda si vestimentatie;
- Viata cotidiana: pe strada, magazine, posta, banca, mijloace de
transport; timp liber (sport, jocuri, muzica, dans, cinema, ...), activitati,
calatorii (aeroport, gara, vama); profesii, meserii; vremea etc. ...;
- Spatiul francofon: orase si provincii; traditii si sarbatori;
francofonia;
- Spatiul cultural romanesc: monumente, locuri, personalitati marcante.
IV. PRECIZARI
1. Proba orala:
- timpul de lucru: 15 minute
- prezentarea: 10 minute.
Proba scrisa:
- timpul de lucru: 3 ore.
2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu
numarul de ore de studiu saptamanal. Diferentierile (pe probe, profiluri) se
vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate
al unui item sau al unei sarcini de lucru) si nu cantitativ (micsorand/marind
numarul de itemi sau de sarcini de lucru).
3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud
sau nu trebuie sa neglijeze, sub nici o forma, studierea textelor din manual,
deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
- sa se exprime mai corect si sa comunice mai bine oral si in scris;
- sa-si insuseasca structuri gramaticale noi, sa si le consolideze pe cele
vechi;
- sa invete cuvinte si expresii noi si sa invete sensuri variate ale aceluiasi
cuvant in contexte diferite; sa se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri si
registre;
- sa invete a considera si a aborda orice text nou din manual ca pe un text
necunoscut;
- sa invete sa analizeze si sa comenteze un text, exprimand opinii si
judecati de valoare personale;
- sa invete cum sa gaseasca anumite detalii/exemple pentru sustinerea
opiniilor personale;
- sa-si imbogateasca cunostintele legate de cultura si civilizatia
franceza.
------------
*1) Prezenta Programa de bacalaureat a fost elaborata pe baza Programei
scolare de Limba franceza pentru clasa a IX-a, aprobata prin Ordin al
ministrului educatiei nationale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999
si a Programei scolare de Limba franceza, seria liceu, vol. 2, Aria curriculara
Limba si Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa scolara de Limba
franceza pentru clasa a X-a, aprobata prin O.M.E.N. nr. 5128/21.12.1999 si
modificata prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001; Programa scolara de Limba
franceza pentru clasele a XI-a - a XII-a, aprobata prin O.M.E.N. nr.
4805/05.10.2000 si modificata prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001.
*2) Pentru absolventii care au studiat lb. franceza 1 - 2 ore pe saptamana
(indiferent de nivel, L1 sau L2), inclusiv absolventii invatamantului in
limbile minoritatilor nationale care au inceput studiul limbii franceze in
gimnaziu.
*3) Pentru absolventii care au studiat lb. franceza 3 - 4 ore pe saptamana
(inclusiv profilul intensiv).
*4) Numai pentru absolventii claselor bilingve.
*5) Din aceasta categorie fac parte absolventii invatamantului in limbile
minoritatilor nationale care au inceput studiul limbii franceze in clasa a
IX-a/L3 (anul IV de studiu).
*6) Eventual, intr-un numar dat de cuvinte (3 - 4 ore si bilingv), cf.
Programei pentru clasa a XII-a.
*7) 3 - 4 ore si bilingv.
*8) 3 - 4 ore si bilingv.
*9) Continuturi comune, L1 si L2, conform Programei scolare de Limba
franceza citata la pag. 1.
*10) 3 - 4 ore si bilingv.
*11) Conform Programei de lb. franceza pentru anul IV (L3), citata la
pagina 1.
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA GERMANA MODERNA
I. STATUTUL DISCIPLINEI IN CADRUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT
In cadrul examenului de bacalaureat absolventii de liceu, invatamant de zi,
seral si fara frecventa, au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat la
limba germana ca limba moderna intr-una din situatiile urmatoare:
- Limba germana ca limba moderna - proba orala obligatorie comuna pentru
toate filierele, profilurile si specializarile (proba b);
- Limba germana ca limba moderna - proba scrisa la alegere din aria
curriculara corespunzatoare specializarii, pentru filiera teoretica -
specializarea filologie (proba e);
- Limba germana ca limba moderna - proba scrisa la alegere dintre
disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior
- pentru toate filierele, profilurile si specializarile nefilologice (proba f).
II. OBIECTIVELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANA
Respectand tipologia generala a structurii planului de invatamant privind
studiul limbilor moderne in liceu, examenul de bacalaureat la limba germana ca
limba moderna este construit pe programele scolare in vigoare, publicate in
colectia "Curriculum National. Seria liceu. Programe scolare".
- Programa 1A, Limba germana - prima limba moderna: licee teoretice
(specializarea Filologie, inclusiv programele intensiv si bilingv de studiere a
limbilor de circulatie internationala) si licee militare M.Ap.N. (specializarea
matematica-informatica).
- Programa 1A, Limba germana - prima limba moderna: licee teoretice,
celelalte specializari.
- Programa 1B, Limba germana - prima limba moderna: licee tehnologice si
vocationale (cu exceptia liceelor militare M.Ap.N., specializarea
matematica-informatica).
- Programa 2, Limba germana - a doua limba moderna: toate filierele si
specializarile care au prevazute doua limbi moderne in trunchiul comun.
- Programa 3, Limba germana - a treia limba moderna: pentru minoritati si
pentru absolventii de liceu care au inceput studiul limbii germane in clasa a
IX-a.
1. Competentele generale:
- Receptarea mesajelor transmise in scris in diferite situatii de
comunicare;
- Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte;
- Realizarea de interactiuni in comunicarea scrisa;
- Transferul si medierea mesajelor scrise in situatii variate de
comunicare;
2. Competentele specifice, corelate cu tipuri de continuturi.
3. Ariile tematice, actele de vorbire si elementele de constructie a
comunicarii.
4. Valori si atitudini, comune tuturor programelor:
- Constientizarea contributiei limbii germane la imbogatirea patrimoniului
culturii universale;
- Raportarea critica la civilizatia germana, acceptarea diferentelor si
manifestarea tolerantei;
- Constientizarea stereotipurilor culturale si combaterea acestora;
- Dezvoltarea gandirii autonome, critice si reflexive prin receptarea unei
varietati de texte in limba germana;
- Manifestarea flexibilitatii in cadrul schimbului de idei in diferite
situatii de comunicare;
Candidatii la examenul de bacalaureat pentru limba germana ca limba moderna
vor trebui sa stapaneasca sistemele fonologic, lexical, gramatical si stilistic
ale limbii germane, precum si elemente de cultura si civilizatie germana,
pentru a fi capabili sa recepteze, sa produca mesaje scrise si sa
interactioneze in limba germana, in situatii date de comunicare.
Examenul de bacalaureat la limba germana moderna 2004 isi propune sa
evalueze, dupa modelul Cadrului comun european de referinta in invatarea,
predarea si evaluarea cunostintelor lingvistice, document al Consiliului
Europei:
- nivelul competentelor generale ale candidatului;
- insusirea continuturilor;
- valorile si atitudinile formate prin insusirea limbii germane;
- competentele functionale esentiale pentru reusita sociala a candidatilor
intr-un nou context european: prelucrarea si utilizarea contextuala de
informatii complexe, gandirea critica, luarea deciziilor si comunicarea in
contexte specifice;
Totodata, programa de bacalaureat pentru limba germana moderna doreste sa
ofere o orientare sistemica atat pentru cadrele didactice, cat si pentru
candidati.
III. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOASTERE A LIMBII
In cadrul probelor orale si scrise, se evalueaza nivelul de cunoastere a
limbii germane ca limba moderna, modul in care candidatul foloseste limba in
comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competentelor lingvistice si a
continuturilor pe care candidatul si le-a insusit pe parcursul anilor de
studiu, in conformitate cu programa scolara.
III.1. COMPETENTE EVALUATE
III.1.1. Competenta de comunicare orala
Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati:
- sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut/nestudiat la
clasa;
- sa demonstreze capacitatea de intelegere a textului prin exprimarea unui
punct de vedere personal in legatura cu textul respectiv, sa emita judecati de
valoare, sa faca referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de
viata pentru bilingv si 3 - 4 ore saptamanal si sa redea continutul textului,
sa raspunda la intrebari pentru 1 - 2 ore saptamanal si minoritati/L3;
- identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice;
- recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale
studiate;
- traducere;
- sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:
- folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale
studiate, pe tot parcursul comunicarii orale;
- rezolvarea unor itemi care au drept tinta acest lucru;
- realizarea unui discurs oral convingator, logic si coerent pe o tema
data:
- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei
experiente personale;
- prezentarea unui film/unei carti;
- descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei
activitati, unor locuri cunoscute/imaginare;
- sa exprime si/sau sa argumenteze o parere personala/un punct de
vedere, pornind de la un text/o tema data, sustinut/a de exemple relevante, sa
faca asociatii si comparatii cu texte cunoscute, situatii si experiente
personale sau experientele altor persoane.
- sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie
(interactiune orala) in situatie de examen, utilizand limba germana potrivit
contextului comunicational.
III.1.2. Competenta de comunicare scrisa
Pentru a evalua competenta de comunicare scrisa, candidatilor li se va cere
rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidatii vor fi capabili:
- sa inteleaga sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa;
- sa identifice informatiile semnificative din text;
- sa rezume textul;
- sa comenteze un aspect din text;
- sa exprime propriile pareri in legatura cu ideile/continutul textului
respectiv;
- sa recunoasca si sa utilizeze elemente si structuri gramaticale studiate;
- sa analizeze si sa interpreteze un aspect/idee din textul dat;
- sa foloseasca corect structurile lexicale studiate;
- sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activitati;
- sa descrie/caracterizeze o persoana;
- sa relateze un eveniment/un fapt divers/o intamplare/o experienta
personala;
- sa continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;
- sa construiasca un text pe baza unei teme date;
- sa redacteze un eseu;
- sa comenteze un subiect;
- sa exprime si/sau sa argumenteze o parere personala/un punct de vedere,
pornind de la un text/o tema data, sustinut/a de exemple relevante, sa faca
asociatii si comparatii cu texte cunoscute, situatii si experiente personale
sau experientele altor persoane;
III.2. CONTINUTURI EVALUATE
Continuturile evaluate pentru toate profilurile corespund trunchiului comun
din programele scolare in vigoare.
In consecinta, diferentierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct
de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau
sarcini de lucru) si nu cantitativ, (micsorand/marind numarul de itemi sau de
sarcini de lucru).
III.2.1. Continuturi lexicale si tematice
Se vor evalua cunostintele de vocabular specific temelor cuprinse in
Programa scolara de limba germana moderna, teme inspirate din realitatea
inconjuratoare, din viata de zi cu zi, din experienta elevilor si experienta
umana in general, (vezi Nota nr. 2).
Temele de examen se vor regasi in texte autentice de diverse tipuri.
a) Tip de text: autentic: literar, non-literar (vezi Nota nr. 1);
b) Sursa: articole din ziare si reviste, carti din spatiul germanofon,
literatura culta si populara, brosuri, internet.
c) Lungimea: in functie de profil: 125 - 350 cuvinte
d) Dificultate: in functie de profil, dar fara sa depaseasca gradul de
dificultate al textelor din manuale;
e) Domenii: domenii tematice cuprinse in programa scolara (Nota nr. 2):
1. Domeniul privat (viata personala): identitate, idealuri si proiecte,
sentimente, moda, stil de viata, activitati in timpul liber;
2. Domeniul social (societate): tinerii, familia si comunitatea, tinerii si
idolii lor, relatii/conflicte intre tineri/generatii, toleranta, sanatate,
comunicare pe diverse canale, in diverse situatii (cumparaturi, turism, servicii),
mass-media, mediul inconjurator;
3. Domeniul educatie si profesie: scoala, ocupatii, profesii, piata muncii;
4. Domeniul stiinta si cultura: patrimoniul national si germanofon in
cadrul european - personalitati, opere, obiceiuri, traditii, sarbatori,
evenimente;
III.2.2. Elemente structurale functionale
III.2.2.1. Acte de vorbire
Candidatii vor fi capabili sa foloseasca actele de vorbire in diverse
situatii de comunicare prevazute de Programa de limba germana pentru ciclul
liceal.
III.2.2.2. Forme de comunicare in scris
Candidatii vor fi capabili de:
- a completa un formular, tabel, schema cu ajutorul unor indicatii
orale/scrise;
- a redacta un text functional: bilet, telegrama, felicitare, C.V.,
scrisoare personala sau oficiala, anunt, text publicitar, reclamatie;
- a redacta o povestire, descriere, caracterizare;
- a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducand argumente in sprijinul
opiniei formulate.
III.3. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARII
III.3.1. Vocabular - Lexicul specific temelor propuse (Nota nr. 2);
III.3.2. Elemente de gramatica cuprinse in Programa de limba germana
moderna pentru ciclul liceal.
clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepozitii,
conjunctii
categorii: numar, caz, timp, aspect, diateza
structuri: propozitii, fraze
procese si relatii: acord, topica, transformare, etc.
noua ortografie a limbii germane,
formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe)
IV. PRECIZARI
IV.1. Timpul de lucru:
a) Proba orala: timp de lucru: 15 minute
timp de prezentare: 10 minute
b) Proba scrisa: timp de lucru: 3 ore
IV.2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu
numarul de ore studiate pe saptamana.
La alcatuirea itemilor se va tine cont de trunchiul comun tuturor
profilurilor, iar diferentierea se va face din punct de vedere calitativ.
TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE IN CONCORDANTA CU PROGRAMA SCOLARA, FARA A
REFLECTA IN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME!
Textele necunoscute/nestudiate la clasa folosite pentru cele doua probe de
examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai
bune surse pentru ca elevii:
- sa invete a aborda un text necunoscut;
- sa se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri si registre ale limbii;
- sa invete cuvinte si expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor in
diferite contexte;
- sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa le consolideze pe cele
vechi;
- sa invete sa analizeze si sa comenteze un text, exprimand opinii si
judecati de valoare personale;
- sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru sustinerea
opiniilor personale;
- sa se exprime mai corect si sa comunice mai bine oral si in scris.
Bacalaureat 2004
Programa pentru limba germana moderna
Nota nr. 1
Textsorten
___________________________________________________________
| Rezepte | Teletext |
|____________________________|______________________________|
| Briefe | Anleitungen |
|____________________________|______________________________|
| Durchsagen | Literarische Texte (Auszuge) |
|____________________________|______________________________|
| Graffiti | Handzettel |
|____________________________|______________________________|
| Fuhrungen | Fahrscheine |
|____________________________|______________________________|
| Videotext | Computerbildschirmtext |
|____________________________|______________________________|
| Plakate | Zeitungsartikel |
|____________________________|______________________________|
| Vorschriften | Anschlage |
|____________________________|______________________________|
| Lieder | Speisekarten |
|____________________________|______________________________|
| Bericht | Geschaftsbrief |
|____________________________|______________________________|
| Bedienungsanleitungen | Mitteilung |
|____________________________|______________________________|
| Etiketten und Aufschriften | Werbeschriften |
|____________________________|______________________________|
| Visitenkarten | Schilder |
|____________________________|______________________________|
| Artikel | Prasentation |
|____________________________|______________________________|
| Zusammenfassungen | |
|____________________________|______________________________|
| Resourcen: | |
|____________________________|______________________________|
| Lehrbucher | Reader |
|____________________________|______________________________|
| Literaturbucher | Prospekte |
|____________________________|______________________________|
| Worterbucher | Zeitungen |
|____________________________|______________________________|
| Zeitschriften | Plakate |
|____________________________|______________________________|
| Alben | Fahrplane |
|____________________________|______________________________|
| Landkarten | Stadtplane |
|____________________________|______________________________|
Nota nr. 2
Beschreibungskategorien zum Wortschatz
______________________________________________________________________________
|Bereich| Orte | Instituti- | Personen | Objekte |Ereignisse
|Handlun-|
| | | onen | | | |gen
|
|_______|____________|____________|___________|___________|___________|________|
|Privat |Haus, |-Familie |-Verwandte |-Einrich- |-Familien- |Lebens-
|
| |Zimmer |Freundes- |-Freunde |tungen und |feiern
|routinen|
| |Garten |und |-Bekannte |Mobel; |-Krankheit |z.B.:
|
| |(eigenes/r, |Bekannten- | |-Kleidung |-Zwischen- |an-
|
| |der Familie,|netzwerke | |-Hausgerate|falle |ziehen,
|
| |von | | |-Spiel-und |-Unfalle |aus-
|
| |Freunden, | | |Werkzeug |-naturliche|ziehen,
|
| |von | | |-Korper |Phanomene |essen,
|
| |Bekannten) | | |pflege |-Feste
|waschen,|
| |-eigener | | |-Freizeit-,|-Besuche
|basteln,|
| |Platz im | | |Reise-und | |u.s.w.
|
| |Heim, | | |Sportaus- | |Garten-
|
| |Hotel usw. | | |rustung | |arbeit
|
| |-auf dem | | | | |-Hobbys
|
| |Land am See,| | | | |Unter-
|
| |Meer | | | | |haltung
|
| |-im Gebirge | | | | |
|
|_______|____________|____________|___________|___________|___________|________|
|Sozial |-offentliche|-Behorden |-Mitglieder|- Geld, |-Zwischen- |-Ein-
|
| |Raume: |-Vereine- |der Offent-|Formulare |falle |kaufen
|
| |Strasse, |Gesellschaf-|lichkeit |-Programme |-Unfalle |und
|
| |Platz, |ten |-Beamte |-Mahlzeiten|-Versamm- |offen-
|
| |Park usw. |-politische |-Verkaufer |-Getranke |lungen |tliche
|
| |offentliche |Parteien |-Lehrer |-Snacks |-Geldstra- |Dienste
|
| |Verkehrs- |-Kirchen |-Arzt |-Personal- |fen |(in
|
| |mittel | |-Polizisten|ausweis, |-Spiele,
|Anspruch|
| |-Geschafte | |-Sicher- |Passe, |Wett- |nehmen)
|
| |-Markte | |heitskrafte|Fuhrer- |bewerbe
|-medizi-|
| |-Kranken- | |-Fahrer |scheine | |nische
|
| |hauser | |-Schaffner | | |Dienste
|
| |-Arztpraxen | |-Passagiere| | |(in
|
| |-Stadien | |-Kellner | |
|Anspruch|
| |-Sportplatze| |-Kunden | | |nehmen)
|
| |-Sporthallen| |-Empfangs- | | |-fahren,|
| |-Restaurant,| |personal | |
|wandern,|
| |Kneipe, | |-Priester, | | |reisen
|
| |Hotel | |Pfarrer | | |-offen-
|
| | | | | | |tliche
|
| | | | | | |Unter-
|
| | | | | | |haltung
|
| | | | | | |und
|
| | | | | |
|Freizeit|
| | | | | |
|-aktivi-|
| | | | | | |taten
|
| | | | | | |-Sport,
|
| | | | | | |Spiele
|
|_______|____________|____________|___________|___________|___________|________|
|Schule |-Schulen, |-Schule, |-Lehrende, |Schul- |-erster
und|Routinen|
|Und |Aula, |Berufs- |Lehrkorper |uniform |letzter |in:
|
|Beruf |Klassenraum,|schule, |-Eltern |-Schreib-, |Schultag, |-Schul-
|
| |Schulhof |Universitat |-Klassen- |Mal-und |Schuler- |ver-
|
| |Hochschule, |-Wissen- |kameraden, |Bastelmate-|austausch |samm-
|
| |Universitat,|schafts-und |Sudierende-|rial |-Spiele, |lungen,
|
| |Seminar- |Forschungs- |Arbeit- |Schulaus- |Pause |Lehrer-
|
| |raume, |Institute |geber |rustung und|-Seminare |konfe-
|
| |Schul- |-Firmen, |Arbeit- |-kleidung |und Ubungen|renzen,
| |vertretung- |-Staats-und |nehmer |-audio- |-Disku- |Unter-
|
| |Wohnheime |multi- |Kollegen |visuelle |ssionen |richt,
|
| |Laboratorien|nationale |-verschie- |Gerate
|-Beratungs-|Spielen,|
| |-Mensa |Unternehmen |dene |-Tafel und |gesprache |Pausen,
|
| |-Buros |-Gewerk- |Berufsbene-|Kreide
|Ausverkaufe|Laborar-|
| |Werkstatten |schaften |Nungen |Computer |-Messen |beit,
|
| |-Bauernhofe | | |-Buroaus- | |Haus-
|
| |-Laden, | | |stattungen |
|aufgaben|
| |-Geschafte | | |- Tiere, | |Team-
|
| |-Hotels | | |Pflanzen | |arbeit
|
| |usw. | | | | |Verwal-
|
| | | | | | |tung,
|
| | | | | | |Manage-
|
| | | | | | |ment,
|
| | | | | | |Produ-
|
| | | | | | |ktion-
|
| | | | | | |vorgan-
|
| | | | | | |gen,
|
| | | | | | |Buro-
|
| | | | | | |vorgan-
|
| | | | | | |gen,
|
| | | | | | |Tran-
|
| | | | | | |sport,
|
| | | | | | |Verkau-
|
| | | | | | |fen
|
| | | | | | |-Compu-
|
| | | | | | |terar-
|
| | | | | | |beit
|
| | | | | | |Reini-
|
| | | | | | |gung
|
|_______|____________|____________|___________|___________|___________|________|
|Bildung|-Museen |Wissen- |Beamten, |Kunstge-
|-Veranstal-|Routinen|
| |Theatersale |schafts-und |Schau- |genstande |tungen |in
|
| |-Kinosale |Kulturinsti-|spieler, |-Alben |-Auf-und |-Veran-
|
| |Konzertsale |tutionen |Kunstler, |Musik- |Vorfuhrun- |stal-
|
| |Bibliotheken| |Publikum, |instrumente|gen |tungen
|
| |-Ausstel- | |Kritiker |Eintritt- |-Festivale
|-Auf-und|
| |lungsraume | | |skarte |-Bespre- |Vorfuh-
|
| |-Veranstal- | | |Prospekte, |chungen |rungen
|
| |tungsraume | | |Plane, Pro-|-Empfange |-Festi-
|
| | | | |gramme, |-Konferen- |vale
|
| | | | |Mal-, |zen |Bespre-
|
| | | | |Spiel-und | |chungen
|
| | | | |Bastel- |
|-Empfan-|
| | | | |material | |gen
|
| | | | | | |-Konfe-
|
| | | | | | |renzen
|
| | | | | | |usw.
|
|_______|____________|____________|___________|___________|___________|________|
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA ITALIANA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii
tuturor claselor de liceu vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la
una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limba straina la
probele optionale.
Examenul de limba italiana va pastra aceeasi structura in ceea ce priveste:
- probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisa, ca proba la alegere);
- repartizarea in functie de numarul de ore de studiu saptamanal: 1 - 2
ore, 3 - 4 ore (indiferent de nivel, L1 sau L2), bilingv si Minoritati/L3,
pentru ambele probe (oral si scris);
- competentele de evaluat, si, in general, continuturile si tipurile de
itemi (subiecte).
Atat pentru proba orala, ca proba obligatorie, cat si pentru proba scrisa,
candidatii tuturor profilurilor, inclusiv Minoritati, vor fi evaluati pe baza
unor texte necunoscute/nestudiate la clasa. Pentru toate profilurile, accentul
se va pune pe abilitati de comunicare orala sau in scris.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. PROBA ORALA
Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi
solicitati, indiferent de numarul de ore saptamanal de studiu:
- sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut/nestudiat la
clasa;
- sa demonstreze capacitatea de a intelege un text prin:
- identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice;
- recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale
studiate;
- traducere;
- rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea
textului prin contragere/reducere.
Candidatii pot face trimiteri la/asociatii cu alte texte cunoscute sau cu
propria experienta de viata.
- sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:
- folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale
studiate, pe tot parcursul comunicarii orale;
- raspuns la intrebari;
- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei
experiente personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind
capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingator, logic si coerent,
integrand exemple sau argumente interesante, relevante si un punct de vedere
personal;
- emiterea unor judecati de valoare, comentarea unui paragraf/unei
idei/ideilor textului, exprimarea propriilor pareri in legatura cu
ideile/continutul textului respectiv;
- transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers, pornind
de la un text.
Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea
inconjuratoare sau la propria experienta.
- sa demonstreze capacitatea de a participa activ la conversatie
(interactiune orala) in situatie de examen.
2. PROBA SCRISA
Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi
solicitati:
- sa dovedeasca capacitatea de a intelege sensul global al unui text
necunoscut/nestudiat la clasa prin:
- identificarea informatiilor semnificative din text prin: exercitii
(cu alegere duala/multipla/raspuns la intrebari/text lacunar etc.)/rezumarea
textului (desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor relevante);
- comentarea unui paragraf/a unei idei/a ideilor textului; exprimarea propriilor
pareri in legatura cu ideile/continutul textului respectiv;
- identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice;
- recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale
studiate.
- sa dovedeasca capacitatea de a analiza si interpreta textul dat prin
construirea unui discurs scris logic, coerent si convingator.
- sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris prin:
- folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale
studiate;
- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
- desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;
- redactarea unui C.V./unei scrisori personale/unui articol de presa,
integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
- descrierea unor locuri (cunoscute/imaginare)/activitati;
descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati
marcante;
- relatarea unui eveniment si a unei experiente personale;
- continuarea unui text, unei idei/construirea unui text pe un
subiect/o tema data;
- redactarea unui eseu structurat/comentarea unui subiect/exprimarea
si/sau argumentarea unei opinii personale/unui punct de vedere, pe baza unui
text/unei teme date, sustinuta de exemple sau argumente interesante si
relevante;
- rezumarea unui text;
- transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers;
- sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin
traducerea in/din limba italiana a unui text literar (bilingv)/neliterar (1 - 2
ore, 3 - 4 ore si minoritati).
III. CONTINUTURI
1. LIMBA ITALIANA: 1 - 2 ore, 3 - 4 ore si bilingv
1.1. TEMATICA
Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce
reprezinta realitatea inconjuratoare, viata de fiecare zi, experienta personala
si experienta umana in general:
- Viata personala si sociala: problemele adolescentei (alegerea unei
meserii, somajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict intre generatii, ...);
valori si non-valori umane, drepturile omului; angajarea sociala; tinerii si
idolii lor, pasiuni si sentimente (prietenia, solidaritatea, ...), petrecerea
timpului liber (lectura, muzica, sport, ...);
- Viata cotidiana: relatii si conveniente sociale (in familie, in magazin,
pe strada, corespondenta, ...); viata cultural-artistica (spectacole, muzica
...), mass-media, publicitate; turism, mediul inconjurator (flora, fauna,
protectia mediului); marile probleme si conflicte ale epocii contemporane la
inceput de mileniu III;
- Spatiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic si cultural
italian si european;
evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalitati; arta,
cultura si civilizatie (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiana
reprezentativa);
- Comunitatea europeana: spirit comunitar, interculturalitate.
1.2. ACTE DE VORBIRE
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat
elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire prevazute de
Programa de limba italiana pentru ciclul liceal*:
- a angaja, a continua, a incheia o conversatie
- a prezenta/a face o expunere pe o tema data
- a realiza descrieri/prezentari de locuri, obiecte, persoane, orase
- a exprima o opinie, o judecata/a argumenta
- a exprima gusturi si preferinte
- a relata (o discutie, un eveniment, o suita de evenimente)
- a rezuma o discutie
- a-si exprima acordul/dezacordul
- a exprima indoiala, satisfactia, regretul
- a exprima posibilitatea/imposibilitatea
- a exprima intentia de a face/a nu face ceva
- a exprima necesitatea/obligatia
- a exprima admiratia/dezaprobarea
- a exprima stari emotionale
1.3. COMUNICARE IN SCRIS
- a rezuma un text
- a caracteriza o persoana, personaj
- a redacta o scrisoare, un C.V.
- a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje)
- a redacta un eseu
1.4. CONTINUTURI LINGVISTICE
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat
elementele si structurile gramaticale studiate, conform programei de limba
italiana pentru ciclul liceal*.
Lexic: relatii semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de
cuvinte);
Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv;
Substantivul: gen, numar; exprimarea cazurilor; nominalizarea.
Adjectivul: acordul adj. calificativ; gradele de comparatie (forme
sintetice); sensul si comportamentul unor adjective in
functie de pozitia fata de substantiv (buono, grande, alto,
bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi,
diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative,
interogative si nehotarate);
Numeralul: cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a
procentelor; a operatiilor aritmetice;
Pronumele: personal (de politete, N., D., Ac, forme combinate), pozitia
proclitica si enclitica a pronumelui personal fata de verb,
pronumele posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ,
nehotarat (forme frecvente); locul pronumelor personale
(C.O.D. si C.O.I) in propozitii afirmative, negative si
imperative; pronumele ne si ci (vi);
Verbul: modul indicativ (timpuri simple si compuse), conditional
(prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ,
infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut),
participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut;
diateza activa, reflexiva si pasiva;
Adverbul: tipuri, gradele de comparatie;
Prepozitia: prepozitii si locutiuni prepozitionale, prepozitiile
articulate si folosirea prepozitiilor;
Conjunctia: conjunctiile si locutiunile conjunctionale, coordonatoare,
subordonatoare;
Sintaxa: concordanta la indicativ; folosirea conjunctivului: dupa
verbe de vointa, indoiala, sentimente, dupa conjunctii,
locutiuni conjunctionale, expresii impersonale; concordanta
la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecintei, scopului,
ipotezei (se ipotetico).
------------
*continuturi comune, L1 si L2, conform Programei scolare de Limba italiana,
seria liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba si Comunicare, Tipogrup press, Buc.
2001: Programa scolara de Limba italiana pentru clasa a IX-a, aprobata prin
Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 5128/21.12.1999 si modificata prin
Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915/31.05.2001; Programa
scolara de limba italiana pentru clasele a IX-a - a XII-a a fost aprobata prin
Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 4805/05.10.2000 si modificata prin
Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915/31.05.2001.
2. LIMBA ITALIANA: MINORITATI
2.1. TEMATICA
- Universul personal: identitate; adolescenta, varsta aspiratiilor;
relatiile cu familia, relatiile dintre tineri, preocupari specifice tinerilor
(vestimentatie, spectacol, sport, muzica, excursii, formarea culturala,
Internet ...), C.V.; gustul aventurii cunoasterii.
- Viata cotidiana: posta; mijloace de transport; strada: automobilul si
semnele de circulatie; calatoria, mijloc de cunoastere (la mare, la munte, la
tara); corespondenta personala; fenomene sociale negative (violenta, rasism,
droguri, alcool, tutun); mediul inconjurator (flora, fauna, protectia
mediului).
- Spatiul cultural italian: obiective turistice si culturale (monumente,
orase); sarbatori traditionale; bucataria italiana; muzica si cinematografia
italiana, personalitati ale spatiului cultural italian.
2.2. ACTE DE VORBIRE
- a se prezenta
- a angaja, a continua, a termina o conversatie
- a cere/a da informatii (de orientare, de timp, ora, intalnire, program de
lucru, ...)
- a exprima o opinie personala
- stari sufletesti, evenimente
- a exprima o stare fizica
- a exprima gusturi si preferinte
- a exprima o dorinta, un sentiment (satisfactie, bucurie, teama ...)
- a propune/a invita, a accepta/a refuza
- a cere cuiva ceva/a comanda
- a exprima acordul/dezacordul
- a se scuza, a raspunde la scuze
- a face o urare, a felicita
- a sfatui, a recomanda
- a exprima posibilitate, imposibilitatea
2.3. COMUNICARE IN SCRIS
- a redacta un dialog scurt, un comentariu
- a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane)
- a redacta un text pe o tema familiara
- a redacta scrisori personale
- a rezuma un text
2.4. CONTINUTURI LINGVISTICE
Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv, folosirea articolului;
Substantivul: gen, numar, substantive cu plural neregulat;
Adjectivul: adjective calificative, grade de comparatie si
comportamentul
adjectivelor "bello" si "quello";
Pronumele: personal (subiect, C.O.D. si C.O.I.), interogativ, relativ,
demonstrativ, nehotarat; forme combinate de pronume;
Numeralul: cardinal, ordinal, exprimarea procentelor si a secolelor;
Verbul: modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut,
imperfect, mai mult ca perfect), modul conditional (prezent
si trecut), modurile nepersonale; folosirea modului
conjunctiv; concordanta timpurilor la modul indicativ si
conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasiva;
Adverbul: de mod, de timp si de loc; adverbele relative; particulele
ne
si ci (vi);
Prepozitia: prepozitii simple si articulate;
Conjunctia: conjunctii coordonatoare si subordonatoare.
------------
*continuturi Minoritati, conform programei scolare de Limba italiana, seria
liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba si Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001:
Programa scolara de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobata prin Ordinul
ministrului educatiei nationale nr. 5128/21.12.1999 si modificata prin Ordinul
ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915/31.05.2001; Programa scolara de
Limba italiana pentru clasele a XI-a - a XII-a a fost aprobata prin Ordinul
ministrului educatiei nationale nr. 4805/05.10.2000 si modificata prin Ordinul
ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915/31.05.2001.
1.4./2.4. TEXTE.
Textele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la
bilingv la Minoritati.
Aceste texte vor fi selectate din carti, ziare, reviste in limba italiana.
IV. PRECIZARI
1. Timpul de lucru este:
a) proba orala: 15 minute;
b) proba scrisa: 3 ore.
2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu
numarul de ore de studiu saptamanal.
------------
Pentru informatii teoretice suplimentare, se poate consulta capitolul
Consideratii generale din Programa de Limba Engleza pentru bacalaureatul 2003
PROGRAMA: LIMBA PORTUGHEZA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile Legii invatamantului in vigoare, toti
absolventii invatamantului liceal vor sustine un examen oral la una din limbile
moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o
limba moderna pentru examenul scris, ca proba optionala (proba e sau f).
Luand in considerare noul Plan-cadru pentru invatamantul liceal si
Programele scolare, examenul de bacalaureat 2004 mentine aceeasi structura in
ceea ce priveste:
- probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisa, ca proba la alegere);
- competentele de evaluat, si, in general, continuturile si tipurile de
itemi (subiecte);
- repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral si scris),
in functie de numarul de ore de studiu saptamanal:
- 3 - 4 ore
- bilingv
Atat pentru proba orala, cat si pentru proba scrisa, candidatii tuturor
profilurilor vor fi evaluati pe baza unor texte necunoscute/nestudiate la
clasa.
Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitati de comunicare
orala sau in scris si nu pe continutul textelor din manuale.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
Competentele generale si specifice sunt aceleasi pentru toate profilurile
(3 - 4 ore si clase bilingve), in functie de proba (oral/scris).
1. LIMBA PORTUGHEZA: 3 - 4 ore si clase bilingve
1.1. PROBA ORALA
Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi
solicitati, indiferent de numarul de ore saptamanal de studiu:
- sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut/nestudiat la
clasa;
- sa demonstreze capacitatea de a intelege sensul global al unui text
necunoscut prin:
- identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice;
- recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale
studiate;
- raspuns la intrebari (chestionar);
- traducere/retroversiune;
- rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor
principale)/reformularea textului prin contragere/reducere;
- exprimarea propriilor pareri in legatura cu o
afirmatie/ideile/continutul textului dat, comentarea unui paragraf/unei
idei/ideilor textului respectiv.
Candidatii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu
propria experienta de viata.
- sa demonstreze capacitatea de exprimare prin:
- folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale
studiate pe tot parcursul comunicarii orale;
- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
- relatarea unui eveniment/fapt divers/unei intamplari/unei experiente
personale; prezentarea unui film/unei carti; descrierea unui obiect, unei
persoane/unui personaj, unei activitati, unor locuri cunoscute/imaginare;
prezentarea/comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingator,
logic si coerent pe o tema data, integrand exemple relevante si un punct de
vedere personal.
Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea
inconjuratoare sau la propria experienta.
- sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie
(interactiune orala) in situatie de examen.
1.2. PROBA SCRISA
Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi
solicitati:
- sa dovedeasca capacitatea de a intelege sensul global al unui text
necunoscut/nestudiat la clasa prin:
- identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice;
- recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale
studiate;
- identificarea informatiilor semnificative din text: exercitii (cu
alegere duala/multipla/raspuns la intrebari/text lacunar etc.)/rezumarea
textului (desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor relevante);
- exprimarea propriilor pareri in legatura cu ideile/continutului
textului; comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului.
- sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris prin:
- valorificarea adecvata a competentelor lingvistice dobandite
(lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corecta);
- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unor intamplari/unei
experiente personale;
- descrierea unor obiecte/locuri (cunoscute/imaginare)/activitati;
descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati
marcante;
- construirea unui interviu/dialog situational (pornind sau nu de la
reperele oferite de text);
- redactarea unui C.V./unei carti postale/felicitari/scrisori
(personale/administrative) integrand argumente, comentarii, un punct de vedere
personal;
- construirea unui discurs logic si coerent, pe baza unei teme, pornind
de la o afirmatie/un text dat: continuarea unui text/unei idei, comentarea unui
subiect/exprimarea si/sau argumentarea unei opinii personale/unui punct de
vedere; redactarea unui eseu structurat/liber.
- sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat:
prin traducerea in/din limba portugheza a unui text literar (clase
bilingve)/neliterar (3 - 4 ore).
III. CONTINUTURI
1. LIMBA PORTUGHEZA: 3 - 4 ore si bilingv
1.1. ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICA
Elementele de lexic si de semantica se invata, se dezvolta si se folosesc
pe masura ce se achizitioneaza si celelalte competente lingvistice. Din
perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizeaza
varietatea, adecvarea si gradul de stapanire a vocabularului (inclusiv
pronuntia si ortografierea corecta).
1.2. ACTE DE VORBIRE
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat
elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire prevazute de
Programa de limba portugheza pentru ciclul liceal:
- a se prezenta, a prezenta pe cineva
- a se prezenta intr-un interviu de angajare/C.V.
- a vorbi despre sine
- a vorbi despre starea fizica
- a face o expunere pe o tema data
- a exprima un rationament/o judecata
- a exprima o opinie personala/stari/sentimente
- a argumenta o opinie personala
- a relata evenimente
- a descrie locuri, persoane, obiecte
- a da, a cere informatii practice cuiva
- a exprima gusturi si preferinte
- a sfatui pe cineva/a cere cuiva sa faca ceva/a interzice
- a situa in spatiu si timp
- a exprima cantitatea/calitatea; a compara
- a propune/a invita, a accepta/a refuza
- a-si exprima acordul/dezacordul
- a face o urare, a felicita
- a rezuma un text (idei esentiale)
- a participa la o conversatie/interactiune orala (in situatie de examen)
1.3. CONTINUTURI LINGVISTICE
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat
elementele si structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba
portugheza pentru ciclul liceal.
Lexic: relatii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime,
familii de cuvinte), camp lexical/semantic,
conotatie/denotatie;
Articolul: hotarat, nehotarat; contragerea;
Substantivul: gen, numar; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea
substantivelor pornind de la un verb);
Adjectivul: adjectivul calificativ, acord; gradele de comparatie;
adjectivul posesiv; demonstrativ;
Numeralul: cardinal si ordinal;
Pronumele: personal, forme, pronumele personal cu functie de subiect,
complement direct, complement indirect; Formas de
tratamento; pronumele posesiv, demonstrativ, relativ si
nehotarat;
Verbul: modul indicativ (timpuri simple si compuse), conditional
(prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect,
perfect,
mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ si
negativ); forme nominale (infinitivul impersonal si
personal, gerunziu simplu si compus, participiu);
perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver
de
+ inf., ir + inf., ir a + inf., vir a + inf., acabar de,
precisar de;
verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar;
folosirea verbelor ser si estar;
diateza pasiva; conjugarea pronominala, cu pronume
personale
(o, a, os, as), conjugarea pronominala reflexiva;
Adverbul: de afirmatie, negatie; adverbe de timp, de loc, de mod;
locutiuni adverbiale; gradele de comparatie; adverbele ca
si
la - utilizare emfatica;
Prepozitia: folosirea prepozitiilor: a, de, em, com, por, para, ate,
desde; contragerea cu articol sau pronume; locutiuni
prepozitionale;
Sintaxa
propozitiei: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct,
indirect), complementele circumstantiale;
Sintaxa
frazei: concordanta la indicativ; concordanta la conjunctiv;
folosirea conjunctivului: dupa verbe de vointa, indoiala,
sentimente, verbe de opinie, dupa conjunctii, locutiuni
conjunctionale, expresii impersonale, in propozitii
relative;
exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecintei,
concesiei, conditiei, comparatiei;
Tipuri si
forme de fraze: activa, pasiva, negativa, impersonala; imperativa,
exclamativa, interogativa, emfaza.
1.4. TEXTE SI TEME pentru comunicarea orala si scrisa
Textele si temele vor fi alese luand in considerare caracteristici comune
precum:
a) Sursa: pasaje din carti, articole de presa (din ziare, reviste) in limba
portugheza;
b) Tipul de test: test autentic literar/neliterar;
c) Dimensiune (numar de cuvinte): in functie de profil (150 - 350 de
cuvinte);
d) Dificultate: in functie de profil.
Textele de examen nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din
manualele de limba portugheza, dar vor diferi ca grad de dificultate, in
functie de profil.
- TEXTE
Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic,
argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu).
- TEME
Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce
reprezinta realitatea inconjuratoare, viata de fiecare zi, experienta personala
si experienta umana in general:
- Viata personala si sociala: identitate (C.V.); relatii intre tineri,
idealuri si proiecte, tinerii si comunitatea, tinerii si idolii lor; familia:
membrii, ocupatii; sanatate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul ...) etc.;
- Viata cotidiana: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport;
restaurant, hotel, camping, aeroport, gara, posta, banca, meteo etc.;
- Timp liber: fim-de-semana/vacanta; calatorii, activitati (lectura, sport,
muzica, dans) etc.;
- Societate: educatie; cultura (cinema, teatru, muzee, festivaluri ...);
mass-media; moda; conflicte intre generatii; munca/somaj; violenta/non-violenta
etc.;
- Mediul inconjurator: oras/sat; poluarea si ocrotirea mediului
inconjurator etc.;
- Spatiul lusofon: Portugalia contemporana (evenimente marcante); orase si
provincii; obiceiuri, traditii, sarbatori; personalitati culturale si
stiintifice; lusofonia si tarile lusofone;
- Comunitatea europeana: locuri si monumente europene (inclusiv din
Romania); patrimoniul cultural, stiintific si tehnic european (inclusiv
contributii si personalitati romanesti); ecouri ale culturii romanesti in plan european;
institutii europene.
IV. PRECIZARI
1. Proba orala:
- timpul de lucru: 15 minute
- prezentarea: 10 minute
Proba scrisa:
- timp de lucru: 3 ore.
2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numarul
de ore de studiu saptamanal. Diferentierile (de probe, profiluri) se vor face
din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui
item sau al unei sarcini de lucru) si nu cantitativ (micsorand/marind numarul
de itemi sau de sarcini de lucru).
3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud
sau nu trebuie sa neglijeze, sub nici o forma, studierea textelor din manual,
deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
- sa se exprime mai corect si sa comunice mai bine oral si in scris;
- sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa si le consolideze pe
cele vechi;
- sa se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri si registre;
- sa invete a considera si a aborda orice text nou din manual ca pe un text
necunoscut;
- sa invete cuvinte si expresii noi si sa invete sensuri variate ale
aceluiasi cuvant in contexte diferite;
- sa invete sa analizeze si sa comenteze un text, exprimand opinii si
judecati de valoare personale;
- sa invete cum sa gaseasca anumite detalii/exemple pentru sustinerea
opiniilor personale;
- sa-si imbogateasca cunostintele legate de cultura si civilizatia
portugheza.
PROGRAMA: LIMBA RUSA
STATUTUL DISCIPLINEI
In temeiul Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare, si al Legii nr. 268/2003 pentru modificarea Legii
invatamantului nr. 84/1995, precum si in conformitate cu Metodologia de
organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat - 2004, absolventii de
liceu, invatamant de zi, seral si fara frecventa, au dreptul de a sustine
examenul de bacalaureat la Limba rusa ca limba moderna intr-una din situatiile
urmatoare:
- Limba rusa ca limba moderna - proba orala comuna pentru toate filierele
si specializarile;
- Limba rusa ca limba moderna - proba scrisa la alegere din aria
curriculara corespunzatoare specializarii, pentru filiera teoretica -
specializarea filologie;
- Limba rusa ca limba moderna - proba scrisa la alegere dintre disciplinele
din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior - pentru
toate filierele, profilurile si specializarile, cu exceptia specializarii
filologie din cadrul filierei teoretice.
Programa pentru examenul de bacalaureat 2004 la disciplina Limba rusa (ca
limba moderna) este intocmita pe baza noului Curriculum National, aplicat in
sistemul de invatamant incepand cu anul scolar 1999 - 2001*1, si avizata de
Comisia Nationala de Limba rusa - in data de 30.06.2003.
Parte a Curriculum-ului national, Programele scolare de Limba rusa pentru
clasele a IX-a - a XII-a, aprobate prin Ordin al Ministrului nr.
3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 si 5364/15.12.2000 si modificate prin Ordin al
Ministrului nr. 3915/31.05.2001, stabilesc:
1. Competente generale:
- Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situatii de
comunicare
- Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
- Realizarea de interactiuni in comunicarea orala sau scrisa
- Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de
comunicare
2. Competente specifice - corelate cu tipuri de continuturi - pentru
fiecare an de studiu
3. Arii tematice, acte de vorbire si elemente de constructie a comunicarii
4. Valori si atitudini, comune tuturor programelor:
- Constientizarea contributiei limbii ruse la imbogatirea patrimoniului
culturii universale
- Raportarea critica la civilizatia rusa, acceptarea diferentelor si
manifestarea tolerantei
- Constientizarea stereotipurilor culturale si combaterea acestora
- Dezvoltarea gandirii autonome, critice si reflexive prin receptarea unei
varietati de texte in limba rusa
- Manifestarea flexibilitatii in cadrul schimbului de idei in diferite
situatii de comunicare
------------
*1 Absolventii claselor a XIII-a, promotia 2004, precum si absolventii de
liceu din promotiile anterioare (curs de zi, seral si fara frecventa) vor
sustine examenul de bacalaureat la Limba rusa ca limba moderna dupa prezenta
programa.
TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT
Respectand tipologia generala a structurii planului de invatamant privind
studiul limbilor moderne in liceu, examenul de bacalaureat 2004 la disciplina
Limba rusa (ca limba moderna) se va desfasura dupa urmatoarele tipuri de
programe:
- Programa 1A, Limba rusa - prima limba moderna (3 ore saptamanal): licee
teoretice, specializarea filologie si licee militare M.Ap.N. (specializarea
matematica-informatica);
- Programa 1A, Limba rusa - prima limba moderna (2 ore saptamanal): licee
teoretice, celelalte specializari;
- Programa 1B, Limba rusa - prima limba moderna (2 - 3 ore saptamanal):
licee tehnologice si vocationale (cu exceptia liceelor militare M.Ap.N.,
specializarea matematica-informatica);
- Programa 2, Limba rusa - a doua limba moderna (1 - 2 ore saptamanal):
toate filierele, profilurile si specializarile care au prevazute doua limbi
moderne in trunchiul comun;
- Programa 3, Limba rusa - a treia limba moderna (1-2 ore saptamanal):
pentru minoritati si pentru absolventii de liceu care au inceput studiul limbii
ruse in clasa a IX-a.
Prezenta programa de bacalaureat selecteaza acele competente specifice care
vor fi evaluate prin probele de examen si care vor arata in ce masura
cunostintele achizitionate de absolventii de liceu sunt valorificate sau
aplicate practic in comunicare.
Atat la proba orala, cat si la proba scrisa, candidatii care au studiat
limba rusa ca limba moderna 3 ore saptamanal vor fi solicitati sa demonstreze
capacitatea de intelegere a unui text necunoscut, sa formuleze aprecieri unanim
acceptate sau personale, sa faca referiri la elemente de cultura si civilizatie
rusa sau universala.
Pentru elevii care au studiat limba rusa in regim de 1 - 2 ore saptamanal
si pentru minoritati, la baza probelor de examinare si evaluare vor sta texte
din manualele scolare in vigoare.
PROGRAMA 1A
COMPETENTE EVALUATE
1. Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situatii de
comunicare.
- Identificarea ideilor principale dintr-un text de informare generala/de
specialitate/narativ/descriptiv
- Selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a indeplini o
sarcina de lucru
- Desprinderea esentialului din texte
literare/narative/descriptive/discursuri/interviuri/articole si identificarea
atitudinii vorbitorului
2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
- Relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar, sub forma unor
descrieri/povestiri orale sau scrise
- Redactarea unor texte functionale (scrisori, chestionare, C.V., interviu)
- Redactarea unui eseu structurat/nestructurat pe o tema de interes, cu
prezentarea argumentata a propriei opinii
- Completarea unor texte lacunare legate, valorificand informatii
achizitionate pe o tema data
3. Realizarea de interactiuni in comunicarea orala sau scrisa
- Comentarea succinta a unor opinii sau afirmatii exprimate in forma orala
sau scrisa si formularea de argumente pro sau contra
- Formularea de raspunsuri la un chestionar/interviu, cu motivarea optiunii
- Exprimarea de sentimente/atitudini fata de fapte, evenimente, idei
vehiculate intr-un text dat
- Redactarea unor scrisori de raspuns, pe o tema data, adresate diversilor
destinatari, vizand diferite scopuri de comunicare (pentru a obtine, a informa,
a convinge, a invita)
4. Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de
comunicare
- Reformularea unor replici (intr-un dialog) sau a unor scurte texte
- Rezumarea, intr-un numar determinat de cuvinte sau randuri, a unui text
autentic (publicistic, literar, de specialitate)
- Transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta
- Traducerea in/din limba rusa, cu ajutorul dictionarului, a unui text
autentic de dimensiune si dificultate medie
- Parafrazarea unui citat prin raportare la propria experienta
PROGRAMA 1B
COMPETENTE EVALUATE
1. Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situatii de
comunicare
- Selectarea informatiilor esentiale dintr-un mesaj formulat in limba
standard, pe un subiect cunoscut/din domeniul vocational
- Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare
generala/publicistic/literar
2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
- Rezumarea continutului unui text, intr-un numar dat de cuvinte sau
randuri
- Motivarea atitudinii adoptate fata de diferite aspecte prezentate intr-un
mesaj
- Redactarea unor
povestiri/descrieri/rezumate/compuneri/eseuri/caracterizari pe subiecte de
interes general
3. Realizarea de interactiuni in comunicarea orala sau scrisa
- Completarea unui chestionar in care se solicita si exprimarea unui punct
de vedere personal fata de o anumita problema
- Formularea de raspunsuri la intrebari pornind de la un text de informare
generala sau din domeniul specialitatii
- Redactarea unor texte functionale, ca raspuns la o oferta/la o scrisoare
personala
4. Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de
comunicare
- Transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta
- Traducerea din limba rusa, cu ajutorul dictionarului, a unor texte de
lungime si dificultate medie
- Transpunerea unor informatii din limbajul de specialitate in limbaj comun
PROGRAMA 2
COMPETENTE EVALUATE
1. Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situatii de
comunicare
- Selectarea detaliilor dintr-un mesaj exprimat in limba standard
- Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare
generala/publicistic/literar pe o tema cunoscuta
- Selectarea informatiilor relevante din mai multe texte, pentru a realiza
o sarcina de lucru
2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
- Relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar, utilizand
descrieri, comparatii
- Prezentarea de fapte, argumente si informatii pentru a sustine o idee sau
o apreciere
- Redactarea unor scrisori in care se prezinta fapte, intamplari,
evenimente, experiente personale
3. Realizarea de interactiuni in comunicarea orala sau scrisa
- Formularea de raspunsuri la un chestionar simplu, cu intrebari deschise
sau inchise
- Redactarea unei scrisori de raspuns, cu exprimarea unor ganduri si
sentimente
- Comentarea succinta a unui punct de vedere exprimat intr-un citat, proverb,
aforism
4. Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de
comunicare
- Reformularea unui paragraf prin reducerea la una-doua idei
- Traducerea din limba rusa, cu ajutorul dictionarului, a unor texte de
informare generala, de lungime si dificultate medie
PROGRAMA 3
COMPETENTE EVALUATE
1. Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situatii de
comunicare
- Extragerea informatiei esentiale dintr-un mesaj exprimat in limba
standard
- Sesizarea ordinii logice/cronologice a unor fapte sau evenimente
prezentate intr-un text pe o tema de interes general
2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
- Sustinerea unui dialog situational prin oferirea si solicitarea de
informatii pe teme familiare
- Formularea de intrebari si raspunsuri pe o tema data
- Descrierea unor persoane/locuri; relatarea succinta a unor evenimente din
universul familiar
- Redactarea unui text scurt pe teme generale, intr-un numar limitat de
cuvinte/randuri/enunturi
3. Realizarea de interactiuni in comunicarea orala sau scrisa
- Formularea de raspunsuri la un chestionar simplu pe teme de interes
- Comentarea pe scurt a unei informatii, opinii pe o tema familiara
- Redactarea unei scurte scrisori personale de raspuns, in care se ofera/se
solicita informatii din domenii cunoscute
CONTINUTURI
Candidatii la examenul de bacalaureat vor trebui sa stapaneasca sistemele
fonologic, lexical, gramatical si stilistic al limbii ruse specificate in
programele scolare in vigoare, pentru a demonstra capacitatea de a recepta si
produce mesaje orale/scrise, precum si de a interactiona in situatii de
comunicare enuntate, corespunzator urmatoarelor arii tematice:
ARII TEMATICE
Programa 1A (2 - 3 ore), Programa 1B, Programa 2
Adolescentul despre sine: portret fizic si moral, aptitudini, interese,
pasiuni, aspiratii, planuri de viitor (locuri de munca si profesii), C.V.,
studiu si timp liber.
Adolescentul in interactiune sociala: relatii interumane (in familie, in
scoala, in cercul de prieteni, dialogul generatiilor*), orasul/satul natal,
universul citadin (transport, servicii, institutii socio-culturale si de
loisir, traditie si modernitate*, mass-media*).
Adolescentul si natura: spatiul geografic, timp - natura - anotimpuri,
protectia mediului inconjurator, rezervatii naturale*.
Adolescentul si spatiul de cultura si civilizatie rusa:
- Istorie - geografie: locuri istorice, evenimente si personalitati
istorice (Petru I)*, zone geografice (Baikal, Siberia, Volga*).
- Mari orase (Moscova, Sankt-Petersburg): obiective turistice, muzee,
itinerare turistice si spirituale*.
- Literatura: scriitori (A.S. Puskin, M.I. Lermontov*, I.S. Turgheniev*,
F.M. Dostoievski, A.P. Cehov*, L.N. Tolstoi, S.A. Esenin, B.L. Pasternak*),
curente literare (romantismul si realismul rus in context european, curente
moderniste)*.
- Arta: muzica (P.I. Ceaikovski), pictura (I.E. Repin, I.I. Levitan).
- Specific national: obiceiuri si traditii, artizanat*
------------
* Temele marcate cu asterisc si scrise cu italice sunt obligatorii numai
pentru specializarile cu 3 ore saptamanal.
Programa 3
Adolescentul despre sine: nationalitate, domiciliu, starea sanatatii,
insusiri fizice si morale, activitati curente, timp ocupat si timp liber
(excursii, vizite la muzee, practicarea sportului), pasiuni, optiuni
profesionale.
Adolescentul si mediul social: familia, cercul de prieteni, scoala,
orasul/satul natal, institutii si servicii (la magazin, la gara, la aeroport).
Adolescentul si natura: lumea vie, protectia mediului inconjurator, timp -
natura - anotimpuri, rezervatii naturale (Delta Dunarii).
Adolescentul si spatiul de cultura si civilizatie rusa: Rusia (prezentare
generala), mari orase (Moscova, Sankt-Petersburg), personalitati si domeniile
lor de activitate (A.S. Puskin, L.N. Tolstoi, S.A. Esenin, V.M. Suksin).
ACTELE DE VORBIRE SI STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii
comunicarii in cadrul ariilor tematice mentionate mai sus sunt cele prevazute
de programele scolare in vigoare, aprobate prin Ordin al Ministrului nr.
3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 si 5364/15.12.2000 si modificate prin Ordin al
Ministrului nr. 3915/31.05.2001, care au fost publicate in seria
"Curriculum National".
STRUCTURA PROBELOR DE EXAMEN
A. PROBA ORALA (PROBA OBLIGATORIE)
Examinarea candidatilor la proba orala se va face pe baza unui bilet de
examen care va contine - pentru toate tipurile de programa (1A, 1B, 2, 3) -
trei subiecte, fiecare dintre acestea evaluand competente diferite.
Subiectul 1: va consta dintr-o autoprezentare si din sustinerea unui scurt
dialog situational (cu profesorul examinator) pornind de la o tema indicata pe
bilet.
Subiectul 2: va consta din lectura expresiva a unui text si din rezolvarea
unor exercitii pe baza acestuia.
Pentru absolventii care vor sustine examenul de bacalaureat dupa programa
1A (3 ore saptamanal), se va propune lectura unui text necunoscut.
Pentru absolventii care vor sustine examenul de bacalaureat dupa programele
1A (2 ore saptamanal), 1B, 2 si 3 se va propune lectura unui text cunoscut.
Subiectul 3: va consta din prezentarea monologata a unei teme date,
referitor la textul citit.
B. PROBA SCRISA
Verificarea candidatilor la proba scrisa va consta din rezolvarea a patru
subiecte.
Pentru absolventii care vor sustine examenul de bacalaureat dupa programele
1A, 1B si 2, subiectele vor fi structurate corespunzator celor patru tipuri de
competente generale (de receptare, de producere, de interactiune, de transfer
si mediere).
Subiectul 1. Rezolvarea unor sarcini de lucru pornind de la un text dat
(raspunsuri la intrebari, completarea unui text lacunar, ordonarea
logica/cronologica a unor enunturi, desprinderea ideilor principale, extragerea
unor detalii dintr-un text etc.) urmareste evaluarea competentelor de receptare
a mesajului scris.
Subiectul 2 va consta din redactarea unui eseu structurat/nestructurat, a
unei compuneri, relatarea unei intamplari sau a unui eveniment etc., sustinerea
si argumentarea opiniei personale referitoare la o tema data, pornind de la un
stimul (citat, proverb, aforism, imagini etc.). Aceste sarcini de lucru vor
evalua competentele de producere a mesajului scris.
Subiectul 3 va consta din redactarea unor texte functionale (scrisoare de
intentie, scrisoare personala de raspuns, formularea de raspunsuri la un
chestionar, C.V. etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de
interactiune in comunicarea scrisa.
Subiectul 4 va solicita candidatilor sa rezume un text, sa parafrazeze un
citat, sa reformuleze idei incluzand un punct de vedere propriu, sa traduca un
text etc. Aceste sarcini de lucru urmaresc evaluarea competentelor de transfer
si mediere a mesajului scris.
Pentru absolventii care vor sustine examenul de bacalaureat dupa Programa
3, cele patru subiecte vor fi structurate corespunzator competentelor generale
de receptare, de producere si de interactiune.
Cerintele exercitiilor privind sarcinile de lucru vor fi formulate in limba
rusa, clar, concis si la obiect, fara a se da modele de rezolvare.
Enunturile exercitiilor vor fi insotite si de stimuli (texte, citate,
aforisme, elemente grafice etc.) pe baza carora urmeaza sa fie redactata
lucrarea, indicandu-se, dupa caz, numarul de cuvinte sau de randuri.
C. MODUL DE NOTARE
Punctajul maxim pentru rezolvarea corecta a tuturor subiectelor inscrise in
proba de examen este de 100 puncte, distribuite dupa cum urmeaza:
PROBA ORALA PROBA SCRISA
Subiectul 1 = 25 puncte (25%) Subiectul 1 = 20 puncte (20%)
Subiectul 2 = 35 puncte (35%) Subiectul 2 = 30 puncte (30%)
Subiectul 3 = 30 puncte (30%) Subiectul 3 = 20 puncte (20%)
Subiectul 4 = 20 puncte (20%)
Din oficiu = 10 puncte (10%) Din oficiu = 10 puncte (10%)
TOTAL = 100 puncte TOTAL = 100 puncte
Nota finala se va calcula prin impartirea la 10 a punctajului obtinut de
candidat in urma rezolvarii subiectelor.
Criteriile care se iau in calcul la stabilirea punctajului pentru fiecare
subiect vor fi indicate in bareme si se vor transmite comisiilor impreuna cu
subiectele.
D. TIMP DE LUCRU
Pentru proba orala se rezerva 15 minute.
Proba scrisa se elaboreaza pe durata a 3 (trei) ore.
Pentru a asigura reusita candidatilor la examenul de bacalaureat,
subiectele vor fi echilibrate, cu grad mediu de dificultate, care sa permita
rezolvarea lor in limita timpului afectat.
PRECIZARI
Pentru a cunoaste in detaliu cerintele noului Curriculum National se vor
consulta urmatoarele titluri:
- Curriculum National. Programe scolare pentru clasa a IX-a. Aria
curriculara Limba si comunicare, volumul 1, Ministerul Educatiei Nationale.
Consiliul National pentru Curriculum, Bucuresti, Editura Cicero, 1999, pp. 113
- 136
- Curriculum National. Seria liceu. Programe scolare pentru clasele X -
XII. Aria curriculara Limba si comunicare, vol. 3, Ministerul Educatiei si
Cercetarii. Consiliul National pentru Curriculum, Bucuresti, Tipogrup press,
2001, pp. 81 - 108.
MANUALE RECOMANDATE PENTRU L1, L2 si L3 (minoritati)
- Clasa a IX-a: autori Lelia Musat si Dana Cojocaru, editia 1995 si
urmatoarele.
- Clasa a X-a: autor Diana Tetean, editia 1997 si urmatoarele.
- Clasa a XI-a: autori Onufrie Vinteler si Odarca Ardelean, editia 1997 si
urmatoarele.
- Clasa a XII-a: autori Lelia Musat si Antoaneta Olteanu, editia 1998 si
urmatoarele.
Mentiune:
Pentru liceele in care nu s-au folosit in cei patru ani de studiu manualele
indicate mai sus la nivelul L1 - avansati - se recomanda ca elevii sa se
pregateasca dupa urmatoarele manuale:
- Clasa a IX-a: autori Aneta Safta, Ecaterina Fodor, editia 1995 si
urmatoarele.
- Clasa a X-a: autori Liubov Dudnicov, Ortansa Tudor, editia 1995 si
urmatoarele.
- Clasa a XI-a: autori Ludmila Farcas, Ortansa Tudor, editia 1995 si
urmatoarele.
- Clasa a XII-a: autori Ludmila Farcas, Ortansa Tudor, editia 1995 si
urmatoarele.
Pentru minoritati, L3 (anii III - IV de studiu)
- Limba rusa. Manual pentru clasa a VII-a, autori: Cornelia Dumitriu,
Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 si urmatoarele.
- Limba rusa. Manual pentru clasa a VII-a, L2, anul 4 de studiu, autori:
Eugen Noveanu, Maria Dumitrescu, EDP, 2001.
- Russkaia reci. Manual de limba rusa. Clasa a VII-a, L2, autori: Viktor
Kostetki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.
- Limba rusa. Manual pentru clasa a VII-a, autori: Cornelia Dumitriu,
Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 si urmatoarele.
- Limba rusa. Manual pentru clasa a VIII-a, L2, anul 4 de studiu, autori:
Eugen Noveanu, Maria Dumitrescu, EDP, 2001.
- Russkaia reci. Manual de limba rusa. Clasa a VIII-a, L2, autori: Viktor
Kostetki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA SPANIOLA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii
tuturor claselor de liceu vor sustine ca proba obligatorie un examen oral la
una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limba straina si la
una din probele optionale.
II. COMPETENTE DE EVALUARE
1. PROBA ORALA
Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi
solicitati, indiferent de numarul de ore saptamanal de studiu:
- sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut/nestudiat la
clasa.
- sa demonstreze capacitatea de a intelege un text prin:
- identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice;
- recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale
studiate;
- traducere;
- rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor
principale)/reformularea textului prin contragere/reducere.
Candidatii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu
propria experienta de viata.
- sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:
- folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale
studiate, pe tot parcursul comunicarii orale;
- raspuns la intrebari;
- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest
lucru;
- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei
experiente personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind
capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingator, logic si coerent,
integrand exemple sau argumente interesante, relevante si un punct de vedere
personal.
- emiterea unor judecati de valoare, comentarea unui paragraf/unei
idei/ideilor textului, exprimarea propriilor pareri in legatura cu
ideile/continutul textului respectiv.
- transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers,
pornind de la un text.
Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea
inconjuratoare sau la propria experienta.
- sa demonstreze capacitatea de a participa activ la conversatie (interactiune
orala) in situatie de examen.
2. PROBA SCRISA
Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi
solicitati:
- sa dovedeasca capacitatea de a intelege sensul global al unui text
necunoscut/nestudiat la clasa prin:
- identificarea informatiilor semnificative din text prin: exercitii
(cu alegere duala/multipla/raspuns la intrebari/text lacunar etc.)/rezumarea
textului (desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor relevante);
- comentarea unui paragraf/a unei idei/a ideilor textului;
exprimarea/propriilor pareri in legatura cu ideile/continutul textului
respectiv;
- identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice;
- recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale
studiate.
- sa dovedeasca capacitatea de a analiza si interpreta textul dat prin
construirea unui discurs scris logic, coerent si convingator.
- sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris prin:
- folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale
studiate;
- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
- desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;
- redactarea unui C.V./unei scrisori personale/unui articol de presa,
integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
- descrierea unor locuri (cunoscute/imaginare)/activitati;
descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati
marcante;
- relatarea unui eveniment si a unei experiente personale;
- continuarea unui text, unei idei/construirea unui text pe un
subiect/o tema data;
- redactarea unui eseu structurat/comentarea unui subiect/exprimarea
si/sau argumentarea unei opinii personale/unui punct de vedere, pe baza unui
text/unei teme date, sustinuta de exemple sau argumente interesante si
relevante;
- rezumarea unui text;
- transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers.
- sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat
prin traducerea in/din limba spaniola a unui text literar (bilingv)/neliterar
(1 - 2 ore, 3 - 4 ore si minoritati).
NOTA:
Atat la oral, cat si la scris, se vor elabora urmatoarele tipuri de bilete:
- 1 - 2 ore
- 3 - 4 ore
- bilingv
- Minoritati/L3
Biletele vor contine texte necunoscute. Selectia acestora, in ce priveste
gradul de dificultate, se va face in functie de numarul de ore alocate pe
saptamana. Din punctul de vedere al tematicii, continutul textelor se va axa
pe:
1. Universul personal si social/profesional
2. Universul cotidian
3. Oameni si locuri
4. Timpul liber
5. Pasiuni
6. Societatea si civilizatia contemporana
7. Mijloace de comunicare in societatea moderna
8. Mediul inconjurator
9. Obiceiuri si traditii (hispanice si romanesti)
10. Elemente de cultura si civilizatie hispanica
11. Comunitatea europeana
III. CONTINUTURI
ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICA
Elementele de lexic si de semantica se invata, se dezvolta si se folosesc
pe masura ce se achizitioneaza si celelalte competente lingvistice. Din
perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizeaza
varietatea, adecvarea si gradul de stapanire al vocabularului (inclusiv
pronuntia si ortografierea corecta).
TEXTE si TEME pentru comunicarea orala si scrisa
Textele si temele vor fi alese luand in considerare caracteristici comune
precum:
a) Sursa: pasaje din carti, articole de presa (din ziare, reviste) in limba
spaniola;
b) Tipul de text: text autentic literar/neliterar;
c) Dimensiune (numar de cuvinte): in functie de profil (150 - 350 de
cuvinte)
d) Dificultate: in functie de profil.
Textele de examen nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din
manualele de limba spaniola, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand
de la bilingv la Minoritati/L3.
BILINGV
GRAMATICA
1. Articolul
- hotarat si nehotarat
- modificari eufonice
- omiterea articolului
- valorile neutrului lo
2. Substantivul
- genul si numarul substantivelor
- substantive defective de numar
- cazuri speciale de schimbare a sensului in functie de gen
- functiile dativului
3. Adjectivul
- grade de comparatie (inclusiv forme neregulate)
- apocopare si modificari de sens in functie de situarea fata de substantiv
- adjectivul posesiv
- adjectivul demonstrativ
- adjective nehotarate
4. Pronumele
- pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate)
- pronumele posesiv
- pronumele reflexiv
- pronumele relativ
- pronumele interogativ
- interogatia directa/indirecta
- pronumele nehotarate
- valorile lui se
5. Verbul
- formele si folosirea timpurilor si modurilor
- clase de verbe neregulate
- timpurile naratiunii si ale descrierii
- folosirea verbelor ser si estar cu valoare predicativa
- folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativa
- perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul;
perifraze incoative si terminative cu infinitivul; perifraze verbale
obligative)
- diateza pasiva ser-estar
- substantivizarea infinitivului
- exprimarea probabilitatii
6. Adverbul
- de timp, de loc, de mod
- interogativ/relativ
- negativ
- adverbul de probabilitate
7. Prepozitia
- prepozitii simple si compuse
- contrast de-desde, por-para, a-en
8. Conjunctia
- conjunctii si locutiuni conjunctionale
9. Sintaxa
- subordonata temporala, conditionala, finala, relativa, cauzala,
consecutiva, concesiva
- concordanta timpurilor
- stil direct/indirect
10. Lexicologia
- familia de cuvinte
- derivare si compunere
- sinonime, antonime, omonime, paronime, camp semantic
- accentul - rol de distingere intre paronime
ACTE DE VORBIRE
- a caracteriza persoane/personaje
- a exprima opinia
- a exprima o judecata/dorinta
- a comunica prin telefon
- a relata o intriga
- a relata un eveniment posibil
- a justifica/a argumenta
- a descrie un peisaj
- a exprima un sentiment
- a interzice
- a trage concluzii
- a da/a cere informatii practice
- a convinge
- a exprima o ipoteza
COMUNICARE SCRISA
- a comunica prin scrisori/a redacta o scrisoare de raspuns
- a redacta o caracterizare a unei persoane/personaj
- a descrie un peisaj
- a rezuma o intriga
- a redacta un eseu
- a redacta o naratiune, respectand anumite cerinte
- a redacta o scrisoare oficiala/CV
1 - 2 ore, 3 - 4 ore
GRAMATICA
1. Articolul
- hotarat si nehotarat
- modificari eufonice
- valorile articolului neutru lo
2. Substantivul
- substantive defective de numar
- formarea prin derivare si compunere
- genul si numarul substantivelor
3. Adjectivul
- apocopare
- modificarea de sens in functie de pozitia fata de substantiv
- grade de comparatie (forme regulate/neregulate)
- adjectivul posesiv
- adjective nehotarate si distributive
4. Pronumele
- personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ)
- reflexiv
- posesiv
- nehotarat si negativ
- interogativ
- relativ
- valorile lui se
5. Verbul
- formele si folosirea timpurilor si modurilor
- folosirea verbelor ser si estar cu valoare predicativa
- folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativa
- perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative si
terminative)
- diateza pasiva cu ser - estar
6. Adverbul
- de timp, de loc, de mod
- negativ
- relativ
- interogativ
7. Prepozitia
- sensuri de baza ale prepozitiilor a, con, de, en, gor, para ...
- opozitiile a/en, por/para
- corelatiile de/a, desde/hasta
- prepozitii grupate
8. Sintaxa
- coordonarea
- subordonarea temporala, cauzala, conditionala, concesiva, consecutiva,
relativa
- si conditional
- stil direct/indirect - corespondenta timpurilor
9. Lexicologie
- familia de cuvinte
- sinonime
- antonime
- omonime
- campuri semantice
ACTE DE VORBIRE
- a relata activitati la trecut, prezent si viitor
- a exprima o dorinta/un sentiment/o judecata
- a comunica prin telefon
- a exprima opinia
- a formula o invitatie
- a accepta/a refuza
- a descrie persoane/locuri
- a caracteriza persoane/personaje
- a exprima visuri/sperante
- a cere/a da informatii practice
- a convinge
- a exprima o ipoteza
COMUNICAREA SCRISA
- a comunica prin scrisori/a redacta o scrisoare de raspuns/a redacta o
scrisoare oficiala/CV
- a redacta o invitatie/a raspunde in scris la o invitatie
- a caracteriza persoane/personaje
- a rezuma un text
- a redacta un text narativ
- a redacta un eseu
Minoritati/L3
GRAMATICA
1. Articolul
- hotarat si nehotarat
2. Substantivul
- gen si numar (cazuri particulare)
3. Numeralul
- cardinal si ordinal
4. Adjectivul
- gradele de comparatie
5. Pronumele
- personal (forme accentuate si neaccentuate)
- demonstrativ
- posesiv
- relativ
- interogativ
6. Verbul
- forma si folosirea timpurilor si a modurilor
- perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze
obligative, incoative si terminative)
- folosirea verbelor ser si estar
- exprimarea probabilitatii
7. Adverbul
- de timp, de loc, de mod
8. Prepozitia
- principalele prepozitii: a, de, con, sobre ...
9. Conjunctia
- conjunctii coordonatoare
- conjunctii subordonatoare
10. Sintaxa
- coordonarea
- subordonarea temporala, cauzala, conditionala, concesiva, consecutiva si
relativa
- si conditional
- stil direct/indirect
11. Semantica
- familia de cuvinte
- sinonime
- antonime
- campuri semantice
ACTE DE VORBIRE
- a se prezenta/a prezenta pe cineva
- a cere/a oferi informatii
- a relata o intamplare
- a exprima o parere personala
- a exprima preferinte/dorinte/sentimente
- a comunica prin telefon
- a recomanda
- a exprima o indoiala
- a exprima obligatia
- a descrie un personaj
- a exprima visuri/sperante
- a exprima cantitatea
COMUNICARE SCRISA
- a redacta scrisori personale
- a redacta un text pe o tema familiara
- a caracteriza persoane/personaje
- a rezuma un text
- a redacta o povestire
- a redacta mesaje formale (CV, scrisori)
- a completa formulare tipizate
IV. PRECIZARI
1. Proba orala:
- timpul de lucru: 15 minute
- prezentarea: 10 minute.
Proba scrisa:
- timpul de lucru: 3 ore.
2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu
numarul de ore de studiu saptamanal. Diferentierile (pe probe, profiluri) se
vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate
al unui item sau al unei sarcini de lucru) si nu cantitativ (micsorand/marind
numarul de itemi sau de sarcini de lucru).
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA GREACA VECHE
1. Obiective/Competente de evaluare
Elevii care sustin proba scrisa la limba si literatura greaca trebuie:
- Sa demonstreze competente de traducere din si in limba greaca cu ajutorul
dictionarului;
- Sa interiorizeze modelele si regulile care structureaza sub sistemele
limbii grecesti (lexical, morfologic si sintactic);
- Sa identifice cuvintele mostenite si imprumutate din limba greaca in
limba romana, fie direct, fie prin imprumut prin intermediul limbii latine;
- Sa transforme enuntul conform regulilor gramaticale;
- Sa utilizeze elementele lexico-gramaticale in contexte noi;
- Sa utilizeze curent si pertinent informatii literare, istorice, stiinte
din cultura greaca;
- Sa stapaneasca tehnici specifice muncii intelectuale: tehnica traducerii,
a analizei gramaticale, stilistice si a interpretarii.
2. Continuturi:
A. Fonetica, morfologia, sintaxa propozitiei si a frazei, studiate in
clasele IX - XIII, integral.
B. Traducerea si comentariul (ideatic si stilistic) a textelor studiate,
conform programelor in vigoare, aprobate prin Ordin al ministrului educatiei
nationale nr. 5086 din 15.12.1999 si modificate prin Ordin al ministrului
educatiei si cercetarii nr. 3915 din 31.05.2001, dupa cum urmeaza:
1. Aisopos.
2. Lukianos.
3. Xenophon.
4. Homeros ("Iliada" si "Odiseea").
5. Hesiodos ("Munci si zile").
6. Herodotos.
7. Demosthenes.
8. Platon.
9. Aristoteles.
10. Apollonios.
11. Thukydides.
12. Aischylos.
13. Sofocles.
14. Euripides
15. "Noul Testament" si "Sfintii parinti".
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA LATINA
1. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii
claselor de liceu vor sustine examenul de limba latina, cu urmatoarea
structura:
- proba scrisa, ca proba la alegere;
- competentele de evaluat, continuturile si tipurile de itemi (subiecte)
vor respecta noile programe care descongestioneaza continuturile lingvistice in
favoarea studiului literaturii latine.
Categoriile de teste se repartizeaza in functie de numarul de ore
saptamanal, din trunchiul comun:
a) 2 ore/saptamana - pentru liceele teoretice, la clasele a XI-a si a
XII-a;
b) 1 ora/saptamana - pentru liceele/seminariile teologice ortodoxe, la
clasele a XI-a si a XII-a;
c) 1 ora/(2 ore)/saptamana, la clasa a IX-a si 1 ora/saptamana, la clasa a
X-a - pentru liceele militare, specializarea stiinte sociale si liceele teologice.
Candidatii, care studiaza limba latina in clasele IX - XII vor fi evaluati
pe baza unor texte necunoscute - nestudiate la clasa -, din opera Bellum
Gallicum, a autorului latin Caius Iulius Caesar, pentru a se verifica
achizitiile lingvistice, abilitatile de traducere a unui text din limba latina
in limba romana (maximum o fraza formata din 5 propozitii).
In partea a doua a probei elevii vor redacta un eseu si vor rezolva un test
grila. In felul acesta, candidatii vor valorifica, corect si pertinent,
informatiile istorice si literare din operele reprezentative ale celor mai
importanti scriitori latini.
2. COMPETENTE DE EVALUAT SI CONTINUTURI
2.1 Pentru a se evalua nivelul de receptare si analiza a unei varietati de
fenomene lingvistice prezente in opera Bellum Gallicum, elevilor din primele
doua categorii a) si b) li se vor solicita:
- sa descopere, prin raportare la context si cu ajutorul dictionarului,
semnificatia unitatilor lexicale din sfera istoriei;
- sa analizeze partile de vorbire;
- sa identifice valoarea sintactica a partilor de propozitie, a relatiilor
sintactice de tip complex la nivelul frazei.
2.2 Elevii vor aborda textul literar, in primul rand, din punct de vedere
ideatic, (avandu-se in vedere fragmentele, in original, studiate la clasa si
operele in traducere, conform bibliografiei) si vor demonstra ca sunt capabili:
- sa sesizeze unele aspecte socio-politice caracteristice perioadei
cuprinse intre secolul I a. Chr. si secolul I p. Christum si sa identifice
rolul personalitatilor politice si militare (Caesar, Cicero, Titus Livius,
Tacitus);
- sa identifice modelele antice ale unor genuri si specii;
- sa recunoasca marcile estetice ale unor genuri si specii:
- discursul/oratio (Cicero);
- minitratatul moral (Cicero);
- analele si istoria nationala (Titus Livius, Tacitus);
- epopeea (Vergilius);
- satira (Horatius);
- elegia (Catullus, Horatius, Ovidius);
- *oda (Horatius);
- poemul mitologic (Ovidius);
- romanul (Petronius).
- sa identifice elementele definitorii pentru arta discursului si a
portretului (Cicero, T. Livius, Tacitus);
- sa delimiteze realitatea de fictiune in romanul latin (Petronius);
- sa demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine
(Vergilius, Horatius, Ovidius, *poetii crestini);
- sa identifice influentele de doctrina literara asupra evolutiei
literaturii universale (Horatius-Boileau);
- sa identifice trasaturile specifice unui univers poetic singular in
lirica latina (Catullus);
- sa recunoasca teme si motive poetice din poezia clasica latina
(Vergilius, Horatius, Ovidius);
- sa identifice si sa compare unele elemente de mentalitate si de morala
practica, specifice Romei antice, in poezia satirica latina (Horatius);
- *sa identifice elementele de continuitate si de specific ale prozei si
poeziei crestine ca etapa distincta in istoria literaturii latine (Sfantul
Augustin, Prudentius Clemens).
------------
* pentru 2 ore/saptamana
* pentru liceele/seminariile teologice
2.3 CONTINUTURI
A. Morfosintaxa
Substantivul
- gen, numar, caz
- declinarile I - V
Adjectivul
- clasificare
- gradele de comparatie
Pronumele
- pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ,
*nehotarat
Numeralul
- cardinal, ordinal
Verbul
- verbe regulate, diateza activa si pasiva;
- verbe neregulate: esse si *compusii; ire si *compusii; ferre si
*compusii; fieri, velle.
Notiuni de sintaxa a propozitiei si a frazei
Valorile fundamentale ale cazurilor.
Propozitii principale/secundare, regente/subordonate
Subordonatele relative, participiale relative si absolute, completive,
circumstantiale.
Consecutio temporum
Gerunzialele si gerundivalele
Stil direct si indirect.
------------
* pentru 2 ore/saptamana
B. Reprezentanti ai prozei si poeziei latine din secolul I a. Chr. pana in
secolul I p. Chr. si operele acestora:
1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (In Catilinam, I), Despre prietenie
(De amicitia);
2. Titus Livius - De la intemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII;
3. Catullus - Poezii (Carmina)*;
4. Publius Vergilius Maro - Eneida (Aeneis);
5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetica
(Epistulae ad Pisones)*;
6. Publius Ovidius Naso - Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia),
Ponticele (Epistulae ex Ponto)*;
7. Titus Petronius Niger - Satyricon;
8. Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)*.
------------
* Textele din cele trei manuale aprobate
Testul grila evalueaza cunostinte fundamentale de cultura greco-latina, cu
referire la operele autorilor studiati si contextul socio-politic.
Textele in original, insotite de traducerea literara, vor fi valorificate
intr-un eseu semistructurat; in acest mod candidatii vor identifica teme,
motive din literatura greco-latina si trasaturile specifice stilurilor
diferitilor scriitori si poeti latini.
2.4 BIBLIOGRAFIE
CICERO, M.T. - Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, Bucuresti, 1973;
LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la intemeierea Romei), vol. I - II,
Editura Minerva, Bucuresti, 1976, traducere de Paul Popescu Galesanu;
CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatura Universala, Bucuresti,
1969;
VERGILIUS, P.M. - Eneida, Editura Univers, Bucuresti, 1980, traducere de G.
Cosbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, Bucuresti, 1964, traducere E.
Lovinescu;
HORATIUS, Q.F. - Opera omnia, vol. I - II, Editura Univers, Bucuresti, 1980
(editie bilingva);
OVIDIUS, P.N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu;
Tristele si Ponticele, Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1966; Scrisori din
exil (Tristele si Ponticele), editia a II-a, Editura Univers, 1972;
PETRONIUS, T.N. - Satyricon in volumul Seneca-Petronius, Editura pentru
Literatura, 1967, traducere de E. Cizek (si alte editii);
TACITUS, P.C. - Anale, Editura Humanitas, Bucuresti, 1995, traducere Gh.
Gutu.
2.5 Pentru evaluarea candidatilor care studiaza limba latina 1 ora (2
ore)/saptamana, in clasa a IX-a, respectiv 1 ora/saptamana, la clasa a X-a,
categoria c) vor fi vizate urmatoarele competente specifice:
- descoperirea, prin raportare la context si cu ajutorul dictionarului,
latin-roman, a semnificatiei unitatilor lexicale din sfera istoriei;
- recunoasterea pe texte in proza a elementelor de morfologie achizitionate
anterior si completate cu: adjectivul - comparatia neregulata, pronumele
demonstrativ, numeralul cardinal - mille, verbul: verbe regulate, diateza
pasiva, moduri si timpuri din tema supinului.
- recunoasterea si exersarea pe texte in proza a valorilor fundamentele ale
cazurilor;
- recunoasterea in context a raporturilor de coordonare la nivelul frazei:
propozitii principale/secundare, subordonatele relative, subordonatele
participiale relative si absolute, subordonatele infinitivale (Ac. + Inf., Nom.
+ Inf.)
Elevii vor demonstra competentele de traducere in limba romana a unui text
din opera Bellum Gallicum (C. Iulius Caesar) de maximum 3 - 4 propozitii.
In vederea utilizarii unor elemente de analiza si interpretare, elevii vor
redacta un eseu, avand ca suport un text bilingv din opera lui Caesar (Bellum
Gallicum) sau din opera lui Sallustius (De coniuratione Catilinae, De bello
Iugurthino), in care vor demonstra ca sunt capabili:
- sa identifice elemente specifice institutiei militare antice a
razboiului, a organizarii militare romane (Caesar Sallustius);
- sa identifice sursele antice ale textelor de frontiera care imbina
continuturi diverse: reportaj de razboi, document istoric, informatie
geografica si etnografica (Caesar);
- sa sesizeze aspecte socio-politice caracteristice epocilor de tranzitie
(Caesar, Sallustius);
- sa identifice rolul marilor personalitati politice si militare (Caesar,
Sallustius).
Pentru rezolvarea testului grila, elevii vor raspunde unor intrebari
referitoare la opera lui C.I. Caesar, "Razboiul galic", respectiv
operele lui Sallustius, "Despre conjuratia lui Catilina" si
"Razboiul cu Iugurtha".
3. PRECIZARI
3.1 Timp de lucru - 3 ore; se permite utilizarea dictionarului latin-roman.
3.2 Gradul de dificultate in rezolvarea subiectelor va fi in functie de
numarul de ore de studiu saptamanal.
3.3 Prezenta programa pentru bacalaureat a fost elaborata pe baza O.M.E.C.
nr. 3540 din 02.04.1999, clasa a IX-a. Programele pentru clasele a X-a - XII-a
au fost aprobate prin O.M.E.C. nr. 5086 din 15.12.1999 si modificate prin
Ordinul nr. 3915 din 31.05.2001.
3.4 Manuale - Limba latina, clasa a IX-a, autori:
Daniela Vaduva, Editura All Educational, Bucuresti, 1999, 2000, 2001, 2002,
2003.
E. Giurgiu, M. Morogan, M. Nasta. Editura Didactica si Pedagogica, 1999,
2000, 2001, 2002, 2003.
Stefana Pirvu, Monica Duna, Editura Humanitas Educational, 1999, 2000,
2001, 2002, 2003.
Cornelia Frisan, Editura Sigma, Bucuresti, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.
Manuale - Limba latina, clasa a X-a, autori:
Lidia Tudorache, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000, 2001,
2002, 2003.
St. Pirvu, M. Duna, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2000, 2001,
2002, 2003.
C. Jumara, E. Musetescu, Editura Institutul European, Iasi, 2000, 2001, 2002,
2003.
Manuale - Limba latina, clasa a XI-a, autori:
St. Pirvu, M. Duna, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2001, 2002,
2003.
Lidia Tudorache, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001, 2002,
2003.
Cristiana Isopescu, Editura All Educational, Bucuresti, 2001, 2002, 2003.
Manuale - Limba latina, clasa a XII-a, autori:
Lidia Tudorache, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2002, 2003.
Cristiana Isopescu, Editura All Educational, Bucuresti, 2002, 2003.
St. Pirvu, M. Duna, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2002, 2003.
Programa: MATEMATICA
M1 - specializarea matematica-informatica
I. Statutul disciplinei
Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d si disciplina la
alegere din profilul opus - proba f.
II. Competente de evaluat
1. Folosirea corecta a terminologiei specifice matematicii in contexte
variate de aplicare
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual
cuprinse in enunturi matematice
3. Utilizarea corecta a algoritmilor matematici si a rationamentelor in
rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate
4. Exprimarea si redactarea corecta si coerenta in limbaj formal sau in
limbaj cotidian, a rezolvarii sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme
5. Analiza unei situatii problematice si determinarea ipotezelor necesare
pentru obtinerea concluziei
6. Generalizarea unor proprietati prin modificarea contextului initial de definire
a problemei sau prin imbunatatirea sau generalizarea algoritmilor
In plus, se vor avea in vedere si competentele specifice din programa
scolara.
III. Continuturi
Clasa a IX-a
Algebra
Geometrie si trigonometrie
Clasa a X-a
Algebra: Progresii. Functii. Polinoame. Elemente de combinatorica. Medii;
dispersia. Operatii cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment
Elemente de geometrie in plan si in spatiu: Numere complexe sub forma
algebrica, conjugatul, operatii cu numere complexe. Interpretarea geometrica a
adunarii, a scaderii numerelor complexe si a inmultirii acestora cu un numar
real. Numere complexe sub forma trigonometrica; produsul; puterea (formula lui
Moivre); radacinile de ordinul n ale unitatii; interpretarea geometrica a
inmultirii numerelor complexe sub forma trigonometrica; aplicatii ale numerelor
complexe in geometrie. Produsul scalar a doi vectori in plan si in spatiu -
conditii de perpendicularitate. Determinarea distantelor, ariilor sau a
volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial
Clasa a XI-a
Elemente de algebra liniara si geometrie analitica. (Nu se cer elemente de
programare liniara).
Elemente de analiza matematica: (Nu se cer marginile unei multimi si
diferentiala).
Clasa a XII-a
Elemente de algebra. (Nu se cer relatii de echivalenta, partitii si
subinele).
Elemente de analiza matematica
NOTA:
Continuturile programei de bacalaureat sunt incluse in continuturile
programei scolare din curriculumul nucleu si curriculumul nucleu aprofundat al
profilului. (Se cer si capitolele marcate cu steluta in programa scolara).
Toate subiectele vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara, fara
a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
M1 - specializarile: stiinte ale naturii, electronica si automatizari,
electrotehnic, telecomunicatii, mecanic, lucrari publice - constructii,
textile, pielarie
III. Statutul disciplinei
Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d si disciplina la
alegere din profilul opus - proba f.
IV. Competente de evaluat
7. Folosirea corecta a terminologiei specifice matematicii in contexte
variate de aplicare
8. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual
cuprinse in enunturi matematice
9. Utilizarea corecta a algoritmilor matematici si a rationamentelor in
rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate
10. Exprimarea si redactarea corecta si coerenta in limbaj formal sau in
limbaj cotidian, a rezolvarii sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme
11. Analiza unei situatii problematice si determinarea ipotezelor necesare
pentru obtinerea concluziei
12. Generalizarea unor proprietati prin modificarea contextului initial de
definire a problemei sau prin imbunatatirea sau generalizarea algoritmilor
In plus, se vor avea in vedere si competentele specifice din programa
scolara.
V. Continuturi
Clasa a IX-a
Algebra
Geometrie si trigonometrie
Clasa a X-a
Algebra: Progresii. Functii. Polinoame. Elemente de combinatorica. Medii;
dispersia. Operatii cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment
Elemente de geometrie in plan si in spatiu: Numere complexe sub forma
algebrica, conjugatul, operatii cu numere complexe. Interpretarea geometrica a
adunarii, a scaderii numerelor complexe si a inmultirii acestora cu un numar
real. Numere complexe sub forma trigonometrica; produsul; puterea (formula lui
Moivre); radacinile de ordinul n ale unitatii. Produsul scalar a doi vectori in
plan si in spatiu - conditii de perpendicularitate. Determinarea distantelor,
ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial.
Clasa a XI-a
Elemente de algebra liniara si geometrie analitica. (Nu se cer elemente de
programare liniara).
Elemente de analiza matematica: (Nu se cer marginile unei multimi si
diferentiala).
Clasa a XII-a
Elemente de algebra: (Nu se cer relatii de echivalenta, partitii).
Elemente de analiza matematica
NOTA:
Continuturile programei de bacalaureat sunt incluse in continuturile
programei scolare din curriculumul nucleu al profilului (Nu se cer capitolele
marcate cu steluta in programa scolara).
Toate subiectele vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara, fara
a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
M2 - specializarile: stiinte sociale, chimie industriala, protectia
mediului, silvic si prelucrarea lemnului, agricol, veterinar, agromontan,
industrie alimentara, turism si alimentatie publica, economic, administrativ,
posta, arhitectura, arte ambientale si design, stiinte sociale
VI. Statutul disciplinei
Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d si disciplina la
alegere din profilul opus - proba f.
VII. Competente de evaluat
13. Identificarea corecta a unor date matematice si interpretarea in
functie de contextul in care au fost definite
14. Descoperirea (alegerea) algoritmilor optimi care permit prelucrarea
datelor matematice
15. Utilizarea algoritmilor si a rationamentelor pentru rezolvarea unor
probleme teoretice si practice
16. Exprimarea cu ajutorul datelor matematice a unor situatii concrete si a
algoritmilor de prelucrare a acestora
17. Interpretarea rezultatelor unor actiuni concrete exprimabile matematic
In plus, se vor avea in vedere si competentele specifice din programa
scolara.
III. Continuturi
Clasa a IX-a
Algebra
Geometrie
Clasa a X-a
Calcul numeric si elemente de matematici financiare
Progresii
Functii
Metode de numarare
Elemente de probabilitati si statistica
Clasa a XI-a
Elemente de calcul matriceal si sisteme liniare
Elemente de analiza matematica
Clasa a XII-a
Elemente de algebra
Elemente de analiza matematica
NOTA:
Continuturile programei de bacalaureat sunt incluse in continuturile
programei scolare din curriculumul nucleu al profilului. (Nu se cer capitolele
marcate cu steluta in programa scolara).
Toate subiectele vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara, fara
a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
M3 - toate specializarile
VIII. Statutul disciplinei
Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d si disciplina la
alegere din profilul opus - proba f.
IX. Competente de evaluat
18. Identificarea relatiilor intre notiunile matematice studiate
19. Interpretarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau
contextual cuprinse in enunturi matematice
20. Utilizarea algoritmilor si a conceptelor matematice pentru
caracterizarea locala sau globala a unei situatii concrete
21. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale
unei situatii concrete
22. Analiza unei situatii-problema in scopul descoperirii de strategii
pentru optimizarea solutiilor
In plus, se vor avea in vedere si competentele specifice din programa
scolara.
III. Continuturi
Clasa a IX-a
Algebra
Elemente de geometrie
Clasa a X-a
Calcul numeric aplicat
Elemente de combinatorica
Functii, ecuatii si inecuatii
NOTA:
Continuturile programei de bacalaureat sunt incluse in continuturile
programei scolare din curriculumul nucleu si curriculumul nucleu aprofundat al
profilului (Se cer si capitolele marcate cu steluta in programa scolara).
Toate subiectele vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara, fara
a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
PROGRAMA: FIZICA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
FIZICA are, in cadrul examenului de bacalaureat pentru anul scolar 2003 -
2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa ca proba "e"
sau "f" in functie de filiera din profilul liceului absolvit.
Programa de examen contine patru variante (F1, F2, F3, F4) in functie de
profiluri si specializari.
In intentia de a veni in intampinarea candidatilor care se pregatesc pentru
continuarea studiilor in diferite filiere din invatamantul superior, elevii vor
putea opta, in variantele F1 si F2, pentru doua dintre modulele din aria
tematica (I MECANICA, II ELEMENTE DE TERMODINAMICA SI FIZICA MOLECULARA, III
ELECTRICITATE SI MAGNETISM si IV OPTICA). Astfel, vor exista candidati care vor
trata in cadrul probei de examen numai itemii referitori la I MECANICA si III
ELECTRICITATE, ori numai III ELECTRICITATE SI MAGNETISM si IV OPTICA etc.
Continutul programei de examen a fost stabilit tinandu-se seama de programa
de fizica aprobata cu nr. 3371 din 2.03.1999, nr. 5086 din 15.12.1999, nr. 4923
din 18.10.2000 modificate prin Ordinul nr. 3915 din 31.05.2001. Au fost
respectate cateva principii:
1. Volumul programei de examen, redus fata de cel din curriculum, se
limiteaza la unele capitole ale Fizicii, care permit in cadrul examenului o
evaluare a atingerii competentelor de mai jos;
2. Cunostintele de matematica necesare examenului de Fizica cuprind, in
afara celor de aritmetica, algebra si geometrie elementara, operatii cu puteri
rationale, operatii fundamentale cu functii trigonometrice, logaritmi, progresii,
determinarea extremului unei functii cu metodele analizei matematice, folosirea
integralei definite si a geometriei analitice (dreapta si curbele plane);
3. Numerotarea capitolelor si a temelor nu coincide cu cele din curriculum,
dar formularea continutului respecta intocmai programa scolara a fiecarei
clase;
4. Lista de termeni contine explicit cunostintele care ar putea interveni
in itemii subiectului de examen.
PROGRAMA F1 pentru:
- filiera teoretica, specializarea: mate - info, stiinte ale naturii (proba
"e")
- filiera tehnologica, profil tehnic, toate specialitatile (proba
"f");
- filiera vocationala, profil militar (M.Ap.N., MI), specializarea: mate -
info (proba "e")
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice
fizicii:
1.1. definirea sau recunoasterea unor concepte specifice fizicii mentionate
in lista de termeni continuta in acest material;
1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;
1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor si
teoremelor fizicii, a definitiilor marimilor fizice si a unitatilor de masura
ale acestora;
1.4. descrierea semnificatiilor termenilor sau simbolurilor folosite in
legi sau relatii.
2. Utilizarea notiunilor studiate in rezolvarea unor probleme cu caracter
teoretic si aplicativ:
2.1. selectarea informatiilor relevante referitoare la fenomenele
prezentate in cadrul problemelor;
2.2. aplicarea modelelor unor procese in rezolvarea problemelor;
2.3. utilizarea adecvata a unor algoritmi si a aparatului matematic in
rezolvarea de probleme;
2.4. utilizarea reprezentarilor schematice si grafice ajutatoare pentru
intelegerea si rezolvarea unei probleme;
2.5. interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obtinute in
rezolvarea unor probleme.
3. Interpretarea fenomenelor din viata cotidiana prin folosirea intr-un mod
integrat a cunostintelor si a metodelor specifice diferitelor domenii ale
fizicii:
3.1. identificarea fenomenelor fizice in situatiile din viata cotidiana;
3.2. realizarea de conexiuni intre fenomenele specifice diverselor domenii
ale fizicii in scopul explicarii principiilor de functionare ale unor aparate
si montaje simple;
3.3. selectarea informatiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene
fizice;
3.4. anticiparea evolutiei fenomenelor fizice, pornind de la date
prezentate;
3.5. descrierea si explicarea unor fenomene din viata cotidiana folosind
cunostinte integrate din diferite domenii ale fizicii.
4. Identificarea unor relatii intre informatii rezultate din explorarea si
experimentarea dirijata a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:
4.1. decodificarea informatiilor continute in reprezentari grafice sau
tabele;
4.2. selectarea informatiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene
fizice.
III. ARII TEMATICE
A. MECANICA
CONTINUTURI
1. Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte:
1.1. Principiile I, II si III
1.2. Forta de frecare
1.3. Forta de tensiune
1.4. Forta elastica. Modelul corpului elastic
2. Cinematica punctului material:
2.1. Miscarea rectilinie uniforma a punctului material
2.2. Miscarea rectilinie uniform variata a punctului material
3. Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica:
3.1. Lucrul mecanic (marime de proces). Putere mecanica
3.2. Energia mecanica (marime de stare)
3.3. Teorema variatiei energiei cinetice a punctului material
3.4. Energia potentiala gravitationala
3.5. Energia potentiala elastica
3.6. Conservarea energiei mecanice
3.7. Lucrul mecanic efectuat de fortele conservative
3.8. Teorema variatiei impulsului mecanic si legea conservarii impulsului
LISTA DE TERMENI
1. Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte:
- principiul inertiei;
- sisteme de referinta inertiale;
- principiul fundamental al dinamicii;
- unitatea de masura a fortei;
- principiul actiunii si reactiunii;
- fortele de contact dintre corpuri;
- legile frecarii la alunecare;
- coeficientului de frecare la alunecare;
- forta de tensiune;
- forta elastica.
2. Cinematica punctului material:
- legea de miscare;
- viteza, vectorul viteza;
- acceleratia, vectorul acceleratie;
- legea miscarii rectilinii uniforme;
- legea miscarii rectilinii uniform variate.
3. Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica:
- lucrul mecanic - marime de proces;
- unitatea de masura a lucrului mecanic;
- interpretarea geometrica a lucrului mecanic;
- expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de greutate in camp
gravitational uniform;
- expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de forta elastica;
- lucrul mecanic efectuat de forta de frecare la alunecare;
- puterea dezvoltata de o forta constanta;
- unitatea de masura a puterii;
- energia mecanica - marime de stare;
- energia cinetica a unui punct material;
- teorema de variatie a energiei cinetice a punctului material;
- forta conservativa;
- energia potentiala;
- relatia de definitie a energiei potentiale;
- variatia energiei potentiale gravitationale a sistemului format din
corpul de masa m si Pamant;
- variatia energiei potentiale de tip elastic a sistemului corp - resort
elastic;
- legea conservarii energiei mecanice;
- impulsul punctului material;
- teorema de variatie a impulsului unui punct material;
- legea conservarii impulsului punctului material;
- teoremei de variatie a impulsului total al unui sistem format din doua
puncte materiale;
- ciocniri perfect elastice;
- ciocniri plastice;
- legea conservarii impulsului total.
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICA SI FIZICA MOLECULARA
CONTINUTURI
1. Echilibrul termic. Temperatura
2. Modelul gazului ideal. Teoria cinetico-moleculara a gazului ideal
3. Transformari simple ale gazului ideal
4. Caldura si lucrul mecanic in termodinamica
5. Coeficientii calorici
6. Energia interna. Primul principiu al termodinamicii
7. Aplicatii ale primului principiu al termodinamicii
8. Al doilea principiu al termodinamicii
9. Motoare termice. Randamentul motoarelor termice
LISTA DE TERMENI
- unitatea de masa atomica;
- masa moleculara;
- cantitatea de substanta;
- masa molara;
- volumul molar;
- numarul lui Avogadro;
- echilibrul termic;
- corespondenta intre valoarea numerica a temperaturii in scara Celsius si
valoarea numerica a acesteia in scara Kelvin;
- formula fundamentala a t.c.m. (numai formula si semnificatia fiecareia
dintre marimile care intervin);
- energia cinetica medie a moleculelor unui gaz ideal;
- viteza termica a moleculelor unui gaz ideal;
- ecuatia termica de stare a unui gaz ideal;
- ecuatia calorica de stare a gazului ideal;
- procesele izoterm, izobar si izocor ale gazului ideal si legile acestora;
- reprezentari grafice ale transformarilor simple ale gazului ideal in sisteme
avand parametri de stare ai gazului ideal (p, V, T) drept coordonate;
- relatiile de definitie ale capacitatii calorice, caldurii specifice,
caldurii molare;
- primul principiu al termodinamicii;
- aplicatii ale principiul I la transformarile simple ale gazului ideal si
la transformarea adiabatica;
- randamentul unui motor termic;
- determinarea randamentului unor motoare termice functionand dupa cicluri
simple.
C. ELECTRICITATE SI MAGNETISM
CONTINUTURI
1. Electrocinetica
1.1. Curentul electric
1.2. Legea lui Ohm
1.3. Legile lui Kirchhoff pentru retele electrice
1.4. Gruparea rezistoarelor si a generatoarelor electrice
1.5. Energia si puterea electrica. Transferul optim de putere
2. Electromagnetism
2.1. Campul magnetic
2.2. Inductia campului magnetic
2.3. Forta electromagnetica
2.4. Forta electrodinamica (interactiunea magnetica a curentilor electrici
stationari)
2.5. Fluxul magnetic
2.6. Inductia electromagnetica. Legea lui Faraday
LISTA DE TERMENI
1. Electrocinetica:
- curentul electric;
- intensitatea curentului electric;
- unitatea de masura a intensitatii curentului electric;
- rezistenta electrica a unui conductor liniar;
- unitatea de masura a rezistentei electrice;
- dependenta rezistivitatii electrice de temperatura;
- Legea lui Ohm;
- elementele unei retele electrice;
- legile lui Kirchhoff;
- expresia matematica a legilor lui Kirchhoff precizand conventiile de semn
pentru marimile implicate;
- rezistenta echivalenta la gruparea in serie/paralel a n rezistoare;
- gruparea generatoarelor de energie electrica;
- efectele curentului electric;
- legea lui Joule;
- puterea electrica;
2. Electromagnetism:
- campul magnetic;
- forta electromagnetica;
- inductia campului magnetic generat de curentul electric (conductor
liniar, spira, solenoid);
- sensul liniilor campului magnetic produs de curentul electric (conductor
liniar, spira, solenoid);
- unitatea de masura a inductiei campului magnetic;
- forta electrodinamica;
- fluxul magnetic;
- unitatea de masura a fluxului magnetic;
- inductia electromagnetica;
- legea inductiei electromagnetice;
- regula lui Lenz;
- t.e.m. indusa intr-un conductor liniar deplasat uniform intr-un camp
magnetic.
D. OPTICA
CONTINUTURI
1. Elemente de optica geometrica si ondulatorie
1.1. Reflexia si refractia luminii
1.2. Oglinzi sferice si plane
1.3. Lentilele si asociatii de lentile
2. Elemente de optica ondulatorie
2.1. Interferenta luminii
2.2. Difractia luminii
2.3. Retele de difractie
LISTA DE TERMENI
1. Elemente de optica geometrica si ondulatorie:
- lungimea de unda;
- reflexia luminii;
- refractia luminii;
- legile reflexiei;
- legile refractiei;
- reflexia totala;
- indicele de refractie;
- unghiul limita;
- punctele conjugate;
- fasciculele paraxiale;
- dioptrul sferic/plan;
- imaginile reale/virtuale;
- sisteme de dioptrii;
- oglinda sferica (concava, convexa);
- elementele caracteristice ale oglinzilor sferice;
- formulele oglinzilor sferice;
- oglinda plana;
- formulele oglinzilor plane;
- lentila optica;
- elementele caracteristice ale unei lentile subtiri (axe, centru optic,
focare);
- convergenta unei lentile subtiri;
- formulele lentilelor subtiri;
- imaginile obiectelor reale/virtuale in oglinzi si lentile subtiri.
2. Elemente de optica ondulatorie:
- principiul Huygens - Fresnel;
- fenomenul de interferenta si interferenta vizibila;
- coerenta;
- dispozitivul Young;
- conditiile de maxim si minim de interferenta in dispozitivul Young;
- interfranja;
- fenomenul de difractie;
- reteaua de difractie;
- constanta retelei de difractie;
- conditia de maxim de difractie;
PROGRAMA F2 pentru:
- filiera tehnologica, profil resurse naturale si protectia mediului, toate
specializarile (proba "f");
- filiera vocationala, profil artistic, specializarea arhitectura (proba
"f");
- filiera vocationala, profil militar (M.I.), specializarea stiinte sociale
(proba "f");
- filiera vocationala, profil teologic, specializarile penticostal,
baptist, unitarian si reformat (proba "f");
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice
fizicii:
1.1. definirea sau recunoasterea unor concepte specifice fizicii mentionate
in lista de termeni de mai jos;
1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;
1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor si
teoremelor fizicii, a definitiilor marimilor fizice si a unitatilor de masura
ale acestora;
2. Utilizarea notiunilor studiate in rezolvarea unor probleme cu caracter
teoretic si aplicativ:
2.1. selectarea informatiilor relevante referitoare la fenomenele
prezentate in cadrul problemelor;
2.2. aplicarea modelelor unor procese in rezolvarea problemelor;
2.3. utilizarea adecvata a unor algoritmi si a aparatului matematic in
rezolvarea de probleme;
2.4. utilizarea reprezentarilor schematice si grafice ajutatoare pentru
intelegerea si rezolvarea unei probleme;
3. Interpretarea fenomenelor din viata cotidiana prin folosirea intr-un mod
integrat a cunostintelor si a metodelor specifice diferitelor domenii ale
fizicii:
3.1. identificarea fenomenelor fizice in situatiile din viata cotidiana;
3.2. realizarea de conexiuni intre fenomenele specifice diverselor domenii
ale fizicii in scopul explicarii principiilor de functionare ale unor aparate
si montaje simple;
4. Identificarea unor relatii intre informatii rezultate din explorarea si
experimentarea dirijata a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:
4.1. decodificarea informatiilor continute in reprezentari grafice sau
tabele;
4.2. selectarea informatiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene
fizice.
III. ARII TEMATICE
A. MECANICA
CONTINUTURI
1. Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte
1.1. Principiile I, II si III
1.2. Tipuri de forte
2. Cinematica punctului material
2.1. Miscarea rectilinie uniform variata a punctului material
3. Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica
3.1. Lucrul mecanic
3.2. Energia cinetica, potentiala si totala
3.3. Legea conservarii energiei
LISTA DE TERMENI
1. Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte
- principiul inertiei;
- principiul fundamental al dinamicii;
- unitatea de masura a fortei;
- principiul actiunii si reactiunii;
- fortele de contact dintre corpuri;
- legile frecarii la alunecare;
- coeficientului de frecare la alunecare;
- forta de tensiune;
- forta elastica.
2. Cinematica punctului material:
- legea de miscare;
- viteza, vectorul viteza;
- acceleratia, vectorul acceleratie;
- legea miscarii rectilinii uniform variate;
3. Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica:
- lucrul mecanic - marime de proces;
- unitatea de masura a lucrului mecanic;
- interpretarea geometrica a lucrului mecanic;
- expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de greutate in camp
gravitational uniform;
- expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de forta elastica;
- lucrul mecanic efectuat de forta de frecare la alunecare;
- energia mecanica - marime de stare;
- energia cinetica a unui punct material;
- teorema de variatie a energiei cinetice a punctului material;
- forta conservativa;
- energia potentiala;
- relatia de definitie a energiei potentiale;
- legea conservarii energiei mecanice.
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICA SI FIZICA MOLECULARA
CONTINUTURI
1. Echilibrul termic. Temperatura
2. Transformari simple ale gazului ideal
3. Transferul caldurii. Coeficienti calorici
4. Calorimetrie
LISTA DE TERMENI
- unitatea de masa atomica;
- masa moleculara;
- cantitatea de substanta;
- masa molara;
- volumul molar;
- numarul lui Avogadro;
- echilibrul termic;
- corespondenta intre valoarea numerica a temperaturii in scara Celsius si
valoarea numerica a acesteia in scara Kelvin;
- procesele izoterm, izobar si izocor ale gazului ideal si legile acestora;
- reprezentari grafice ale transformarilor simple ale gazului ideal in
sisteme avand parametri de stare ai gazului ideal (p, V, T) drept coordonate;
- coeficienti calorici
C. ELECTROCINETICA
CONTINUTURI
1. Curentul electric
2. Legea lui Ohm
3. Legile lui Kirchhoff pentru retele electrice
4. Conectarea rezistoarelor
5. Energia si puterea electrica
LISTA DE TERMENI
- curentul electric;
- intensitatea curentului electric;
- unitatea de masura a intensitatii curentului electric;
- efectele curentului electric;
- rezistenta electrica a unui conductor liniar;
- unitatea de masura a rezistentei electrice;
- dependenta rezistivitatii electrice de temperatura;
- legea lui Ohm;
- elementele unei retele electrice;
- legile lui Kirchhoff;
- expresiile matematice ale legilor lui Kirchhoff precizand conventiile de
semn pentru marimile implicate;
- rezistenta echivalenta la gruparea in serie/paralel a n rezistoare;
- legea lui Joule;
- puterea electrica.
PROGRAMA F3 pentru:
- filiera teoretica, specializarile filologie si stiinte sociale (proba
"f");
- filiera tehnologica, profil servicii, toate specializarile (proba
"f");
- filiera vocationala, profil sportiv (proba "f");
- filiera vocationala, profil artistic, toate specializarile - exceptie
specializarile arhitectura si coregrafie (proba "f");
- filiera vocationala, profil teologic, toate specialitatile - exceptie
specializarile baptist, penticostal, unitarian si reformat (proba
"f");
- filiera vocationala profil militar (M.Ap.N.), specializarea muzici
militare (proba "f").
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice
fizicii:
1.1. definirea sau recunoasterea unor concepte specifice fizicii mentionate
in lista de termeni de mai jos;
1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;
1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor si
teoremelor fizicii, a definitiilor marimilor fizice si a unitatilor de masura
ale acestora;
2. Utilizarea notiunilor studiate in rezolvarea unor probleme cu caracter
teoretic si aplicativ:
2.1. selectarea informatiilor relevante referitoare la fenomenele
prezentate in cadrul problemelor;
2.2. aplicarea modelelor unor procese in rezolvarea problemelor;
2.3. utilizarea adecvata a unor algoritmi si a aparatului matematic in
rezolvarea de probleme;
2.4. utilizarea reprezentarilor schematice si grafice ajutatoare pentru
intelegerea si rezolvarea unei probleme;
3. Interpretarea fenomenelor din viata cotidiana prin folosirea intr-un mod
integrat a cunostintelor si a metodelor specifice diferitelor domenii ale
fizicii:
3.1. identificarea fenomenelor fizice in situatiile din viata cotidiana;
3.2. realizarea de conexiuni intre fenomenele specifice diverselor domenii
ale fizicii in scopul explicarii principiilor de functionare ale unor aparate si
montaje simple;
III. ARII TEMATICE
A. MECANICA
CONTINUTURI
1. Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte:
1.1. Principiile I, II si III
1.2. Tipuri de forte
2. Cinematica punctului material:
2.1. Miscarea rectilinie uniform variata a punctului material
3. Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica:
3.1. Lucrul mecanic
3.2. Energia cinetica, potentiala si totala
3.3. Legea conservarii energiei
LISTA DE TERMENI
1. Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte:
- principiul inertiei;
- principiul fundamental al dinamicii;
- unitatea de masura a fortei;
- principiul actiunii si reactiunii;
- fortele de contact dintre corpuri;
- legile frecarii la alunecare;
- coeficientul de frecare la alunecare;
- forta de tensiune;
- forta elastica.
2. Cinematica punctului material:
- legea de miscare;
- viteza, vectorul viteza;
- acceleratia, vectorul acceleratie;
- legea miscarii rectilinii uniform variate.
3. Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica:
- lucrul mecanic - marime de proces;
- unitatea de masura a lucrului mecanic;
- interpretarea geometrica a lucrului mecanic;
- expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de greutate in camp
gravitational uniform;
- expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de forta elastica;
- lucrul mecanic efectuat de forta de frecare la alunecare;
- energia mecanica - marime de stare;
- energia cinetica a unui punct material;
- teorema de variatie a energiei cinetice a punctului material;
- forta conservativa;
- energia potentiala;
- legea conservarii energiei mecanice.
B. ELECTROCINETICA
CONTINUTURI
1. Curentul electric
2. Legea lui Ohm
3. Legile lui Kirchhoff pentru retele electrice
4. Conectarea rezistoarelor
LISTA DE TERMENI
- curentul electric;
- intensitatea curentului electric;
- unitatea de masura a intensitatii curentului electric;
- efectele curentului electric;
- rezistenta electrica a unui conductor liniar;
- unitatea de masura a rezistentei electrice;
- dependenta rezistivitatii electrice de temperatura;
- Legea lui Ohm;
- elementele unei retele electrice;
- legile lui Kirchhoff;
- expresiile matematice ale legilor lui Kirchhoff precizand conventiile de
semn pentru marimile implicate;
- rezistenta echivalenta la gruparea in serie/paralel a n rezistoare;
PROGRAMA F4 pentru:
- filiera vocationala, profil pedagogic,
- filiera vocationala, profil artistic, specializarea coregrafie (proba
"f").
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice
fizicii:
1.1. definirea sau recunoasterea unor concepte specifice fizicii mentionate
in lista de termeni de mai jos;
1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;
1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor si
teoremelor fizicii, a definitiilor marimilor fizice si a unitatilor de masura
ale acestora;
2. Utilizarea notiunilor studiate in rezolvarea unor probleme cu caracter
teoretic si aplicativ:
2.1. selectarea informatiilor relevante referitoare la fenomenele
prezentate in cadrul problemelor;
2.2. aplicarea modelelor unor procese in rezolvarea problemelor;
2.3. utilizarea adecvata a unor algoritmi si a aparatului matematic in
rezolvarea de probleme;
2.4. utilizarea reprezentarilor schematice si grafice ajutatoare pentru
intelegerea si rezolvarea unei probleme;
3. Interpretarea fenomenelor din viata cotidiana prin folosirea intr-un mod
integrat a cunostintelor si a metodelor specifice diferitelor domenii ale
fizicii:
3.1. identificarea fenomenelor fizice in situatiile din viata cotidiana;
3.2. realizarea de conexiuni intre fenomenele specifice diverselor domenii
ale fizicii in scopul explicarii principiilor de functionare ale unor aparate
si montaje simple;
III. ARII TEMATICE
A. MECANICA
CONTINUTURI
1. Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte:
1.1. Principiile I, II si III
1.2. Tipuri de forte
2. Cinematica punctului material:
2.1. Miscarea rectilinie uniform variata a punctului material
3. Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica:
3.1. Lucrul mecanic
3.2. Energia cinetica, potentiala si totala
3.3. Legea conservarii energiei
LISTA DE TERMENI
1. Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte:
- principiul inertiei;
- principiul fundamental al dinamicii;
- unitatea de masura a fortei;
- principiul actiunii si reactiunii;
- fortele de contact dintre corpuri;
- legile frecarii la alunecare;
- coeficientului de frecare la alunecare;
- forta de tensiune;
- forta elastica.
2. Cinematica punctului material:
- legea de miscare;
- viteza, vectorul viteza;
- acceleratia, vectorul acceleratie;
- legea miscarii rectilinii uniform variate.
3. Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica:
- lucrul mecanic - marime de proces;
- unitatea de masura a lucrului mecanic;
- interpretarea geometrica a lucrului mecanic;
- expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de greutate in camp
gravitational uniform;
- expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de forta elastica;
- lucrul mecanic efectuat de forta de frecare la alunecare;
- energia mecanica - marime de stare;
- energia cinetica a unui punct material;
- teorema de variatie a energiei cinetice a punctului material;
- forta conservativa;
- energia potentiala;
- legea conservarii energiei mecanice.
B. ELECTROMAGNETISM
CONTINUTURI
1. Inductia campului magnetic
2. Forta electromagnetica
3. Inductia electromagnetica
4. Legea lui Faraday
LISTA DE TERMENI
- campul magnetic;
- forta electromagnetica;
- inductia campului magnetic generat de curentul electric (conductor
liniar, spira, solenoid);
- unitatea de masura a inductiei magnetice;
- inductia electromagnetica;
- legea inductiei electromagnetice;
- Regula lui Lenz.
PROGRAMA: BIOLOGIE
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
In cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui proba la
alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii (pentru liceele din
filiera teoretica, profilul real) sau proba la alegere dintre disciplinele din
celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretica, profilul
umanist, liceele din filiera tehnologica si liceele din filiera vocationala).
II. COMPETENTE DE EVALUAT
Varianta I
- Ierarhizarea unitatilor sistematice ale lumii vii, evidentiind evolutia
de la simplu la complex;
- Recunoasterea, definirea, dovedirea intelegerii unor termeni, concepte,
legi si principii specifice stiintelor biologice;
- Descrierea particularitatilor structurale si functionale ale celulelor,
organelor, sistemelor de organe la plante, animale si om, utilizand limbajul
stiintific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale
materialului genetic;
- Caracterizarea unor structuri, functii ale organismelor, a unor fenomene,
procese biologice etc.;
- Explicarea unor procese si fenomene biologice si a interrelatiilor dintre
ele; explicarea structurii si functiilor materialului genetic, utilizand
terminologia stiintifica adecvata;
- Explicarea unor adaptari structurale si functionale ale organismelor la
variatiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale;
- Compararea modurilor de realizare a functiilor fundamentale ale
organismelor (asemanari, deosebiri), evidentiind unitatea si diversitatea lumii
vii, evolutia lumii vii;
- Identificarea si interpretarea variatiilor cantitative si calitative ale
unor functii fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic;
aprecierea si interpretarea unor efecte ale variatiilor conditiilor de mediu
asupra functiilor organismelor;
- Reprezentarea schematica a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice
etc.;
- Aplicarea cunostintelor de biologie in:
- realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
- elaborarea unui text coerent dupa un algoritm dat, utilizand termeni
specifici;
- rezolvarea unor probleme, situatii-problema date etc.;
- alcatuirea unor probleme si rezolvarea lor, imaginarea unor
situatii-problema si rezolvarea lor;
- proiectarea etapelor unor activitati experimentale cu scop de
investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmatii, procese, legi
biologice etc.;
- explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potential mutagen
asupra organismului uman;
- explicarea consecintelor propriului comportament asupra sanatatii
organismului.
- Argumentarea propriilor observatii, investigatii, concluzii pe baza
conceptelor biologice fundamentale: unitatea structura-functie; unitatea
organism-mediu; unitate-diversitate; evolutia de la simplu la complex.
Varianta II
- Ierarhizarea unitatilor sistematice ale lumii vii, evidentiind evolutia
de la simplu la complex;
- Recunoasterea, definirea, dovedirea intelegerii unor termeni, concepte,
legi si principii specifice stiintelor biologice;
- Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de
organe la om, precum si a functiilor acestora;
- Descrierea particularitatilor structurale si functionale ale celulelor,
tesuturilor la plante, animale si om, utilizand limbajul stiintific adecvat;
- Descrierea particularitatilor structurale si functionale ale sistemelor
de organe la om, a principalelor caracteristici structurale ale materialului
genetic;
- Explicarea structurii si functiilor materialului genetic, utilizand
terminologia stiintifica adecvata;
- Identificarea si interpretarea influentei factorilor de mediu asupra
functiilor organismului uman;
- Reprezentarea schematica a unor structuri, a mecanismelor unor procese
biologice etc.;
- Aplicarea cunostintelor de biologie in:
- realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
- elaborarea unui text coerent dupa un algoritm dat, utilizand termeni
specifici;
- rezolvarea unor probleme, situatii-problema date etc.;
- alcatuirea unor probleme si rezolvarea lor, imaginarea unor situatii-problema
si rezolvarea lor;
- proiectarea etapelor unor activitati experimentale cu scop de
investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmatii, procese, legi
biologice etc.;
- explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potential mutagen
asupra organismului uman;
- explicarea consecintelor propriului comportament asupra sanatatii
organismului.
- Argumentarea propriilor observatii, investigatii, concluzii pe baza
conceptelor biologice fundamentale: unitatea structura-functie; unitatea
organism-mediu; unitate-diversitate; evolutia de la simplu la complex.
Varianta III
- Recunoasterea, definirea, dovedirea intelegerii unor termeni, concepte,
legi si principii specifice stiintelor biologice;
- Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de
organe la om, precum si a functiilor acestora;
- Descrierea particularitatilor structurale si functionale ale tesuturilor
si sistemelor de organe la om; descrierea principalelor caracteristici structurale
ale materialului genetic;
- Caracterizarea unor fenomene, procese biologice etc.;
- Compararea functiilor fundamentale si evidentierea interdependentei lor
pentru mentinerea integralitatii organismului uman;
- Explicarea structurii si functiilor materialului genetic, utilizand
terminologia stiintifica adecvata;
- Explicarea unor adaptari functionale ale organismului uman la variatiile
mediului (stimuli interni, stimuli externi);
- Identificarea si interpretarea variatiilor cantitative si calitative ale
unor functii fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic;
aprecierea si interpretarea unor efecte ale variatiilor conditiilor de mediu
asupra functiilor organismului uman;
- Reprezentarea schematica a unor structuri, a mecanismelor unor procese
biologice etc.;
- Aplicarea cunostintelor de biologie in:
- realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
- elaborarea unui text coerent dupa un algoritm dat, utilizand termeni
specifici;
- rezolvarea unor probleme, situatii-problema date etc.;
- alcatuirea unor probleme si rezolvarea lor, imaginarea unor
situatii-problema si rezolvarea lor;
- proiectarea etapelor unor activitati experimentale cu scop de
investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmatii, procese, legi
biologice etc.;
- explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potential mutagen
asupra organismului uman;
- explicarea consecintelor propriului comportament asupra sanatatii
organismului.
- Argumentarea propriilor observatii, investigatii, concluzii pe baza
conceptelor biologice fundamentale: unitatea structura-functie; unitatea
organism-mediu; unitate-diversitate; evolutia de la simplu la complex.
III. CONTINUTURI
Pentru proba la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii
(pentru liceele din filiera teoretica, profilul real) sau dintre disciplinele
din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretica, profilul
umanist si liceele din filierele tehnologica si vocationala), proba de biologie
se poate sustine in una dintre cele trei variante:
1. BIOLOGIE VEGETALA SI ANIMALA - teme din manualele claselor a IX-a si a
X-a
- pentru:
- filiera teoretica, toate profilurile si specializarile;
- filiera tehnologica, toate profilurile si specializarile;
- filiera vocationala, toate profilurile si specializarile, cu exceptia
profilului artistic, specializarile muzica si teatru, a profilului teologic,
specializarea musulman si a profilului militar (M.Ap.N.), specializarea muzici
militare.
Aceasta varianta poate fi aleasa si de elevii care au studiat biologia pe
tot parcursul liceului (filierele, profilurile si specializarile
corespunzatoare sunt trecute la varianta III).
2. BIOLOGIE VEGETALA SI ANIMALA - teme din manualele claselor a IX-a si a
X-a
- pentru:
- filiera vocationala, profilul artistic, specializarile muzica si
teatru, profilul teologic, specializarea musulman si a profilul militar
(M.Ap.N.), specializarea muzici militare.
3. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA SI GENETICA - teme din manualele claselor a
XI-a si a XII-a
- pentru:
- filiera teoretica:
- profilul real, specializarile matematica-informatica si stiintele
naturii; filiera tehnologica: profilul tehnic, specializarile textile,
pielarie;
- profilul resurse naturale si protectia mediului, toate
specializarile, cu exceptia chimiei industriale;
- profilul servicii, specializarile turism si alimentatie publica;
- filiera vocationala:
- profilul sportiv;
- profilul militar (M.Ap.N.), specializarea matematica-informatica;
- profilul militar (MI), specializarile matematica-informatica si
stiinte sociale (in cazul in care nu s-a respectat planul-cadru de invatamant,
ci programa scolara);
- profilul teologic, specializarile: adventist, penticostal,
baptist, reformat, evanghelica luterana, patrimoniu cultural;
- profilul pedagogic, specializarile bibliotecar-documentarist,
instructor pentru activitati extrascolare, instructor-animator, pedagog scolar.
I. BIOLOGIE VEGETALA SI ANIMALA - teme din manualele claselor a IX-a si a
X-a
1. Varietatea vietii
- Clasificare, exemple de reprezentanti pentru cele cinci regnuri:
procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine,
ciliofore), fungi, plante si animale.
2. Structura si functiile fundamentale ale organismelor vii
- Celula - structura si rolul componentelor celulei vegetale si animale
(perete celular, membrana, citoplasma, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul
endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.).
- diviziunea celulara: mitoza si meioza - faze, etape, importanta.
2.1. Functiile fundamentale ale organismelor vii
2.1.1. Functiile de nutritie
- Nutritia in lumea vie:
- la plante:
- autotrofa - fotosinteza: definitie, ecuatie chimica, importanta,
influenta factorilor de mediu (lumina, temperatura, CO2, O2, apa, saruri
minerale) asupra intensitatii fotosintezei;
- heterotrofa: saprofita, parazita - caracteristici, exemple;
- la animale: particularitati ale sistemului digestiv si ale digestiei
la vertebrate.
- Respiratia in lumea vie: aeroba, anaeroba; fermentatia; particularitati
ale sistemului respirator si ale respiratiei la vertebrate, in functie de
mediul de viata (respiratia branhiala, pulmonara, cutanee).
- Particularitati ale sistemului circulator si ale circulatiei sangelui la
vertebrate (circulatie inchisa, simpla, dubla, incompleta, completa).
- Sangele: caracteristici morfofunctionale.
- Particularitati ale sistemului excretor si ale excretiei la vertebrate.
2.1.2. Functiile de relatie
- Miscarea si sensibilitatea la plante;
- Sensibilitatea la animale:
- Sistemul nervos somatic la mamifere: maduva spinarii, encefal -
anatomie si fiziologie;
- Receptorii si sensibilitatile: vizuala, auditiva, olfactiva,
gustativa la vertebrate.
- Locomotia la vertebrate, in diferite medii de viata.
2.1.3. Reproducerea in lumea vie
- Asexuata: prin organe vegetative.
- Sexuata: particularitati ale sistemului reproducator si reproducerii la
vertebrate.
3. Ereditatea si variabilitatea lumii vii
- Notiuni generale de ereditate si variabilitate
- Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare
II. BIOLOGIE VEGETALA SI ANIMALA - teme din manualele claselor a IX-a si a
X-a
1. Varietatea vietii
- Clasificare, exemple de reprezentanti pentru cele cinci regnuri:
procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine,
ciliofore), fungi, plante si animale.
2. Structura si functiile fundamentale ale organismelor vii
2.1. Celula
- structura si rolul componentelor celulei vegetale si animale (perete
celular, membrana, citoplasma, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul
endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.).
- diviziunea celulara: mitoza si meioza - faze, etape, importanta.
2.2. Tipuri reprezentative de tesuturi vegetale si animale
- Tesuturi vegetale
- Tesuturi: embrionare, definitive (de aparare, fundamentale,
conducatoare, mecanice, secretoare) - caracteristici, rol.
- Tesuturi animale
- Tesuturi epiteliale, conjunctive, muscular neted si striat, nervos -
caracteristici, rol.
2.3. Sisteme de organe
- Particularitati structurale si functionale ale organismului uman:
- Sistemul digestiv si digestia;
- Sistemul respirator si respiratia;
- Adaptari morfo-fiziologice ale sistemului respirator la om, in
functie de mediul si modul de viata;
- Sistemul circulator, circulatia sangelui si adaptari ale acesteia la
necesitatile organismului;
- Sistemul excretor si excretia;
- Sistemul nervos somatic: maduva spinarii si encefalul;
- Receptorii si sensibilitatile: vizuala, auditiva, olfactiva,
gustativa;
- Sistemul locomotor si locomotia;
- Sistemul reproducator si reproducerea; sexualitate si maturitate.
3. Ereditatea si variabilitatea lumii vii
- Notiuni generale de ereditate si variabilitate
- Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare
III. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA SI GENETICA - teme din manualele claselor
a XI-a si a XII-a
1. Tesuturile
- definitie;
- tipuri de tesuturi:
- epitelial: clasificare, exemple, structura, rol;
- conjunctiv (moale, semidur, dur): exemple, structura, rol;
- muscular (striat, de tip cardiac, neted): structura, rol;
- nervos: neuronul - tipuri de neuroni;
- componentele neuronului: alcatuire, rol;
- componentele sinapsei si transmiterea sinaptica;
- celulele gliale: functii.
2. Functiile fundamentale ale organismului uman
2.1. Functiile de relatie
2.1.1. Sensibilitatea
- Sistemul nervos:
- Maduva spinarii: configuratie externa si interna (structura);
- functii: reflexa, de conducere;
- nervii spinali.
- Trunchiul cerebral: configuratie externa si structura;
- functii: reflexa, de conducere.
- Nervii cranieni: denumire, tipuri, origine, distributie (organele
inervate).
- Cerebelul: configuratie externa, structura si functii.
- Diencefalul: componente, structura, functii.
- Emisferele cerebrale - scoarta cerebrala: neocortexul (senzitiv,
motor, de asociatie).
- Analizatorii: segmentele unui analizator si rolul lor;
- analizatorii - vizual, auditiv - structura si fiziologie.
- Sistemul endocrin: hipofiza, tiroida, pancreasul endocrin - localizare,
structura, hormonii secretati si actiunile lor, boli provocate de hipo- si
hipersecretia glandulara (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet
insipid, nanism tiroidian, mixedem, boala Basedow - Graves, diabet zaharat
etc.) si caracterizarea lor.
2.1.2. Miscarea
- Sistemul osos: alcatuirea scheletului capului, trunchiului si membrelor;
- Sistemul muscular: principalele grupe de muschi scheletici; proprietatile
muschilor; mecanismul contractiei musculare si manifestarile mecanice ale
contractiei.
2.2. Functiile de nutritie:
- Digestia si absorbtia:
- topografia, morfologia, structura organelor sistemului digestiv;
- fiziologia sistemului digestiv (sucurile digestive si actiunea lor;
contractiile musculaturii tubului digestiv si importanta lor in digestie si
absorbtie; absorbtia intestinala).
- Sangele:
- componentele sangelui;
- functiile sangelui; hemostaza; grupele sangvine; Rh-ul.
- Circulatia: inima - morfologia, structura, vascularizatia si inervatia
inimii; proprietatile muschiului cardiac; ciclul cardiac.
- Respiratia:
- topografia, morfologia, structura organelor sistemului respirator;
vascularizatia plamanilor;
- fiziologia sistemului respirator, volumele si capacitatile pulmonare.
- Excretia:
- topografia, morfologia, structura organelor sistemului excretor;
- fiziologia sistemului excretor.
2.3. Functia de reproducere:
- topografia, morfologia, structura organelor sistemului reproducator;
- fiziologia sistemului reproducator.
- boli cu transmitere sexuala: sifilis, gonoree, herpes genital, SIDA.
3. Genetica moleculara
- Acizii nucleici - structura (fara formule chimice), functii;
- Sinteza proteinelor;
- Mutatiile si factorii cu potential mutagen;
- Boli genetice umane.
IV. PRECIZARI:
Biologia este sustinuta ca proba scrisa.
Timpul alocat probei este de 3 ore.
Punctajul maxim este de 100 puncte din care 10 puncte se acorda din oficiu.
Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului obtinut la 10. Nota minima
pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.
Abordarea fiecarei teme din programa de examen se realizeaza conform
curriculum-ului national, fara a reflecta viziunea unui manual anume.
Continuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi
specifice biologiei etc.) vor fi abordate din perspectiva competentelor
prezentate la punctul II.
Programa pentru examenul de bacalaureat a fost elaborata pe baza Ordinului
Ministerului Educatiei si Cercetarii nr. 3670 din 17.04.2001 (cu privire la
aplicarea Planurilor-cadru de invatamant pentru liceu, in anul scolar 2001 -
2002), a Programei scolare de biologie pentru clasa a IX-a, aprobata prin Ordin
al Ministrului Educatiei Nationale nr. 3371 din 02.03.1999, a Programei scolare
de biologie pentru clasa a X-a, aprobata prin Ordin al Ministrului Educatiei
Nationale nr. 5086 din 15.12.1999, a Programelor scolare de biologie pentru
clasele a XI-a si a XII-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Educatiei si
Cercetarii nr. 3915 din 31.05.2001.
PROGRAMA: CHIMIE
STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
Chimia are, in contextul examenului de bacalaureat pentru anul scolar 2003
- 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa ca proba e sau f, in
functie de filiera din profilul liceului absolvit.
Elevii care sustin bacalaureatul la chimie pot opta pentru chimia generala
si anorganica sau pentru chimia organica, ca proba scrisa pe durata de 3 ore.
Continutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMELOR DE
CHIMIE aprobate prin Ordin al ministrului educatiei nationale: programele
scolare de Chimie pentru clasa IX-a, cu nr. 3371 din 02.03.1999, programele
scolare de Chimie pentru clasa X-a, cu nr. 5086 din 15.12.1999 si modificate
prin Ordin al ministrului educatiei si cercetarii cu nr. 3915 din 31.05.2001.
Programele scolare de Chimie pentru clasele a XI-a, XII-a au fost aprobate
prin Ordin al ministrului educatiei nationale cu nr. 4805 din 18.10.2000 si
modificate prin Ordin al ministrului educatiei si cercetarii cu nr. 3915 din
31.05.2001.
CHIMIE ORGANICA I
Filiera teoretica, specializarile: Matematica-informatica, Stiinte ale
naturii.
Filiera tehnologica, profilul Resurse naturale si protectia mediului,
specializarile: Chimie industriala, Veterinar, Agricol, Agromontan, Industrie
alimentara.
COMPETENTE DE EVALUAT
1.Caracterizarea sistemelor chimice si clasificarea acestora dupa diferite
criterii.
1.1. Caracterizarea structurii compusilor organici studiati.
1.2. Clasificarea compusilor organici dupa diferite criterii.
1.3. Descrierea comportarii compusilor organici studiati in functie de
clasa de apartenenta.
1.4. Anticiparea comportarii compusilor organici studiati in functie de
clasa de apartenenta.
1.5. Folosirea corecta a nomenclaturii compusilor organici.
2. Explorarea si investigarea comportarii chimice a unor substante.
2.1. Reprezentarea unor date rezultate din experiente sub forma de tabele
si interpretarea rezultatelor.
2.2. Formularea unor concluzii in urma investigarii comportarii
substantelor organice.
2.3. Stabilirea unor corelatii intre proprietatile unor substante organice
si utilizarile acestora.
3. Utilizarea unor algoritmi specifici in rezolvarea de situatii-problema,
probleme si interpretarea rezultatelor.
3.1. Interpretarea proprietatilor, relatiilor, modelelor in scopul
rezolvarii situatiilor-problema.
3.2. Aplicarea algoritmilor specifici in rezolvarea unor probleme cantitative.
4. Explicarea schimburilor energetice implicate in reactii chimice.
4.1. Explicarea schimburilor energetice care insotesc o reactie chimica.
5. Realizarea unor conexiuni intre cunostintele dobandite prin studiul
stiintelor naturii, in scopul aplicarii acestora in contexte variate.
5.1. Corelarea proprietatilor compusilor organici studiati cu rolul
fiziologic al acestora.
CONTINUTURI
1. Structura si compozitia substantelor organice. Elemente organogene.
Legaturi chimice in compusii organici; catene de atomi de carbon. Formule
brute, moleculare, structurale ale claselor de compusi organici studiati.
Nomenclatura compusilor organici studiati. Izomeria de catena, de pozitie,
geometrica, de functiune, pentru compusii organici studiati.
2. Alcani. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii de ardere,
cracare, izomerizare, dehidrogenare, halogenare. Combustibili. Putere calorica.
Utilizari.
3. Alchene. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii de aditie
(hidrogen, halogen, hidracizi, apa), polimerizare, oxidare blanda si energica,
ardere. Utilizari.
4. Alchine. Metode de obtinere a acetilenei. Proprietati fizice.
Proprietati chimice: reactii de aditie (hidrogen, halogeni, apa, acizi,
dimerizare), reactii de substitutie, reactii de ardere. Utilizari.
Polimerizarea monomerilor vinilici.
5. Arene: Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii de substitutie
la nucleu (nitrare, halogenare, alchilare); orientarea substituientilor in
nucleul benzenic; reactii de aditie la nucleu (hidrogen si halogeni); reactii
la catena laterala: halogenare si oxidare. Utilizari.
6. Derivati halogenati. Proprietati chimice: reactii de hidroliza, cu
cianuri alcaline, cu amoniac, de dehidrohalogenare.
7. Alcooli. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii cu metale
alcaline, reactii de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blanda si
energica, reactia de ardere, fermentatia acetica. Utilizari.
8. Fenoli. Proprietati fizice. Proprietati chimice: evidentierea
caracterului acid.
9. Amine. Proprietati fizice. Proprietati chimice: evidentierea
caracterului bazic, reactii de alchilare, acilare. Utilizari.
10. Compusi carboxilici. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii
comune cu acizii anorganici, reactia de esterificare - proces la echilibru.
Utilizari.
11. Grasimi. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactia de
saponificare. Sapunuri si detergenti. Utilizari.
12. Aminoacizi. Proprietati fizice. Proprietati chimice: caracter amfoter,
reactii de condensare si policondensare - formarea de peptide; importanta
fiziologica.
13. Monozaharide - glucoza si fructoza. Proprietati fizice. Proprietati
chimice: oxidarea monozaharidelor, fermentatia alcoolica.
Dizaharide - zaharoza. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactia de
hidroliza, carbonizarea zaharului. Importanta fiziologica.
14. Compusi macromoleculari naturali. Proteine. Amidon. Celuloza. Stare
naturala, proprietati fizico-chimice. Identificarea proteinelor si amidonului.
Importanta.
Rezolvarea de exercitii si probleme cu calcul stoechiometric.
CHIMIE ORGANICA II
Filiera teoretica, specializarile: Filologie, Stiinte sociale.
Filiera tehnologica, specializarile: Electronica si automatizari,
Electrotehnic, Telecomunicatii, Mecanica, Lucrari publice - constructii,
Textile, Pielarie.
Profilul Resurse naturale si protectia mediului, specializarile: Protectia
mediului, Silvic si prelucrarea lemnului; profilul Servicii, specializarile:
Turism si alimentatie publica, Posta, Economic, Administrativ.
Filiera vocationala profilul militar, M.Ap.N., specializarea
Matematica-informatica, Muzici militare.
Profilul Militar MI, specializarile: Matematica-informatica, Stiinte
sociale.
Profilul Sportiv.
Profilul Arte vizuale, specializarile: Arte plastice si decorative,
Arhitectura, Arte ambientale si design, Muzica, Teatru.
Profilul Teologic, specializarile: Penticostal, Reformat, Unitarian,
Ortodox, Catolic, Adventist, Baptist, Evanghelica luterana S.P.-C.A., Musulman,
Patrimoniu cultural.
COMPETENTE DE EVALUAT
1. Caracterizarea sistemelor chimice si clasificarea acestora dupa diferite
criterii.
1.1. Caracterizarea structurii compusilor organici studiati.
1.2. Clasificarea compusilor organici dupa diferite criterii.
1.3. Descrierea comportarii compusilor organici studiati in functie de
clasa de apartenenta.
1.4. Folosirea corecta a nomenclaturii compusilor organici.
2. Explorarea si investigarea comportarii chimice a unor substante.
2.1. Reprezentarea unor date rezultate din experiente sub forma de tabele
si interpretarea rezultatelor.
3. Utilizarea unor algoritmi specifici in rezolvarea de situatii-problema,
probleme si interpretarea rezultatelor.
3.1. Interpretarea proprietatilor, relatiilor, modelelor in scopul
rezolvarii situatiilor-problema.
3.2. Aplicarea algoritmilor specifici in rezolvarea unor probleme
cantitative.
4. Explicarea schimburilor energetice implicate in reactii chimice.
4.1. Explicarea schimburilor energetice care insotesc o reactie chimica.
5. Realizarea unor conexiuni intre cunostintele dobandite prin studiul
stiintelor naturii, in scopul aplicarii acestora in contexte variate.
CONTINUTURI
1. Structura si compozitia substantelor organice. Elemente organogene.
Formule brute, moleculare, structurale ale compusilor organici studiati; catene
de atomi de carbon. Nomenclatura compusilor organici studiati. Izomeria de
catena si de pozitie, pentru compusii organici studiati.
2. Alcani. Metan. Proprietati fizice. Proprietati chimice: piroliza
metanului, reactii de halogenare, ardere. Utilizari.
3. Alchene. Etena. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii de
hidrogenare, hidratare, halogenare, polimerizare. Utilizari.
4. Alchine. Acetilena. Metode de obtinere a acetilenei. Proprietati fizice.
Proprietati chimice: reactii de aditie (hidrogen, halogeni, apa, acizi),
reactia de ardere. Utilizari.
Polimerizarea monomerilor vinilici. Materiale plastice - polietena si
policlorura de vinil. Importanta produsilor de polimerizare.
5. Arene. Benzen. Proprietati chimice: reactii de clorurare. Utilizari.
6. Alcooli. Metanol, etanol, glicerina. Proprietati fizice. Proprietati
chimice - etanol: reactii de oxidare, reactia de ardere, fermentatia acetica.
Utilizari.
7. Compusi carboxilici. Acidul acetic, acizi grasi.
Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii comune cu acizii
anorganici; reactia de esterificare. Utilizari.
8. Grasimi. Proprietati fizice. Proprietati chimice - reactia de
saponificare. Sapunuri si detergenti. Utilizari.
9. Aminoacizi - glicina, alanina. Proteine. Recunoasterea si denaturarea
proteinelor; importanta fiziologica.
10. Zaharide. Glucoza, fermentatia alcoolica. Zaharoza - comportarea
zaharului la incalzire. Amidonul. Celuloza. Utilizari.
Rezolvarea de exercitii si probleme cu calcul stoechiometric.
CHIMIE ANORGANICA I
Filiera teoretica, specializarile: Matematica - informatica, Stiinte ale
naturii.
Filiera tehnologica
Profilul Resurse naturale si protectia mediului, specializarile: Chimie
industriala, Protectia mediului, Silvic si prelucrarea lemnului, Veterinar,
Agricol, Agromontan, Industrie alimentara.
Profilul Tehnic, specializarile: Electronica si automatizari,
Electrotehnic, Telecomunicatii, Mecanica, Textile, Pielarie.
Profilul Servicii, specializarile: Turism si alimentatie publica, Posta,
Economic, Administrativ.
COMPETENTE DE EVALUAT
1. Caracterizarea sistemelor chimice si clasificarea acestora dupa diferite
criterii.
1.1. Efectuarea unor clasificari ale elementelor, compusilor si sistemelor
chimice dupa diferite criterii.
1.2. Anticiparea comportamentului unor substante si al unor sisteme
chimice.
1.3. Stabilirea de corelatii intre proprietatile substantelor anorganice si
utilizarile lor.
1.4. Folosirea corecta a nomenclaturii compusilor anorganici.
2. Explorarea si investigarea comportarii chimice a unor substante.
2.1. Corelarea datelor rezultate din experimentele efectuate, prezentarea
rezultatelor sub forma de tabele, grafice si interpretarea rezultatelor.
3. Utilizarea unor algoritmi specifici in rezolvarea de situatii-problema,
probleme si interpretarea rezultatelor.
3.1. Interpretarea fenomenelor, proprietatilor, marimilor, relatiilor,
modelelor in scopul rezolvarii unor situatii-problema.
3.2. Aplicarea algoritmilor specifici in rezolvarea unor probleme
cantitative.
4. Explicarea schimburilor energetice implicate in reactii chimice.
5. Realizarea unor conexiuni intre cunostintele dobandite prin studiul
stiintelor naturii, in scopul aplicarii acestora in contexte variate.
CONTINUTURI
1. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura invelisului electronic pentru
elemente de tip: s, p, d. Straturi, substraturi, orbitali.
2. Sistemul periodic. Proprietati periodice: valenta, numarul de oxidare,
caracterul metalic si nemetalic. Corelatii intre structura invelisului
electronic - pozitia in sistemul periodic si caracterul metalic si nemetalic.
3. Interactii intre atomi, ioni, molecule.
Legaturi chimice: legaturi ionice, covalente (polare, nepolare, simple,
multiple), covalent-coordinative. Interactii intermoleculare. Retele
cristaline: ionice, atomice, moleculare.
4. Relatii intre structura-proprietati-utilizari la: diamant, grafit
(alotropie), sodiu (reactii cu: O2, halogeni, H2O), clorura de sodiu (reactii
cu AgNO3), hidroxid de sodiu (reactii cu: acizi, oxizi acizi - CO2, metale -
Zn, Al, nemetale - Cl2, saruri: NH4Cl, CuSO4, AlCl3), clor (reactii cu: H2,
H2O, Na, Mg, Fe), acid clorhidric (reactii cu metale, oxizi metalici,
hidroxizi, amoniac, saruri - Na2CO3, Ca3(PO4)2, AgNO3), apa (reactii cu metale
- Na, Mg, Ca, Fe, reactii cu nemetale - Cl2, cu oxizi metalici, cu oxizi
nemetalici), acid sulfuric (reactii cu metale - Zn, Cu, nemetale - S, C, oxizi
metalici - CuO, ZnO, baze - NaOH, Ca(OH)2, saruri - BaCl2, Na2CO3, Ca3(PO4)2,
CaCO3). Alotropie.
5. Solutii apoase. Solubilitate. Factori care influenteaza solubilitatea.
Concentratia procentuala si molara. Cristalohidrati.
6. Starea gazoasa. Parametri de stare; relatii de dependenta intre
parametrii de stare; ecuatia de stare a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro.
Numarul lui Avogadro. Mol. Volum molar. Densitate relativa, densitate absoluta.
7. Legile chimiei (legea proportiilor definite de masa, legea volumelor
constante si legea proportiilor multiple).
8. Clasificarea reactiilor chimice: reactii exoterme-endoterme; reactii
lente, reactii rapide; reactii reversibile si ireversibile; exemple.
9. Reactii chimice cu transfer de electroni. Procese de oxidare-reducere.
Stabilirea coeficientilor in reactii redox. Caracter oxidant si reducator.
Seria activitatii metalelor. Caracterul reducator al metalelor (Na, Mg, Al, Cu,
Fe); caracterul oxidant si reducator al nemetalelor (halogeni, H, C) in
reactiile lor cu substante simple si substante compuse. Caracterul oxidant si
reducator al unor compusi ai metalelor si nemetalelor (acid sulfuric, acid
azotic, permanganat de potasiu, dicromat de potasiu). Pile electrice - pila
Daniel, pile uscate, acumulatorul cu plumb.
10. Reactii chimice cu transfer de protoni. Acizi, baze. Ionizarea apei,
KH2O; pH-ul solutiilor apoase. Ionizarea in solutii apoase a acizilor si
bazelor. Reactia de neutralizare.
Rezolvarea de exercitii si probleme cu calcul stoechiometric si cu
utilizarea notiunilor de: mol, volum molar, numarul lui Avogadro, ecuatia de
stare a gazelor perfecte; exercitii de egalare a ecuatiilor redox, exercitii de
calcul al concentratiei procentuale si molare; calcularea pH-ului solutiilor de
acizi tari si baze tari.
CHIMIE ANORGANICA II
Filiera teoretica, specializarile: Filologie, Stiinte sociale.
Filiera tehnologica
Profilul Tehnic, specializarea Lucrari publice - constructii.
Filiera vocationala
Profilul Militar, M.Ap.N., specializarea Matematica-informatica, Muzici
militare.
Profilul Militar MI specializarile: Matematica-informatica, Stiinte
sociale.
Profilul Pedagogic, specializarile: Bibliotecar-documentarist,
Instructor-animator, Instructor pentru activitatile extrascolare, Pedagog
scolar.
Profilul Sportiv.
Profilul Arte vizuale, specializarile: Arte plastice si decorative,
Arhitectura, Arte ambientale si design. Muzica. Teatru. Coregrafie.
Profilul Teologic, specializarile: Ortodox, Catolic, Adventist, Baptist,
Penticostal, Unitarian, Reformat, Evanghelica luterana S.P.-C.A., Musulman,
Patrimoniu cultural.
COMPETENTE DE EVALUAT
1. Caracterizarea sistemelor chimice si clasificarea acestora dupa diferite
criterii.
2. Explorarea si investigarea comportarii chimice a unor substante.
3. Utilizarea unor algoritmi specifici in rezolvarea de situatii-problema,
probleme si interpretarea rezultatelor.
4. Realizarea unor conexiuni intre cunostintele dobandite prin studiul
stiintelor naturii, in scopul aplicarii acestora in contexte variate.
CONTINUTURI
1. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura invelisului electronic.
2. Sistemul periodic. Corelatii intre structura invelisului electronic -
pozitia in sistemul periodic si caracterul metalic si nemetalic.
3. Interactii intre atomi, ioni, molecule. Legaturi chimice: legaturi
ionice, covalente (simple, multiple, polare, nepolare). Interactii
intermoleculare. Retele cristaline: ionice, atomice si moleculare.
4. Relatii intre structura - proprietati - utilizari la: diamant, grafit
(alotropie), sodiu (reactii cu: O2, Cl2, H2O), clorura de sodiu (reactia cu
AgNO3), hidroxid de sodiu (reactii cu: acizi, Zn, Al, saruri: AlCl3, CuSO4),
clor (reactii cu: H2, H2O, Na, Mg, Fe), acid clorhidric (reactii cu metale,
oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, saruri - Na2CO3, AgNO3) apa (reactii cu
metale - Na, Mg, Fe, reactii cu nemetale - Cl2, cu oxizi metalici, cu oxizi
nemetalici).
5. Solutii apoase. Solubilitate. Concentratia procentuala si molara.
Rezolvarea de exercitii si probleme cu calcul stoechiometric si cu
utilizarea notiunilor de: mol, volum molar, numarul lui Avogadro; exercitii de
calcul al concentratiei procentuale si molare.
PROGRAMA: DISCIPLINE SOCIO-UMANE
In cadrul examenului de bacalaureat, elevii pot sustine proba E (din aria
curriculara corespunzatoare specializarii) sau proba F (din celelalte arii
curriculare), la una dintre disciplinele socio-umane studiate pe parcursul
anilor de liceu, incluse in trunchiul comun.
Fiecare dintre disciplinele socio-umane studiate pe parcursul anilor de
liceu dispune de o programa proprie pentru examenul de bacalaureat 2004.
Proba de examen la oricare dintre disciplinele socio-umane alese (in
functie de filiera, profil, specializare) este o proba scrisa cu durata de 3
ore. Toate subiectele vor fi elaborate conform programei pentru examenul de
bacalaureat si nu vizeaza continutul unui manual anume.
PROGRAMA: DISCIPLINA LOGICA SI ARGUMENTARE
BACALAUREAT 2004
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, disciplina Logica si argumentare
are statut de disciplina optionala.
La proba sustinuta din aria curriculara corespunzatoare specializarii,
disciplina Logica si argumentare poate fi aleasa numai de catre elevii de la
filiera teoretica, specializarea Stiinte sociale si de catre elevii de la
filiera vocationala, profil militar (licee din reteaua Ministerului de
Interne), specializarea Stiinte sociale.
La proba sustinuta din celelalte arii curriculare, altele decat cele
corespunzatoare specializarii, disciplina Logica si argumentare poate fi aleasa
de catre elevii de la oricare filiera si specializare, cu exceptia celor de la
filiera teoretica, specializarea Stiinte sociale si a celor de la filiera
vocationala, profil militar (licee din reteaua Ministerului de Interne),
specializarea Stiinte sociale.
II. OBIECTIVE DE EVALUAT
- Sa construiasca argumentari, definitii si clasificari pe baza utilizarii
regulilor specifice.
- Sa determine corectitudinea logica a definitiilor si clasificarilor.
- Sa opereze corect cu termeni specifici si formule logice.
- Sa construiasca exemple in limbaj natural si in limbaj formal pe baza
unor scheme de inferenta date.
- Sa identifice/sa puna in evidenta, intr-un text dat, tipurile de
propozitii si raporturile intre propozitii, rationamentele, tipul de
argumentare si structura argumentativa, *erorile de argumentare in comunicarea
prin limbajul natural.
- Sa analizeze argumente (validitatea, *erorile de argumentare).
- *Sa construiasca exemple concrete pentru tipuri de argumentare
(inductive, deductive); pentru structura unui argument.
III. CONTINUTURI
- Argumentarea
1. Ce este argumentarea?
2. Structura argumentarii
- Analiza logica a argumentelor
1. Termenii:
- definire;
- caracterizare generala;
- raporturi intre termeni.
2. Propozitii:
- tipuri de propozitii (categorice, compuse);
- raporturi intre propozitii categorice.
3. Rationamente:
- definire;
- caracterizare generala.
4. Inferente imediate cu propozitii categorice (conversiunea si
obversiunea).
5. Definirea si clasificarea:
- caracterizare generala;
- corectitudinea in definire si clasificare;
- *tipuri de definitii;
- *forme de clasificare.
- Tipuri de argumentare
1. Inductiva (inductia completa, inductia stiintifica, metode de cercetare
inductiva)
2. Deductiva:
- *Silogismul (figuri si moduri silogistice, legile generale ale
silogismului, metode de verificare a validitatii)
- Demonstratia
- Evaluarea argumentelor
1. Validitatea argumentelor
2. *Erori de argumentare
- Argumentare si contraargumentare
1. Argumente si contraargumente in conversatie, dezbatere, discurs public,
eseu
NOTA:
- Obiectivele de evaluat si continuturile fara * sunt incluse in programa
pentru examenul de bacalaureat atat a elevilor care au studiat disciplina
Logica si argumentare 1 ora pe saptamana, cat si a elevilor care au studiat 2
ore pe saptamana.
- Obiectivele de evaluat si continuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI
in programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretica,
specializarea Stiinte sociale si a elevilor de la filiera vocationala, profil
militar (licee din reteaua Ministerului de Interne), specializarea Stiinte
sociale, care au studiat disciplina Logica si argumentare 2 ore pe saptamana.
PROGRAMA: DISCIPLINA PSIHOLOGIE
BACALAUREAT 2004
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, disciplina Psihologie are statut
de disciplina optionala.
La proba sustinuta din aria curriculara corespunzatoare specializarii,
disciplina Psihologie poate fi aleasa numai de catre elevii de la filiera
teoretica, specializarea Stiinte sociale.
La proba sustinuta din celelalte arii curriculare, altele decat cele
corespunzatoare specializarii, disciplina Psihologie poate fi aleasa de catre
elevii de la oricare filiera si specializare, cu exceptia elevilor de la filiera
teoretica, specializarea Stiinte sociale.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
- Caracterizarea proceselor psihice, a componentelor structurii de
personalitate, a tipurilor de relatii interpersonale, a etapelor dezvoltarii
personalitatii, a comportamentelor pro si antisociale, *diferentelor
individuale in dezvoltarea personalitatii.
- Analizarea corelatiilor intre: - procesele psihice; - procesele psihice
si componentele structurii de personalitate; - structura personalitatii si
conduita psihosociala; - procesele psihice si diferitele etape ale dezvoltarii
personalitatii.
- Analizarea, pe baza unui text dat, a unor tipuri de relatii
interpersonale, a unor *comportamente sociale (textele pot fi: articole din
mass-media; fragmente literare; fragmente din fise de observatie etc.).
- *Caracterizarea conduitei psihosociale si proiectarea unui comportament
adecvat/inadecvat in raport cu o anumita situatie.
III. CONTINUTURI
- Structura si dezvoltarea personalitatii
1. Etape ale dezvoltarii personalitatii (copilaria, adolescenta,
maturitatea, batranetea)
2. Procesele psihice si rolul lor in evolutia personalitatii:
- procese cognitive superioare (Gandirea; Limbajul; Memoria; Imaginatia);
- procese reglatorii (Motivatia; Afectivitatea; Vointa; Atentia);
- sistemul de personalitate (Personalitatea; Temperamentul; Aptitudinile;
Caracterul).
3. *Diferente individuale in construirea si manifestarea personalitatii
- Conduita psihosociala
1. Relatiile interpersonale si rolul lor in formarea si dezvoltarea
personalitatii
2. Comportamente pro si antisociale
3. *Atitudinile sociale si evolutia lor
NOTA:
- Competentele de evaluat si continuturile fara * sunt incluse in programa
pentru examenul de bacalaureat atat a elevilor care au studiat disciplina
Psihologie 1 ora pe saptamana, cat si a elevilor care au studiat 2 ore pe
saptamana.
- Competentele de evaluat si continuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI
in programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretica,
specializarile Stiinte sociale si Filologie, care au studiat disciplina
Psihologie 2 ore pe saptamana.
PROGRAMA: DISCIPLINA ECONOMIE
BACALAUREAT 2004
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, disciplina Economie are statut de
disciplina optionala.
La proba sustinuta din aria curriculara corespunzatoare specializarii,
disciplina Economie poate fi aleasa numai de catre elevii de la filiera
teoretica, specializarea Stiinte sociale si de catre elevii de la filiera
vocationala, profil militar (licee din reteaua Ministerului de Interne),
specializarea Stiinte sociale.
La proba sustinuta din celelalte arii curriculare, altele decat cele corespunzatoare
specializarii, disciplina Economie poate fi aleasa de catre elevii de la
oricare filiera si specializare, cu exceptia elevilor de la filiera teoretica,
specializarea Stiinte sociale si a celor de la filiera vocationala, profil
militar (licee din reteaua Ministerului de Interne), specializarea Stiinte
sociale.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
- Caracterizarea unor comportamente, fenomene si procese economice.
- Analizarea unor comportamente economice ale consumatorului si ale
producatorului din perspectiva raportului efort - efect (cheltuieli -
rezultate).
- Utilizarea unor instrumente specifice stiintei economice pentru
determinarea marimii si dinamicii fenomenelor si proceselor economice.
- Analizarea unor situatii si probleme economice formulate in limbaj
natural, numeric sau grafic.
- Rezolvarea de probleme cu continut economic.
- *Analizarea corelatiilor dintre diferite comportamente, fenomene si
procese economice.
- *Evaluarea, in termeni cantitativi si calitativi, a unei decizii
economice.
- *Proiectarea unui comportament economic rational in raport cu conditiile
unei situatii date.
III. CONTINUTURI
- Consumatorul
1. Nevoi, trebuinte (caracterizare; clasificare)
2. Cererea (caracterizare; legea cererii; elasticitatea)
3. Resurse (caracterizare; clasificare)
4. Comportamentul consumatorului
- Producatorul/intreprinzatorul
1. Factorii de productie: Munca; Natura; Capitalul; Neofactori de productie
2. Costuri, Productivitate, Profit, Indicatorii activitatii economice,
*Eficienta economica
3. Oferta (caracterizare; legea ofertei; elasticitatea)
4. Comportamentul producatorului/intreprinzatorului
- Piata - intalnire a agentilor economici
1. Relatia cerere - oferta - pret
2. Mecanismul concurential
3. Forme ale pietei (Piata bunurilor de consum si serviciilor; Piata
monetara; Piata financiara; Piata muncii; Piata mondiala; *Piata valutara)
4. Dezechilibre economice (inflatie, somaj)
5. *Fluctuatii economice
NOTA:
- Competentele de evaluat si continuturile fara * sunt incluse in programa
pentru examenul de bacalaureat atat a elevilor care au studiat disciplina
Economie 1 ora pe saptamana, cat si a elevilor care au studiat 2 ore pe
saptamana.
- Competentele de evaluat si continuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI
in programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretica,
specializarile Stiinte sociale si Filologie, a elevilor de la filiera
vocationala, profil militar (licee din reteaua Ministerului de Interne),
specializarea Stiinte sociale, care au studiat economia 2 ore pe saptamana, si
in programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera
tehnologica, profil Servicii, specializarea Economic, care au studiat
disciplina Economie cate 1 ora pe saptamana, dar in doi ani de studiu.
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FILOSOFIE
BACALAUREAT 2004
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, disciplina Filosofie are statut
de disciplina optionala.
La proba sustinuta din aria curriculara corespunzatoare specializarii,
disciplina Filosofie poate fi aleasa numai de catre elevii de la filiera
teoretica, specializarea Stiinte sociale si de catre elevii de la filiera
vocationala, profil militar (licee din reteaua Ministerului de Interne),
specializarea Stiinte sociale.
La proba sustinuta din celelalte arii curriculare, altele decat cele
corespunzatoare specializarii, disciplina Filosofie poate fi aleasa de catre
elevii de la oricare filiera si specializare, cu exceptia elevilor de la
filiera teoretica, specializarea Stiinte sociale si a celor de la filiera
vocationala, profil militar (licee din reteaua Ministerului de Interne), specializarea
Stiinte sociale.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
- Identificarea, intr-un text dat, a problemei filosofice abordate si a
conceptelor utilizate in formularea ei.
- Compararea unor puncte de vedere/pozitii filosofice referitoare la o
anumita problema filosofica.
- Analizarea structurii argumentative a unui punct de vedere filosofic.
- Analizarea comparativa a premiselor, respectiv, a consecintelor presupuse
de o anumita pozitie/punct de vedere filosofic.
- Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumita
problema filosofica.
- *Elaborarea unui eseu filosofic pornind de la elemente date (intrebari
filosofice, texte, concepte).
- *Construirea unei argumentatii filosofice in sprijinul unei solutii
practice posibile la o situatie-problema.
III. CONTINUTURI
- Omul
1. Problematica naturii umane
2. Sensul vietii
3. *Omul - fiinta culturala
- Morala
1. Bine si rau; teorii morale
2. Probleme de etica aplicata
- Politica
1. Libertate si responsabilitate
2. Egalitate si dreptate
3. Putere si legitimitate
4. *Teorii politice moderne si contemporane
5. Drepturile omului
- Cunoasterea
1. Adevar si eroare
2. Forme de cunoastere si tipuri de adevar
3. *Sursele cunoasterii
4. *Limbaj si cunoastere
- *Existenta
1. Existenta si devenire
2. Spatiu si timp
- Filosofia
1. *Genuri si stiluri in filosofie
2. Filosofie si viata
NOTA:
- Competentele de evaluat si continuturile fara * sau * sunt incluse in
programa pentru examenul de bacalaureat atat al elevilor care au studiat
disciplina Filosofie 1 ora pe saptamana, cat si a elevilor care au studiat 2
sau 3 ore pe saptamana.
- Competentele de evaluat si continuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI
in programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretica,
specializarile Filologie si Stiinte sociale, care au studiat disciplina
Filosofie 2, respectiv 3 ore pe saptamana, a elevilor de la filiera vocationala,
profil teologic, liceu teologic unitarian si reformat, care au studiat
disciplina Filosofie 2 ore pe saptamana, si a elevilor de la filiera
vocationala, profil militar (licee din reteaua Ministerului de Interne),
specializarea Stiinte sociale, care au studiat disciplina Filosofie 3 ore pe
saptamana.
- Competentele de evaluat si continuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI
in programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretica,
specializarea Stiinte sociale, care au studiat disciplina Filosofie 3 ore pe
saptamana si a elevilor de la filiera vocationala, profil militar (licee din
reteaua Ministerului de Interne), specializarea Stiinte sociale, care au
studiat disciplina Filosofie 3 ore pe saptamana.
- Pentru itemii de evaluare se vor alege texte apartinand autorilor
mentionati in programa scolara pentru disciplina Filosofie.
PROGRAMA: DISCIPLINA SOCIOLOGIE
BACALAUREAT 2004
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, disciplina Sociologie are statut
de disciplina optionala.
Disciplina Sociologie poate fi aleasa numai la proba sustinuta din aria
curriculara corespunzatoare specializarii, si numai de catre elevii de la
filiera teoretica, specializarea Stiinte sociale si de catre elevii de la
filiera vocationala, profil militar (licee din reteaua Ministerului de
Interne), specializarea Stiinte sociale.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
- Identificarea, intr-un text dat, a unor factori, fenomene si procese
sociale.
- Caracterizarea unor factori, fenomene si procese sociale.
- Utilizarea unor instrumente specifice sociologiei pentru analiza vietii
sociale.
- Analizarea corelatiilor dintre: - factorii si conditiile vietii sociale;
- structura, stratificarea si dinamica vietii sociale; - status si rol social;
- individ si grup.
- Interpretarea unui comportament social.
- Proiectarea unui comportament prosocial impus de relatia status-rol.
NOTA:
Pentru unitatile de continut Societatea si viata sociala si Individul -
subiect si obiect al actiunii sociale, mentionate mai jos, elevul va face
dovada unor competente specifice privind utilizarea metodologiei cercetarii
sociologice. Se vor avea in vedere urmatoarele metode si tehnici: observatia,
monografia, ancheta pe baza de chestionar, interviul, sondajul de opinie.
III. CONTINUTURI
- Societatea si viata sociala
1. Viata sociala: - Factorii si conditiile vietii sociale
- Structura si stratificarea sociala
- Dinamica vietii sociale
2. Relatiile sociale
3. Institutii si organizatii sociale
- Individul - subiect si obiect al actiunii sociale
1. Status si rol
2. Grupurile sociale (familia, grupul de prieteni, grupuri minoritare s.a.)
3. Integrare si adaptare socio-profesionala
4. Fenomene anomice
- Metodologia cercetarii sociologice
1. Etapele investigatiei sociologice
2. Metode, tehnici, procedee, instrumente de investigare
PROGRAMA: EDUCATIE ANTREPRENORIALA
BACALAUREAT 2004
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, disciplina Educatie
antreprenoriala are statut de disciplina optionala.
Disciplina Educatie antreprenoriala poate fi aleasa numai la proba
sustinuta din celelalte arii curriculare, altele decat cele corespunzatoare
specializarii, si numai de catre elevii de la filiera tehnologica (toate
specializarile).
II. COMPETENTE DE EVALUAT
- Precizarea elementelor caracteristice antreprenorului, activitatii
antreprenoriale, comportamentului antreprenorial si reusitei in afaceri.
- Caracterizarea unor tipuri de comportament in afaceri.
- Analizarea corelatiilor dintre: - aptitudinile intreprinzatorului si
reusita in afaceri; - aptitudinile intreprinzatorului, oportunitatile pietei si
realizarea unei afaceri; - tipuri de comportament antreprenorial si reusita in
afaceri; - cadrul legislativ si reusita in afaceri.
- Elaborarea/adaptarea si evaluarea unui plan de afaceri.
- Evaluarea rezultatelor unei afaceri.
III. CONTINUTURI
- Antreprenorul
1. Caracteristici si aptitudini ale intreprinzatorului
2. Rolul antreprenorului
3. Relatii antreprenoriale
- Actiunea antreprenoriala (afacerea)
1. Stabilirea obiectului de activitate
2. Modalitati si criterii de identificare si selectionare a oportunitatilor
pietei
3. Planul de afaceri: structura si fundamentare
4. Realizarea, dezvoltarea si diversificarea afacerii
- Comportamentul in afaceri
1. Tipuri de comportament in afaceri
2. Raspunderea in afaceri
- Reusita in afaceri
1. General si particular in realizarea unei afaceri reusite
PROGRAMA: GEOGRAFIE
I. STATUTUL DISCIPLINEI:
Geografia generala sau Geografia Romaniei au, in examenul national de
bacalaureat, pentru anul scolar 2003/2004, statutul de disciplina optionala, la
alegere cu alte discipline.
Proba de examen este scrisa si se desfasoara pe o durata de 3 ore.
- Proba "d" vizeaza Geografia Romaniei.
- Proba "e" vizeaza Geografia Romaniei la alegere cu Geografia
generala (cu continuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a si a XI-a).
- Proba "f" vizeaza Geografia Romaniei la alegere cu Geografia
generala.
II. COMPETENTE DE EVALUAT:
GEOGRAFIE GENERALA - PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE
1. Perceperea coerenta a elementelor, proceselor si fenomenelor care
definesc mediul geografic;
1.1. Analiza si explicarea diversitatii elementelor, proceselor si
fenomenelor ce formeaza mediul geografic;
1.2. Analiza mediului inconjurator ca sistem;
1.3. Explicarea principalelor probleme de geografie fizica, umana, a
mediului inconjurator si a principalelor probleme fundamentale ale lumii
contemporane.
2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau
cartografic;
2.1. Identificarea pozitiei elementelor de geografie fizica, umana, a
mediului inconjurator si a principalelor probleme fundamentale ale lumii
contemporane reprezentate pe harti;
2.2. Stabilirea unor relatii de interdependenta intre elemente reprezentate
grafic sau cartografic;
2.3. Transformarea informatiei oferite de suporturi grafice sau
cartografice intr-un text.
3. Cunoasterea si utilizarea corecta a terminologiei specifice;
3.1. Definirea termenilor geografici de baza;
3.2. Elaborarea unui text corect si coerent utilizand termeni specifici;
3.3. Elaborarea unui text dupa un algoritm dat.
4. Explicarea si interpretarea fenomenelor si proceselor din mediul
geografic;
4.1. Explicarea faptelor geografice generale;
4.2. Compararea situatiilor geografice din regiuni date;
4.3. Demonstrarea unor succesiuni si relatii cauzale.
5. Aplicarea, in situatii noi, a competentelor (achizitiilor) dobandite
anterior;
5.1. Transferul informatiei dintr-un limbaj in altul, de exemplu din
informatii cantitative (date statistice) in reprezentari grafice, din
reprezentari grafice in text; rezolvare de probleme.
5.2. Caracterizarea geografica a unui teritoriu.
III. CONTINUTURI:
CLASA a IX-a
Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU
- Scoarta terestra ca suport al reliefului: structura si alcatuire
petrografica;
- Unitatile majore ale reliefului terestru
- Agenti, procese si rezultate
- Tipuri, forme si unitati de relief - tipuri de relief: litoral, glaciar,
desertic (eolian).
Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRA
- Alcatuirea si structura atmosferei - alcatuirea (compozitia) atmosferei,
straturile atmosferei;
- Masele de aer - circulatie (dinamica), caracteristici
- Climatele Globului - tipurile de clima, caracterizarea geografica a
tipurilor de clima.
Capitolul 5: APELE
- Apele continentale si oceanice - fluvii, rauri, lacuri; dinamica apelor
oceanice.
CLASA a X-a
Capitolul I: GEOGRAFIE POLITICA
1.1. Statele si gruparile regionale de state
1.2. Harta politica a lumii
Capitolul II. GEOGRAFIA POPULATIEI SI A ASEZARILOR
- Dinamica populatiei
- Bilantul natural al populatiei
- Mobilitatea teritoriala a populatiei
- Raspandirea geografica a populatiei - factori care influenteaza
raspandirea populatiei, densitatea populatiei, raspandirea populatiei in
latitudine si altitudine.
- Forme de aglomerare umana:
- Definirea notiunilor: aglomerare umana, sat, oras.
- Categorii si tipuri de aglomerari umane;
- Urbanizarea si explozia urbana:
- Definirea notiunilor: urbanizare, explozie urbana.
- Factorii principali ai urbanizarii.
- Ritmul de crestere a populatiei urbane si explozia urbana.
CLASA a XI-a
Capitolul I: GEOGRAFIA MEDIULUI INCONJURATOR
- Tipuri de medii geografice pe Terra;
Caracterizarea mediilor calde, temperate, reci si montane; caracteristicile
principale ale fiecarui tip de mediu: pozitia geografica, factorii care
determina fiecare tip de mediu, elementele climatice caracteristice, elemente
specifice ale retelei hidrografice, vegetatiei, faunei, solurilor, aspecte ale
degradarii si conservarii fiecarui tip de mediu, exemple regionale
semnificative.
Capitolul II: PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE
- Resursele neregenerabile - rezerve si perspective
NOTA:
Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a
reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
CLASA a XII-a GEOGRAFIA ROMANIEI - PROBLEME FUNDAMENTALE
I. STATUTUL DISCIPLINEI:
Geografia generala sau Geografia Romaniei au, in examenul national de
bacalaureat, pentru anul scolar 2003/2004, statutul de disciplina optionala, la
alegere cu alte discipline.
Proba de examen este scrisa si se desfasoara pe o durata de 3 ore.
- Proba "d" vizeaza Geografia Romaniei.
- Proba "e" vizeaza Geografia Romaniei la alegere cu Geografia
generala (cu continuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a si a XI-a).
- Proba "f" vizeaza Geografia Romaniei la alegere cu Geografia
generala.
II. COMPETENTE DE EVALUAT:
1. Perceperea coerenta a elementelor, proceselor si fenomenelor de baza ce
definesc mediul geografic al Romaniei;
1.1. Identificarea elementelor de referinta ce definesc pozitia geografica
si geopolitica a Romaniei;
1.2. Evidentierea diferentierilor teritoriale ale caracteristicilor
geografice fundamentale ale tarii;
1.3. Precizarea elementelor definitorii ale regiunilor geografice ale
Romaniei;
1.4. Analiza problemelor fundamentale ale geografiei Romaniei.
2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau
cartografic;
2.1. Identificarea elementelor de geografie a Romaniei reprezentate pe
harti;
2.2. Identificarea pozitiei unor elemente geografice fundamentale ale
Romaniei;
2.3. Transformarea informatiei de pe reprezentari grafice sau cartografice
intr-un text si invers.
3. Cunoasterea si utilizarea corecta a terminologiei specifice referitoare
la problemele fundamentale ale geografiei Romaniei;
3.1. Definirea termenilor;
3.2. Elaborarea unui text coerent si corect utilizand termeni specifici;
3.3. Elaborarea unui text dupa un algoritm dat.
4. Explicarea si interpretarea fenomenelor si proceselor fundamentale din
mediul geografic al Romaniei;
4.1. Explicarea faptelor sau a realitatilor geografice;
4.2. Compararea unor situatii geografice date;
4.3. Demonstrarea, prin argumente, a unor succesiuni si cauze.
5. Aplicarea, in situatii noi, a competentelor (achizitiilor) dobandite
anterior;
5.1. Transformarea informatiei dintr-un limbaj in altul, de exemplu din
informatii cantitative intr-o reprezentare grafica, dintr-o reprezentare
grafica/cartografica in text etc.;
5.2. Analiza geografica a componentelor naturale si sociale ale unui
teritoriu;
5.3. Identificarea de solutii pentru probleme aplicative pe baza datelor
statistice sau a reprezentarilor grafice/cartografice.
III. Continuturi: CLASA a XII-a
1. Pozitia geografica si geopolitica a Romaniei (Pozitia pe Glob si in
Europa); Romania - tara carpatica, dunareana, pontica si central europeana;
2. Relieful ca substrat al mediului natural si al activitatilor umane:
- Relieful ca suport al elementelor naturale (clima, hidrografie,
vegetatie, soluri);
- Relieful ca suport al activitatilor umane (populatie, asezari omenesti,
activitati economice).
3. Particularitati climatice, hidrologice si biopedogeografice;
4. Resursele naturale de baza si perspectivele lor:
- Principalele categorii de resurse naturale, repartitia lor geografica si
modul lor de utilizare;
- Perspectivele asigurarii resurselor naturale de baza.
5. Evolutii si structuri geodemografice:
- Evolutia numerica a populatiei Romaniei;
- Repartitia geografica si structura populatiei Romaniei.
6. Habitatul uman:
- Tipuri de habitat;
- Habitatul rural si urban.
7. Specificul geografic al agriculturii, industriei, si transporturilor:
- Specificul geografic al agriculturii - fondul funciar, ramurile
productiei agricole si repartitia lor geografica;
- Specificul geografic al industriei - ramurile industriei, materiile prime
principale, specificul productiei industriale si repartitia lor geografica;
- Specificul geografic al transporturilor - rolul transporturilor in
economie, tipurile de transporturi (rutiere, feroviare, navale si aeriene).
8. Regiunile geografice ale Romaniei:
- Caracteristicile geografice specifice ale unitatilor regionale ale
Romaniei.
9. Dezvoltarea regionala si durabila:
- Regiunile de dezvoltare ale Romaniei;
- Elementele de baza ale dezvoltarii durabile.
10. Raportul dintre problemele geografice fundamentale ale Romaniei si ale
lumii contemporane;
11. Romania si Europa.
NOTA:
Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a
reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
PROGRAMA: RELIGIE
PENTRU SEMINARII SI LICEE TEOLOGICE
- PE CULTE -
STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, RELIGIA are statut de disciplina
obligatorie pentru proba E, filiera vocationala, profil teologic, pentru elevii
seminariilor si liceelor teologice; in functie de cultul de care apartin,
elevii sustin examen, proba scrisa, la o disciplina de specialitate teologica;
RELIGIA are statut de disciplina optionala pentru proba F, in cadrul
seminariilor si liceelor teologice, pentru clasele de la alte profiluri si
specializari decat cel teologic; in functie de cult, filiera, profil si
specializarea liceelor absolvite, elevii sustin examen, proba scrisa, la o
disciplina teologica.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
Disciplinele teologice de bacalaureat, in functie de cult, pentru proba E
si pentru proba F, sunt: *
1. Biserica Ortodoxa Romana:
a. Dogmatica Ortodoxa
b. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane
c. Studiul formelor si Desenul*
2. Biserica Romano-Catolica (de limba romana):
a. Studiul Biblic (Studiul Vechiului si Noului Testament)
b. Catehism
3. Biserica Romano-Catolica (de limba maghiara):
a. Catehism (Dogmatica)
b. Studiul Biblic (Studiul Vechiului si Noului Testament)
4. Biserica Romana Unita cu Roma (Greco-Catolica):
a. Studiul Biblic (Studiul Vechiului si Noului Testament)
b. Catehism (Teologie dogmatica si morala)
5. Biserica Reformata:
a. Studii Biblice (Studiul Vechiului si Noului Testament)
b. Istoria Bisericii Reformate
6. Biserica Unitariana:
a. Studii Biblice
b. Studii Confesionale (Dogmatica - Etica)
7. Biserica Baptista:
a. Studiul Bibliei (Studiul Vechiului si Noului Testament)
b. Doctrine Biblice
8. Biserica Adventista de Ziua a Saptea:
a. Studiul Bibliei
1. Unitatea I
2. Unitatea II
b. Dogmatica
9. Biserica Penticostala:
a. Pneumatologie
b. Doctrine Biblice
10. Cultul Musulman:
a. Legislatie Islamica
------------
* elevii pot alege una din cele doua sau trei discipline propuse pentru
fiecare proba.
* disciplina Studiul formelor si Desenul, la alegere, pentru elevii de la
specializarea teologie - patrimoniul cultural
COMPETENTE GENERALE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice religiei;
2. Interpretarea unor evenimente prezentate in Biblie sau Sfanta Scriptura,
analizand consecintele acestora pentru viata de credinta si problema
existentiala a omului;
3. Descrierea si explicarea unor unor fapte, fenomene si situatii actuale
prin raportarea la mesajul biblic, a traditiilor religioase si a istoriei
Bisericii;
4. Descrierea raporturilor existente intre religia crestina si celelalte
religii;
5. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de
comunicare;
6. Integrarea in ansamblul cunostintelor religioase a cunostintelor
dobandite la alte discipline de invatamant;
7. Utilizarea corecta si adecvata a textului si limbajului religios in
contexte variate;
8. *Explicarea legislatiei islamice.
------------
* Competenta valabila numai pentru Cultul Musulman
BISERICA ORTODOXA ROMANA
SEMINARII SI LICEE TEOLOGICE ORTODOXE
DOGMATICA ORTODOXA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, DOGMATICA ORTODOXA are statut de
disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, si poate fi
aleasa la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE.
Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decat cel teologic, pot sustine
examenul de bacalaureat din DOGMATICA ORTODOXA la proba F, la alegere cu
disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Interpretarea corecta a invataturilor de baza, generale, formulate
succint in Simbolul niceo-constantinopolitan;
2. Definirea conceptelor si notiunilor specifice dogmaticii ortodoxe;
3. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de
comunicare;
4. Utilizarea adecvata a limbajului religios, a terminologiei cu care
opereaza Teologia dogmatica;
5. Stimularea interesului pentru cunoasterea adevarului divin revelat,
cuprins in Sfanta Scriptura si in Sfanta Traditie;
6. Aplicarea in viata zilnica a acestor valori divine.
III. CONTINUTURI
1. Revelatia dumnezeiasca (Revelatia naturala si supranaturala);
2. Caile de transmitere a Revelatiei supranaturale: Sfanta Scriptura
(inspiratia, lectura si talcuirea), Sfanta Traditie (Sfanta Scriptura si Sfanta
Traditie, aspectul statornic si dinamic al Sfintei Traditii, monumente sau
documente ale Sfintei Traditii, criteriile Sfintei Traditii). Raportul dintre
Sfanta Scriptura, Sfanta Traditie si Sfanta Biserica (deosebiri confesionale);
3. Cunoasterea lui Dumnezeu (cunoasterea naturala, supranaturala,
catafatica si apofatica; cunoasterea lui Dumnezeu in imprejurarile concrete ale
vietii);
4. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinta si lucrarile lui
Dumnezeu; originea divino-umana a atributelor lui Dumnezeu; atributele
naturale, intelectuale si morale);
5. Dogma Sfintei Treimi (descoperirea Sfintei Treimi in Sfanta Scriptura;
formularea dogmei Sfintei Treimi si precizarea terminologiei trinitare;
Persoanele Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi -
perihoreza si apropriere; invatatura despre filioque si combaterea acesteia);
6. Crearea lumii nevazute (introducere; originea ingerilor; natura si
functia ingerilor; numarul si ierarhia ingerilor; starea morala a ingerilor;
ingerii cei rai sau diavolii; cinstirea ingerilor);
7. Crearea lumii vazute (referatul biblic; creationism si evolutionism);
8. Crearea omului - antropologia crestina (originea omului; natura omului;
omul ca protoparinte; sufletul omenesc - functiile si spiritualitatea sa;
nemurirea sufletului-argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului;
menirea omului);
9. Starea originara a omului - deosebiri confesionale;
10. Caderea omului in pacat (originea si fiinta pacatului stramosesc;
teorii privind transmiterea pacatului stramosesc; urmarile pacatului stramosesc
si deosebiri confesionale);
11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele si realitatea providentei dumnezeiesti;
obiectii si combaterea lor);
12. Dumnezeu Mantuitorul (introducere; pregatirea omenirii pentru venirea
Mantuitorului, proorociri despre venirea Mantuitorului; intruparea Fiului lui
Dumnezeu; unirea ipostatica si urmarile ei dogmatice; chenoza);
13. Opera de mantuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoana si
opera Mantuitorului, intreita slujire a Mantuitorului; Rascumpararea si
aspectele ei - deosebiri confesionale; adeverirea mortii si Invierii Domnului);
14. Dumnezeu Sfintitorul (Persoana si lucrarea Duhului Sfant; relatia
dintre Hristos si Duhul Sfant in iconomia mantuirii; harul divin mantuitor,
insusiri; harul, harismele si darurile Sfantului Duh; raportul dintre har si
libertatea omului - interconfesional);
15. Mantuirea subiectiva; etapele indreptarii, conditiile insusirii
mantuirii subiective; mantuirea subiectiva privita interconfesional);
16. Cinstirea sfintilor, cinstirea sfintelor moaste, cinstirea sfintelor
icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri
confesionale;
17. Sfanta Biserica (intemeierea; fiinta, insusirile si membrii Bisericii;
deosebiri confesionale cu privire la Biserica);
18. Sfintele Taine (fiinta, necesitatea, numarul Sfintelor Taine,
ierurgiile, Sfintele Taine si ierurgiile in viata Bisericii si a
credinciosilor);
19. Eshatologia crestina (invatatura crestina despre moarte si judecata
particulara; starea sufletelor dupa moarte: rai si iad, combaterea doctrinei
despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte
scripturistice; invierea mortilor si judecata obsteasca - judecata universala;
milenismul sau milenarismul; sfarsitul lumii - cer nou si pamant nou; viata de
veci).
BIBLIOGRAFIE:
Pr. Prof. dr. I. Zagrean - Teologie Dogmatica - manual pentru Seminariile
Teologice, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Romane, Bucuresti - 1991 (reeditat, Cluj - Napoca, 1997, 2000).
ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2004, ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE
are statut de disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor teologice,
si poate fi aleasa la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXA.
Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decat cel teologic, pot
sustine examenul de bacalaureat din ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE la proba
F, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXA.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Explicarea notiunilor istorice in contexte de comunicare diferite;
2. Identificarea caracteristicilor globale si de detaliu ale unui document
si receptarea adecvata a sensului mesajului transmis;
3. Descrierea rolului Bisericii Ortodoxe Romane, ca factor de formare,
imbogatire si pastrare a limbii, culturii si identitatii nationale;
4. Utilizarea variata a metodelor si tehnicilor specifice stiintelor
istorice in analiza schimbarilor sociale trecute si prezente;
5. Redactarea unei lucrari, folosind termeni si notiuni istorice cunoscute.
III. CONTINUTURI
1. Inceputurile vietii crestine pe teritoriul tarii noastre. Marturii
lingvistice;
2. Marturii arheologice despre raspandirea crestinismului pe teritoriul
tarii noastre;
3. Viata crestina in Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi
din Scythia Minor;
4. Viata bisericeasca a romanilor in sec. VII - XIV;
5. Inceputurile Mitropoliei Ungrovlahiei. Mitropolia Severinului;
6. Mitropolia Moldovei in sec. XIV - XV;
7. Viata bisericeasca in Transilvania in sec. XIV - XV;
8. Viata monahala la romani in sec. XIV - XV: Sfantul Nicodim de la
Tismana. Manastiri mai importante;
9. Viata bisericeasca in cele trei tari romanesti in sec. al XVI-lea;
10. Tiparul in Tara Romaneasca si Moldova in sec. al XVI-lea: Macarie,
Filip Moldoveanu, Diaconul Coresi;
11. Mitropolia Ungrovlahiei in prima jumatate a sec. al XVII-lea:
Mitropolitii Teofil si Stefan;
12. Mitropolia Ungrovlahiei in a doua jumatate a sec. al XVII-lea.
Mitropolitii Varlaam si Teodosie. Biblia de la Bucuresti;
13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei;
14. Mitropolitul Petru Movila si Sinodul din Iasi;
15. Mitropolitii Ilie Iorest si Simion Stefan ai Transilvaniei;
16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei;
17. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei;
18. Mitropolitul Antim Ivireanul;
19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania in anii 1698 - 1701;
20. Lupta clerului si a credinciosilor pentru apararea Ortodoxiei in
Transilvania in sec. al XVIII-lea;
21. Biserica din Tara Romaneasca in timpul regimului fanariot. Mitropoliti
si Episcopi de Ramnic - indrumatori ai culturii;
22. Biserica din Moldova in timpul regimului fanariot. Mitropoliti mai
insemnati;
23. Viata monahala in tarile romane in sec. al XVIII-lea. Staretul Paisie
si ucenicii lui;
24. Mitropolitul Veniamin Costachi;
25. Mitropolitul Andrei Saguna;
26. Biserica din Romania intre anii 1859 - 1918. Reformele bisericesti ale
lui Alexandru Ioan Cuza. Recunoasterea autocefaliei;
27. Biserica Ortodoxa Romana in perioada 1918 - 1944. Patriarhii Miron
Cristea si Nicodim Munteanu;
28. Biserica Ortodoxa Romana dupa 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin
Moisescu. Biserica Ortodoxa Romana dupa 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist
Arapasu.
BIBLIOGRAFIE:
Pr. Prof. dr. Mircea Pacurariu - Istoria Bisericii Ortodoxe Romane - Manual
pentru Seminariile Teologice, ed. IV, Galati, 1997; ed. V, Bucuresti, 2000 (se
pot folosi, la nevoie, si editiile anterioare).
BISERICA ROMANO-CATOLICA
A. LICEELE TEOLOGICE ROMANO-CATOLICE (limba de predare romana)
STUDIUL BIBLIC
(STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT)
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, STUDIUL BIBLIC are statut de
disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, si poate fi
aleasa la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decat cel
teologic, pot sustine examenul de bacalaureat din STUDIUL BIBLIC la proba F.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Recunoasterea si definirea notiunilor de baza cu privire la Biblie, ca
document unic in istoria omenirii;
2. Intelegerea si explicarea semnificatiei principalelor concepte si
principii ale istoriei mantuirii;
3. Interpretarea unor evenimente biblice, vetero-testamentare si
neo-testamentare, si analizarea consecintelor acestora pentru viata spirituala
a omului din toate timpurile;
4. Analizarea si explicarea evenimentelor vetero-testamentare in lumina
Noului Testament, ca imagini mesianice;
5. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in
contexte variate.
III. CONTINUTURI
1. Prezentarea generala a Bibliei (Ce este Sfanta Scriptura, Autorul,
inspiratia si sensurile Sfintei Scripturi).
2. Canonul si impartirea Sfintei Scripturi.
3. Marile epoci ale istoriei biblice (prezentare generala).
VECHIUL TESTAMENT:
4. Cartea Genezei:
a) prezentare generala;
b) personalitatea patriarhilor Abraham, Isac, Iacob.
5. Cartea Exodului:
a) prezentare generala;
b) Legamantul de pe Sinai: continut, semnificatie, consecinte.
6. Cartea Deuteronomului: prezentare generala.
7. Cartile profetice:
a) prezentare generala;
b) profetii mesianice.
8. Cartile sapientiale: prezentare generala.
NOUL TESTAMENT:
9. Canonul Noului Testament.
10. Evanghelia dupa Matei: prezentare generala, particularitati.
11. Evanghelia dupa Marcu: prezentare generala, particularitati.
12. Evanghelia dupa Luca: prezentare generala, particularitati.
13. Evanghelia dupa Ioan: prezentare generala, particularitati.
14. Scrisorile Sfantului Pavel:
a) prezentare generala;
b) teme centrale.
15. Scrisorile catolice:
a) prezentare generala;
b) teme abordate.
16. Scrisoarea catre evrei:
a) prezentare generala;
b) teme abordate.
NOTA:
Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a
reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
CATEHISM
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, CATEHISM are statut de disciplina
de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, si poate fi aleasa la
proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decat cel teologic,
pot sustine examenul de bacalaureat din CATEHISM la proba F.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Cunoasterea si utilizarea principalelor adevaruri teologice marturisite
de Biserica exprimate in simbolul credintei;
2. Cunoasterea si explicarea importantei Sacramentelor, ca fundament al
vietii de credinta;
3. Explicarea caracteristicilor si a modului de celebrare a fiecarui
Sacrament;
4. Insusirea si punerea in practica a diferitelor modalitati de comuniune
cu Dumnezeu si cu aproapele.
III. CONTINUTURI
1. Revelatia - definire si transmitere
2. Sfanta Scriptura, izvorul principal al Revelatiei
3. Credinta si caracteristicile ei
4. Dumnezeu - creator a toate
5. Isus Cristos, Fiul unic
6. Nasterea din Maria Fecioara
7. Moartea si invierea rascumparatoare
8. Duhul Sfant in Biblie
9. Biserica - Una, Sfanta, Catolica si Apostolica
10. Cele sapte sacramente - generalitati
11. Sacramentul Euharistiei
12. Decalogul - generalitati
13. Importanta rugaciunii: Tatal nostru
NOTA:
Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a
reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
B. LICEELE TEOLOGICE ROMANO-CATOLICE (limba de predare maghiara)
CATEHISM (DOGMATICA)
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, CATEHISM (DOGMATICA) are statut
de disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, si poate fi
aleasa la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decat cel
teologic, pot sustine examenul de bacalaureat din DOGMATICA la proba F.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea unui concept teologic;
2. Identificarea problemelor teologice abordate intr-o tema data;
3. Elaborarea argumentelor teologice pentru sustinerea unui punct de vedere
religios;
4. Analizarea si interpretarea punctelor de vedere si conceptiilor
teologice;
5. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI
1. AUTOREVELATIA DUMNEZEIASCA:
1.1. Omul - cautatorul fericirii in Dumnezeu
1.2. Rugaciunea
1.3. Esenta naturii lui Dumnezeu
1.4. Viata interna a lui Dumnezeu
1.5. Dumnezeu: Sf. Treime
2. DUMNEZEU TATA - CREATOR:
2.1. Crearea Lumii
2.2. Crearea ingerilor
2.3. Crearea omului
2.4. Pacatul omului si pedeapsa
2.5. Crearea materiei
2.6. Poporul ales
3. DUMNEZEU FIU - MANTUITOR
3.1. Speranta mantuirii in Vechiul Testament
3.2. Plinirea asteptarilor Vechiului Testament in Isus Cristos
3.3. Isus - Omul-dumnezeu
3.4. Sf. Fecioara - Nascatoare de Dumnezeu
3.5. Originea, intemeierea si misiunea Bisericii
3.6. Organizarea Bisericii
3.7. Caracteristicile Bisericii
4. SACRAMENTELE
4.1. Harul divin
4.2. Sacramentele in general
4.3. Botezul
4.4. Mirul
4.5. Euharistia
4.6. Sacramentul pocaintei
4.7. Maslul
4.8. Preotia
4.9. Casatoria
BIBLIOGRAFIE:
- DOGMATICA ROMANO-CATOLICA, Alba-Iulia 1994 (lb. magh.);
- CATECHISMUL BISERICII ROMANO-CATOLICE, Libreria Editrice Vaticana 1993;
- DIE NIEUWE KATECHISMUS, Hilversum - Antwerpen 1966;
STUDIUL BIBLIC
(STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT)
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, STUDIUL BIBLIC are statut de
disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, si poate fi
aleasa la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decat cel
teologic, pot sustine examenul de bacalaureat din STUDIUL BIBLIC la proba F.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Identificarea punctului de vedere sustinut intr-un text biblic;
2. Argumentarea biblica a unui punct de vedere teologic;
3. Elaborarea argumentelor teologice pentru sustinerea unui punct de vedere
religios;
4. Caracterizarea unui personaj biblic pe baza unei structuri de idei data;
5. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI
1. EPOCA PATRIARHALA
1.1. Abraham
1.2. Isac
1.3. Iacob
1.4. Istoria lui Iosif
2. EXODUL
2.1. Moise si Iosua
3. EPOCA JUDECATORILOR
3.1. Ghedeon
3.2. Samson
4. EPOCA REGILOR
4.1. Samuel si Saul
4.2. David
4.3. Solomon
5. EPOCA CAPTIVITATII BABILONIENE SI ELIBERAREA
5.1. Ieremia
5.2. Daniel
5.3. Tobia
5.4. Iona
6. SF. IOAN BOTEZATORUL
7. SF. PETRU
8. SF. PAUL
9. SF. IOAN APOSTOL SI EVANGHELIST
10. FAPTELE APOSTOLILOR
10.1. Rusaliile
10.2. Biserica stramoseasca
10.3. Viata primilor crestini
10.4. Sinodul din Ierusalim
11. SITUATIA BISERICII ROMANO-CATOLICE IN IMPERIUL ROMAN
12. SF. IOAN GURA DE AUR - SF. IRONIM - SF. AUGUSTIN
13. BISERICILE ORIENTALE
14. REFORMATIA LUTHERIANA
15. REINNOIREA CATOLICA
BIBLIOGRAFIE:
- ISTORIA MANTUIRII (lb. magh.), Alba-Iulia 1994.
- Bernolak Eva: BISERICA CLADITA PE PIATRA (lb. magh.), Bp. 1990.
- Szabo F. - Puskely M.: DE LA AVRAM LA ISUS, Roma 1976. Marton Jozsef: -
ISTORIA BISERICII I - II, Cluj 2001.
- August Franzen: KLEINE KIRCHENGESCHICHTE, Freiburg 1975.
- DIE NIEUWE KATECHISMUS, Hilversum - Antwerpen 1966.
- BIBLIA ILUSTRATA, Bp. 1983.
BISERICA ROMANA UNITA CU ROMA
(GRECO-CATOLICA)
LICEELE GRECO-CATOLICE
STUDIUL BIBLIC
(STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT)
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, disciplina STUDIUL BIBLIC se
sustine la proba E, ca disciplina de specialitate, pentru profilul teologic sau
la proba F, pentru clasele cu alt profil decat teologic.
In cadrul examenului de religie greco-catolica se sustine, la alegere, una
din disciplinele Studiul Biblic (Studiul Vechiului si Noului Testament) sau
Catehism (Teologie dogmatica si morala).
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Identificarea mesajului biblic intr-un context dat;
2. Caracterizarea unui personaj biblic;
3. Descrierea si interpretarea unor evenimente biblice in contextul
Revelatiei;
4. Utilizarea adecvata a limbajului teologic;
5. Interpretarea personala a textului sacru;
6. Comentarea textului sacru din punct de vedere teologic si spiritual.
III. CONTINUTURI:
1. Vechiul Testament:
1. Creatia
2. Potopul
3. Perioada Patriarhilor:
3.1. Chemarea lui Avraam
3.2. Jertfa lui Isaac
3.3. Lupta lui Iacov cu ingerul
4. Moise si iesirea din Egipt
5. Drumul in desert si legea de pe Sinai
6. Regele David
7. Regatul de nord si profetii sai:
7.1. Profetul Ilie
7.2. Profetul Osea
8. Regatul de Sud si profetii sai:
8.1. Chemarea profetului Isaia
8.2. Profetia lui Isaia despre Emanuel
8.3. Noul Legamant (Ier 31)
9. Rugaciunea lui Israel: Ps 8; Ps 50 (51); Ps 21 (22)
2. Noul Testament
1. Cele patru evanghelii: autor; destinatari, mesaj
2. Buna Vestire
3. Nasterea lui Isus
4. Inchinarea magilor
5. Botezul lui Isus
6. Fericirile
7. Parabola semanatorului
8. Parabola samariteanului
9. Nunta din Cana
10. Minunea orbului din nastere
11. Agonia lui Isus in Ghetsimani
12. Cina cea de Taina
13. Invierea lui Isus
14. Rusaliile
15. Chemarea Sf. Paul
NOTA:
Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a
reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
CATEHISM
(TEOLOGIE DOGMATICA SI MORALA)
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, disciplina CATEHISM se sustine la
proba E, ca disciplina de specialitate, pentru profilul teologic sau la proba
F, pentru clasele cu alt profil decat teologic.
In cadrul examenului de religie greco-catolica se sustine, la alegere, una
din disciplinele Studiul Biblic (Studiul Vechiului si Noului Testament) sau
Catehism (Teologie dogmatica si morala).
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Descrierea adevarurilor de credinta;
2. Identificarea mesajului biblic intr-un context dat;
3. Utilizarea adecvata a limbajului teologic;
4. Descrierea sacramentelor;
5. Explicarea poruncilor si a normelor de morala crestina.
III. CONTINUTURI
1. Teologie dogmatica:
1. Revelatia lui Dumnezeu. Transmiterea revelatiei;
2. Crearea lumii vazute si nevazute;
3. Misterul intruparii, copilariei si vietii publice a lui Isus;
4. Misterul Pascal: patima, moartea si invierea Domnului;
5. Spiritul Sfant Sfintitorul;
6. Insusirile Bisericii;
7. Sacramentele de initiere;
8. Sacramentele de vindecare;
9. Sacramentele de slujire;
10. Viata vesnica: raiul, purgatoriul, iadul.
2. Teologie morala:
1. Constiinta morala;
2. Pacatul;
3. Legea morala;
4. Porunca intai;
5. Porunca a doua si a treia;
6. Porunca a patra;
7. Porunca a cincea;
8. Porunca a sasea si a noua;
9. Porunca a saptea si a zecea;
10. Porunca a opta;
BISERICA REFORMATA
LICEELE TEOLOGICE REFORMATE
STUDII BIBLICE
(STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT)
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, STUDII BIBLICE (Religie
Reformata) are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor
teologice, si poate fi aleasa la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte
profiluri decat cel teologic, pot sustine examenul de bacalaureat din STUDII
BIBLICE la proba F.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor specifice al limbajului biblic;
2. Utilizarea adecvata a termenilor limbajul biblic;
3. Sustinerea cu argumente biblice a unui concept religios dat;
4. Interpretarea unei text biblic pe baza unei structuri de idei dat;
5. Redactarea unei compozitii, pe baza unui plan de idei, in care sa se
evidentieze caracteristicile si interferentele fundamentale ale continutului
textului biblic dat, si sa motiveze in compozitie acceptiunile sale, conform
cerintelor formulate.
III. CONTINUTURI
A. STUDII BIBLICE DIN VECHIUL TESTAMENT
1. Primele istorisiri Geneza 1 - 11.
Cele doua relatari ale Facerii (Geneza 1 - 2,4a si Geneza 2,4b - 24.);
Caderea in pacat; Alungarea din Paradis; Escaladarea pacatului; Cain si Abel,
Lamec (Geneza capitolele 3 - 4.); Istoria lui Noe (Geneza capitolele 6 - 9.);
Turnul din Babel (Geneza 11,1 - 9.)
2. Istoria patriarhilor Geneza 15 - 50.
Avram si Isaac; Iacov si Esau; Istoria lui Iosif
3. Fapta slobozitoare a lui Dumnezeu Exod 1 - 14.
Captivitatea. Chinuire (Exod 1.); Moise (Exod 3 - 11.); Slobozirea. Pasca
si iesirea (Exod 12 - 13.); Migrarea in desert, urmarire si scapare (Exod 13 -
14.)
4. Greutatile vietii noi Exod 15 - 20, 32 - 34
Migrare in desert: (Exod 15,22 - 27.16,17.); Legea: La Sinai (Exod 19.)
Decalogul (Exod 20,1 - 17.); Vitelul de aur: Idolul si mijlocirea lui Moise,
mania lui Dumnezeu, fata lui Moise (Exod 32 - 34.)
5. Ocuparea pamantului fagaduielii Cartea lui Iosua 1 - 6, 24
6. Instalare in tara noua
Prezentarea generala a judecatorilor, Debora si Barac (Judecatori 4.) Ghideon
(Judecatori 6 - 7.) Samson (Judecatori 13 - 16.)
7. Cine sa fie regele? 1,2 Samuil, 1 Regi
Samuil: (1 Samuil 1 - 6.); Saul: Puterea regelui, Samuil si Saul, pacatul
lui Saul (1 Samuil 8 - 10. 13. 15.); Spiritism (1 Samuil 28.)
David (1,2 Sam.): Dumnezeu il alege pe David (16.); David si Goliat (17.);
Ionatan si David (18. 20.); Fuga lui David (21 - 22. 24.); Moartea lui Saul si
a lui Ionatan (31.); Pacatul si ispasirea lui David (11 - 12.); Revolta lui
Absalom (15 - 18.)
Solomon (1. Regi): Solomon devine rege (1 - 4.); Templul lui Solomon. 1.
Regi 5 - 8
8. Captivitate si intoarcere acasa 1 Regi 17 - 21; 2 Regi 1 - 8
Ilie: (1 Regi 17 - 19.); Via lui Nabot (1 Regi 21.)
Elisei: Ridicarea lui Ilie in cer; Elisei (2 Regi 2.); Minunile lui Elisei
(2 Regi 3 - 8.)
9. Profetii scriitori Isaia 6 - 7, 9 - 11, Ieremia 1; 23,1 - 8; 29,1 - 15;
Ezechiel 1 - 3; 37,1 - 14, Daniel 1, 3, 5 - 6 Isaia: Chemarea lui (6.);
Immanuel (7,11 - 16.); Imparatia Mesiei (9. 11.)
Ieremia: Chemarea lui (1.); Semintie adevarata pentru David (23,1 - 8.);
Ezechiel: Chemare si misiune (1 - 3.);
Daniel: Educatia tinerilor evrei (1.); Cuptorul arzand (3.); Ospatul lui
Baltazar (5 - 6.)
10. Cartea lui Iov 1 - 2. 19,25 - 27. 42.
Iov in suferinte si in biruinta
B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT
1. Noul Testament
Formarea si distribuirea Canonului Biblic. Caracteristici
2. Nasterea si copilaria lui Iisus
Nasterea lui Ioan Botezatorul, vestirea nasterii lui Iisus (Luca 1.); ingerul
la Iosif (Matei 1,18 - 23.); Recensamantul, pastorii, oastea ingerilor, taiatul
imprejur al copilului, Simeon si Ana (Luca 2,21 - 40.); Magii, Irod, fuga in
Egipt, uciderea pruncilor, intoarcerea acasa (Matei 2.); Iisus in varsta de 12
ani (Luca 2,41 - 52.)
3. Pregatirea lui Iisus
Predica lui Ioan Botezatorul la Iordan. Trimisii care se intereseaza de
persoana sa. Botezarea lui Iisus. Ispitirea lui Iisus (Luca 3,1 - 20. 21 - 23.
4,1 - 15. Matei 3,1 - 12. 13 - 17. 4,1 - 11. Marcu 1,1 - 8. 9 - 12. Ioan 1,34.)
4. Iisus isi incepe activitatea; chemarea ucenicilor
Iisus incepe sa predice, primirea sa in Nazaret (Matei 4,12 - 17. Marcu
1,14 - 15. Luca 4,13 - 30.); Isi cheama primii ucenici (Matei 4,18 - 25. Marcu
1,16 - 20. Ioan 1,35 - 52.); Chemarea lui Matei (Luca 5,1 - 11.)
5. Intalniri cu Iisus
Nicodim; Samariteanca (Ioan 3 - 4.)
6. Mesia cuvantului si al faptei
I. Cuvantarea de pe munte - Matei (5 - 7.) Luca (6,20 - 49.)
Macarismele. Antiteze. Milostenie. Post. Rugaciune. Tatal nostru. Comori in
cer. Ingrijorare.
Masura egala. Invatatori falsi. Casa cladita pe stanca. Incheiere.
7. Mesia cuvantului si al faptei
II. Minuni:
Iisus umbla pe mare (Marcu 6,45 - 52.); Fiica lui Iair (Marcu 5,21 - 43.
Luca 8,40 - 56. Matei 9,18 - 26.); Ospatarea celor cinci mii (Marcu 6,30 - 44.
Luca 9,11 - 17. Matei 14,13 - 21. Ioan 6,1 - 15.); Nunta din Cana (Ioan 2,1 -
25.); Capitanul din Capernaum (Ioan 4,43 - 54. Luca 7,1 - 10. Matei 8,5 - 13.);
8. Mesia invatator: tainele imparatiei lui Dumnezeu
Parabolele lui Iisus despre imparatia lui Dumnezeu Parabolele (Matei 13,10
- 17. 34 - 35. Marcu 4,10 - 13.); Semanatorul (Matei 13,1 - 9. Marcu 4,1 - 9.
Luca 8,4 - 18.); Neghina si graul (Matei 13,24 - 30. 36 - 43.)
Parabolele lui Iisus despre pacatosul pocait si despre iertare: Oaia
ratacita, drahma pierduta, fiul risipitor (Luca 15.)
Parabolele lui Iisus despre rugaciune, ingrijorare, credinta: Rugaciunea
(Luca 11,1 - 13.)
Judecatorul rautacios, fariseul si vamesul (Luca 18,1 - 14.)
Problema vietii vesnice: Samariteanul milostiv (Luca 10,29 - 37.); Maria si
Marta (Luca 10,38 - 42.); Tanarul bogat (Marcu 10,17 - 31); Calea larga si cea
stramta (Luca 13,22 - 30.); Bogatul si Lazar cel sarac (Luca 16,19 - 31.)
9. Problema: "cine este Iisus?"
Oamenii vor sa vada semne: Profet in propria tara (Matei 13,53 - 58.);
Regina Sudului (Matei 12,38 - 42.)
Titluri distinctive: Fiul Omului; Fiul lui Dumnezeu; Fiul lui David;
Hristos
10. Iisus in Ierusalim
Intrarea (Luca 19,28 - 40. Matei 21,1 - 11. Marcu 11,1 - 11. Ioan 13,2 -
10.)
Purificarea Templului (Matei 21,12 - 17. Marcu 11,15 - 19. Luca 19,45 -
48.)
In fata inamicilor (Matei 22 - 23; Marcu 12; Luca 20 - 21;)
11. Suferintele
Joia mare si Vinerea mare (Matei 26 - 28; Luca 21 - 23; Marcu 14 - 15; Ioan
17 - 19)
12. Invierea (Marcu 16,1 - 8. Matei 28,1 - 10. 11 - 15. Luca 24,1 - 11.
Ioan 20,1 - 10.)
Maria Magdalena (Ioan 20,11 - 15.); Toma (Ioan 20,24 - 29.); Marea
Tiberiadei (Ioan 21,1 - 14.)
Emaus (Luca 24,13 - 35.); In fata ucenicilor (Ioan 20,19 - 23. Matei 28,16
- 20. Luca 24,36 - 49.)
13. Nasterea comunitatii crestine
Ramas bun de la Iisus. Inaltarea (Luca 24,50 - 53. Fapte 1,1 - 14.);
Pogorarea Sfantului Duh si formarea Bisericii (Fapte 2.)
NOTA:
Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a
reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
ISTORIA BISERICII REFORMATE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, ISTORIA BISERICII REFORMATE are
statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, si poate
fi aleasa la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decat cel
teologic, pot sustine examenul de bacalaureat din ISTORIA BISERICII REFORMATE
la proba F.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea de termeni, notiuni, concepte folosite in istoria Bisericii;
2. Utilizarea adecvata, si explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii
in contexte complexe;
3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o institutie in
complexitatea lui, dintr-o epoca data;
4. Interpretarea consecintelor istorice a unui eveniment, a unui proces
istoric, sau a unei institutii, pe baza unei structuri de idei date;
5. Redactarea unei compozitii-sinteza, pe baza unui plan de idei, in care
sa se evidentieze caracteristicile si interferentele fundamentale in epoca a
evenimentului, sau personajului istoric dat;
6. Utilizarea cunostintelor asimilate in evaluarea evenimentelor si
documentelor istorice, tinand cont totodata de realitatea in care se gaseste
astazi confesiunea si comunitatea din care face parte, definind si
posibilitatile de dezvoltare ale acestora in viitor;
7. Asumarea responsabilitatii pentru relatiile sale cu semenii, cu
comunitatea si societatea, tinand cont de determinarea lui istorica.
III. CONTINUTURI
1. Viata primilor crestini. Viata si slujirea apostolului Pavel
2. Crestinatatea din sfarsitul secolului I. pana la Constantin cel Mare
Crestinismul ca religie de stat; Erezii si secte; Origene; Monahismul;
Misiunea; Sinoadele ecumenice
3. Biserica celor doua imperii romane
Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice
4. Epoca cruciadelor
Regatul latin din Ierusalim; Richard Inima de Leu; Schimbarea tendintei
cruciadelor
5. Albigentii
Motivele nasterii sectelor secolelor XI - XIII; Valdezii, albigentii;
6. Jan Hus si John Wyclif
Husitii; Evenimente premergatoare papalitatii din Avignon;
7. Papalitatea din Avignon
Papalitatea dubla si tripla
8. Influenta renasterii si a umanismului asupra Bisericii
Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea
Renasterii si a umanismului; Activitatea lui Erasmus din Rotterdam; Activitatea
lui Thomas Morus
9. Viata si activitatea lui Martin Luther
Reforma; Indulgentele; Viata lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95
de teze
"Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu sa ma ajute!";
10. Viata si activitatea lui Huldrych Zwingli
Slujirea la Maria Einsiedeln; "Scoala de profeti"; Hotararile
adunarii imperiale din Speyer si imprejurarile mortii lui Zwingli
11. Viata si activitatea lui Jean Calvin
Cuvantarea "Filozofia crestina" la deschiderea anului universitar
in Paris si consecintele
INSTITUTIO RELIGIONIS CHRISTIANAE; Insemnatatea in activitatea
reformatorului a primei perioade geneveza, celei petrecute la Strassburg si
celei de a doua din Geneva;
12. Crestinatatea maghiara din navalirea tatarilor pana la tragedia din
Mohacs
Prezentarile invataturilor Reformei in Ungaria; Primii reformatori
maghiari: Devai Biro Matyas, Ozorai Imre, Szegedi Kis Istvan;
13. Epoca Izabellei si a lui Ioan Sigismund
Reforma luterana si elvetiana; Despartirea Bisericilor Reformei;
14. Contrareforma in Europa
Contrareforma; Inchizitia; Intemeierea si functionarea ordinului
iezuitilor; Sinodul din Trento, Index librorum prohibitorum
15. Biserica Reformata in secolul al XVII-lea
Bocskai Istvan, Bethlen Gabor; Rakoczy Gyorgy I.;
16. Bisericile Angliei
Anglicanii, puritanii, presbiterienii, baptistii; Restauratia; Reformatii
scotieni;
17. Protestantismul nord-american
Emigrari. Pilgrim Fathers; Colonistii si Biserica; Libertatea americana a
religiei: Pennsylvania;
18. "Marea decadere a Transilvaniei" si ultimele zile ale
Principatului Transilvan
Rakoczy Gyorgy II.; Lupte interne in Biserica Reformata; Apafi Mihaly,
ultimul principe transilvan; Independenta principatului; Conceptii teologice
noi: cartesianismul, cocceianismul
19. Luptele pentru libertate ale kurutilor
Perioada care a urmat moartea lui Apafi; Intrarea Habsburgilor in
Transilvania; Transilvania isi pierde independenta; Izbucnirea luptei pentru
libertate
20. Epoca lui Leopold I., Carol III. si a Mariei Tereza
Diploma Leopoldinum, Carolina Resolutio; Contrareforma in Ungaria cu
asistenta imperiala;
Razboaiele de succesiune; Prejudiciile pricinuite protestantilor
21. Iosif II.
Absolutismul iluminist; Regele "cu palarie"; Ordinul Tolerantei
(Ungaria si Transilvania)
Efectul si punerea in practica a Ordinului Tolerantei; Alte ordine; Caderea
si moartea lui Iosif II.
22. Curente teologice in crestinism
Iluminismul; Miscari de desteptare sufleteasca in Europa (la scotieni,
germani, olandezi)
23. Bisericile noastre protestante in secolele XIX - XX.
Curente teologice: liberalismul, rationalismul, romantica; Formarea
miscarilor ecumenice: 1948 - Consiliul Ecumenic al Bisericilor;
BISERICA UNITARIANA
LICEELE TEOLOGICE UNITARIENE
STUDII BIBLICE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, STUDII BIBLICE are statut de
disciplina obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, proba
E, la alegere cu disciplina STUDII CONFESIONALE (DOGMATICA - ETICA).
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Identificarea punctului de vedere sustinut intr-un text teologic;
2. Elaborarea argumentelor pentru sustinerea unui punct de vedere personal;
3. Interpretarea simbolurilor si motivelor religioase dintr-un text dat;
4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugaciuni, povestiri,
comparatii) pe baza unei structuri de idei data;
5. Utilizarea limbajului teologic adecvat.
III. CONTINUTURI
1. Relatia divinitate - om (Schimbarea relatiei divinitate - om in Vechiul
Testament, Relatia tata - copil);
2. Elementele mitologice si istorice in vechiul Testament (geneza, istoria
si formarea evreilor in comunitate religioasa; rolul conducatorilor in istoria
evreilor - Moise, regii, judecatorii, profetii; practica si rolul religiei in
viata cotidiana a evreilor);
3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden,
alungarea din Eden, potop, curcubeu, turbul Babei, scara lui Iacov);
4. Caracteristicile specifice ale religiei evreiesti fata de religia
popoarelor inconjuratoare (Dumnezeu, rolul credintei in comportamentul
moral-religios al evreilor);
5. Caile de cunoastere ale lui Dumnezeu (rugaciunea, formele si sensul
rugaciunii autentice, meditatia, credinta, caracterul personal al credintei);
6. Viata si personalitatea lui Isus;
7. Parabolele lui Isus (teme: cinstea si adevarul, adevarul omenesc si
adevarul dumnezeiesc, iubirea fata de semeni si de Dumnezeu, Imparatia
cerurilor si vocatia omului, Fericirile);
8. Invatatura lui Isus despre Dumnezeu, despre om si porunca iubirii;
9. Locul si valoarea Bibliei in religia unitariana; orientare in Biblie,
traducerile.
NOTA:
Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a
reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
STUDII CONFESIONALE (DOGMATICA - ETICA)
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, STUDII CONFESIONALE
(DOGMATICA - ETICA) are statut de disciplina obligatorie pentru elevii liceelor
teologice, profil teologic, proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea unui concept, a unei notiuni;
2. Identificarea problemelor religioase (comportament religios, probleme de
etica si dogmatica) abordate intr-un text;
3. Explicarea unor procese si evenimente din istoria bisericii;
4. Elaborarea argumentelor pentru sustinerea unui punct de vedere personal;
5. Utilizarea limbajului teologic adecvat.
III. CONTINUTURI
1. Religia; Omul - fiinta religioasa;
2. Pacatul, alegerea dintre bine si rau, iertarea pacatului;
3. Libertate si responsabilitate; constiinta, vointa libera;
4. Unitatea lui Dumnezeu, paternitatea lui Dumnezeu, activitatea lui
Dumnezeu;
5. Responsabilitatile omului fata de sine, de semenii si de lumea creata;
6. Libertatea si responsabilitatea omului religios (Dieta de la Turda,
probleme de etica aplicata);
7. Ceremoniile - practica religioasa, sarbatorile bisericesti;
8. Rolul dogmaticii in procesul de formare a persoanei ca individ si ca
fiinta sociala;
9. Comportamentul moral-religios (virtutile, valori).
NOTA: Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara,
fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
BISERICA BAPTISTA
LICEELE BAPTISTE
STUDIUL BIBLIEI
(STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT)
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, STUDIUL BIBLIEI are statut de
disciplina obligatorie pentru proba E, situandu-se la alegere cu disciplina
DOCTRINE BIBLICE, in cadrul filierei vocationale, profilul teologic al liceelor
teologice baptiste si disciplina optionala pentru proba F, de la alte profiluri
decat cel teologic.
Proba de examen STUDIUL BIBLIEI este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice disciplinei;
2. Identificarea si interpretarea ideilor de baza ale unui text biblic si
situarea acestuia in context;
3. Explicarea scopului si a implicatiilor din relatarea unor concepte,
evenimente sau intamplari biblice;
4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri si idei date;
5. Utilizarea corecta si adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI
STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT
1. Genesa: Cartea inceputurilor (Schultz, p. 23 - 30, 45 - 59)
1.1. Creatia (zilele creatiei, crearea omului)
1.2. Caderea (ispitirea si neascultarea, urmarile neascultarii, prima
profetie mesianica)
1.3. Potopul (cauze, descriere, legamantul cu Noe)
1.4. Babel (descriere, urmari)
1.5. Avraam (chemare, legamant, credinta ca neprihanire, jertfirea lui
Isaac)
1.6. Iacov (lupta cu oamenii: Esau, Isaac, Laban; lupta cu Dumnezeu: Betel,
Peniel, schimbarea numelui; profetia mesianica: Gen. 49:10)
1.7. Iosif (visul, vinderea ca rob, intemnitarea, inaltarea, Iosif ca
salvator, caracterul lui)
2. Exodul. Legamantul lui Dumnezeu cu poporul Sau (Schultz, p. 63, 70 - 88)
2.1. Eliberarea din Egipt (robia aspra, pregatirea lui Moise, scopul
urgiilor, impietrirea lui Faraon, moartea intailor nascuti, Pastele)
2.2. Legamantul Mozaic (scopul, continutul, Decalogul, diferite legi)
2.3. Cortul intalnirii (elemente componente)
3. Iosua: Cucerirea tarii Canaan (Schultz, p. 123 - 135)
3.1. Intrarea in Canaan (Iosua 1:8, iscoadele, trecerea Iordanului, caderea
ierihonului, Ai)
3.2. Cucerirea tarii (campania de sud si nord)
4. Judecatori. Ghedeon si Samson (Schultz, p. 135 - 150)
4.1. Caracteristicile perioadei judecatorilor (pacat, pedeapsa, pocainta,
pace, Jud. 21:25)
4.2. Ghedeon (istoria, caracterizarea personajului)
4.3. Samson (istoria, caracterizarea personajului)
5. Samuel, ultimul judecator al lui Israel (Schultz, p. 156 - 161)
5.1. Nasterea si chemarea
5.2. Samuel ca judecator (judecarea si invatarea poporului)
5.3. Instituirea monarhiei (ungerea lui Saul si a lui David)
6. Saul, primul rege al Israelului (Schultz, p. 161 - 165)
6.1. Credinciosia lui Saul (ungerea, biruinta asupra dusmanilor)
6.2. Caderea lui Saul (neascultarea de Dumnezeu, prigonirea lui David)
7. David, intemeietorul Statului national evreu (Schultz, p. 167 - 184)
7.1. Imparat peste Iuda si Israel
7.2. Pacatul lui David si consecintele lui
7.3. Legamantul davidic (2 Samuel 7:11 - 16)
STUDIUL NOULUI TESTAMENT
1. Contextul cultural-religios al Noului Testament (Tenney, p. 59 - 105)
1.1. Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tata, omul - creatia lui
Dumnezeu, pacatul, asteptarea mesianica)
1.2. Templul si sinagoga
2. Evangheliile - privire generala (Tenney, p. 127 - 175)
2.1. Autorul, data si locul scrierii
2.2. Destinatia si scopul evangheliei
3. Viata si lucrarea Domnului Isus Cristos (Tenney, p. 179 - 187)
3.1. Nasterea si copilaria
3.2. Misiunea de trei ani (zonele geografice, exemple de lucrari)
3.3. Moartea, invierea, inaltarea
4. Invatatura Domnului Isus si minunile Sale (Tenney, p. 197 - 203)
4.1. Metodele de invatare ale lui Isus
4.2. Scopul si continutul invataturii
4.3. Minunile lui Isus (implinirea profetiilor mesianice, exemple)
5. Divinitatea si umanitatea Domnului Isus in Evanghelia dupa Ioan (Tenney,
p. 174 - 175)
5.1. Prologul Evangheliei dupa Ioan
5.2. Afirmatiile "Eu sunt ..."
5.3. Minunile
5.4. Elementele esentiale ale naturii umane
6. Prima calatorie misionara: iudaizatorii (Tenney, p. 229 - 237, 240, 245
- 246)
6.1. Biserica din Antiohia Siriei (motivatiile misiunii)
6.2. Traseul si piedicile intalnite
6.3. Conciliul din Ierusalim (probleme si solutia)
7. Epistola catre Romani (Tenney, p. 274 - 279)
7.1. Autor, destinatari, scop
7.2. Revelatia lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relatia
crestinului cu statul, ingaduinta crestina
BIBLIOGRAFIE:
1. Schultz, J. Samuel, Calatorie prin Vechiul Testament, Harper and Row
Publishers, Inc., 1980;
2. Talpos, Vasile Dr., Studiu introductiv in Legea, Istoria si Poezia
Vechiului Testament, Ed. Didactica si Pedagogica, 1999;
3. Tenney, C. Merrill, Studiu al Noului Testament, Eerdmans Publishing Co.,
1986
DOCTRINE BIBLICE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, DOCTRINE BIBLICE are statut de
disciplina obligatorie pentru proba E, situandu-se la alegere cu disciplina
STUDIUL BIBLIEI, in cadrul filierei vocationale, profilul teologic al liceelor
teologice baptiste si disciplina optionala pentru proba F, de la alte profiluri
decat cel teologic.
Proba de examen DOCTRINE BIBLICE este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice disciplinei;
2. Identificarea si interpretarea ideilor de baza ale unui text biblic si
situarea acestuia in context;
3. Interpretarea din punct de vedere doctrinar, a unor afirmatii date si
explicarea acestora in contextul Scripturii;
4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri si idei date;
5. Utilizarea corecta si adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI
1. Autoritatea si inspiratia Scripturii. Importanta Bibliei in viata
crestinului (Thiessen, p. 72 - 79)
1.1. Termeni inruditi
1.2. Teorii inadecvate
1.3. Doctrina biblica a inspiratiei
1.4. Dovezile inspiratiei
2. Natura si atributele lui Dumnezeu (Thiessen, p. 85 - 102)
2.1. Esenta naturii si atributelor
2.2. Atribute nonmorale
2.3. Atribute morale
3. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generala si speciala (Thiessen, p. 9 -
20)
3.1. Revelatia generala
3.2. Revelatia speciala
4. Persoana lui Isus Cristos. Divinitate si umanitate (Ryrie cap. 42, pct.
I - III)
4.1. Dumnezeirea lui Cristos
4.2. Umanitatea lui Cristos
5. Lucrarea lui Cristos. Moartea, invierea si ispasirea (Thiessen, p. 263 -
285)
5.1. Importanta mortii lui Cristos
5.2. Interpretari gresite
5.3. Adevarata semnificatie a mortii
5.4. Sfera de cuprindere a mortii lui Cristos
5.5. Invierea lui Cristos
6. Persoana Duhului Sfant (Ryrie, cap. 59)
6.1. Personalitatea Duhului Sfant
6.2. Dumnezeirea Duhului Sfant
7. Lucrarea Duhului Sfant (Ryrie, cap. 65 - 66)
7.1. Darurile Duhului Sfant
7.2. Umplerea cu Duhul Sfant
8. Originea omului. Caderea si pacatul originar (Ryrie, cap. 31 pct. I -
II, 33)
8.1. Caracteristicile crearii
8.2. Modelul pentru crearea omului
8.3. Caderea omului
9. Pacatul. Natura pacatului. Consecinte (Ryrie, cap. 34 - 35)
9.1. Conceptul biblic despre pacat
9.2. Consecintele pacatului
9.3. Iertarea pacatului
10. Mantuirea. Planul de mantuire in Vechiul si Noul Testament (Ryrie, cap.
48 - 49)
10.1. Consideratii introductive
10.2. Mantuirea in Vechiul Testament
10.3. Mantuirea in Noul Testament
11. Actele de cult ale Bisericii: Botezul si Cina Domnului (Ryrie, cap. 74)
11.1. Introducere
11.2. Botezul
11.3. Cina Domnului
12. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare (Ryrie, cap.
75)
12.1. Semnificatia inchinarii
12.2. Continutul inchinarii
12.3. Ziua de inchinare
BIBLIOGRAFIE:
1. Erickson, J. Millard, Teologie crestina, vol. I - III, Ed. Cartea
Crestina, Oradea, 1998;
2. Ryrie, C. Charles, Teologie elementara, BEE International, Dallas,
Texas, 1993;
3. Truta, Ionel, Doctrinele biblice, Ed. Candela, Arad, 1996;
4. Thiessen, Henry Clarence, Prelegeri de teologie sistematica, Societatea
Misionara Romana, 1986
BISERICA ADVENTISTA DE ZIUA A SAPTEA
LICEELE ADVENTISTE DE ZIUA A SAPTEA
STUDIUL BIBLIEI
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Pentru examenul de bacalaureat 2004, STUDIUL BIBLIEI are statut de
disciplina obligatorie pentru proba E, in cadrul filierei vocationale, profilul
teologic, si disciplina optionala pentru proba F, in cadrul claselor ce au alte
profiluri decat cel teologic.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea termenilor si a notiunilor ce contureaza structura
crestinismului;
2. Interpretarea simbolurilor dintr-un text studiat;
3. Argumentarea aspectelor esentiale ce apartin crestinismului;
4. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in
contexte variate.
III. CONTINUTURI
UNITATEA I
1. Caile de acces catre studiul Apocalipsei.
2. Cele sapte biserici (componentele fiecarei scrisori - fagaduinta, salut,
lauda, repros, sfat si rasplata promisa; interpretarea frazelor simbolice;
perioade istorice).
3. Sigilii si trambite (interpretare si aplicare la experienta personala).
4. Ramasita si criza finala (identificarea bisericii ramasitei;
nemultumirea lui Lucifer; Mihail si ingerii Lui; biruinta Mielului; pregatirea
pentru criza finala).
5. Fiara care semana cu un leopard si Fiara cu coarne ca ale unui miel.
6. Cele trei solii ingeresti (semnificatiile si caracteristicile specifice
fiecarei solii; adevaratul si falsul sigiliu; consecinte ale primirii si
refuzului soliei).
7. Ultimele plagi si babilonul modern.
8. Nunta Mielului si mileniul (necazul cel mare; descrierea cetatii sfinte;
bucuria celor mantuiti si cantarea Mielului).
9. Noul Pamant (un cer nou si un pamant nou; caracteristicile celor
mantuiti; rasplatirea celor mantuiti).
UNITATEA II
10. Natura pacatoasa si pocainta (pacatosul si Hristos; adevarata pocainta;
predarea vointei lui Hristos; relatia dintre pocainta si bucurie; iudeii si
mantuirea; neamurile si mantuirea).
11. Marturisirea si iertarea pacatului (constienta pacatului; credinta si
faptele; credinta si sentimentele).
12. Definirea, experimentarea si efectele sfinteniei.
13. Harul si Legea (Planul de Mantuire; indreptatirea prin credinta).
14. Castigarea bataliei cu noi insine (rastignirea eu-lui).
15. Personalitatea si lucrarea Duhului Sfant (semnificatia umplerii cu
Duhul Sfant).
16. Schimbarea si rezultatele ei practice: responsabilitate civica,
responsabilitate financiara, toleranta si discernamant, apreciere si lauda.
LISTA DE TERMENI/NOTIUNI
TERMENI
Binecuvantat, Biruitor, Biserica, Caldicel, Condamnare, Conducere,
Controversa, Credinta, Criza finala, Curatire, Descoperire, Dragostea dintai,
Evanghelia vesnica, Faradelege, Iertare, Impacare, Inger, Laodiceean, Mangaietor,
Martor credincios, Marturie, Mila, Mileniu, Nastere din nou, Neprihanire, Noul
Pamant, Pacat, Pocainta, Profetie, Redesteptare, Revelatia, Sfintire, Sigiliul,
Transformare, Vointa.
NOTIUNI
Alifie pentru ochi, Ape mari, Aur curatit prin foc, Babilonul cel mare,
Biruitorii fiarei, Biserica Laodiceea, Botez, Cai - prezentati in cartea
Apocalips, Caderea Babilonului, Calauzirea Duhului, Carticica, Cel imbatranit
de zile, Cele patru vanturi, Cer nou, Chipul veacului, Condamnat la moarte,
Darul fara plata, Darul lui Dumnezeu, Darul neprihanirii lui Hristos, Duhul
proorociei, Evanghelie vesnica, Evanghelie, Faptele legii, Femeia curata, Fiara
care se ridica din adanc, Fiara cu zece coarne, Fiara, Fire duhovniceasca, Fire
pamanteasca, Haine albe, Har, Hristos sfarsitul Legii, Icoana fiarei, Izabela,
Implinirea Legii, Indreptatit prin credinta, Ingaduinta crestina, Invatatura
lui Balaam, Legamantul harului, Lege duhovniceasca, Lege fireasca, Legea,
Lucrarea Duhului, Mantuire prin fapte, Mantuirea neamurilor, Martorul
credincios, Mielul cu doua coarne, Mielul lui Dumnezeu, Nastere din nou,
Nadejde, Neprihanire prin credinta, Nunta Mielului, Pacatul, Peceti, Piatra de
poticnire, Plan de mantuire, Plata pacatului, Potrivit Duhului, Rabdarea
sfintilor, Rastignirea eu-lui, Secerisul pamantului, Semn - sigiliu, Sigilare,
Sinagoga Satanei, Slujba duhovniceasca, Solie intreita, Sub har, Sub lege,
Sapte potire, Trambite, Trupul lui Hristos, Vinul maniei lui Dumnezeu.
NOTA:
Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a
reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
DOGMATICA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, DOGMATICA are statut de
disciplina obligatorie pentru proba E, in cadrul filierei vocationale, profilul
teologic, si disciplina optionala pentru proba F, in cadrul claselor care au
alte profiluri decat cel teologic.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea termenilor esentiali si a notiunilor specifice folosite in
Biblie si in dogmatica adventista;
2. Identificarea bazelor biblice a doctrinelor majore ce rezuma declaratia
de credinta a Bisericii Adventiste;
3. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de
comunicare;
4. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in
contexte variate.
III. CONTINUTURI
1. DOCTRINA DESPRE DUMNEZEU
1.1. Biblia - Cuvantul lui Dumnezeu.
1.2. Dumnezeirea - Sfanta Treime.
1.3. Dumnezeu Tatal, Creatorul, Sustinatorul si Stapanul intregii
creatiuni.
1.4. Dumnezeu Fiul cel vesnic, Creator, Mantuitor Intrupat si Judecator.
1.5. Dumnezeu Duhul Sfant, Partas creatiunii, intruparii si rascumpararii.
2. DOCTRINA DESPRE OM
2.1. Creatiunea - opera desavarsita a lui Dumnezeu.
2.2. Omul - chip al lui Dumnezeu; consecintele pacatului.
3. DOCTRINA DESPRE MANTUIRE
3.1. Marea lupta dintre Hristos si Satana.
3.2. Viata, moartea si invierea Domnului Hristos.
3.3. Mantuirea prin credinta in Isus lucrata de Duhul Sfant.
4. DOCTRINA CU PRIVIRE LA BISERICA
4.1. Biserica - Comunitatea credinciosilor, Mireasa lui Isus Hristos.
4.2. Ramasita si misiunea ei.
4.3. Unitatea trupului lui Hristos.
4.4. Botezul - marturie si simbolul unirii cu Hristos.
4.5. Cina Domnului - partasie cu trupul si sangele lui Hristos.
4.6. Darurile si slujbele spirituale.
4.7. Darul profetiei.
5. DOCTRINA DESPRE VIATA CRESTINA
5.1. Legea vesnica a lui Dumnezeu.
5.2. Sabatul - monument al creatiunii si semn al legamantului.
5.3. Administrarea crestina a bunurilor vietii.
5.4. Comportamentul crestin.
5.5. Casatoria si familia crestina.
6. DOCTRINA DESPRE EVENIMENTELE FINALE
6.1. Lucrarea Domnului Hristos in Sanctuarul Ceresc.
6.2. A doua venire a Domnului Isus Hristos.
6.3. Moartea si invierea celor mantuiti si a celor nelegiuiti.
6.4. Mileniul si sfarsitul pacatului.
6.5. Noul pamant - caminul celor mantuiti.
LISTA DE TERMENI/NOTIUNI
TERMENI
A doua venire, Atribute divine, Autor, Biblie, Biserica, Calauzire, Chivot,
Creatiune, Evanghelie, Faradelege, Fiul omului, Indreptatire, Intrupare,
Inviere, Jertfa, Laodiceea, Lege Ceremoniala, Legea Morala, Liberul arbitru,
Logos, Mangaietor, Mantuitor, Mileniul, Nastere din nou, Natura umana, Natura
divina, Personalitate, Planul Mantuirii, Pocainta, Ramasita, Revarsare,
Revelatie, Sabat, Sanctuar, Sfintenie, Sola Scriptura, Solie ingereasca,
Tetelestai, Trinitate Divina, Viata vesnica, Ziua Ispasirii.
NOTIUNI
Atotprezenta, Atotputernicie, Atotstiinta, Biserica invizibila, Chinuri
vesnice, Curatirea Sanctuarului, Daruri duhovnicesti, Desavarsit, Dragostea lui
Dumnezeu, Dreptatea lui Hristos, Duhul Sfant - Inlocuitorul, Duhul Sfant -
Mangaietor, Dumnezeire, Evanghelie, Fagaduinta invierii, Faradelege, Haine
albe, Iertare, Inspiratie, Impacarea, Indreptatirea impartasita, Inlocuitor,
Intrupare, Invierea mortilor, Invierea partiala, Judecata de cercetare, Laodiceea,
Mantuirea prin har, Marturisire, Mesia, Mielul lui Dumnezeu, Mielul, Milenium,
Nastere din nou, Natura, Natura divina, Neschimbator, Pacatul impotriva Duhului
Sfant, Plata pacatului, Ploaia tarzie, Ploaia timpurie, Pocainta, Predare,
Preexistenta, Preotie universala, Profetie, Proorocie, Ramasita, Revarsarea
Duhului Sfant, Revelatie, Revenirea vizibila, Sabat - obicei, Sabatul ca
desfatare, Sabatul ca semn, Sabatul pe noul pamant, Sanctuar, Scaunul de
domnie, Scaunul harului, Semn, Sfanta Scriptura, Sfanta Sfintelor, Sfarsitul
Legii, Sfintenia lui Dumnezeu, Sfintire, Sola Scriptura, Spiritul Profetic,
Suficienta Scripturilor, Taina evlaviei, Transformarea caracterului, Trinitate,
Tronul harului, Viata vesnica, Zi binecuvantata.
NOTA:
Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a
reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
BISERICA PENTICOSTALA
PNEUMATOLOGIE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Pentru examenul de bacalaureat 2004, PNEUMATOLOGIA are statut de disciplina
obligatorie pentru proba E, in cadrul filierei vocationale, profilul teologic,
si disciplina optionala pentru proba F, in cadrul claselor ce au alte profiluri
decat cel teologic.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea si explicarea conceptelor si notiunilor de baza specifice
pneumatologiei;
2. Analiza si interpretarea doctrinelor si simbolurilor teologice;
3. Corelarea cunostintelor religioase cu cele dobandite la alte discipline
de invatamant;
4. Elaborarea unui eseu structurat;
5. Aplicarea invataturii de credinta in rezolvarea problemelor din viata
individului si a comunitatii;
6. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI
1. Doctrina despre Duhul Sfant si locul ei in teologie.
2. Duhul Sfant este o Persoana.
3. Dumnezeirea Duhului Sfant.
4. Simbolurile Duhului Sfant.
5. Denumirile Duhului Sfant.
6. Pogorarea Duhului Sfant la Rusalii.
7. Cele patru lucrari de baza ale Duhului Sfant.
8. Roada Duhului Sfant.
9. Plinatatea Duhului Sfant.
10. Cele noua daruri ale Duhului.
11. Calauzirea Duhului Sfant.
12. Rolul si locul Duhului Sfant in predicarea Evangheliei.
NOTA: Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara,
fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
DOCTRINE BIBLICE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Pentru examenul de bacalaureat 2004, DOCTRINE BIBLICE are statut de
disciplina obligatorie pentru proba E, in cadrul filierei vocationale, profilul
teologic, si disciplina optionala pentru proba F, in cadrul claselor ce au alte
profiluri decat cel teologic.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notiunilor biblice de baza;
2. Interpretarea unui text biblic;
3. Corelarea cunostintelor religioase cu cele dobandite la alte discipline
de invatamant;
4. Elaborarea unui eseu structurat;
5. Aplicarea invataturii de credinta in rezolvarea problemelor din viata
individului si a comunitatii;
6. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI
1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate.
2. Autoritatea si inspiratia Scripturii. Importanta Bibliei in viata
crestinului.
3. Natura si atributele lui Dumnezeu.
4. Invatatura despre Trinitate.
5. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generala si revelatia speciala.
6. Lucrarile lui Dumnezeu. Creatia.
7. Persoana lui Isus Christos. Divinitate si umanitate.
8. Lucrarea lui Isus Christos. Moartea si Invierea Sa
9. Ispasirea realizata de Isus Christos.
10. Originea omului. Caderea si pacatul originar.
11. Pacatul. Natura pacatului si consecintele lui.
12. Planul de mantuire a omenirii.
13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul si cina Domnului.
14. Slujbele din Biserica.
15. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare
NOTA:
Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a
reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
CULTUL MUSULMAN
LEGISLATIE ISLAMICA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, LEGISLATIE ISLAMICA are statut de
disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, si poate fi aleasa
la proba E.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE GENERALE (in limba romana):
1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislatiei Islamice.
(Scopul si obiectul de studiu);
2. Interpretarea cu argumente din Coran si Sunna a notiunii ritualului, a
felurilor si a modurilor de practicare a acestora;
3. Definirea notiunii de "persoana responsabila" si a sarcinilor
ce-i revin acestuia din punct de vedere al Legislatiei Islamice;
4. Insusirea legilor Islamului si metodologia de aplicare a acestora in
viata sociala.
II. COMPETENTE GENERALE (in limba turca):
1. Fikih ilminin terminolojisini, konusunu ve amacini dogru tanimak ve
kullanmak.
2. Kur'an'i Kerim ve Hadisler'den deliller getirerek ibadetin tanimini,
yapilisini ve cesitlerini ogrenmek.
3. Mukellefin tanimini ve gorevlerini ogrenmek.
4. Fikih ilminin konularini ve hukumlerini toplumsal hayatta uygulayabilmek.
III. CONTINUTURI
10. SINIF
KONU 1 FIKIH ILMI
A. Fikihin tanimi, konusu ve amaci
KONU 2. IBADET
A. Ibadetin tanimi ve cesitleri
B. Ibadetin yapilisi amaclari
KONU 3. MUKELLEF VE GOREVLERI
A. Mukellefin gorevleri
KONU 4. TEMIZLIK
A. Hades ve necasetin mahiyeti
B. Abdest
C. Gusul (Boy Abdest)
KONU 5. NAMAZ
A. Namaz vakitleri
B. Namazin farzlari
C. Namazin Vacib ve sunnetleri
KONU 6. NAMAZLARIN KILINISI
A. Bes vakit namaz ve kilinisi
B. Vitir namazi ve kilinisi
C. Cenaze namazi ve kilinisi
C. Cuma namazi ve kilinisi
D. Bayram namazi ve kilinisi
E. Teravih namazi
KONU 7 NAMAZLARLA ILGILI DIGER MESELELER
A. Sehiv, tilavet ve sukur secdeleri
11. SINIF
KONU 8 ORUC
A. Orucun tanimi, onemi, hikmeti ve faydalari
B. Orucun farz olmasi ve cesitleri
C. Orucun sartlari ve hukmu
C. Oruc bozan ve bozmayan seyler
KONU 9 ZEKAT
A. Zekatin tanimi, onem, hikmeti ve faydalari
B. Zeketin tabi olan ve olmayan mallar
C. Zekat verilecek kimseler ve oncelik sirasi
KONU 10 SADAKA
A. Sadaka ve cesitleri
B. Fitir sadakasi
KONU 11 HACC
A. Hacc ve faydalari
B. Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadeti
C. Hacc cesitleri
C. Haccin rukunleri
D. Haccin sartlari
E. Umre
F. Hacc ve umreyle ilgili diger meseleler
KONU 12 KURBAN VE AV
A. Kurbanin mahiyeti ve onemi
B. Kurbanin vacib olamsi ve Kurban edilecek hayvanlar
C. Nezir ve Ahika kurbani
C. Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar.
NOTA:
Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a
reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
PROGRAMA: ISTORIA ROMANILOR
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, Istoria romanilor are statut de
disciplina optionala. Istoria romanilor poate fi aleasa la proba D, la proba E
sau la proba F, in functie de filiera si profilul liceului absolvit.
Proba de examen la Istoria romanilor este o proba scrisa cu durata de 3
ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. intelegerea unor notiuni/concepte istorice:
- utilizarea, in contexte noi, a notiunilor/a conceptelor istorice
mentionate in curriculum;
- corelarea unor notiuni/concepte cu fapte istorice;
2. utilizarea limbajului istoric adecvat in prezentarea si analizarea
faptelor istorice;
3. plasarea faptelor istorice in timp si in spatiu:
- recunoasterea apartenentei unui eveniment/proces la o epoca istorica si
la un spatiu istoric;
4. operarea cu informatii provenite din surse istorice scrise, la prima
vedere:
- recunoasterea, compararea si analizarea unor informatii furnizate de
surse istorice;
- compararea unor opinii diferite despre acelasi fapt istoric;
5. analizarea schimbarilor in societate:
- stabilirea si prezentarea unor asemanari/deosebiri intre fapte istorice;
- recunoasterea si prezentarea unor schimbari intervenite in societate si a
diversitatii surselor schimbarii;
- analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificarilor pe care le
genereaza asupra societatii;
- stabilirea si prezentarea relatiei de cauzalitate in cadrul faptelor
istorice/intre faptele istorice.
III. TEME
1. De la geneza etnica la geneza statala
1.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- etnogeneza
- traditie istorica
1.2 Continuturi:
- Civilizatia si istoria daco-getilor
- Trasaturile civilizatiei romane in Dacia
- Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei
- Constituirea statelor medievale: Transilvania, Tara Romaneasca
(Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea
2. Civilizatia romaneasca in context european, secolele al XV-lea - al
XVII-lea
2.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- autonomie, vasalitate, suzeranitate, independenta, principat
- influente bizantine, influente occidentale
- "feudalism romanesc", "politica de cruciada"
2.2 Continuturi:
- Biserica si Domnia
- Politica externa a voievozilor: Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun,
Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul
*Studiu de caz: Calatori straini despre civilizatia medievala romaneasca
3. Premisele constituirii Romaniei moderne
3.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- traditia romanitatii
- politica hegemonica, statut international, secol fanariot
- formarea natiunii romane, europenizare, drepturi si libertati
cetatenesti, proiect liberal
- anul 1821 in Tara Romaneasca
3.2 Continuturi:
- Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. Criza orientala
- Constiinta nationala si emancipare politica
*Studiu de caz: Drepturile si libertatile cetatenesti la 1848
4. Crearea institutiilor moderne
4.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- legislatie moderna, Constitutie, monarhie constitutionala, colegiu
electoral, corp profesoral, diaspora
- alternanta la guvernare, responsabilitate ministeriala, opozitie
parlamentara
- opera reformatoare a lui Al.I. Cuza
- progresul societatii romanesti dupa cucerirea independentei de stat
4.2 Continuturi:
- Constituirea si consolidarea statului roman modern, 1859 - 1881;
principalele institutii (monarhie, parlament, guvern)
- Statul - agent al modernizarii, pana la primul razboi mondial
- Romanii din afara granitelor
*Studiu de caz (la alegere): Statutul izraelitilor, inainte si dupa
Congresul de la Berlin; Spiru Haret si modernizarea invatamantului romanesc
5. Unitate si diversitate in Romania Mare
5.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- Marea Unire, Romania Mare, stat national unitar
- unificare administrativa, egalitate politica, reformele legislative
- *partid etnic
5.2 Continuturi:
- Romania in timpul primului razboi mondial. Constituirea Romaniei Mari
- Unificarea politica si administrativa
*Studiu de caz (la alegere): Drepturi si libertati democratice in
Constitutia din 1923; Partidele etnice reprezentate in Parlamentul Romaniei
Mari
6. Stat, societate si cultura
6.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- clasa politica, proces electoral, legionarism, comunism, monarhie
autoritara
6.2 Continuturi:
- Noua clasa politica si democratizarea societatii romanesti. Regimul
politic intre 1918 - 1938
- Sfarsitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940
7. Economia si societatea in perioada comunista
7.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- nationalizare, colectivizare, centralism economic, plan cincinal, sovrom
- chiabur, mic burghez, "erou al muncii socialiste"
- confiscarea proprietatii private, "proprietate a intregului
popor"
7.2 Continuturi:
- Contradictiile industrializarii
- Colectivizarea si impactul asupra satului
8. Dominatia ideologica si represiunea politica
8.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- activist, cenzura, proletcultism, dizident, deportare, munca fortata,
rezistenta armata, Securitatea
- "revolutionar de profesie", "dusman al poporului",
"revolutie culturala", "omul nou", "societate
socialista multilateral dezvoltata"
- desfiintarea Bisericii Greco-Catolice
8.2 Continuturi:
- Regimul politic, monopolul ideologic si "productia culturala"
- Securitatea si represiunea politica
- Forme de rezistenta anticomunista
9. Statul si societatea civila, dupa 1989
9.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- caderea regimului comunist
- pluralism politic
- stat de drept, parlament
9.2 Continuturi:
- Institutiile statului de drept
NOTA:
- Abordarea fiecarei teme, din programa de examen, se realizeaza conform
curriculum-ului national (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins;
continuturi; studiu de caz).
- Fiecare dintre termenii istorici-cheie, conceptele, problemele de atins,
din lista de mai sus, va fi abordat din perspectiva competentelor prezentate la
punctul II.
- Termenii istorici-cheie, conceptele, problemele de atins, respectiv
continuturile prevazute cu asterisc (*) si scrise cu litere italice, se
adreseaza NUMAI elevilor de la clasele cu 3 ore saptamanal, filiera teoretica -
specializarea stiinte sociale, filiera vocationala - profilul militar-uman.
- Este recomandat oricare dintre manualele de clasa a XII-a, aprobate prin
ordinele Ministrului Educatiei Nationale si aflate in vigoare in anul scolar
2003 - 2004.
- Toate subiectele vor fi elaborate conform programei de examen si nu
vizeaza continutul unui manual anume.
PROGRAMA: ISTORIA UNIVERSALA
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, Istoria universala are statut de
disciplina optionala. Istoria universala poate fi aleasa la proba E sau la
proba F, in functie de filiera si profilul liceului absolvit.
Proba de examen la Istoria universala este o proba scrisa cu durata de 3
ore.
II. Competente de evaluat
1. intelegerea unor notiuni/concepte istorice:
- utilizarea, in contexte noi, a notiunilor/a conceptelor istorice
mentionate in curriculum;
- corelarea unor notiuni/concepte cu fapte istorice;
2. utilizarea limbajului istoric adecvat in prezentarea si analizarea
faptelor istorice;
3. plasarea faptelor istorice in timp si in spatiu:
- recunoasterea apartenentei unui eveniment/proces la o epoca istorica si
la un spatiu istoric;
4. operarea cu informatii provenite din surse istorice scrise, la prima
vedere:
- recunoasterea, compararea si analizarea unor informatii furnizate de
surse istorice;
- compararea unor opinii diferite despre acelasi fapt istoric;
5. analizarea schimbarilor in societate:
- stabilirea si prezentarea unor asemanari/deosebiri intre fapte istorice;
- recunoasterea si prezentarea unor schimbari intervenite in societate si a
diversitatii surselor schimbarii;
- analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificarilor pe care le
genereaza asupra societatii;
- stabilirea si prezentarea relatiei de cauzalitate in cadrul faptelor
istorice/intre faptele istorice.
III. TEME
Clasa a IX-a:
1. Modele de organizare politica in Grecia Antica
1.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- polis, cetatean, institutii, vot
- spirit civic, democratie directa
- omul in viziunea vechilor greci
- colonizarea greaca, elenismul
1.2 Continuturi:
- Atena si Sparta: viata publica si privata
- Stiinta si arta
2. Roma imperiala
2.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- romanizare, sincretism, interpretatio Romana
- stat universal, *orbis Romanus, frontierele imperiului
2.2 Continuturi:
- Evolutia ideii imperiale
- *Pax Romana
3. Mostenirea imperiala in Europa crestina
3.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- papalitate, *ideologie imperiala, *imperiu unic, putere seculara,
investitura, erezie
- cruciadele
3.2 Continuturi:
- *De la Imperiul Roman la Imperiul Bizantin
- *Ideea de Imperiu in Occident
- Crestinismul: crize si contacte
*Studiu de caz: Ideea de cruciada
Clasa a X-a:
4. Nasterea democratiei nord-americane:
4.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- *boicot, *Declaratia de independenta
- Congres, Constitutia americana
4.2 Continuturi:
- *Razboiul de independenta
- Separatia puterilor in stat: control si echilibru
5. Franta in epoca revolutiei
5.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- revolutie politica, revolutie sociala, democratie reprezentativa, salvare
publica, iacobinism
5.2 Continuturi:
- De la revolutia moderata la domnia terorii
6. Europa napoleoniana
6.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- Concordat, Cod Civil, Blocada Continentala
- miscare nationala
6.2 Continuturi:
- De la Consulat la Imperiu
- Imperiul napoleonian
- Influentele revolutiei franceze si ale epocii napoleoniene asupra Europei
moderne
Clasa a XI-a:
7. Noile ideologii. Liberalism, nationalism, socialism
7.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- Risorgimento, carbonari, Zollverein
7.2 Continuturi:
- Ideologii nationale si actiune politica (unificarea Italiei si a
Germaniei)
8. Europa si lumea la cumpana veacurilor
8.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- pact colonial, societate coloniala, *emigratie, *naturalizare,
*asimilare, *dominion
- "Realpolitik"
8.2 Continuturi:
- Imperiile coloniale
- *Cursa inarmarii si primele conferinte pentru dezarmare
*Studiu de caz: Politica externa a Romaniei la sfarsitul secolului al
XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea
9. Primul razboi mondial
9.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- mobilizare, razboi mondial, razboi industrial, razboi naval
9.2 Continuturi:
- Un nou tip de razboi; mobilizarea populatiei
- *Marile batalii
10. Noua ordine internationala
10.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- pacifism, demilitarizare, *regim de mandat, *reparatii de razboi
- *interventionism, *revizionism, *conciliatorism, *moratoriu
- *zona libera
10.2 Continuturi:
- Noile frontiere si noile state. Formarea statului national unitar roman
- Societatea Natiunilor si politica securitatii colective
11. Al doilea razboi mondial
11.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- Blitzkrieg, genocid
- rezistenta, insurectie
- "razboiul ciudat", razboiul in Pacific
11.2 Continuturi:
- Razboiul total
- Holocaustul
- Victoria Natiunilor Unite. Contributia Romaniei
12. Relatiile internationale postbelice
12.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- *"Cortina de fier"
- politica de securitate, blocurile militare, politica de descurajare
nucleara
12.2 Continuturi:
- O.N.U. si organismele sale
- "Razboiul rece"
13. Constructia europeana
13.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- democratia occidentala, integrare politico-economica, Uniunea Europeana,
Consiliul Europei, Parlamentul Europei, *legislatie europeana, *moneda
europeana, "cetatenia europeana"
13.2 Continuturi:
- Necesitatea si principiile unitatii europene
NOTA:
- Abordarea temelor din programa de examen a claselor a IX-a, a X-a si a
XI-a, se realizeaza conform curriculum-ului national (termeni istorici-cheie,
concepte, probleme de atins; continuturi; studiu de caz).
- Fiecare dintre termenii istorici-cheie, conceptele si problemele de atins
din lista de mai sus va fi abordat din perspectiva competentelor prezentate la
punctul II.
- Termenii istorici-cheie, conceptele si problemele de atins, respectiv
continuturile prevazute cu asterisc (*) si scrise cu litere italice, se
adreseaza NUMAI elevilor de la clasele cu 2 ore saptamanal (clasa a IX-a si a
X-a) respectiv celor cu 3 ore saptamanal (clasa a XI-a).
- Sunt recomandate oricare dintre manualele de clasa a IX-a, a X-a si,
respectiv, a XI-a aprobate prin ordinele Ministrului Educatiei Nationale si
aflate in vigoare in anul scolar 2003 - 2004.
- Toate subiectele vor fi elaborate conform programei de examen si nu vizeaza
continutul unui manual anume.
BACALAUREAT 2004
PROGRAMA DE BIBLIOTECONOMIE
FILIERA VOCATIONALA
PROFIL PEDAGOGIC
SPECIALIZAREA BIBLIOTECAR-DOCUMENTARIST
COMPETENTE DE EVALUAT
1. Valorificarea cunostintelor necesare activitatii in biblioteca scolara
2. Formarea deprinderilor de catalogare si de clasificare a publicatiilor
3. Manifestarea unor comportamente adecvate in relatia cu publicul cititor
4. Organizarea unei biblioteci moderne, care sa corespunda standardelor
europene
______________________________________________________________________________
| 1. Valorificarea cunostintelor necesare activitatii in biblioteca scolara
|
|______________________________________________________________________________|
| Competente specifice | Continuturile invatarii
|
|______________________________________|_______________________________________|
| 1.1 Familiarizarea elevului cu | - Elemente generale de
biblioteconomie|
| notiunile generale de biblioteconomie| si bibliologie
|
| | - Traseul publicatiilor de la intrarea|
| | in biblioteca pana la iesire
|
|______________________________________|_______________________________________|
| 1.2 Realizarea activitatii practice | - Utilizarea eficienta a spatiilor si
|
| in biblioteca | a mobilierului de biblioteca
|
| | - Structura functionala a bibliotecii
|
|______________________________________|_______________________________________|
| 1.3 Realizarea unei bibliografii | - Bibliografii specifice
|
| specifice |
|
|______________________________________|_______________________________________|
| 2. Formarea deprinderilor de catalogare si de clasificare a publicatiilor
|
|______________________________________________________________________________|
| 2.1 Insusirea modalitatilor de | - Colectii: constituire, dezvoltare,
|
| catalogare si de clasificare a | evidenta, conservare
|
| documentelor | - Catalogarea si clasificarea
|
| | documentelor
|
|______________________________________|_______________________________________|
| 2.2 Cunoasterea, respectarea si | - Conservarea publicatiilor
|
| aplicarea normelor de conservare a |
|
| colectiilor | |
|______________________________________|_______________________________________|
| 3. Manifestarea unor comportamente adecvate in relatia cu publicul cititor
|
|______________________________________________________________________________|
| 3.1 Identificarea comportamentului | - Biblioteca - factor de educatie in
|
| adecvat in relatia cu cititorul | scoala
|
|______________________________________|_______________________________________|
| 3.2 Perfectionarea profesionala a | - Relatiile profesionale ale
|
| bibliotecarului | bibliotecarului
|
|______________________________________|_______________________________________|
| 3.3 Relationarea bibliotecii scolare | - Colaborarea bibliotecii scolare cu
|
| cu celelalte institutii implicate | celelalte tipuri de biblioteci
|
| in sfera educatiei |
|
|______________________________________|_______________________________________|
| 4. Organizarea unei biblioteci moderne, care sa corespunda standardelor
|
| europene
|
|______________________________________________________________________________|
| 4.1 Elaborarea unei legislatii care | - Legislatia dupa care functioneaza
|
| sa permita modernizarea si | biblioteca scolara
|
| informatizarea bibliotecii | |
|______________________________________|_______________________________________|
| 4.2 Realizarea informatizarii | - Informatizarea bibliotecii
|
| bibliotecii |
|
|______________________________________|_______________________________________|
| 4.3 Actualizarea fondului de carte | - Dezvoltarea colectiilor bibliotecii
|
| | scolare
|
|______________________________________|_______________________________________|
| 4.4 Crearea unor relatii de | - Colaborarea bibliotecii cu
|
| colaborare cu institutii similare | institutii similare din strainatate
|
|______________________________________|_______________________________________|
PROGRAMA: PEDAGOGIE
FILIERA VOCATIONALA
PROFILUL PEDAGOGIC
SPECIALIZARILE:
- bibliotecar-documentarist
- instructor-animator
- instructor de educatie extrascolara
- pedagog scolar
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
In temeiul Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata cu modificarile si
completarile ulterioare, si in conformitate cu metodologia de organizare si
desfasurare a examenului de bacalaureat, aprobata prin Ordin al ministrului
educatiei si cercetarii nr. ........./2002, absolventii ultimei clase de liceu,
invatamant de zi, filiera vocationala, au dreptul sa sustina examenul de bacalaureat
la disciplinele pedagogice (Pedagogie generala, Didactica, Teoria educatiei,
Pedagogie sociala), in cadrul probei la alegere (proba e) din aria curriculara
specifica profilului pedagogic si specializarilor bibliotecar-documentarist,
instructor-animator, instructor de educatie extrascolara si pedagog scolar.
Prezenta programa selecteaza competentele generale si specifice la a caror
dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin continuturile lor
specifice, si care vor fi evaluate.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
______________________________________________________________________________
| 1. Utilizarea adecvata a unor concepte stiintelor educatiei in diferite
|
| contexte de comunicare |
|______________________________________________________________________________|
| Competente specifice | Continuturile invatarii
|
|______________________________________|_______________________________________|
| 1.1 Analiza conceptelor si a | - Functiile si formele educatiei
|
| relatiilor dintre conceptele | - Finalitatile educatiei (tipuri de
|
| specifice stiintelor educatiei, | finalitati - ideal, scop, obiective)
|
| in scopul interpretarii mesajelor | - Introducere in teoria
|
| cu continut educativ | curriculum-ului (concepte, tipuri de
|
| | curriculum)
|
|______________________________________|_______________________________________|
| 1.2 Elaborarea unor mesaje cu | - Medii educationale - scoala,
|
| continut educativ in scopul | familia, Biserica, mijloacele de
|
| facilitarii comunicarii cu parteneri | informare in masa, organizatiile
|
| educationali - elevi, cadre | nonguvernamentale
|
| didactice, parinti etc. |
|
|______________________________________|_______________________________________|
| 2. Aplicarea conceptelor specifice stiintelor in organizarea unor activitati
|
| educative
|
|______________________________________________________________________________|
| 2.1 Corelarea elementelor de continut| - Organizarea activitatilor educative
|
| ale proiectarii activitatilor | - Proiectarea activitatilor educative
|
| educative cu cerintele acesteia | - (cerinte, continut, etape, metode
|
|______________________________________| si mijloace)
|
| 2.2 Elaborarea intr-o succesiune | - Operationalizarea obiectivelor
|
| logica a etapelor proiectarii | educationale
|
| activitatilor educative | - Functii si forme ale evaluarii
|
| | scolare
|
|______________________________________|_______________________________________|
| 3. Analiza fenomenului educational si a interdependentei dintre factorii
|
| implicati in procesul educational
|
|______________________________________________________________________________|
| 3.1 Descrierea specificului | - Functiile si formele educatiei
|
| fenomenului educational, in scopul | - Sistemul de invatamant
|
| interpretarii relatiilor dintre |
|
| factorii implicati in procesul | |
| educational |
|
|______________________________________|_______________________________________|
| 4. Valorificarea specificului diferitelor forme de educatie in actiunile
|
| educative si de orientare scolara
|
|______________________________________________________________________________|
| 4.1 Identificarea caracteristicilor | - Educatia intelectuala - obiective,
|
| diferitelor tipuri de educatie, in | raportul formativ-informativ
|
| scopul integrarii lor intr-un | - Educatia morala - obiective, metode
|
| demers didactic centrat pe nevoile | specifice, raportul constiinta -
|
| de dezvoltare ale elevilor | conduita morala
|
|______________________________________|_______________________________________|
| 4.2 Formularea unor directii de | - Educatie estetica - obiective
|
| orientare scolara cu ajutorul | - Educatie religioasa - obiective
|
| aspectelor specifice diferitelor | - Educatie fizica - obiective
|
| tipuri de educatie | - Consilierea scolara si
|
| | profesionala - obiective, factorii
|
| | orientarii
|
| | - Socializarea - (mecanisme, functii,
|
| | etape) |
|______________________________________|_______________________________________|
| 4.3 Argumentarea necesitatii | - Educatia permanenta - o necesitate
|
| educatiei permanente in societatea | in lumea contemporana (specific,
|
| actuala | continut, obiective, metode, forme de
|
| | organizare)
|
|______________________________________|_______________________________________|
III. TEME
- PEDAGOGIE GENERALA
1. Functiile si formele educatiei
2. Finalitatile educatiei (tipuri de finalitati - ideal, scop, obiective)
3. Sistemul de invatamant
- DIDACTICA
1. Organizarea activitatilor educative
2. Operationalizarea obiectivelor educationale
3. Introducerea in teoria curriculum-ului (concepte, tipuri de curriculum,
continuturile invatarii)
4. Proiectarea activitatilor educative (cerinte, continut, etape, metode si
mijloace)
5. Functii si forme ale evaluarii scolare
- TEORIA EDUCATIEI
1. Educatia intelectuala - obiective, raportul formativ-informativ
2. Educatia morala - obiective, metode specifice, raportul constiinta -
conduita morala
3. Educatia estetica - obiective
4. Educatia religioasa - obiective
5. Educatia fizica - obiective
6. Consilierea scolara si profesionala - obiective, factorii orientarii
- PEDAGOGIE SOCIALA
1. Educatia permanenta - o necesitate in lumea contemporana (specific,
continut, obiective, metode, forme de organizare)
2. Socializarea - (mecanisme, functii, etape)
3. Medii educationale - scoala, familia, Biserica, mijloacele de informare
in masa
PROGRAMA: PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT
PROBA F - PREGATIRE MILITARA
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN:
In cadrul examenului de bacalaureat - disciplina "Pregatire
Militara" are statut de disciplina optionala pentru elevii din colegii
militare subordonate M.Ap.N, putand fi aleasa in cadrul probei "F".
Exprimarea optiunii elevilor pentru sustinerea probei practice la
disciplina "Pregatire Militara" se face pe fise individuale, in
termenul prevazut de "Regulamentul de organizare si desfasurare a
examenului de bacalaureat" care se depun, in mod obligatoriu la
secretariatul colegiului militar.
Evaluarea elevilor se realizeaza prin sustinerea unei probe practice care
vizeaza competentele si abilitatile de executare a miscarilor, actiunilor si
operatiunilor prevazute in regulamentele militare generale.
La proba practica "Pregatirea Militara" se pot inscrie toti
elevii din colegiile militare care isi asuma intreaga responsabilitate privind
compatibilitatea nivelului de pregatire militara generala cu nivelul
exigentelor impuse de examenul de bacalaureat.
II. COMPETENTE DE EVALUARE:
Pentru sustinerea examenului de bacalaureat la disciplina "Pregatire
Militara", elevul va trebui sa faca dovada urmatoarelor abilitati si
elemente de competenta dobandite la nivel liceal:
- valorificarea capacitatii motrice necesare executarii corecte a
miscarilor specifice instructiei de front individuale, aruncarii cu precizie a
grenadelor de mana si luptei corp la corp cu armamentul portativ (macheta).
- aplicarea corecta si cu siguranta a regulilor si operatiunilor de tragere
cu arma de calibru redus 5,6 mm, in conditiile specifice executarii sedintei a
doua de tragere cu aceasta categorie de armament.
- verificarea deprinderilor privind aplicarea procedeelor expeditive de
masurari in teren, orientarea in teren si indicarea obiectivelor,
intrebuintarea hartilor topografice pentru rezolvarea unor probleme specifice
activitatii militare.
III. CONTINUTURI:
- Instructia de front (I.F.)
- instructia de front fara arma:
- pozitiile fara arma;
- alinierea;
- descoperirea si acoperirea;
- deplasarea militarilor;
- intoarcerile de pe loc;
- oprirea;
- salutul militar, prezentarea onorului de pe loc si din miscare;
- iesirea militarului din formatie, prezentarea in fata
comandantului si intrarea in formatie;
- prezentarea militarului in fata comandantului, in incaperi.
- pozitii pentru lupta; aruncarea grenadelor; lupta corp la corp.
- Topografie militara (T.M.)
- procedee expeditive de masurare in teren:
- determinarea expeditiva a distantelor in teren;
- determinarea expeditiva a inaltimilor si detaliilor de teren;
- determinarea expeditiva a unghiului de panta, caracteristicilor
cursurilor de apa si paduri;
- orientarea in teren si masurarea obiectivelor fara harta;
- determinarea punctelor cardinale dupa astri si prin alte procedee;
- descrierea busolei si reguli de intrebuintare;
- determinarea punctelor cardinale cu busola;
- determinarea azimutului unei directii;
- deplasarea dupa azimut.
- probleme ce se rezolva in teren, cu ajutorul hartii:
- orientarea in teren cu harta;
- procedee de orientare a hartii si stabilire a locului de statie;
- deplasarea in teren dupa harta.
- Instructia tragerii (I.T.)
- cunoasterea si intrebuintarea armei de tir cu calibru redus 5,6 mm:
- destinatie, caracteristici tehnico-tactice, parti componente,
functionare, manuire, intretinere si pastrarea armei;
- demontare, montare, rolul partilor componente in functionarea
armei; incidente de tragere si remedierea lor; controlul si pregatirea pentru
tragere; cunoasterea munitiei;
- reguli si operatiuni de tragere cu arma de tir cu calibru redus (5,6
mm);
- reguli si masuri de siguranta pe timpul executarii sedintelor de
tragere;
- executarea sedintei a doua de tragere cu arma de tir cu calibru redus
(5,6 mm);
IV. PRECIZARI PRIVIND ORGANIZAREA SI DESFASURAREA PROBEI
In cadrul probei, fiecare candidat va rezolva minimum doua probleme la
"Instructia de Front" si "Topografie Militara" si va
executa obligatoriu sedinta a doua de tragere cu arma de tir cu calibru redus
5,6 mm.
Evaluarea candidatilor se executa de catre o subcomisie formata din 2 - 3
ofiteri cu experienta in domeniu, propusi de Statul Major al Fortelor Terestre.
Candidatii vor fi repartizati in grupe, iar ordinea de sustinere a probelor
nu este obligatorie, ea fiind stabilita de membrii subcomisiei pentru
disciplina "Pregatire Militara" si aprobata de presedintele comisiei
examenului de bacalaureat din colegiul militar.
Toate probele se organizeaza si desfasoara in spatii delimitate prin
marcaje vizuale, unde au acces numai examinatorii, candidatii si delegatii
M.E.C.T.
Punctele obtinute in urma executarii sedintei a doua de tragere cu arma de
tir cu calibru redus (5,6 mm) se transforma in note astfel: 28 - 30 p = 10; 25
- 27 p = 9; 22 - 24 p = 8; 20 - 21 p = 7; 17 - 19 p = 6; 15 - 16 p = 5; sub 15
p = 4.
Media finala (MF) se calculeaza aplicandu-se formula:
IF + TM + 2IT
MF = ---------------
4
PROGRAMA: ISTORIA MUZICII
ISTORIA BALETULUI
ISTORIA TEATRULUI
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, istoria muzicii, teatrului si
baletului constituie proba la alegere din aria curriculara specifica profilului
si specializarii din cadrul filierei vocationale si constituie proba scrisa.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
Istoria muzicii, teatrului si baletului se inscrie in randul disciplinelor
de stricta specialitate, ce se adreseaza elevilor de la liceele de arta.
Competentele de evaluat:
- utilizarea notiunilor istorice specifice mentionate in curriculum;
- corelarea unor notiuni cu fapte istorice;
- interpretarea unor evenimente istorice marcante si prezentarea
personalitatilor epocii respective care au condus la dezvoltarea artelor;
- recunoasterea, si analizarea unor informatii furnizate de surse istorice;
- compararea unor opinii diferite privind incadrarea stilistica a
creatorilor reprezentativi;
- descrierea si explicarea unor fapte si fenomene istorice prin raportarea
la curentul epocii respective;
- utilizarea corecta si adecvata a limbajului specific;
- operarea cu analogii stilistice si creative intre arte, in perspectiva
interdisciplinara;
III. CONTINUTURI
1. Programa pentru istoria muzicii
A. Istoria muzicii universale
Continuturi:
1. Antichitatea greco-romana: semnificatie privind evolutia ideilor
estetice in cadrul spiritualitatii europene.
2. Cultura muzicala medievala bizantina; importanta acesteia privind
specificul muzicii ortodoxe la romani. Evolutia gandirii muzicale a Evului
Mediu in apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, pana la
momentul aparitiei polifoniei (Ars antiqua). Muzica laica a Evului Mediu
creatia muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri.
3. Renasterea muzicala (caracteristici si cronologia perioadei) debutul
epocii moderne in spiritualitatea europeana; dezvoltarea profesionalismului;
genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars
nova", scoala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanti, importanta).
Aparitia operei. Camerata florentina si Monteverdi.
4. Stilul instrumental concertant in creatia secolului al XVII-lea si
inceputul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.
Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creatia instrumentala,
importanta temperantei sonore, creatia vocal-instrumentala de opera baroca
(Purcelle, Haendel).
5. Premise ale aparitiei clasicismului muzical (D. Scarlatti, fiii lui J.S.
Bach, Scoala de la Mannheim). Forma de "sonata" (semnificatie)
evolutia simfoniei si a cvartetului clasic (J. Haydn); muzica simfonica si de
opera (W.A. Mozart); simfonismul, sinteza clasica, premise romantice (L. van
Beethoven).
6. Romantismul: incadrarea in epoca, trasaturi generale, forme si genuri
predilecte, evolutia si perfectionarea instrumentelor, importanta pianului,
virtuozitatea instrumentala. Scolile muzicale nationale; compozitori
reprezentativi (cu precadere Fr. Schubert, H. Berlioz, R. Schumann, F. Chopin,
Fr. Liszt, J. Brahms, P.I. Ceaikovski, G. Verdi, R. Wagner).
7. Diversitatea stilistica la sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec.
XX; impersionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi (in
special C. Debussy, R. Strauss, A. Schonberg si noua scoala vieneza). Avangarda
muzicala contemporana; multitudinea orientarilor stilistice ale secolului
nostru (de la neoclasicism la muzica concreta si electronica; aleatorismul,
constructivismul, sisteme muzicale de sinteza, compozitori reprezentativi I.
Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J.
Cage s.a.).
B. Istoria muzicii romanesti
1. G. Enescu - creator si interpret; national si universal in opera
compozitorului
2. Creatori romani in perioada interbelica (M. Jora, P. Constantinescu
s.a.)
3. Directii si semnificatii in creatia muzicala romaneasca din a doua
jumatate a sec. XX (A. Stroe, St. Niculescu, I. Olah, A. Vieru, W. Berger s.a.)
4. Genuri muzicale predilecte (coral, cameral, simfonic, opera) in muzica
secolului XX si compozitori reprezentativi.
NOTA:
Pentru anul scolar 2003 - 2004, structura de subiecte pentru disciplina
Istoria muzicii si Istoria teatrului va contine obligatoriu si minimum un item
reprezentand fragmente muzicale/literare de referinta din lucrarile
compozitorilor/dramaturgilor indicati in programa de bacalaureat, pentru a fi
recunoscute in sistem grila.
2. Programa pentru istoria baletului
Continuturi:
1. Dansul in Grecia Antica:
- dansul alaturi de muzica si poezie
- felurile dansului antic grecesc
2. Nasterea si fundamentarea baletului
- Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XIV-lea. Academia de
dans; Lully, Moliere - comedia balet.
3. J.G. Noverre - reformator si teoretician al baletului "Scrisori
despre dans si balete".
4. Baletul in epoca romantica
- climatul romantic; F. Taglioni, "La Silphide". Caracterele
artei noi. F. Elsser, C. Grisi si "Gissele". Rolul celor trei
dansatoare in evolutia baletului.
- J. Perrot, J. Mazilier, A.S. Saint-Leon, C. Blasis. Caracterele baletului
in perioada romantica pana la sfarsitul sec. XIX in Franta, Italia, Danemarca.
- A. Bournonville. Baletul in Rusia. Infiintarea scolilor imperiale si
regale de dans. Coregrafi.
- P.I. Ceaikovski si noua orientare in muzica de balet: "Frumoasa din
padurea adormita", "Lacul lebedelor", "Spargatorul de
nuci".
- Marius Petipa, personalitate artistica si creatoare.
5. Precursorii modernismului si contributia lor la dezvoltarea baletului
- Loie Fuller, Isadora Duncan, E. Dalcroze
6. S. Diaghilev si "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori,
interpreti, baletele.
7. Perioada experimentala in baletul contemporan.
- suprarealismul in balet. I. Stravinski, Serge Lifar si neoclasicismul.
8. Expresionismul german.
- premisele aparitiei curentului artistic
- reprezentantii expresionismului si discipolii acestora
9. Baletul post-modern. Baletul contemporan.
- tehnica, expresie in baletul american, olandez. Coregrafi si interpreti.
10. Baletul in Romania:
- evolutie, coregrafi, compozitori, interpreti
- Floria Capsali - fondator de scoala nationala
- balete romanesti
PROBA PRACTICA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, proba practica pentru muzica, coregrafie
si teatru constituie proba la alegere din aria curriculara specifica profilului
si specializarii din cadrul filierei vocationale.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
- redarea corecta a textului/partiturii, cu elementele tehnice, stilistice
si interpretative ale repertoriului; elaborarea fundamentului teoretic al
repertoriului specific
- realizarea calitatii artistice in interpretarea repertoriului specific
profilului studiat;
- valorificarea potentialului personal si creativ in actul interpretativ;
- comunicarea artistica in perspectiva relatiei interpret - public
3. Programa pentru proba practica
MUZICA
I. Sectia instrumentala
- A) un studiu - cel putin la nivelul clasei a XII-a;
- B) doua lucrari la alegere, diferite ca stil, caracter, forma - cel putin
din programa clasei a XII-a;
- C) citire la prima vedere - minimum 12 masuri, la nivelul clasei a XII-a.
Proba C) se va desfasura astfel:
In ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin
jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare instrument, subiectele vor fi
de acelasi nivel. In ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele
pregatite de comisie.
Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A si B), se
va tine cont de urmatoarele criterii:
- fidelitatea respectarii textului
- realizare tehnica
- realizare stilistica
- expresivitate, creativitate (nota personala)
Aprecierea se va face conform baremului probei
Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
- fidelitatea respectarii textului (cel putin la nivel mediu)
- realizare tehnica (cel putin la nivel mediu)
- realizare stilistica
Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de maximum 30 de minute.
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale,
fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
II. Sectia teoretica
A) Auz muzical
- 1 interval simplu consonant si disonant
- 1 interval compus (pana la cvintadecima inclusiv)
- 1 trison in pozitie stransa
- 1 trison in pozitie larga
Pentru evaluarea probei A), recunoasterea corecta a intervalelor se poate
realiza din trei incercari. Fiecare interval recunoscut, va fi apreciat conform
baremului probei.
B) Solfegiu la prima vedere, de 12 masuri de 4 sau 3 timpi, in cheile sol
si fa, in tonalitati cu maximum 3 alteratii constitutive, cu salturi de maximum
decima mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic:
sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii si modulatii pasagere
la tonalitati apropiate - o cvinta ascendenta, respectiv descendenta, la
relativa, la omonima.
Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
Pentru evaluarea probei B), se va tine cont de urmatoarele criterii:
- intonarea corecta
- executia corecta din punct de vedere ritmic
- analiza corecta din punct de vedere teoretic
Aprecierea se va face conform baremului probei.
C) Dicteu:
1) dictat melodic de 12 masuri, de complexitate si continut similare celor
de la proba de solfegiu;
2) dictat armonic la 4 voci de 8 masuri, in tonalitati majore, cu maximum 2
alteratii constitutive, cu acorduri placate, cu valori de patrimi, doimi si
note intregi.
Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
- notarea corecta a inaltimilor
- notarea corecta a duratelor
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Pentru candidatii Sectiei Teoretice, timpul maxim alocat fiecarui candidat
este dupa cum urmeaza:
- proba A) 5 minute
- proba B) 15 minute
- proba C) 2 ore
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale,
fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
III. Sectia canto
A) trei lucrari cuprinzand o arie antica, un lied si o piesa romaneasca in
tonalitatea si limba originala;
B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 sau
2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale
simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile
(triolete, sincope, contratimpi).
C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A), se va
tine cont de urmatoarele criterii:
- fidelitatea respectarii textului
- realizare tehnica
- realizare stilistica
- expresivitate, creativitate (nota personala)
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Proba B) se va desfasura astfel:
In ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin
jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi
de acelasi nivel. In ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele
pregatite de comisie.
Pentru sectia canto clasic, comisia va fi alcatuita dintr-un profesor de
specialitate canto si un profesor de teoria muzicii.
Pentru evaluarea probei B) si C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
- intonarea corecta
- executia corecta din punct de vedere ritmic
- analiza corecta din punct de vedere teoretic
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale,
fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
IV. Sectia canto popular
A) trei lucrari cuprinzand o doina/balada si 2 melodii populare in ritmuri
diferite din zona de provenienta a candidatului.
B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 sau
2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale
simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile
(triolete, sincope, contratimpi).
C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A), se va
tine cont de urmatoarele criterii:
- fidelitatea respectarii textului
- realizare tehnica
- realizare stilistica
- expresivitate, creativitate (nota personala)
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Proba B) se va desfasura astfel:
In ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin
jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi
de acelasi nivel. In ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele
pregatite de comisie.
Pentru evaluarea probei B) si C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
- intonarea corecta
- executia corecta din punct de vedere ritmic
- analiza corecta din punct de vedere teoretic
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Pentru candidatii sectiei Canto (clasic si popular), timpul maxim alocat
fiecarui candidat, este dupa cum urmeaza:
- proba A) 20 de minute
- proba B) si C) 15 minute
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale,
fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
4. Programa pentru proba practica
COREGRAFIE
Pentru candidatii grupei a)
A) Repertoriu - fragmente coregrafice din repertoriul coregrafilor W.
Forsyte, J. Kilian, Mat - Ek. Elevul va interpreta partitura din biletul extras
la examen si va analiza teoretic forma, continutul si integrarea acesteia in
spectacolul din care face parte.
Pentru candidatii grupei b)
A) Repertoriu - variatii clasice. Din repertoriul de trei variatii clasice
impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen si va analiza
teoretic forma, continutul si integrarea acesteia in spectacolul din care face
parte. Variatiile impuse sunt:
Fete: P. I. Ceaikovsky: "Frumoasa din padurea adormita" -
actul I
L. Minkus: "Don Quijote" - actul III
A. Adam: "Gissele" - actul I (varianta Gisselei)
Baieti L. Minkus: "Don Quijote"- actul III
R. Drigo: "Corsarul " - actul II
P. I. Ceaikovsky "Lacul lebedelor" - actul III
Pentru evaluarea probei practice pentru coregrafie, atat pentru candidatii
grupei a), cat si pentru candidatii grupei b) se va tine cont de urmatoarele
criterii:
- tehnic - gradul de dificultate al executiei
- artistic - fidelitate stilistica, expresivitate, muzicalitate
- analiza corecta din punct de vedere teoretic
Pentru candidatii sectiei Coregrafie (grupa a si b), timpul maxim alocat
fiecarui candidat este de 20 de minute.
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale,
fara rotunjire, din notele acordate la proba A.
Notele acordate la probele A, B, C pentru muzica, respectiv A, pentru
coregrafie, precum si nota finala a probei practice sunt consemnate in
borderouri cu rubricatie corespunzatoare specialitatii. Aceste documente vor fi
pregatite de catre comisia de examen, inainte de inceperea probei practice.
NOTA:
Probele practice pentru muzica, coregrafie si teatru nu se sustin cu
public.
La probele practice nu se admit contestatii, cu exceptia probei scrise la
dicteu melodic si armonic.
Inspectoratele scolare vor asigura conditii adecvate desfasurarii probelor
practice.
1. PROGRAMA: ISTORIA TEATRULUI
Licee de muzica, coregrafie si arta teatrala
A. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL
Continuturi:
1. Antichitatea greaca:
- tragedia, la alegere o opera: - Eschil - "Orestia"
- "Prometeu inlantuit"
- Sofocle - "Oedip Rege"
- "Antigona"
- Euripide - "Medeea"
- comedia - Aristofan - "Broastele"
2. Teatrul latin - Plaut - "Ulcica" si "Soldatul
fanfaron" - la alegere
3. Teatrul medieval - Misterele
4. Comedia dell'Arte
Renasterea
5. Lope de Vega - "Fantana turmelor" si "Cainele
gradinarului" - la alegere
6. William Shakespeare - drama istorica - "Richard al III-lea"
Hamlet
- comedia fantastica "Visul unei nopti de
vara"
7. Clasicismul francez - Corneille - "Cidul"
- Racine - "Fedra"
- Moliere - "Avarul" si "Don
Juan" - la alegere
8. Teatrul secolului al XVIII-lea - Marivaux - o piesa
- Beaumarchais - o piesa
9. C. Goldoni - "Hangita" si "Sluga la doi stapani" -
la alegere
10. Teatrul romantic - V. Hugo - "Hernani"
11. Comedia sociala rusa la inceputul secolului al XIX-lea - N. Gogol -
"Revizorul"
12. Teatrul realist - A. P. Cehov "Pescarusul"
- B. Show - "Pygmalion"
- H. Ibsen - "Nora"
13. Strindberg - "Dansul Mortii" si "Domnisoara Julia",
la alegere
14. Teatrul contemporan
a) teatrul poetic - J. Giradoux - "Electra"
b) teatrul absurdului - Eugen Ionescu - "Cantareata cheala"
c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se intrupeaza
Electra"
B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC
Continuturi:
1. Inceputurile dramaturgiei romanesti - secolul al XIX-lea
- Vasile Alecsandri - "Chirita in provintie"
2. B.P. Hasdeu - "Razvan si Vidra"
3. Al. Davila - "Vlaicu-Voda"
4. I.L. Caragiale - "O scrisoare pierduta"
5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare"
6. T. Musatescu - "Titanic vals"
7. C. Petrescu - "Jocul ielelor" si "Act venetian", la
alegere
8. L. Blaga - "Mesterul Manole"
9. M. Sebastian - "Steaua fara nume"
10. M. Sorescu - "Raceala"
11. T. Mazilu - "Prostii sub clar de luna"
Bibliografie
Istoria teatrului universal - Ovidiu Dramba
Istoria culturii si civilizatiei - Ovidiu Dramba
Istoria teatrului universal - Ion Zamfirescu, vol. I - III, Ed. Pentru
Literatura Universala
Istoria teatrului universal - Vido Pandolfi, vol. I - IV, Ed. Meridiane
Termeni-cheie ai analizei teatrului - Anne Ubersfeld, Ed. Institutului
European, 1999
Panorama dramaturgiei universale - Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999
Istoria teatrului romanesc - Mihai Vasiliu
Istoria literaturii universale - Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, vol.
I, E.D.P.
Istoria teatrului in Romania, vol. I - III, Ed. Academiei, 1965, Bucuresti
Teatrul romanesc - Ioan Masoff, Ed. Pentru Literatura
Istoria literaturii dramatice romanesti si a artei spectacolului - Virgil
Bradateanu, E.D.P., 1979, Bucuresti
* Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate
2. Programa: ARTA ACTORULUI
A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura alba, lectura logica,
nuantare in functie de diferite stari psihice indicate de comisie).
B. Improvizatie libera cu 1 - 3 obiecte si o stare sufleteasca. Obiectele
vor fi alese din numarul de obiecte fixate de comisie.
C. Recital din texte cuprinse in repertoriul personal (maximum 5 texte,
diferite ca gen literar).
Proba A. si B. se va desfasura astfel:
In ziua probei, comisia elaboreaza, fixeaza si pregateste textele la prima
vedere, numarul de obiecte, precum si starea sufleteasca care le vor insoti.
Subiectele vor fi de acelasi nivel. In ziua examenului, candidatul va extrage
un bilet din cele pregatite de comisie.
Proba C se va desfasura astfel:
Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie,
dupa care va analiza teoretic textul prezentat (gen literar, integrarea
acestuia in spectacol - dupa caz, personaje).
Pentru evaluarea probelor practice, respectiv A, B, C, se va tine cont de
urmatoarele criterii:
- prezenta scenica (incadrarea in perspectiva intr-un anumit gen de erou,
unitatea psiho-fizica in actiune)
- expresivitatea vorbirii (dictie, respiratie, calitatea vocii, capacitatea
de nuantare logica si afectiva)
- aptitudini scenice (capacitatea de improvizare a actiunilor scenice,
imaginatie repertoriu, nota personala).
Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de 20 de minute.
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale,
fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
Notele acordate la probele A, B, si C, precum si nota finala a probei
practice sunt consemnate in borderouri cu rubricatie corespunzatoare
specialitatii. Aceste documente vor fi pregatite de catre comisia de examen,
inaintea inceperii probei practice.
NOTA:
Probele practice pentru muzica, teatru si coregrafie nu se sustin cu
public.
La probele practice nu se admit contestatii, cu exceptia probei scrise la
dicteu melodic si armonic.
Inspectoratele scolare vor asigura conditii adecvate desfasurarii probelor
practice.
PROGRAMA: STUDIUL FORMELOR SI DESENUL
A. ARTE PLASTICE SI DECORATIVE
1. Organizarea unei suprafete folosind contraste valorice.
Contraste cantitative si calitative. Echilibrarea petelor. Aplicatii
(studiul figurii umane, mulaj gips).
2. Valoratia, mijloc de expresie a volumului. Relatia plan - valoare;
despre pasaj. Importanta pasajului in scurgerea volumului. Trepte in inaltime
spre alb si profunzime spre negru. Se vor urmari probleme de paginatie,
raportul dintre obiectul studiat si suprafata inconjuratoare. Portret
compozitional cu maini.
3. Raportul dintre obiectul studiat si ambient. Rezolvarea compunerii
spatiului plastic. Portret compozitional cu maini.
4. Constructia pe baza observatiei formelor morfologice ale corpului
omenesc. Constructia va avea in vedere arhitectura detaliului anatomic. Cap de
expresie
5. Articulari de forme anatomice. Articulare. Cap - gat - torace. Cap de
expresie
6. Expresia figurii umane. Nuantarii expresive a liniei si valorilor. Cap
de expresie
7. Constructia figurii umane folosind linia modulata si expresia volumului.
Se vor urmari cu insistenta experimentarea potentelor expresive ale liniei.
8. Linia si pata, mijloc de expresie plastica in studiul figurii umane. Se
va realiza un studiu dupa model viu, figura intreaga, imbracata, asezat intr-o
ambianta compusa de profesor.
9. Linia si valoarea, mijloace plastice in studiul constructiei corpului
uman. Studiu organizat pe contraste, urmarindu-se descifrarea formelor mari anatomice,
realizarea articularii acestor forme si sugerarea expresiva a formelor prin
linie si pata.
10. Linia de constructie, linia expresiva si valoarea, mijloace de
realizare a studiului corpului uman.
B. CLASE DE ARHITECTURA ARTE AMBIENTALE SI DESIGN
1. Valoarea, mijloc de sugerare a volumului
Pe pretextul unei naturi statice complexe se va realiza o lucrare in care
elevii vor sugera volumele obiectelor din natura, urmarind, totodata,
caracterul de echilibru static al lucrarii.
2. Constructia si valoratia mijloace de studiu. Aplicatie avand ca pretext
mulaje de gips. Se va evidentia ritmul proportiilor care stabilesc caracterul
formelor studiate si expresivitatea liniei si valorilor.
3. Compunerea simetrica fata de o axa. Aplicatie la un grup limitat de
forme geometrice (5 - 7) regulate. Acorduri si contraste valorice.
4. Crearea unei compozitii cu o semnificatie data. Studiu dupa natura,
aplicat la un grup de obiecte diferite ca structura, textura, utilitate si
forma.
5. Constructia umbrei proprii si a umbrei purtate. Studiu aplicat unui
ansamblu de forme geometrice dat. Se va solicita valorarea indicandu-se doua
surse de lumina si precizandu-se directia lor.
6. Compunerea unui spatiu bidimensional dat utilizand contrastele de forma
si valorice. Sectionarea unui obiect solid dat si utilizarea formei rezultate
ca modul decorativ.
7. Alcatuirea unui obiect compozit din elemente disparate. Se vor utiliza 5
din urmatoarele corpuri geometrice: tetraedru, cub, prisma, piramida, con,
cilindru si sfera.
8. Compozitie cu volume. Poliedre regulate si sectiuni ale acestora.
C. SEMINARII TEOLOGICE - CLASE DE PATRIMONIU
1. Constructia figurii umane prin linie si valoare aplicata la portret in
canon bizantin.
2. Linia si pata, mijloc de expresie plastica in studiul figurii umane. Se
va realiza un studiu dupa model viu, realizat in viziune bizantina, imbracata,
asezat intr-o ambianta compusa.
3. Studiul structurilor. Aplicarea cunostintelor capatate la studiul elementelor
plastice, nuantarea valorilor. Se vor urmari ritmurile formelor folosite in
vestimentatia bizantina.
4. Linia si valoarea, mijloace plastice in studiul constructiei corpului
uman. Studiu organizat pe contraste, urmarindu-se descifrarea formelor mari
anatomice. Realizarea articularii detaliilor si sugerarea expresiva a volumelor
prin pata valorica. Tratare in viziune bizantina
5. Constructia si valoarea (dupa cap model viu). Se va insista asupra
nuantarii treptelor valorice, impusa de canonul bizantin.
6. Linia de constructie, linia expresiva si valoarea, mijloace de realizare
plastica a figurii umane. Portret compozitional cu maini.
ISTORIA ARTEI SI ARHITECTURII
1. Civilizatia Greciei Antice. Conditii geo-istorice si culturale ale
evolutiei artistice, domenii de manifestare: arhitectura, sculptura, ceramica,
epoci artistice, personalitati si opere reprezentative.
2. Civilizatia Romei Antice. Conditii geo-istorice si culturale ale
evolutiei artistice; premise si influente din arta etrusca; domenii de
manifestare: arhitectura, sculptura, pictura si mozaic; arta romana
provinciala.
3. Renasterea in Italia. Dezvoltarea artelor plastice in Quattracento -
domenii de manifestare: arhitectura (caracteristici generale; programe,
personalitati si opere reprezentative); sculptura (genuri, personalitati si
opere reprezentative); pictura (genuri), prezentare generala a scolii
florentine si venetiene, personalitati apartinand diverselor scoli artistice si
opere literare reprezentative.
4. Renasterea in Italia. Dezvoltarea artelor plastice in Cinquencento -
Caracteristici ale Renasterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectura
(personalitati si opere reprezentative); sculptura (personalitati si opere
reprezentative); pictura (personalitati si opere reprezentative) prefigurarea
tendintelor artistice ulterioare.
5. Renasterea in Tarile de Jos. Conditii geo-istorice; caracteristici
fundamentale ale picturii; personalitati si opere reprezentative.
6. Arta bizantina. Caracteristici generale (arhitectura, sculptura,
pictura, arte decorative). Particularitatile artistice in spatiului cultural
romanesc.
7. Secolul al XVII-lea in arta europeana.
a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectura, sculptura, pictura, arte
decorative). Barocul in spatiul cultural romanesc.
8. Secolul al XVIII-lea in arta europeana. Clasicism si Romantism
(arhitectura, sculptura, pictura).
9. Secolul al XIX-lea in arta europeana. Impresionismul - Premise artistice
(Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului,
reprezentanti si opere.
10. Pictura postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artisti
si opere reprezentative. Directii artistice deschise de pictura postimpresionista
(cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile
1900, rationalism, constructivism, arta abstracta.)
11. Arta europeana in secolul XX. Principalele curente europene in pictura
de avangarda: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta
abstracta.
12. Arta romaneasca in secolele XIX si XX. Personalitati marcante care au
contribuit la evolutia artei romanesti, influente artistice europene: Nicolae
Grigorescu, Ion Andreescu, Stefan Luchian, Gheorghe Petrascu, Theodor Pallady,
Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiata, Camil Ressu, Francisc Sirato,
Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion
Tuculescu, Dimitrie Paciurea, Constantin Brancusi, Ion Jalea, Romul Ladea,
Cornel Medrea, Gheorghe Anghel.
PROGRAMA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT
INVATAMANT SPORTIV
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, disciplina de invatamant Educatie
Fizica si Sport are statut de disciplina obligatorie pentru toti elevii din
invatamantul sportiv.
Proba Pregatire Teoretica Sportiva, sustinuta din "Teoria si metodica
pregatirii sportive de performanta" este o proba scrisa.
Elevii din invatamantul sportiv vor opta pentru una dintre cele doua probe:
proba teoretica (scrisa) sau proba practica.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
- Nivelul pregatirii teoretice si metodice de specialitate al elevilor.
III. CONTINUTURI - Conform Ghidului metodologic de aplicare a programei
scolare "Pregatire teoretica sportiva"
CLASA a IX-a
- Sportul - fenomen social
- Jocurile Olimpice
- Conceptele (categoriile) fundamentale ale domeniului
- Continutul antrenamentului sportiv
- Factorii favorizanti ai capacitatii de performanta
- Mijloace de control si autocontrol al evolutiei individului
- Notiuni de igiena sportiva
- Regimul alimentar
- Protectia individuala
CLASA a X-a
- Termeni de specialitate
- Deprinderi si priceperi motrice
- Sistemul mijloacelor antrenamentului sportiv
- Exercitiul fizic - principalul mijloc al antrenamentului sportiv
- Calirea organismului
- Oboseala
- Refacerea dupa efort
- Factorii care prejudiciaza starea de sanatate si capacitatea de
performanta
CLASA a XI-a
- Motricitatea generala
- Efortul in antrenamentul sportiv. Marimea, orientarea si caracterul
efortului.
- Metode si procedee de antrenament pentru dezvoltarea calitatilor motrice
bazate pe relatia efort - odihna
- Aparatura, metode, procedee de investigatie medico-sportiva
- Lectia de antrenament sportiv
- Pregatirea biologica pentru concurs
- Pregatirea psihologica pentru concurs
CLASA a XII-a
- Selectia sportiva
- Forma sportiva
- Structura antrenamentului sportiv
- Adaptarea si antrenamentul sportiv
- Forme speciale de organizare a pregatirii sportive
- Evaluarea antrenamentului sportiv
- Refacerea dupa concurs
Forma probei de evaluare este de lucrare scrisa, timpul acordat fiind de 3
ore.
PROGRAMA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT
INVATAMANT SPORTIV
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, disciplina de invatamant Educatie
Fizica si Sport are statut de disciplina obligatorie pentru elevii din
invatamantul sportiv.
Proba de maiestrie sportiva este proba practica.
Elevii din invatamantul sportiv vor opta pentru una dintre cele doua probe:
proba practica sau proba teoretica (scrisa).
II. COMPETENTE DE EVALUAT
- Nivelul de maiestrie sportiva dobandit de elevi la disciplina/proba
sportiva studiata.
III. CONTINUTURI
Nivelul global de performanta:
- Pregatirea fizica generala;
- Pregatirea fizica specifica disciplinei/probei sportive;
- Pregatirea tehnico-tactica specifica disciplinei/probei sportive;
- Cunoasterea, respectarea si aplicarea prevederilor regulamentului
specific disciplinei/probei sportive;
IV. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN
La toate disciplinele/probele sportive, elevii sunt evaluati pe baza unui
test de maiestrie sportiva care poate cuprinde una sau mai multe probe
evaluatorii.
NOTA:
Disciplinele sportive, probele sportive, probele evaluatorii si baremele la
maiestrie sportiva sunt cuprinse in brosura "Evaluarea Probei de Maiestrie
Sportiva la Examenul de bacalaureat", elaborata de D.G.I.P. - S.N.E.E.
PROGRAMA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de bacalaureat 2004, disciplina de invatamant cuprinsa
in aria curriculara Educatie Fizica si Sport are statut de disciplina optionala
pentru elevii din liceele de alte profiluri decat cele cu program sportiv.
La proba practica Educatie Fizica si Sport se pot inscrie toti elevii din
liceele apartinand tuturor filierelor, profilurilor si specializarilor,
indiferent de numarul orelor de specialitate alocate prin planurile-cadru de
invatamant.
Elevii care opteaza pentru aceasta proba isi asuma intreaga
responsabilitate privind compatibilitatea nivelului propriu de pregatire
sportiva cu nivelul exigentelor impuse de examenul de bacalaureat.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
- Nivelul capacitatii motrice generale si specifice practicarii a 3 discipline/probe
sportive.
III. CONTINUTURI
Fiecare candidat va fi evaluat la urmatoarele 5 probe obligatorii:
1. Alergare de viteza pe distanta de 50 m, cu start de jos
2. Flotari
3. Saritura in lungime de pe loc
4. Gimnastica acrobatica - exercitiu liber la sol, cu elemente impuse
5. Joc sportiv la alegere - structura tehnica
IV. STRUCTURA EXAMENULUI
A. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA EXAMENULUI
- Exprimarea optiunii elevilor pentru sustinerea probei practice la
disciplina de invatamant Educatie Fizica si Sport in cadrul examenului de
bacalaureat se face pe fise individuale, in termenul prevazut de regulament,
care se depun, in mod obligatoriu, la secretariatul unitatii de invatamant de
care apartin.
- Corespunzator bazei materiale a unitatii de invatamant, numarului
elevilor si a optiunilor acestora pentru jocul sportiv, se constituie grupe de
elevi mixte sau demixtate, astfel incat sa se asigure o buna desfasurare a
examinarii acestora.
- Ordinea obligatorie de sustinere a probelor practice de bacalaureat este
urmatoarea:
1. alergare de viteza pe distanta de 50 m plat, cu start de jos;
2. joc sportiv la alegere - structura tehnica;
3. gimnastica acrobatica - exercitiu liber la sol, cu elemente impuse;
4. saritura in lungime de pe loc;
5. flotari.
- Toti elevii care opteaza pentru probele sportive la Educatie Fizica si
Sport au obligatia de a prezenta avizul medical "APT PENTRU SUSTINEREA
PROBELOR SPORTIVE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT 2004", conditie eliminatorie
pentru inscrierea in examen.
- Toate probele examenului de bacalaureat la disciplina de invatamant
Educatie Fizica si Sport se organizeaza si se desfasoara numai in unitatile de
invatamant cu baze sportive care asigura conditii tehnico-materiale propice
acestui gen de examinare.
- Inspectorul scolar general si inspectorul scolar de educatie fizica si
sport, pe parcursul anului scolar, vor lua masuri privind amenajarea, in
unitatile de invatamant, de baze sportive proprii, dotate corespunzator cu
materiale didactice, instalatii, aparate si instrumente de masurare, pentru
buna desfasurare a examenului de bacalaureat.
- Numarul mare de elevi, strictetea specificului si prevenirea
accidentarilor, impun ca inspectorul scolar de educatie fizica si sport sa fie
membru al Comisiei Judetene/a Municipiului Bucuresti de Bacalaureat si sa
raspunda de intreaga organizare si desfasurare a probelor practice la educatie
fizica si sport.
- Comisia Judeteana/a Municipiului Bucuresti de Bacalaureat raspunde de
asigurarea asistentei medicale autorizate, la toate bazele sportive unde se
organizeaza si se desfasoara examenul, pe tot parcursul acestuia.
- Subcomisia de examen, la disciplina educatie fizica si sport, este
compusa din patru cadre didactice de specialitate, remunerate conform
criteriilor examinatorilor de la probele orale.
- Toate probele examenului de bacalaureat la disciplina de invatamant
Educatie Fizica si Sport se organizeaza si se desfasoara in "zone de
concurs" delimitate prin marcaje vizuale. In aceste zone au acces doar
examinatorii, concurentii, membrii Comisiei Judetene/a Municipiului Bucuresti
si delegatii M.E.C.T.
B. ORGANIZAREA SI DESCRIEREA PROBELOR
1. Alergarea de viteza pe 50 m plat, cu start de jos
- Numarul elevilor care alearga in serie este de 2 (doi).
- Inainte de inceperea probei, comisia de examinare are obligatia de a
verifica exactitatea functionarii cronometrelor.
- Se inregistreaza timpul individual realizat de fiecare concurent, din
momentul semnalului sonor si pana la depasirea cu pieptul a liniei de sosire.
- Se acorda o singura incercare.
2. Jocul sportiv
BASCHET
- Structura tehnica: deplasare laterala in pozitie fundamentala medie pe
linia de aruncari libere (3 pasi laterali stanga, 3 pasi laterali dreapta),
culegerea mingii aflata pe sol in apropierea centrului liniei de aruncari
libere, pasa prin procedeu la alegere catre un partener aflat pe linia de
centru a terenului, alergare in viteza, prindere, oprire, dribling in viteza,
aruncare la cos prin procedeu preferat.
- Se acorda o singura incercare pentru intreaga structura tehnica.
HANDBAL
- Structura tehnica: deplasare laterala in pozitie fundamentala pe
semicercul de 6 m (3 pasi laterali stanga, 3 pasi laterali dreapta), culegerea
mingii aflata pe sol pe linia de 7 m, pasa prin procedeu la alegere catre un
partener situat pe linia de centru a terenului, alergare in viteza, prindere,
dribling in viteza, aruncare la poarta prin procedeu preferat.
- Se acorda o singura incercare pentru intreaga structura tehnica.
VOLEI
- Structura tehnico-tactica: serviciu de sus din fata in terenul advers,
alergare spre fileu, preluarea mingii aruncate de un partener situat in
propriul teren catre acesta, lovitura de atac prin procedeu la alegere, din
mingea ridicata de partener.
- Se acorda o singura incercare pentru intreaga structura tehnica.
FOTBAL
- Structura tehnico-tactica: conducerea mingii printre 5 jaloane (primul
jalon se afla pe linia de fund a terenului de handbal), situate la distanta de
3 m unul fata de celalalt, pasa prin procedeu preferat catre un partener situat
pe linia de centru a terenului, alergare in viteza, preluarea mingii prin
procedeu preferat si sut la poarta din afara semicercului de 6 m, prin procedeu
preferat.
- Se acorda o singura incercare pentru intreaga structura tehnica.
3. Gimnastica acrobatica - exercitiu liber ales la sol cu urmatoarele
elemente impuse:
a) fete:
- rostogolire inainte din ghemuit in departat,
- rostogolire inapoi din departat in departat,
- stand pe maini (3 sec.),
- stand pe omoplati (3 sec.),
- podul de sus (3 sec.);
b) baieti:
- rostogolire inainte din ghemuit in departat,
- rostogolire inapoi din departat in departat,
- stand pe cap (3 sec.),
- stand pe maini (3 sec.),
- rasturnare laterala;
- Se acorda o singura incercare pentru intregul exercitiu, atat pentru
fete, cat si pentru baieti.
4. Saritura in lungime de pe loc
- Din pozitia stand, inapoia unei linii trasate pe sol, saritura in lungime
cu desprindere de pe ambele picioare, aterizare pe ambele picioare pe un marcaj
trasat pe sol (din 5 in 5 cm.).
- Se acorda o singura incercare.
5. Flotarile
- Pozitia culcat facial cu sprijin pe palme, spatele drept, privirea
inainte, coatele intinse, sprijin pe varfurile picioarelor, genunchii intinsi,
indoirea bratelor pana la atingerea solului cu pieptul (fara a se sprijini pe
sol), revenire in pozitia initiala.
- Se inregistreaza numarul de executii consecutive corecte.
- Se acorda o singura incercare.
NOTA:
Elevii nu sunt primiti la probele practice fara echipament sportiv adecvat:
incaltaminte sport, ciorapi, sort, tricou cu maneci scurte. Nu vor purta
ceasuri si nici podoabe care pot provoca raniri.
C. NOTAREA
Toti candidatii sustin obligatoriu cele 5 probe si sunt notati individual
pentru performanta obtinuta la fiecare proba.
Dupa fiecare proba, un membru al comisiei de examinare anunta cu voce tare,
fiecarui candidat, performanta, nota obtinuta si efectul acesteia.
Pentru probele din gimnastica acrobatica si joc sportiv la alegere, notarea
se face pe baza observarii executiei. Examinatorii apreciaza executia
candidatilor, individual, cu note intregi, diferenta dintre notele acordate nu
trebuie sa depaseasca un punct. Nota acordata de fiecare din cei doi
examinatori reflecta corectitudinea, cursivitatea, expresivitatea si/sau
eficienta structurilor. Nota finala la aceste probe este media aritmetica a
notelor acordate de cei doi examinatori.
Pentru celelalte 3 probe, notarea se face prin transformarea performantelor
in note, conform TABELULUI.
Nota minima pentru fiecare din cele 5 probe este 5 (cinci).
In cazul in care un candidat obtine o nota mai mica de 5 (cinci) la una din
probe, indiferent de notele obtinute, pana atunci, la celelalte probe
sustinute, acesta este declarat respins, din acel moment pentru sesiunea de
bacalaureat respectiva.
Notarea se face numai prin note intregi. Performantele intermediare se
rotunjesc in favoarea candidatului numai daca acestea depasesc jumatatea
intervalului dintre performante.
Exemplu:
- O performanta de 17 flotari la baieti se rotunjeste spre 18.
O performanta de 16 flotari la baieti se rotunjeste spre 15.
- O performanta de 2,23 m la baieti se rotunjeste spre 2,25.
O performanta de 2,22 m la baieti se rotunjeste spre 2,20.
Probele sportive nu se repeta, nu li se poate schimba ordinea si nu se contesta.
Cele 5 probe au pondere egala (20%) in calcularea mediei finale, in cazul
in care candidatul obtine minim nota 5 (cinci) la fiecare proba.
Comisia de examinare, cu aprobarea comisiei judetene de bacalaureat, in
functie de conditiile climaterice, poate amana sau poate schimba locul de
desfasurare a probelor sportive.
Candidatul care nu se prezinta la probele sportive sau care nu participa la
acestea din motive de sanatate, survenite inaintea sau pe parcursul probelor,
este eliminat si pierde examenul de bacalaureat.
In cazul probelor de gimnastica acrobatica si joc sportiv, pentru a asigura
un caracter unitar al notarii, se vor aplica urmatoarele criterii de
depunctare:
Gimnastica acrobatica:
- neexecutarea unui element acrobatic = 1 p.
- executia cu greseli a unui element acrobatic = 0,5 p.
- lipsa cursivitatii si expresivitatii exercitiului integral = 1,5 p.
Handbal:
- deplasare laterala deficitara = 0,5 p
- imprecizia pasei catre partener = 0,5 p
- nesiguranta in prinderea mingii de la partener = 0,5 p
- scaparea mingii la prindere = 1,0 p
- controlul slab al mingii in dribling = 0,5 p
- pierderea mingii din dribling = 1,0 p
- comiterea de pasi = 1,0 p
- aruncarea in afara spatiului portii = 1,5 p
- aruncare lipsita de forta = 1,0 p
- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p
- ritm lent de executie a intregii structurii = 1,0 p
Baschet:
- deplasare laterala deficitara = 0,5 p
- imprecizia pasei catre partener = 0,5 p
- nesiguranta in prinderea mingii de la partener = 0,5 p
- scaparea mingii la prindere = 0,5 p
- oprire incorecta cu comitere de pasi = 0,5 p
- control slab al mingii in dribling = 0,5 p
- comiterea de dublu-dribling = 1,0 p
- pierderea mingii din dribling = 1,0 p
- aruncare la cos cu comitere de pasi = 0,5 p
- nerealizarea desprinderii de pe ambele picioare la o aruncare din
saritura = 0,5 p
- oprire inainte de o aruncare din dribling = 0,5 p
- aruncarea in afara panoului = 1,0 p
- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p
- ritm lent de executie a intregii structuri = 1,0 p
Volei:
- serviciul in fileu = 1,0 p
- serviciul in afara terenului = 1,0 p
- serviciul de jos = 1,0 p
- preluare imprecisa = 0,5 p
- preluare gresita = 1,0 p
- lovitura de atac in fileu = 1,0 p
- lovitura de atac in afara terenului = 1,0 p
- lovitura de atac lipsita de forta = 1,0 p
- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p
- ritm lent de executie a intregii structurii = 1,0 p
Fotbal:
- scaparea unui jalon la conducerea mingii = 1,0 p
- control slab al conducerii mingii printre jaloane = 1,0 p
- pasa imprecisa catre partener = 1,5 p
- preluare imprecisa = 1,0 p
- sut in afara spatiului portii = 1,5 p
- sut lipsit de forta la poarta = 1,5 p
- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p
- ritm lent de executie a intregii structurii = 1,0 p
Precizari pentru probele de joc sportiv
- candidatii beneficiaza de o singura incercare;
- comisia desemneaza persoana care va pasa mingea candidatului;
- daca executia este stanjenita sau intrerupta din vina pasatorului,
comisia poate dispune reluarea acesteia, fara a depuncta candidatul;
- pasatorul va fi amplasat intr-un cerc cu raza de un metru, trasat astfel:
a) la intersectia liniei de centru cu linia laterala a terenului (baschet,
handbal, fotbal);
b) in centrul zonei 2 (volei),
- candidatii vor incepe executia:
a) de la linia de aruncari libere a terenului propriu (baschet);
b) de la centrul liniei semicercului de 6 m a terenului propriu (handbal);
c) de la linia de fund a terenului propriu, oriunde pe lungimea acesteia
(volei);
d) de la linia de fund a terenului de handbal (fotbal).
- probele se vor sustine:
a) la baschet, cu inelele situate la inaltime regulamentara;
b) la handbal, cu mingi de dimensiuni diferite, specifice fetelor si
baietilor;
c) la volei, cu fileul situat la inaltimi regulamentare, diferite pentru
fete si baieti;
d) la fotbal, pe teren de handbal.
FISA
DE INSCRIERE SI DE INREGISTRARE A REZULTATELOR LA PROBA PRACTICA EDUCATIE
FIZICA SI SPORT BACALAUREAT - SESIUNEA ____________ ANUL _______
- NUMELE SI PRENUMELE ___________________________, SEXUL _________
- UNITATEA DE INVATAMANT UNDE ESTE INMATRICULAT
________________________________________________________________
- AVIZ MEDICAL "APT PENTRU SUSTINEREA PROBELOR SPORTIVE LA EXAMENUL
DE BACALAUREAT 2004" ____________________________________________
______________________________________________________________________
|Nr. | Probele sportive obligatorii, | Rezultatul | Nota |
|crt.| in ordinea sustinerii | | |
|____|_____________________________________________|____________|______|
| 1.| Alergare de viteza pe distanta de 50 m | | |
|____|_____________________________________________|____________|______|
| 2.| Joc sportiv - _________ - structura tehnica | | |
|____|_____________________________________________|____________|______|
| 3.| Gimnastica acrobatica - exercitiu liber | | |
|____|_____________________________________________|____________|______|
| 4.| Saritura in lungime de pe loc | | |
|____|_____________________________________________|____________|______|
| 5.| Flotari | | |
|____|_____________________________________________|____________|______|
| MEDIA OBTINUTA | |
|_______________________________________________________________|______|
TABEL PENTRU TRANSFORMAREA PERFORMANTELOR IN NOTE
______________________________________________________________________________
| Probele sportive | Nota 5 | Nota 6 | Nota 7 | Nota 8 | Nota 9 | Nota 10
|
| masurabile |_________|_________|_________|_________|_________|_________|
| | B | F | B | F | B | F | B | F | B | F | B | F
|
|__________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
|Alergare de viteza| | | | | | | | | | | |
|
|pe 50 m, cu start | | | | | | | | | | | |
|
|de jos (sec.) | 7,2| 8,2| 7,1| 8,1| 7,0| 8,0| 6,9| 7,9| 6,8| 7,8| 6,7|
7,7|
|__________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
|Saritura in | | | | | | | | | | | |
|
|lungime de pe loc | | | | | | | | | | | |
|
|(m)
|2,20|1,70|2,25|1,75|2,30|1,80|2,35|1,85|2,40|1,90|2,45|1,95|
|__________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
|Flotari (nr. | | | | | | | | | | | |
|
|repetari) | 15| 5| 18| 8| 21| 11| 24| 14| 27| 17| 30|
20|
|__________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
PROGRAMA: INFORMATICA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Disciplina INFORMATICA are statutul de disciplina optionala aleasa din aria
curriculara corespunzatoare specializarii matematica-informatica, filiera
teoretica, la proba "E".
II. COMPETENTE DE EVALUAT
- construirea algoritmilor corespunzatori unor prelucrari elementare si
reprezentarea lor prin intermediul schemelor logice, programelor pseudocod si
programelor scrise in limbaj de programare (Pascal sau C/C++, la alegere);
- analiza rezolvarii unei probleme prin urmarirea evolutiei valorilor
variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzator;
- abstractizarea rezolvarii prin construirea unor algoritmi echivalenti;
- identificarea si utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui
limbaj de programare;
- definirea si utilizarea unor tipuri de date proprii;
- identificarea si utilizarea operatorilor predefiniti elementari;
- identificarea si utilizarea subprogramelor predefinite elementare;
- identificarea si utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de
programare studiat;
- definirea si apelul unor subprograme proprii cu intelegerea mecanismelor
de transfer prin intermediul parametrilor;
- identificarea proprietatilor unor structuri de date necesare in
rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului si utilizarea unor modele de
memorare a acestora;
- organizarea datelor ce intervin in rezolvarea unei probleme utilizand
structuri de date adecvate;
- organizarea etapelor de prelucrare ce formeaza un algoritm utilizand
structuri de control si module de program;
- folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de
generare;
- analiza unor algoritmi echivalenti de rezolvare a unei probleme in
vederea alegerii algoritmului optim.
III. CONTINUTURI
1. Algoritmi
1.1. Notiunea de algoritm, caracteristici
1.2. Date, variabile, expresii, operatii
1.3. Structuri de baza (liniara, alternativa si repetitiva)
1.4. Descrierea algoritmilor (scheme logice si programe pseudocod)
2. Elementele de baza ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la
alegere)
2.1. Vocabularul limbajului
2.2. Constante. Identificatori
2.3. Notiunea de tip de data. Operatori aritmetici, logici, relationali
2.4. Definirea tipurilor de date
2.5. Variabile. Declararea variabilelor
2.6. Definirea constantelor
2.7. Structura programelor. Comentarii
2.8. Expresii. Instructiunea de atribuire
2.9. Citirea/scrierea datelor
2.10. Structuri de control (instructiunea compusa, structuri alternative si
repetitive)
3. Subprograme
3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor
3.2. Proceduri si functii predefinite
- proceduri si functii pentru date de tip ordinal
- functii matematice
4. Tipuri structurate de date
4.1. Tipul tablou
4.2. Tipul sir de caractere
- operatori, proceduri si functii predefinite pentru: citire, afisare,
concatenare, cautare, extragere, inserare, eliminare si conversii (sir
<--> valoare numerica)
4.3. Tipul inregistrare
5. Fisiere text
5.1. Fisiere text. Tipuri de acces
5.2. Proceduri si functii predefinite pentru fisiere text
6. Algoritmi elementari
6.1. Probleme care opereaza asupra cifrelor unui numar
6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid
6.3. Sirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat
6.4. Determinare minim/maxim
6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, insertie, selectie, numarare)
6.6. Interclasare
6.7. Metode de cautare (secventiala, binara)
6.8. Analiza complexitatii unui algoritm (considerand criteriile de
eficienta durata de executare si spatiu de memorie utilizat)
7. Subprograme definite de utilizator
7.1. Proceduri si functii
- declarare si apel
- parametri formali si parametri efectivi
- parametri transmisi prin valoare, parametri transmisi prin referinta
- variabile globale si variabile locale, domeniu de vizibilitate
7.2. Proiectarea modulara a rezolvarii unei probleme
8. Recursivitate
8.1. Prezentare generala
8.2. Proceduri si functii recursive
9. Metoda backtracking (iterativa sau recursiva)
9.1. Prezentare generala
9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizarii metodei backtracking
10. Generarea elementelor combinatoriale
10.1. Permutari, aranjamente, combinari
10.2. Produs cartezian, submultimi, partitii
11. Structuri dinamice de date (alocare dinamica)
11.1. Tipul referinta/pointer. Operatori de adresare
11.2. Notiunea de variabila dinamica
11.3. Structuri de date inlantuite alocate dinamic
- liste liniare (definire si operatii: inserare, cautare, eliminare
element)
- liste particulare (stive, cozi, liste circulare) si operatii specifice
12. Grafuri
12.1. Grafuri neorientate
- terminologie (nod/varf, muchie, adiacenta, incidenta, grad, lant, ciclu,
lungime, subgraf, graf partial)
- proprietati (conex, componenta conexa, hamiltonian, eulerian)
- metode de reprezentare (matrice de adiacenta, liste de adiacenta)
12.2. Grafuri orientate
- terminologie (varf, arc, adiacenta, incidenta, grad intern si extern,
drum, circuit, lungime, subgraf, graf partial)
- metode de reprezentare (matrice de adiacenta, liste de adiacenta)
12.3. Arbori
- terminologie (nod, muchie, radacina, descendent, descendent direct/fiu,
ascendent, ascendent direct/parinte, frati, nod terminal, frunza)
- metode de reprezentare in memorie (matrice de adiacenta, liste "de
descendenti", vector "de tati")
Pentru profilul RESURSE, la proba "E", candidatul poate sa opteze
pentru una din cele doua discipline de specialitate aferente specializarii,
conform tabelului de mai jos:
______________________________________________________________________________
| Profil |Specializare| Finalitate | Disciplina de specialitate
|
|_________|____________|_____________________|_________________________________|
| | Chimie | Tehnician in | Procese si utilaje |
|
| | industriala| chimie industriala | |
|
| |____________|_____________________|_______________________|
|
| | Protectia | Tehnician in | Analiza factorilor |
|
| | mediului | protectia mediului | de mediu |
|
| |____________|_____________________|_______________________|
|
| | Industria | Tehnician in | Operatii unitare si |
|
| | alimentara | industria alimentara| utilaje in industria |
|
| | | | alimentara |
|
|RESURSE |____________|_____________________|_______________________|
|
|NATURALE | Agricol | Tehnician in | |Ecologie
|
|SI | | agricultura | |si
|
|PROTECTIA|____________|_____________________| Agropedologie
|protectia|
|MEDIULUI | Agromontan | Tehnician agromontan| |mediului
|
| |____________|_____________________|_______________________|
|
| | Veterinar | Tehnician veterinar | Anatomia si fiziologia|
|
| | | | animalelor domestice |
|
| |____________|_____________________|_______________________|
|
| | Silvic | Tehnician in | Silvicultura |
|
| | | silvicultura | |
|
| |____________|_____________________|_______________________|
|
| | Prelucrarea| Tehnician in | Tehnologia mobilei |
|
| | lemnului | prelucrarea lemnului| |
|
|_________|____________|_____________________|_______________________|_________|
ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Disciplina Ecologie si protectia mediului are, in cadrul examenului de
bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala,
putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la toate
specializarile din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului.
Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are
posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale
profilului, in conformitate cu specializarea urmata.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Recunoasterea si definirea unor concepte specifice ecologiei si
protectiei mediului.
- Identificarea si descrierea principalelor componente ale mediului
natural.
- Caracterizarea sistemelor biologice in vederea aprecierii starii lor
de functionare.
- Recunoasterea diferitelor tipuri de ecosisteme si descrierea relatiilor
intra si interspecifice ale acestora.
- Identificarea componentelor structurale ale unui ecosistem.
- Interpretarea relatiilor biotop-biocenoza in cadrul diferitelor
tipuri de ecosisteme.
- Identificarea si caracterizarea tipurilor de ecosisteme antropizate.
- Identificarea si corelarea agentilor/factorilor care influenteaza
echilibrul ecologic.
- Identificarea surselor de poluare a mediului inconjurator si
indicarea modului de dispersie a poluantilor.
- Stabilirea influentei factorilor poluanti asupra diferitelor
componente ale mediului inconjurator.
- Interpretarea efectelor factorilor poluanti asupra echilibrului ecologic.
- Identificarea si masurarea actiunii factorilor poluanti asupra
componentelor mediului.
- Elaborarea unor masuri pentru protectia mediului si combaterea poluarii.
- Stabilirea unor masuri de protectie a resurselor naturale in functie
de natura factorilor poluanti.
- Propunerea unor modalitati de eliminare/diminuare a efectelor
poluarii asupra mediului inconjurator.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. CONTINUTURI (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)
1. Caracteristicile sistemelor biologice:
- Evolutia;
- Integralitatea;
- Echilibrul dinamic;
- Autoreglarea.
2. Ecosistemul:
- Biotop;
- Structuri si caracteristici;
- Biocenoza. Structuri si caracteristici;
- Relatii intra si interspecifice in cadrul biocenozei;
- Structura si caracteristicile ecosistemului.
3. Tipuri de ecosisteme naturale si seminaturale:
- Ecosisteme terestre (paduri, pajisti);
- Ecosisteme acvatice (ape statatoare, curgatoare);
4. Surse de poluare a apei si modul de dispersie a poluantilor:
- Apa in natura: importanta; circuit; clasificare; forme de existenta a
apei;
- Poluantii apei. Criterii de clasificare;
- Surse de poluare a apei. Criterii de clasificare. Compozitia surselor de
poluare;
- Influenta poluantilor apelor asupra mediului: substante organice;
substante anorganice; substante radioactive; suspensii; produse petroliere;
apele calde; microorganismele.
5. Surse de poluare a aerului si modul de dispersie a poluantilor;
- Aerul. Generalitati;
- Poluantii aerului;
- Surse de poluare a aerului;
- Influenta poluantilor aerului asupra mediului;
6. Surse de poluare a solului si modul de dispersie a poluantilor:
- Solul. Importanta;
- Poluantii solului;
- Surse de poluare a solului;
- Influenta poluantilor solului asupra mediului;
7. Efecte majore ale poluarii mediului:
- Efectul de sera;
- Ploi acide;
- Deprecierea stratului de ozon.
8. Epurarea apelor
9. Folosirea rationala a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura si
silvicultura
10. Colectarea, transportul, depozitarea, prelucrarea si recuperarea
deseurilor
BIBLIOGRAFIE
Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4055 din 26.06.2000 si nr.
4144 din 18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu - filiera tehnologica, aria
curriculara "Tehnologii", profilul Resurse naturale si protectia
mediului:
______________________________________________________________________________
| DISCIPLINA | EDITURA | AUTORI
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Ecologie si protectia | Constelatii | Irina Teodorescu, Geta
Rasnoveanu,|
| mediului clasa a X-a | | Claudia Manuela Negut
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Ecologie si protectia | Economica | Rodica Ciarnau (coordonator)
|
| mediului clasa a X-a | Preuniversitaria|
|
| Filiera tehnologica, | |
|
| Profil: Resurse | |
|
| naturale si protectia | |
|
| mediului | |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
AGROPEDOLOGIE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Disciplina Agropedologie are, in cadrul examenului de bacalaureat, pentru
anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la
proba "E", filiera tehnologica, la specializarile Agricol si
Agromontan din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru
profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea
de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in
conformitate cu specializarea urmata.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Identificarea nivelurilor factorilor de mediu si corelarea lor cu
cerintele plantelor de camp.
- Identificarea si descrierea proprietatilor solului.
- Identificarea factorilor care diminueaza productia plantelor cultivate si
aplicarea masurilor de reducere a influentei acestora.
- Recunoasterea componentelor profilului de sol si descrierea proceselor de
formare a acestuia.
- Explicarea rolului componentelor organice si minerale ale solului in
viata plantelor.
- Explicarea insusirilor principalelor tipuri de soluri.
- Selectarea lucrarilor de ingrijire necesare pentru intretinerea unei
culturi.
- Stabilirea intervalului optim de recoltare a culturilor, in functie de
destinatia produsului.
- Proiectarea regimului de fertilizare a unei culturi, in functie de
fertilitatea naturala a solului si de sortimentul de ingrasaminte existente.
- Proiectarea sistemelor de lucrari ale solului pentru grupele de culturi
de camp.
- Proiectarea lucrarilor de infiintare a culturilor prin insamantare sau
plantare.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. CONTINUTURI (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)
1. Factori de mediu si niveluri optime ale acestora
2. Mijloace si masuri de reglare a nivelului factorilor de mediu al vietii
plantelor
3. Sursele de provenienta ale partii minerale si ale celei organice ale
solului
4. Influenta componentelor minerale si organice asupra fertilitatii
solului: produse rezultate in urma proceselor de dezagregare, alterare si humificare.
5. Proprietati fizico-chimice si mecanice ale solului: textura, structura
6. Proprietatile hidrofizice, de aeratie si termice ale solului: formele de
apa din sol, permeabilitatea solului pentru apa, ascensiunea capilara a apei
7. Proprietatile chimice ale solului: solutia solului, reactia solului
8. Procese de diferentiere pe adancime a compozitiei solului:
bioacumularea, argilizarea, argiluvierea, podzolirea, gleizarea, salinizarea,
carbonatailuvierea, procese vermice, procese vertice
9. Clasele de soluri: molisoluri, argiluvisoluri (caracteristici generale)
10. Insusirile solului si profilului de sol: cernoziom; brun - roscat
11. Ingrasaminte minerale si organice folosite pentru cresterea
fertilitatii solului
12. Lucrarile solului: lucrarea cu plugul, lucrarea cu grapa, lucrarea cu
cultivatorul, lucrarea cu combinatorul
13. Sisteme de lucrare a solului pentru diferite grupe de culturi de camp
14. Semanatul si plantatul - procedee de infiintare a unei culturi
15. Samanta - insusirile de calitate ale semintei, pregatirea semintei
pentru semanat
16. Materialul de plantat - insusiri de calitate si pregatirea lui pentru
plantare
17. Metode de infiintare a unei culturi de camp
18. Parametrii pentru infiintarea unei culturi: distante de semanat, epoca
de semanat, adancimea de semanat pentru culturile de camp si culturile
legumicole
19. Lucrari de ingrijire cu caracter general: afanarea solului (cu grapa cu
colti, cu grapa cu discuri sau cu subsolierul - in vii, cu sapa rotativa)
20. Combaterea buruienilor, combaterea daunatorilor si agentilor patogeni,
fertilizarea suplimentara, irigarea
21. Lucrari de ingrijire specifice sau cu caracter ocazional: eliminarea
excesului de apa, verificarea viabilitatii plantelor anuale sau a viabilitatii
mugurilor plantelor multianuale, tavalugirea dupa semanat, musuroitul,
completarea golurilor, raritul, sustinerea plantelor in pozitie verticala,
copilitul, carnitul, taieri de formare si taieri de rodire
22. Buruienile din culturile agricole si combaterea lor: pagube produse de
buruieni, clasificarea buruienilor, surse de imburuienare, procedee si mijloace
de prevenire si combatere a buruienilor
23. Boli si daunatori ai plantelor cultivate: pagube produse de daunatori
si agenti patogeni, principalele grupe de boli si daunatori ai plantelor
cultivate, procedee si mijloace de prevenire si combatere a daunatorilor si
agentilor patogeni
24. Insuficienta apei din sol - irigarea
25. Recoltarea culturilor la maturitatea fiziologica pentru produse
destinate infiintarilor culturilor
26. Recoltarea culturilor la maturitatea tehnica pentru produsele destinate
consumului
BIBLIOGRAFIE
Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4055 din 26.06.2000 si nr.
4144 din 18.07.2001, pentru clasa a XI-a liceu - filiera tehnologica, aria
curriculara "Tehnologii", profilul Resurse naturale si protectia
mediului:
______________________________________________________________________________
| DISCIPLINA | EDITURA | AUTORI
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Agropedologie | Gimnasium | Costel Scriosteanu, Gherghina
|
| | | Untarescu
|
|________________________|_________________|___________________________________|
ANALIZA FACTORILOR DE MEDIU
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Disciplina Analiza factorilor de mediu are, in cadrul examenului de
bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala,
putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea
Protectia mediului din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului.
Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are
posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale
profilului, in conformitate cu specializarea urmata.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Identificarea si utilizarea aparatelor pentru efectuarea unor analize
fizico-chimice ale factorilor de mediu.
- Recoltarea, transportul si conservarea probelor de apa, aer, sol pentru
analize.
- Alegerea sticlariei si a reactivilor in vederea analizelor de apa.
- Aplicarea si respectarea normelor de P.M. si P.S.I. in efectuarea de
analize.
- Efectuarea analizelor de apa, aer, sol prin metode fizice, chimice,
fizico-chimice, biologice si microbiologice in conformitate cu standardele in
vigoare.
- Corelarea si interpretarea rezultatelor analizelor in vederea aprecierii
calitatii factorilor de mediu.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. CONTINUTURI (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)
1. Norme de protectia muncii si de paza si stingere a incendiilor
2. Recoltarea, transportul si conservarea probelor de apa, aer, sol pentru
analize chimice, fizico-chimice, biologice si microbiologice: tehnici de
recoltare, ustensile, conditii de conservare.
3. Analize de ape (principiul determinarii; ecuatiile reactiilor chimice -
acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; calcule):
- Determinarea proprietatilor organoleptice ale apelor;
- Determinarea suspensiilor totale din ape;
- Determinarea pH-ului apei: hartie de pH, indicator universal, ph neutru;
- Determinarea alcalinitatii si aciditatii apelor;
- Determinarea regimului de oxigen (R.O.) al apelor:
- Determinarea oxigenului dizolvat in apa;
- Determinarea consumului biochimic de oxigen (CBO5);
- Determinarea substantelor oxidabile din apa (CCOMn).
- Determinarea regimului de mineralizare (R.M.) al apelor:
- Determinarea reziduului fix;
- Determinarea Ca si Mg din apa prin metoda complexonometrica;
- Determinarea duritatii prin metoda complexonometrica;
- Determinarea clorurilor din apa;
- Determinarea carbonatilor si bicarbonatilor din apa.
- Determinarea indicatorilor regimului toxic (R.T.) al apei:
- Determinarea spectrofotometrica a amoniacului din apa.
- Analiza biologica a apelor naturale:
- Aparate si instrumente;
- Analiza bacteriologica a apelor:
- Aparate si instrumente;
- Determinarea bacteriilor mezofile;
- Determinarea coliformilor totali;
4. Analize de aer (principiul determinarii; ecuatiile reactiilor chimice -
acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; prelucrarea datelor):
- Determinarea pulberilor totale din aer:
- Pulberi sedimentabile;
- Pulberi in suspensie.
5. Analize de sol (principiul determinarii; ecuatiile reactiilor chimice -
acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; prelucrarea datelor):
- Pregatirea solului pentru analiza;
- Determinarea umiditatii solului;
- Determinarea pH-ului solului;
- Determinarea aciditatii si alcalinitatii solului;
- Determinarea sarurilor solubile din soluri (in extrasul apos):
2- - -
- Dozarea anionilor: CO , HCO , CI
3 3
2+ 2+
- Dozarea cationilor: Ca , Mg
BIBLIOGRAFIE
______________________________________________________________________________
| TITLUL | EDITURA | AUTORI
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Poluarea mediului | Ed. Tehnica | L. I. Ciplea, Al. Ciplea
|
| ambient | Buc. 1978 |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Protectia Mediului | Ed. Tehnica | M. Negulescu, S. Ianculescu,
|
| Inconjurator | Buc. 1981 | L. Vaicum
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Analiza apelor | Ed. Tehnica | T. D. Ionescu, F. Constantinescu
|
| | Bucuresti 1968 |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Analiza apelor | Ed. Scrisul | C. Patroescu, I. Ganescu
|
| | Romanesc, |
|
| | Craiova 1980 |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Chimia Sanitara a | Ed. Medicala | S. Manescu, M. Cucu
|
| Mediului | Buc. |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Analiza Chimica a apei | Ed. Facla, 1978 | D. Ceausescu
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Indrumator pentru | Ed. Agrosilvica | A. Canarache, I. Serbanescu
|
| studiul solului pe | Bucuresti 1967 |
|
| teren si in laborator | |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Teste agrochimice de | Ed. Ceres, | V. Davidescu, T. Davidescu
|
| teren si laborator | Buc. 1983 |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Disciplina Anatomia si fiziologia animalelor domestice are, in cadrul
examenului de bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de
disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera
tehnologica, la specializarea Veterinar din cadrul profilului Resurse naturale
si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului,
absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline
reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Identificarea componentelor celulei animale si clasificarea tesuturilor.
- Recunoasterea oaselor si a articulatiilor in seria animala si explicarea
functiei acestora.
- Explicarea functionalitatii aparatelor din organismul animal.
- Efectuarea unor sectiuni de calitate pentru evidentierea corecta a
principalelor grupe de muschi.
- Analiza preparatelor histologice in vederea diferentierii tipurilor de
tesuturi.
- Diferentierea si delimitarea segmentelor aparatelor din organismul
animal.
- Determinarea calitativa a constantelor fiziologice ale organismului
animal.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. CONTINUTURI (in vederea explicitarii/detalierii competentelor):
1. Notiuni de histologie:
- Celula: definitie; morfologie (componente fundamentale; forme si
dimensiuni) si fiziologie;
- Tesuturile: epitelial (tipuri, morfologie); conjunctiv (tipuri,
morfologie); muscular (morfologie); sanguin - limfatic (elemente figurate);
nervos (morfologie).
2. Osteologia si artrologia:
- Morfologia oaselor;
- Componentele scheletului;
- Articulatiile: clasificare, functii.
3. Miologia:
- Morfologia, fiziologia muschilor.
- Clasificarea muschilor (dupa forma; pozitie, miscari).
4. Aparatul digestiv: componente, glande anexe:
- Enumerare, morfologie, particularitati pe specii;
- Digestia: etape si particularitati;
- Glandele anexe: ficatul si pancreasul (structura si functii);
- Aparatul digestiv la pasari (segmente, particularitati).
5. Aparatul respirator: componente:
- Segmente (enumerare);
- Pulmonul (morfologie);
- Aparatul respirator la pasari (particularitati);
- Respiratia: mecanica respiratorie, schimbul de gaze.
6. Aparatul circulator: componente:
- Cordul: morfologie;
- Vasele sanguine (clasificare, structura);
- Circulatia sanguina.
7. Aparatul urinar: componente:
- Segmente (enumerare);
- Rinichiul (morfologie);
- Fiziologia aparatului urinar.
8. Aparatul genital mascul si femela: componente, glanda mamara:
- Segmente: morfologie si particularitati;
- Reproducerea;
- Glanda mamara (morfologie; fiziologie);
- Aparatul genital la pasare (segmente, descriere, rol).
BIBLIOGRAFIE
______________________________________________________________________________
| TITLUL | EDITURA | AUTORI
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Anatomia si fiziologia | Editura CERES, | Cotofan V.
|
| animalelor domestice | 1989, Bucuresti |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Anatomia, fiziologia | Editura CERES, | Cotofan V. si col.
|
| si bolile animalelor | 1983, Bucuresti | |
| domestice | |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Fiziologia animalelor | Editura | Cristea N. si col. |
| domestice | Didactica si |
|
| | Pedagogica, |
|
| | 1978, Bucuresti | |
|________________________|_________________|___________________________________|
| Lucrari practice la | Editura | Jurubescu V. si col.
|
| anatomia si fiziologia | Didactica si |
|
| animalelor domestice | Pedagogica, |
|
| | 1975, Bucuresti |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Indrumator de lucrari | Editura CERES, | Moisiu M. si col.
|
| practice pentru | 1993, Bucuresti |
|
| meseria veterinar | |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
OPERATII UNITARE SI UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Disciplina Operatii unitare si utilaje in industria alimentara are, in
cadrul examenului de bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de
disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera
tehnologica, la specializarea industrie alimentara din cadrul profilului
Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si
protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele
doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea
urmata.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Identificarea factorilor care influenteaza desfasurarea operatiilor
unitare din industria alimentara.
- Identificarea principalelor repere ale utilajelor folosite in industria
alimentara.
- Explicarea proceselor mecanice si fizico-chimice, de transformare a materiilor
prime si semifabricatelor in produse finite.
- Explicarea functionarii utilajelor de prelucrare a materiei prime de
origine vegetala, animala si minerala.
- Verificarea parametrilor de lucru ai utilajelor folosite in industria
alimentara.
- Sesizarea aparitiei defectiunilor la utilaje si stabilirea momentului
interventiei tehnice.
- Aplicarea masurilor de protectia muncii la exploatarea utilajelor din
industria alimentara.
- Aprecierea avantajelor si dezavantajelor diverselor tipuri de utilaje
folosite in industria alimentara si alegerea celor mai eficiente.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. CONTINUTURI (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)
OPERATII, PROCES TEHNOLOGIC, SCHEMA DE FABRICATIE: definitii. BILANTUL DE
MATERIALE: total si partial: definitie, calcul si aplicatii.
OPERATIILE UNITARE:
1. Transportul fluidelor:
- proprietatile fizice ale fluidelor: densitate, volum, greutate specifica,
vascozitate;
- regimuri de curgere;
- pompe pentru transportul fluidelor: pompa cu roti dintate, pompa
centrifuga, injectorul, suflanta cu pistoane rotative.
2. Transportul materialelor solide: transportorul banda, transportorul
elicoidal, elevatorul, transportorul pneumatic - consideratii generale,
instalatii de transport pneumatic prin aspiratie, ciclonul.
3. Maruntirea: definitie.
- metode de maruntire.
- utilaje de maruntire: moara cu ciocane, valtul automat, tipuri de cutite
pentru taiat.
4. Separarea materialelor solide: definitie;
- Cernerea:
- principii generale;
- Separarea dupa marime si forma: triorul;
- Separarea pneumatica: tararul.
5. Separarea amestecurilor eterogene: definirea amestecurilor eterogene;
- Separarea prin sedimentare:
- principiul separarii fazelor;
- factori de influenta;
- utilaje: camera de desprafuire cu sicane, decantorul orizontal, vasul
florentin simplu.
- Separarea prin filtrare:
- definitie;
- principiul separarii prin filtrare;
- factori ce influenteaza filtrarea;
- utilaje pentru filtrare: filtrul deschis cu agitator, filtrul cu
saci, filtrul cu rame si placi.
- Centrifugarea:
- definitie;
- utilaje de centrifugare: centrifuga decantoare verticala.
6. Amestecarea:
- definitie;
- eficienta amestecarii;
- amestecarea materialelor pastoase: malaxorul cu cuva dubla;
- amestecarea in mediu lichid: amestecarea mecanica: - amestecatoare cu
brate si cu elice.
7. Presarea:
- definitie;
- factorii care influenteaza presarea;
- utilaje: presa mecanica cu melc.
8. Operatii bazate pe transfer de caldura:
- definirea caldurii;
- moduri de transmitere a caldurii - definitie si caracterizare;
- agenti termici de incalzire si de racire;
- schimbatoare de caldura: cu manta, multitubular, cu placi.
- Pasteurizarea:
- definitie;
- caracterizare.
- Sterilizarea:
- definitie;
- caracterizare.
- Concentrarea prin vaporizare:
- baza teoretica a concentrarii;
- schemele de evaporare cu simplu efect si efect multiplu.
- Condensarea:
- definitie;
- scopul operatiei de condensare;
- utilaje de condensare: condensatorul barometric cu sicane.
- Refrigerarea si congelarea:
- definitie;
- caracterizare.
9. Difuzia:
- definitie;
- caracterizare;
- principiul realizarii difuziei.
10. Distilarea:
- definitie;
- metode de distilare;
- instalatia de distilare.
11. Uscarea:
- definitie;
- mecanismul uscarii;
- factorii ce influenteaza uscarea;
- metode de uscare;
- utilaje: uscatorul turn.
NOTA:
Pentru toate utilajele cuprinse in programa se cere: - constructia,
functionarea si domeniile de utilizare in industria alimentara (fara schita).
BIBLIOGRAFIE
______________________________________________________________________________
| TITLUL | EDITURA | AUTORI
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Operatii si utilaje in | Ed. Didactica | Craciun I., Hasci Z., Stan C.
|
| industria chimica | si pedagogica, |
|
| | Bucuresti, 1980 |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Desen tehnic industrial| Ed. Tehnica, | Dale C,. Nitulescu Th.,
|
| pentru constructii de | Bucuresti, 1990 | Precupetu P.
|
| masini | | |
|________________________|_________________|___________________________________|
| Instalatii | Ed. Didactica | Petculescu E., Ivancea L.,
|
| electromecanice din | si pedagogica, | Dinache P. |
| industria alimentara | Bucuresti, 1985 |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Operatii si utilaje in | Ed. Tehnica, | Stan C., Craciun I. |
| industria chimica | Bucuresti, 1993 |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Procese si aparate in | Ed. Didactica | Teleoaca R., Petculescu E.,
|
| industria alimentara | si pedagogica, | Onofrei I.,
|
| | R.A. Bucuresti, |
|
| | 1992 |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Pregatire de baza in | Editura Oscar | Milcu V., Nichita L.
|
| industria alimentara - | Print |
|
| scoala profesionala - | |
|
| pregatire teoretica | |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
PROCESE SI UTILAJE
I. Statutul disciplinei
Disciplina Procese si utilaje are, in cadrul examenului de bacalaureat,
pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi
aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea chimie industriala
din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul
Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta
pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in
conformitate cu specializarea urmata.
II. Competente de evaluat
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Descrierea functionarii utilajelor din instalatiile chimice.
- Identificarea utilajelor statice si dinamice dintr-o instalatie
- Explicarea principiilor constructive si functionale ale aparatelor si
instalatiilor pentru procesele hidrodinamice si termice.
- Explicarea principiilor constructive si functionale ale utilajelor si
instalatiilor pentru procesele de difuziune, mecanice si a reactoarelor
chimice.
- Efectuarea de calcule tehnologice simple la utilaje tip si la instalatii
prin aplicarea legilor si a principiilor care guverneaza procesele din
industria chimica.
- Citirea caracteristicilor fizico-chimice si tehnice din tabele,
diagrame, nomograme.
- Aplicarea si rezolvarea ecuatiilor de bilant de materiale
corespunzatoare utilajelor tip.
- Determinarea caracteristicilor tehnico-functionale ale utilajelor
(debit volumetric, debit masic pentru procesele hidrodinamice, cantitate de
caldura, arie de transfer termic, diferenta medie de temperatura pentru procese
de transfer termic).
- Utilizarea informatiilor tehnice din literatura de specialitate
pentru realizarea calculelor tehnologice.
- Efectuarea de calcule tehnologice pentru utilajele si instalatiile de
difuziune.
- Alegerea utilajelor adecvate desfasurarii optime a unui proces
tehnologic.
- Corelarea caracteristicilor tehnico-functionale ale utilajului cu
particularitatile procesului tehnologic.
- Selectarea utilajelor necesare in procesul tehnologic pe criterii de
protectia mediului.
- Aplicarea normelor de exploatare rationala la utilajele tip.
- Enumerarea manevrelor necesare pornirii si a opririi utilajelor
pentru procesele hidrodinamice si termice.
- Enumerarea manevrelor necesare pornirii si a opririi utilajelor
pentru procesele de difuziune si mecanice.
- Stabilirea cauzelor producerii incidentelor functionale la utilajele
pentru procesele hidrodinamice si termice si identificarea masurilor de
remediere ale acestora.
- Stabilirea cauzelor producerii incidentelor functionale la utilajele
pentru procesele de difuziune si mecanice
- Identificarea cauzelor producerii incidentelor functionale la
reactoarele chimice si a masurilor de remediere ale acestora.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)
1. Proces tehnologic. Simbolizarea utilajelor din industria chimica:
definirea procesului tehnologic, a operatiei unitare; desenarea si
recunoasterea simbolurilor utilajelor folosite in industria chimica (uscatoare,
transportoare, reactoare chimice, pompe, filtre, amestecatoare, schimbatoare de
caldura, coloane de distilare-rectificare).
2. Elemente de calcul tehnic:
Sistemul international de unitati; bilant de materiale (total si partial)
randament; aplicatii.
3. Curgerea fluidelor:
- starea fluida (definire si caracterizare): marimi fizice caracteristice
fluidelor (volum, densitate, greutate, presiune etc.);
- conducte si armaturi - definirea conductelor, enumerarea si definirea
principalelor elemente ale conductelor (conducta, piese de legatura, armaturi).
4. Transportul fluidelor:
parametrii pompelor;
A. Utilaje pentru transportul si dozarea lichidelor - pompe fara elemente
mobile (Montejusul), pompe cu miscari alternative (pompa cu piston cu simplu si
dublu efect), pompe centrifuge - caracteristici si functionare;
B. Utilaje pentru transportul, comprimarea si rarefierea gazelor -
compresorul cu piston - caracteristici si functionare.
5. Separarea sistemelor eterogene:
definirea sistemelor eterogene (faza dispersa, faza dispersata).
A. Separarea sistemelor eterogene lichide: enumerarea si definirea
sistemelor eterogene lichide, filtrarea - definitia, caracteristicile filtrarii
(factori, etapele filtrarii, medii de filtrare, viteza de filtrare); filtrul
celular cu tambur rotativ.
B. Separarea sistemelor eterogene gazoase: enumerarea si definirea
sistemelor eterogene gazoase, purificarea prin filtre a gazelor - filtru cu
saci.
6. Transmiterea caldurii:
definirea transferului termic, moduri de transmitere a caldurii, agenti de
incalzire si racire (enumerare, caracteristicile fiecarui agent cu metode de
transmitere a caldurii), ecuatia generala a transferului termic, aplicatii -
transferul caldurii prin conductie (calculul cantitatii de caldura, aria de transfer
termic), schimbatoare de caldura cu fascicul tubular.
7. Operatii si procese de difuziune:
definirea si aspecte ale fenomenului de difuziune (compozitia fazelor,
stabilirea echilibrului dinamic de faza), ecuatia generala de transfer de masa.
A. Distilarea si rectificarea: definitii, legea lui Raoult, legea lui
Dalton, diagrama Y-X, procedee de distilare (enumerare), distilarea simpla,
instalatia continua de rectificare (fenomenul de pe talere, reflux), bilant de
materiale al procesului de rectificare - aplicatii pe o schema data.
B. Uscarea: definitie, descrierea mecanismului procesului (viteza de
uscare, timp de uscare) schemele de principiu ale uscarii convective si prin
contact, uscarea convectiva - uscatorul de camera, bilant de materiale al
procesului de uscare convectiva - aplicatii.
8. Reactoare chimice:
definitie, functiile reactoarele; reactorul tip autoclava.
9. Coroziunea in industria chimica:
definitie, tipuri de coroziuni, factorii care influenteaza coroziunea,
enumerarea metodelor de eliminare a defectelor coroziunii.
NOTA:
La toate utilajele tip amintite se cere: recunoasterea utilajului,
enumerarea partilor componente, descrierea functionarii utilajului, avantaje si
dezavantaje ale folosirii utilajului respectiv, specificarea normelor de
exploatare si intretinere rationala (pornire, oprire, cauzele producerii
incidentelor), particularitati in functionare - ex. Pompa cu piston
uniformizarea si reglarea debitului
BIBLIOGRAFIE
______________________________________________________________________________
| TITLU | EDITURA | AUTORI
|
|____________________________|________________________________|________________|
| Exploatarea si intretinerea| Editura Didactica si Pedagogica| Mihailescu F.,
|
| utilajelor si instalatiilor| Bucuresti 1991 | Banateanu I.,
|
| din industria chimica | | Luputiu I.
|
|____________________________|________________________________|________________|
| Masini, utilaje si | Editura Didactica si Pedagogica| Mihailescu F.,
|
| instalatii din industria | Bucuresti 1978 | Tudor P.
|
| chimica, rafinarii si | |
|
| petrochimie | |
|
|____________________________|________________________________|________________|
| Operatii si utilaje in | Editura Tehnica Bucuresti 1984 | Bratu E.
|
| industria chimica | |
|
|____________________________|________________________________|________________|
| Operatii si utilaje in | Editura Didactica si Pedagogica| Floarea O.,
|
| industria chimica | Bucuresti 1980 | Jinescu G.,
|
| | | Dima R.
|
|____________________________|________________________________|________________|
| Procese hidrodinamice si | Editura Didactica si Pedagogica| Jinescu G.
|
| utilaje specifice in | Bucuresti 1983 |
|
| industria chimica | |
|
|____________________________|________________________________|________________|
| Proces si aparate in | Editura Tehnica Bucuresti 1981 | Pavlov F.
|
| ingineria chimica | |
|
|____________________________|________________________________|________________|
SILVICULTURA
I. Statutul disciplinei
Disciplina Silvicultura are, in cadrul examenului de bacalaureat, pentru
anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la
proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Silvic din cadrul
profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse
naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru
una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu
specializarea urmata.
II. Competente de evaluat
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Aplicarea masurilor necesare pentru asigurarea continuitatii padurilor.
- Efectuarea operatiilor specifice pentru producerea materialului
saditor.
- Identificarea etapelor in pregatirea materialului pentru plantat.
- Alegerea si aplicarea tehnologiei de impadurire in functie de
conditiile pedoclimatice din zona.
- Determinarea conditiilor de regenerare a padurii.
- Stabilirea strategiei de regenerare a padurii pe baza aplicarii
tratamentelor silvice specifice zonei.
- Aplicarea normelor de protectie a muncii la executarea lucrarilor din
domeniul silvic.
- Efectuarea lucrarilor de ingrijire si conducere a padurii pentru
realizarea functiilor specifice.
- Descrierea structurii arboretului si a caracteristicilor sale.
- Identificarea etapelor de dezvoltare ale arboretelor.
- Corelarea interventiilor pentru realizarea functiilor specifice
padurii.
- Elaborarea masurilor pentru reglarea structurii si a starii
fitosanitare.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor):
1. Recoltarea, prelucrarea si pastrarea fructelor si semintelor forestiere.
- Recoltarea semintelor forestiere:
- epoca de recoltare: clasificarea speciilor forestiere in functie de
raportul dintre maturare si coacere.
- evaluarea recoltei de seminte: clasificarea si descrierea metodelor
de evaluare a fructificatiei.
- metode si tehnici de recoltare: clasificarea si descrierea metodelor
si a tehnicilor de recoltare a semintelor forestiere.
- organizarea lucrarilor de recoltare: masuri organizatorice care se
iau la recoltarea semintelor forestiere; unelte si utilaje folosite; norme de
protectia muncii la recoltarea semintelor forestiere.
- Pastrarea semintelor forestiere:
- masuri si tehnici de pastrare a semintelor forestiere,
- conditii de pastrare a semintelor forestiere in functie de umiditatea
semintelor zvantate in aer.
2. Calitatea semintelor forestiere:
- Indicii calitativi ai semintelor: descrierea principalilor indici
calitativi ai semintelor forestiere
- Controlul calitatii semintelor forestiere:
- constituirea probelor medii pentru laborator,
- clasificarea semintelor forestiere pe categorii de calitate.
3. Pregatirea pepinierei pentru cultura:
- Pregatirea terenului:
- lucrari premergatoare a pregatirii solului,
- lucrari de pregatire a terenului in pepiniera,
- Lucrarile solului:
- scopul si importanta lucrarilor de pregatire a solului,
- descrierea lucrarilor de pregatire a solului.
- Administrarea ingrasamintelor si amendamentelor:
- necesitatea si importanta administrarii ingrasamintelor in pepiniere,
- clasificarea si descrierea principalelor tipuri de ingrasaminte
utilizate in pepiniere.
- Sistemul de asolament:
- necesitatea si importanta aplicarii amendamentelor in pepiniera.
4. Infiintarea culturilor in pepiniera:
- Metode si scheme de semanat: clasificarea si descrierea principalelor
metode si scheme de semanat.
- Adancimea si epoca de semanat:
- criterii de care se tine seama la alegerea adancimii de semanat,
- alegerea epocii de semanat.
- Repicajul:
- definitie,
- procedee de repicaj,
- tehnica de repicare.
- Tehnologii noi de producere a puietilor:
- necesitatea producerii puietilor cu radacini protejate,
- producerea puietilor pe paturi nutritive,
- producerea puietilor in solarii,
- producerea puietilor in recipiente.
- Butasire si altoirea:
- caracteristicile inmultirii vegetative,
- tehnica de executie a butasirii,
- tehnica de executie a altoirii.
5. Ingrijirea culturilor in pepiniera:
- Daunatorii culturilor din pepiniere si combaterea lor: necesitatea
ingrijirii culturilor in pepiniere,
- Mulcirea si umbrirea culturilor:
- necesitatea mulcirii culturilor,
- procedee de mulcire a culturilor,
- necesitatea umbririi culturilor,
- procedee de umbrire a culturilor.
- Combaterea mecanica a buruienilor si afanarea solului:
- necesitatea si modul de executare a spargerii crustei solului,
- prasitul si plivitul culturilor in pepiniere.
- Combaterea chimica a buruienilor: clasificarea principalelor tipuri de
erbicide utilizate in pepiniere.
- Udarea culturilor:
- norma de udare,
- sisteme de udare a culturilor in pepiniere.
- Taieri de formare a puietilor: descrierea principalelor tipuri de taieri
de formare a coroanei puietilor.
6. Scosul puietilor:
- sezonul si varsta scosului puietilor,
- procedee de scoatere a puietilor.
7. Criterii de sortare a materialului recoltat:
- criterii de sortare a puietilor,
- tehnica sortarii puietilor,
8. Transportul si depozitarea materialului saditor:
- modalitati de pastrare a puietilor.
- ambalarea si transportul puietilor:
- modalitati de ambalare si transport a puietilor.
9. Conditiile stationale ale suprafetelor de impadurit:
- definirea si clasificarea lucrarilor de impadurire: definirea lucrarilor
de impadurire, reimpadurire, refacere, substituire si ameliorare.
- principii si criterii economice si silviculturale privind alegerea si
asocierea speciilor pentru impadurire:
- enumerarea si descrierea principiilor si criteriilor de alegere si
asociere a speciilor;
- definirea telului culturilor;
- descrierea culturilor pure si amestecate.
10. Scheme ecologice:
- formule si scheme de impadurire:
- definitia formulei si schemei de impadurire,
- clasificarea speciilor forestiere in functie de importanta.
11. Semanatura directa si plantarea puietilor:
- impadurirea prin semanaturi directe:
- descrierea procedeelor de semanare,
- adancimea, epoca si norma de semanat.
- impadurirea prin plantare:
- procurarea materialului pentru plantat,
- descrierea procedeelor de plantare,
- adancimea de plantare,
- dispozitivul de plantare,
- desimea si epoca de plantare.
12. Intretinerea culturilor instalate si a regenerarilor:
- intretinerea solului:
- necesitatea lucrarilor de ingrijire a culturilor.
- indepartarea vegetatiei coplesitoare:
- descrierea tehnicii de executie a lucrarii.
- rarirea semanaturilor:
- descrierea tehnicii de executie a lucrarii.
- receptarea puietilor:
- descrierea tehnicii de executie a lucrarii.
- fertilizarea si mulcirea solului:
- descrierea tehnicii de executie a lucrarii.
13. Regimurile de cultura:
- consideratii generale;
- tipuri:
- regimul codrului.
- regimul crangului.
14. Metodele de regenerare ale padurii.
- regenerarea naturala:
- descrierea regenerarii naturale din samanta si lastari
- prezentarea avantajelor si dezavantajelor regenerarii din samanta si
lastari
- regenerarea artificiala:
- descrierea regenerarii artificiale,
- prezentarea avantajelor si dezavantajelor regenerarii artificiale
15. Dinamica proceselor colective in instalarea semintisurilor.
- constituirea starii de masiv.
16. Tratamente in regim codru:
- Tratamente cu regenerare sub masiv: definitie, scop, obiective, tehnica
de executie;
- tratamentul regenerarilor succesive: definitie, scop, obiective,
tehnica de executie, exploatare si regenerare;
- tratamentul regenerarilor in ochiuri (progresive): definitie, scop,
obiective, tehnica de executie, exploatare si regenerare;
- tratamentul regenerarilor in codru gradinarit: definitie, scop,
obiective, tehnica de executie, exploatare si regenerare.
- Tratamente cu regenerare in teren descoperit: definitie, scop, obiective,
tehnica de executie.
- tratamentul taierilor rase in codru: definitie, scop, obiective,
tehnica de executie, exploatare si regenerare.
17. Tratamentul in regim crang:
- Tratamentul taierilor rase in crang: definitie, scop, obiective, tehnica
de executie, explorare si regenerare.
18. Lucrari pregatitoare pentru instalarea semintisurilor.
19. Conversiunea:
- necesitatea si tehnica de executie a lucrarilor.
20. Refacerea, substituirea si ameliorarea arboretelor slab productive:
- consideratii generale
- tehnica lucrarilor de refacere, ameliorare si substituire:
- refacerea, ameliorarea si substituirea cvercetelor:
- descrierea tehnicii de executie a lucrarilor.
- substituirea arboretelor derivate:
- descrierea tehnicii de executie a lucrarilor.
- refacerea molidisurilor degradate:
- descrierea tehnicii de executie a lucrarilor.
- refacerea si substituirea zavoaielor.
21. Protectia muncii la interventiile de ingrijire si conducere in
arborete.
22. Norme de protectia muncii la aplicarea tratamentelor.
23. Limita, durata si caracteristicile fazelor de dezvoltare ale
arboretelor: semintis; desis; nuielis - prajinis; paris; codrisor; codru
mijlociu; codru batran:
- etapele de dezvoltare: caracterizarea etapelor de dezvoltare ale
arboretului;
- fazele de dezvoltare: descrierea fazelor de dezvoltare ale arboretului.
24. Lucrari de conducere si ingrijire: degajari, depresaj; curatiri;
rarituri; operatiuni de igiena:
- scopul lucrarilor;
- lucrari de ingrijire si conducere: degajari, depresaj, curatiri,
rarituri;
- definitie, obiective, scop, tehnica de executie, intensitatea si
periodicitatea degajarilor;
- definitie, obiective, scop, tehnica de executie, intensitatea si
periodicitatea curatirilor;
- definitie, obiective, scop, tehnica de executie, intensitatea si
periodicitatea rariturilor;
- descrierea tehnicii de executie a lucrarilor de igiena.
BIBLIOGRAFIE
______________________________________________________________________________
| TITLU | EDITURA | AUTORI
|
|________________________________|__________________________|__________________|
| Silvicultura - Tehnica Culturii| EDP, R.A., Buc. 1997 | Marian A., si
|
| Silvice, manual pentru | | colab.,
|
| clasele XI - XII - licee | |
|
| silvice | |
|
|________________________________|__________________________|__________________|
| Biologie generala | EDP., Buc. 1979 | Botnariuc N.,
|
|________________________________|__________________________|__________________|
| Padurile Romaniei | Ed. Acad., Buc., 1981 | Chirita C. si
|
| | | colab.,
|
|________________________________|__________________________|__________________|
| Impaduriri, tratat | Ed. Ceres, Buc. 1972 | Damian I.,
|
|________________________________|__________________________|__________________|
| Padurea - Apa - Mediul | Ed. Ceres, Buc. 1974 | Dinu Val., |
| inconjurator | |
|
|________________________________|__________________________|__________________|
| Producerea semintelor | Ed. Ceres, Buc. 1982 | Enescu Val.,
|
| forestiere | |
|
|________________________________|__________________________|__________________|
| Silvicultura - tratat | Ed. Ceres, Buc. | Florescu I.,
|
|________________________________|__________________________|__________________|
| Padurea si viitorul | Ed. Ceres, Buc., 1982 | Giurgiu V.,
|
|________________________________|__________________________|__________________|
| Cultura speciilor forestiere | Ed. Agro-silv., Buc. 1967| Halaramb At.,
|
|________________________________|__________________________|__________________|
| Mica Enciclopedie a Padurii | Ed. Fed., Buc. 1996 | Iancu I., si
|
| | | colab.,
|
|________________________________|__________________________|__________________|
| Indrumarul Padurarului | Ed. Pegas, Buc. 1999 | Iancu I.,
|
|________________________________|__________________________|__________________|
| Padurea si Apa | Ed. St. si Enciclop., | Iancu I.,
|
| | Buc. 1982 | Iancu Viorica
|
|________________________________|__________________________|__________________|
| Tehnica Culturilor Forestiere | Ed. Agro-Silvica, Buc. | Popa Gr.,
|
| - III. Impaduriri | 1958 |
|
|________________________________|__________________________|__________________|
| Flora forestiera a Romaniei | Ed. Ceres, Buc. 1997 | Stanescu V.,
|
| | | Sofletea N.,
|
| | | Popescu Oana
|
|________________________________|__________________________|__________________|
| Recomandari tehnice | Buc. 1994 | ICAS Pepiniere
|
|________________________________|__________________________|__________________|
| Indrumari tehnice - | Buc. 1977 | MEFMC
|
| Silvicultura | |
|
|________________________________|__________________________|__________________|
| Indrumari tehnice - Seminte si | Buc. 1977 | MEFMC
|
| pepiniere | |
|
|________________________________|__________________________|__________________|
TEHNOLOGIA MOBILEI
I. Statutul disciplinei
Disciplina Tehnologia mobilei are, in cadrul examenului de bacalaureat,
pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi
aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea
prelucrarea lemnului din cadrul profilului Resurse naturale si protectia
mediului.
Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are
posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale
profilului, in conformitate cu specializarea urmata.
II. Competente de evaluat
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Efectuarea calculului privind necesarul de materii prime si materiale
tehnologice pentru executarea produselor de mobilier.
- Stabilirea fazelor de lucru pentru un reper in functie de locul si rolul
acestuia in produsul finit.
- Aplicarea:
- normelor (standardelor) la debitarea lemnului masiv si a
semifabricatelor superioare pe baza de lemn;
- tehnologiilor specifice de asamblare a ramelor si bordurare a
canturilor panourilor;
- tehnologiei de slefuire a lemnului masiv si a panourilor;
- procedeului de finisare corespunzator destinatiei mobilierului;
- operatiilor de premontare si montare a mobilierului intr-o succesiune
logica.
- Alegerea parametrilor regimului de lucru la prelucrarea mecanica a
reperelor din lemn masiv.
- Asigurarea rugozitatii suprafetelor slefuite impuse de tehnologia de
finisare.
- Conducerea procesului de furniruire a panourilor utilizate la fabricarea
mobilei.
- Conservarea calitatii mobilierului de la producator la beneficiar.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)
1. Tehnologia moderna a debitarii reperelor din lemn masiv si a
semifabricatelor superioare pe baza de lemn:
- Operatii de debitare:
- definitia debitarii;
- debitarea lemnului masiv - operatii: retezare, sectionare, tivire,
spintecare, insemnare, decupare;
- debitarea semifabricatelor superioare pe baza de lemn - procedee de
debitare;
- Tipizarea semifabricatelor si calculul supradimensiunilor
- pentru lemnul masiv: tipodimensiuni; adaosul de prelucrare la
debitarea acestuia;
- pentru semifabricatele superioare pe baza de lemn: tipizarea pe baza
dimensionarii modulate; adaosul de prelucrare la debitarea panourilor in
functie de structura panourilor (formule de calcul, valori);
- Indicatori economici la debitare (formule de calcul, exemple): indicele
de utilizare; randamentul de folosire, randamentul la debitare; pierderile;
consumul specific.
- Utilaje si agregate folosite:
- pentru debitarea lemnului masiv: f. c. cu avans mecanic tip CTAm;
ferastraul panglica - parti componente, functionare, reglare, regim de lucru;
- pentru semifabricatele superioare pe baza de lemn: agregatul de
debitat panouri - parti componente, functionare, reglare, regim de lucru.
- Scule taietoare:
- discuri taietoare - definitie, caracteristici tehnice, formula de
calcul a vitezei de taiere cu discuri taietoare, clasificarea discurilor
taietoare, alegerea discului si stabilirea regimului de taiere.
- panza panglica - definitie, caracteristicile tehnice ale panzelor
pentru ferastraie panglica in functie de materialul care se prelucreaza,
pregatirea pentru lucru a panzelor panglica.
2. Tehnologia moderna a prelucrarii mecanice a reperelor din lemn masiv:
- Tipuri de operatii (scopul operatiei, schema tehnologica):
- indreptarea;
- rindeluirea si profilarea pe 2 fete;
- retezarea la lungime finala;
- cepuirea;
- burghierea si scobirea;
- frezarea;
- strunjirea.
- Utilaje (scheme de lucru la masina de indreptat, MRG8; MNF; SL);
- Scule folosite;
- Defecte, cauze si remedierea lor.
3. Tehnologii moderne de asamblare prin incleiere:
- Asamblarea ramelor:
- dispozitive de asamblat actionate pneumatic, cu incalzire in curenti
de inalta frecventa - faze de lucru, parti componente, functionare, reglare,
regim de lucru.
- valorificarea lemnului masiv de dimensiuni scurte si subscurte -
instalatia de asamblare la lungime in CIF (operatii de pregatire a elementelor
din lemn masiv, schema de lucru, parti componente, functionare).
- Bordurarea canturilor panourilor:
- solutii de protejare a canturilor (reprezentari grafice);
- aplicarea bordurilor din lemn masiv; conditii de calitate a lemnului
masiv pentru borduri; dispozitive cu strangere pneumatica, presa de incleiat in
CIF - schema de lucru, regim de lucru;
- aplicarea bordurilor din furnire: grosimi ale furnirelor pentru
bordurare; supradimensiuni la latime pentru furnire.
- Furniruirea panourilor:
- Definitie.
- Tipuri de furniruire (simpla, dubla).
- Furnire utilizate (grosimi, sortimente, specii).
- Operatii de furniruire:
- Pregatirea suprafetelor panoului (scopul operatiei de calibrare
si zimtuire);
- Pregatirea furnirelor: criterii de selectionare a furnirelor;
retezarea la lungime; indreptarea canturilor cu foarfeca ghilotina (mod de
lucru); imbinarea cu hartie gumata (masina de innadit cu banda gumata, schema
tehnologica de aplicare a benzii, functionare);
- Aplicarea adezivului (adezivi utilizati, consum specific,
functionarea si reglarea masinii de aplicat adeziv tip MAA;
- Formarea pachetului pentru presare (mod de lucru pentru
furniruirea simpla si dubla);
- Incleierea furnirelor (presarea): presa hidraulica tip pH-6
(regim de presare, functionare, reglare, ciclu de presare);
- Conditionarea panourilor furniruite (scop, etape, mod de
realizare).
- Defecte, cauze si remedierea lor.
4. Tehnologia moderna a prelucrarii mecanice a panourilor si ramelor:
- Prelucrarea panourilor si ramelor la masini - unelte si agregate:
- Operatiile specifice la prelucrarea panourilor: tunderea furnirului,
formatizare si profilare, furniruire canturi, frezare, burghiere multipla,
frezare locasuri pentru feronerie.
- Succesiunea operatiilor la masini simple: tunderea furnirului;
formatizarea panourilor cu canturi paralele; burghiere.
- Masini si utilaje: masina de frezat cu ax vertical, ferastraul
circular dublu, masina de burghiat multiplu - parti componente, functionare,
reglare, regim de lucru, norme de protectia muncii.
- Prelucrarea panourilor la agregate: agregatul de prelucrat panouri
tip CPC-25; agregatul de furniruit si aplicat canturi - succesiunea operatiilor
de prelucrare (descriere), regimul de lucru, scule taietoare, reglare, norme de
protectia muncii.
5. Tehnologia moderna de slefuire a suprafetelor:
- Slefuirea: definitie; scop.
- Factorii care influenteaza calitatea slefuirii.
- Alegerea corecta a abrazivilor:
- criterii de alegere a abrazivilor;
- tipuri de materiale abrazive;
- simbolizarea abrazivilor.
- Slefuirea lemnului masiv si a panourilor:
- materiale abrazive utilizate;
- etape, mod de realizare.
- Slefuirea suprafetelor plane, curbe si profilate;
- Utilaje si instalatii folosite - parti componente, functionare, reglare,
regim de lucru.
- masina de slefuit cu banda orizontala ingusta si sabot de presare;
- masina de slefuit cu bara de presiune;
- masina de slefuit cu banda cu contact de jos;
- masina de slefuit cu banda lata cu contact de sus;
- linii de slefuire a panourilor furniruite.
- Defecte, cauze, remedierea lor.
6. Tehnologia moderna a finisarii:
- Finisare: definitie, scop, procedee.
- Pregatirea suprafetelor pentru finisare:
- succesiunea operatiilor,
- scopul operatiilor,
- materiale tehnologice utilizate,
- mod de lucru.
- Aplicarea materialelor peliculogene:
- Aplicarea lacurilor prin pulverizare pneumatica hidraulica:
- aparatul de pulverizat lac (parti componente, formarea jetului de
lac);
- cabina de pulverizare;
- avantajele aplicarii peliculelor incalzite;
- conditii impuse pentru obtinerea peliculelor de calitate;
- succesiunea operatiilor la aplicarea lacului nitro-mat prin
pulverizare.
- Aplicarea lacurilor prin turnare:
- avantaje, procedee;
- masina de turnat lac (schema de principiu, functionare, reglare);
- aplicarea prin turnare a lacului nitrocelulozic mat;
- aplicarea prin turnare a lacurilor poliesterice.
- Aplicarea lacurilor prin imersie:
- procedee;
- avantaje.
- Uscarea peliculelor de lacuri si vopsele:
- Mod de realizare;
- Procedee de uscare (naturala si artificiala):
- instalatii de uscare artificiala (camera de uscare, tunelul de
preincalzire, tunelul de uscare; regim de uscare).
- Prelucrarea peliculelor - operatii, materiale tehnologice, mod de
realizare a operatiilor, masini folosite (masina de slefuit cu banda
orizontala), functionare, reglare, regim de lucru:
- Prelucrarea peliculelor nitrocelulozice.
- Prelucrarea peliculelor poliesterice.
- Finisarea suprafetelor cu folii din PVC si fibre celulozice:
- instalatia pentru aplicarea automata a foliilor pe panouri (parti
componente, functionare, reglare, regim de lucru).
- Defecte, cauze si remedierea lor.
7. Tehnologia moderna a asamblarii si montarii mobilei:
- Sisteme de montare;
- Montarea accesoriilor:
- accesorii de asamblare, scule si instalatii;
- conditii pentru fixarea accesoriilor in panourile de PAL.
- Montarea in subansamblu si produs:
- operatii de premontare;
- succesiunea operatiilor de montare in subansamblu si ansamblu la
mobila corp;
- prese de asamblat corpuri cu actionare pneumatica (parti componente,
mod de lucru).
- Scule, unelte, dispozitive de asamblare si montare.
8. Ambalarea, depozitarea si transportul mobilei:
- Conditii generale de ambalare si depozitare, manipulare, transport.
- Sisteme si tipuri de ambalaje:
- Ambalarea cu hartie si carton in stelaje si lazi.
- Ambalarea in folie termocontractibila.
- Paletizarea si containerizarea.
BIBLIOGRAFIE
______________________________________________________________________________
| TITLU | EDITURA | AUTORI
|
|____________________________|________________________________|________________|
| Proiectarea si tehnologia | Editura Didactica si | Cotta, N.L.,
|
| fabricarii produselor | Pedagogica, Bucuresti 1983 |
|
| industriale din lemn | |
|
|____________________________|________________________________|________________|
| Slefuirea lemnului si |Editura Tehnica, Bucuresti 1982 | Cotta, N.L.;
|
| peliculelor de acoperire | | Nastase, V.,
|
|____________________________|________________________________|________________|
| Aschierea lemnului si scule| Editura Didactica si | Dogaru, V.,
|
| aschietoare | Pedagogica, Bucuresti 1991 |
|
|____________________________|________________________________|________________|
| Tehnologia mobilei | Universitatea Brasov | Nastase, V.
|
|____________________________|________________________________|________________|
| Uscarea si tratarea termica| Editura Tehnica, Bucuresti 1980| Marinescu, I.,
|
| a lemnului | |
|
|____________________________|________________________________|________________|
| Materiale tehnologice | Editura Tehnica, Bucuresti 1993| Mihai, D.,
|
| pentru industria lemnului | |
|
|____________________________|________________________________|________________|
| Prospecte si carti tehnice | | |
| ale utilajelor si | |
|
| instalatiilor folosite la | |
|
| fabricarea mobilei | |
|
|____________________________|________________________________|________________|
Pentru profilul SERVICII, la proba "E", candidatul poate sa
opteze pentru una din cele doua discipline de specialitate aferente
specializarii, conform tabelului de mai jos:
______________________________________________________________________________
| Profil | Specializare | Finalitate | Disciplina de specialitate
|
|__________|_______________|____________________|______________________________|
| | Economic | Tehnician in | |
|
| | | activitati | |
|
| | | financiare si | |
|
| | | comerciale | Contabilitate |
|
| |_______________|____________________| |
|
| | Administrativ | Tehnician in | |
|
| | | administratia | |
|
| SERVICII | | publica | |
|
| |_______________|____________________|_______________|
|
| | Turism si | Tehnician in turism| |Economia
|
| | alimentatie |____________________|
|intreprinderii|
| | publica | Tehnician in | Marketing |
|
| | | alimentatia publica| | |
| |_______________|____________________|_______________|
|
| | Posta | Tehnician in | Exploatare |
|
| | | activitati de posta| postala |
|
|__________|_______________|____________________|_______________|______________|
ECONOMIA INTREPRINDERII
I. Statutul disciplinei
Disciplina Economia intreprinderii are, in cadrul examenului de
bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala,
putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la toate
specializarile din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii,
absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline
reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.
II. Competente de evaluat
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Identificarea si descrierea trasaturilor caracteristice ale
intreprinderii in raport cu evolutia economiei.
- Clasificarea intreprinderilor si descrierea trasaturilor
caracteristice ale acestora.
- Compararea diferitelor tipuri de intreprinderi.
- Incadrarea unei intreprinderi conform tipologiei generale.
- Identificarea si interpretarea relatiilor economice de baza dintre
intreprindere si mediul economic extern.
- Identificarea elementelor mediului extern al intreprinderii.
- Descrierea si compararea actiunii diferitilor factori externi asupra
activitatii intreprinderii.
- Determinarea unor implicatii ale relatiilor cu partenerii externi
asupra activitatii intreprinderii.
- Explicarea modului de organizare si functionare a intreprinderii.
- Identificarea sistemelor de organizare procesuala a intreprinderii si
analiza efectelor acestora.
- Descrierea functiilor intreprinderilor in cadrul diferitelor sisteme
de organizare a intreprinderilor.
- Identificarea sistemelor de organizare structurala si descrierea
structurii organizatorice a unei intreprinderi.
- Descrierea elementelor de baza ale unei organigrame si intocmirea
organigramei unei intreprinderi mici/mijlocii.
- Compararea diferitelor tipuri de organigrame ale intreprinderilor.
- Luarea unor decizii cu privire la organizarea si conducerea resurselor
umane dintr-o intreprindere.
- Elaborarea unor criterii de selectare a resurselor umane si alegerea
solutiilor optime de incadrare.
- Diferentierea atributiilor diferitelor categorii de personal conform
fisei postului.
- Identificarea si selectarea unor forme si modalitati eficiente de
motivare (cointeresare) a personalului dintr-o intreprindere mica/mijlocie.
- Analiza proceselor economice ale intreprinderii si elaborarea unor
solutii de optimizare.
- Identificarea si analiza unor procese economice specifice
intreprinderilor.
- Compararea proceselor economice din diferite tipuri de intreprinderi.
- Cunoasterea importantei activitatii de optimizarea si selectarea
tehnicilor specifice.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)
1. Intreprinderea:
- Conceptul de intreprindere: definitie
- Trasaturile caracteristice ale intreprinderii:
- intreprinderea - unitate tehnico-productiva (caracteristici);
- intreprinderea - unitate organizatoric-administrativa
(caracteristici);
- intreprinderea - unitate economico-sociala (caracteristici);
- Clasificarea intreprinderilor in functie de urmatoarele criterii:
- forma de proprietate asupra capitalului social si al patrimoniului;
- apartenenta la una din ramurile industriale de activitate;
- gradul de marime;
- gradul de specializare;
- tipul de productie,
- Tipul de productie: definirea, clasificarea si compararea tipurilor de
productie.
2. Mediul extern al intreprinderii:
- Definirea conceptului de mediu extern al intreprinderii.
- Factorii externi care influenteaza activitatea intreprinderii:
- modalitati de influenta;
- enumerarea si descrierea factorilor externi (economici, tehnici si
tehnologici, de management, politici, socio-culturali, juridici, demografici,
mediul natural si inconjurator);
- compararea actiunii diferitilor factori externi asupra activitatii
intreprinderii;
- Relatiile externe ale intreprinderii cu:
- furnizorii - definire, caracterizare.
- clientii - definire, caracterizare.
- institutiile bancare - definire, caracterizare.
- societatile de asigurari - definire, caracterizare.
- camerele de comert si industrie - definire, caracterizare.
- institutiile statului - definire, caracterizare.
- intreprinderile concurente - definire, caracterizare.
- mass-media - definire, caracterizare.
3. Organizarea procesuala a intreprinderii:
- Definirea conceptului de "organizare procesuala".
- Obiectivele intreprinderii:
- definirea conceptului de obiectiv,
- tipuri de obiective (fundamental, obiectiv derivat de grad I,
obiectiv derivat de gradul II, obiective specifice, obiective individuale);
- Efectele organizarii procesuale a intreprinderii; conceptele de
functiune, activitate, atributie, sarcina: definire, caracterizare;
- Functiunile sistemului de organizare procesuala:
- functiunea de cercetare-dezvoltare - activitati, sarcini, atributii.
- functiunea de productie - activitati, sarcini, atributii.
- functiunea comerciala - activitati, sarcini, atributii.
- functiunea de marketing - activitati, sarcini, atributii.
- functiunea financiar-contabila - activitati, sarcini, atributii.
- functiunea de personal - activitati, sarcini, atributii.
4. Organizarea structurala a intreprinderii:
- Definirea conceptului de "structura organizatorica".
- Elementele de baza ale structurii organizatorice.
- Structura functionala (de management) si compartimentele sale:
- postul - concept, trasaturi;
- functia - concept, tipuri;
- compartimentul de munca - tipuri;
- nivelul ierarhic: concept, piramida ierarhica;
- ponderea ierarhica: concept, marimea ponderii ierarhice.
- relatiile organizatorice: concept, tipuri, categorii de relatii.
- Structura operationala de productie si conceptie si compartimentele
sale:
- definirea conceptului;
- compartimentele structurii operationale;
- definirea conceptelor de: sectia de productie, sectia de baza,
sectia auxiliara, sectia de servire, atelier, loc de munca.
- Tendinte actuale in organizarea structurala a intreprinderilor.
5. Resursele umane ale intreprinderii:
- Categorii de personal: structura personalului unei intreprinderi.
- Drepturi si obligatii ale personalului: clauzele contractului de munca
privind drepturile angajatilor si obligatiile acestora.
- Selectia personalului: enumerarea si descrierea etapelor recrutarii
personalului.
- Promovarea personalului:
- concept;
- criterii de promovare;
- modalitati de promovare;
- formarea personalului;
- principii de evaluare a personalului.
- cointeresarea personalului: concept.
6. Procese economice:
- Aprovizionarea si pregatirea marfurilor:
- concept;
- functii;
- conceptul de flux tehnologic;
- forme de organizare.
- Depozitarea: concept, necesitate, tipuri, programarea activitatilor de
depozitare.
- Productia de marfuri si servicii: definirea conceptelor de
"productie de marfuri" si "productie de servicii".
- Comercializarea:
- operatiile de pregatire a marfurilor in vederea vanzarii, operatii
comune, operatii specifice;
- vanzarea marfurilor cu ridicata; angrosistul, definitie,
caracterizare;
- vanzarea marfurilor cu amanuntul; detailistul, definitie,
caracterizare, tipologie;
- magazinul - concept, forme de vanzare cu amanuntul, forme de vanzare
a marfurilor cu ridicata.
7. Optimizarea proceselor economice:
- Eficienta economica: definire, efecte, modalitati de determinare a
eficientei economice (raportarea efectelor obtinute la eforturile depuse pentru
obtinerea lor: raportarea eforturilor la efectele inregistrate).
- Rentabilitatea intreprinderii: modalitati de calcul, rata rentabilitatii.
BIBLIOGRAFIE
Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4055/26.06.2000 si nr.
4144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu - filiera tehnologica, aria
curriculara "Tehnologii", profilul Servicii:
______________________________________________________________________________
| DISCIPLINA | EDITURA | AUTORI
|
|________________________|___________________________|_________________________|
| Economia intreprinderii| Economica Preuniversitaria| Viorel Lefter,
|
| | | Iulia Chivu
|
|________________________|___________________________|_________________________|
| Economia intreprinderii| All Educational | Vasile Dan, Ruxandra
|
| | | Isaic-Maniu, Daniela
|
| | | Mitran
|
|________________________|___________________________|_________________________|
| Economia intreprinderii| Oscar Print | G. Stanciulescu,
|
| | | C. Dinca, N. Doros,
|
| | | C. Dumitriu, L.
Iftimie,|
| | | F. Jelescu, M. Jipa,
|
| | | N. Patrascu
|
|________________________|___________________________|_________________________|
CONTABILITATE
I. Statutul disciplinei
Disciplina Contabilitate are, in cadrul examenului de bacalaureat, pentru
anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la
proba "E", filiera tehnologica, la specializarile: economic si
administrativ din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii,
absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline
reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.
II. Competente de evaluat
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Utilizarea informatiilor contabile si financiare pentru luarea deciziilor
in cadrul intreprinderii si institutiei publice:
- Efectuarea inventarierii unei gestiuni.
- Stabilirea rezultatelor inventarierii.
- Solutionarea eventualelor diferente constand in plusuri sau minusuri.
- Evaluarea performantei intreprinderii si institutiei publice pe baza
informatiilor contabile:
- Identificarea functiilor bilantului.
- Prezentarea structurii bilantului si a anexelor la bilant.
- Stabilirea indicatorilor economico-financiari si interpretarea
acestora.
- Utilizarea elementelor planului de conturi:
- Folosirea corelatiilor planului de conturi.
- Identificarea claselor de conturi in planul de conturi.
- Identificarea functiei contabile a conturilor.
- Elaborarea documentelor de sinteza si interpretarea datelor furnizate de
acestea:
- Intocmirea balantei de verificare.
- Verificarea corectitudinii inregistrarilor in conturi prin
intermediul balantei conturilor.
- Identificarea tipurilor de balante de verificare.
- Aplicarea tehnicilor si procedurilor de inregistrare operativa si
contabila din patrimoniul intreprinderii si institutiei publice.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)
1. Inregistrari contabile privind operatiile patrimoniale frecvente in
cadrul unei societati comerciale:
- Operatii privind capitalurile proprii - capitalul social si rezervele;
aplicatii.
- Operatii privind activele imobilizate: imobilizari necorporale si
corporale; aplicatii.
- Operatii privind stocurile si productia in curs de executie -
contabilitatea stocurilor de marfuri dupa metoda inventarului permanent;
aplicatii.
- Operatii privind datoriile si creantele: comerciale, salariale, sociale
si fiscale ale agentului economic; aplicatii.
- Operatii privind trezoreria - de incasari si plati prin conturi la banci
si casierie; aplicatii.
2. Balantele de verificare a inregistrarilor in conturi:
- Notiune, importanta, forma.
- Tehnica intocmirii balantei de verificare.
3. Inventarierea patrimoniului:
- Inventarierea - procedeu al contabilitatii
- Etapele desfasurarii inventarierii
- Stabilirea rezultatelor inventarierii
4. Bilantul contabil:
- Importanta, rolul si functiile bilantului contabil
- Structura bilantului contabil si a anexelor
BIBLIOGRAFIE
Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4055/26.06.2000, nr.
4144/18.07.2001, nr. 3918/11.06.2002 pentru clasele a X-a, a XI-a si a XII-a
liceu - filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul
Servicii:
______________________________________________________________________________
| DISCIPLINA | CLASA | EDITURA | AUTORI
|
|_______________|_________|_________________|__________________________________|
| Contabilitate | a X-a | All Educational | V. Isai, Gh. Negoescu
|
|_______________|_________|_________________|__________________________________|
| Contabilitate | a X-a | Economica | N. Feleaga, L. Malciu, S. Bunea,
|
| | | Preuniversitaria| E. Candea |
|_______________|_________|_________________|__________________________________|
| Contabilitate | a X-a | Didactica si | M. Ristea, C. Panciu, R.
Ionescu,|
| | | Pedagogica | M. Dinescu
|
|_______________|_________|_________________|__________________________________|
| Contabilitate | a X-a | Oscar Print | Maria Popan
|
|_______________|_________|_________________|__________________________________|
| Contabilitate | a X-a | Tehnica | A. Teiusanu, M. Popescu,
|
| | | | G. Croitoru
|
|_______________|_________|_________________|__________________________________|
| Contabilitate | a XI-a | All Educational | V. Isai
|
|_______________|_________|_________________|__________________________________|
| Contabilitate | a XII-a | All Educational | Violeta Isai
|
|_______________|_________|_________________|__________________________________|
| Contabilitate | a XII-a | Economica | Aurelia Guoadelia Cojocea,
|
| | | Preuniversitaria| Alexandru Salceanu
|
|_______________|_________|_________________|__________________________________|
| Contabilitate | a XII-a | Tribuna Sibiului| Ana Alexandrina Matei, Nicolae
|
| | | | Poenariu
|
|_______________|_________|_________________|__________________________________|
EXPLOATARE POSTALA
I. Statutul disciplinei
Disciplina Exploatare postala are, in cadrul examenului de bacalaureat,
pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi
aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Posta din
cadrul profilului Servicii. Pentru profilul Servicii, absolventul are
posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale
profilului, in conformitate cu specializarea urmata.
II. Competente de evaluat
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Identificarea principalelor tipuri de trimiteri postale interne, a
caracteristicilor si a simbolurilor acestora
- Remiterea la destinatie. Incredintarea sumelor de bani, de persoane
fizice si juridice, oficiilor postale pentru remiterea lor la destinatie.
- Achitarea mandatelor postale, telegrafice si on-line.
- Aplicarea normelor de exploatare specifice serviciilor postale interne.
- Verificarea formularelor specifice unei activitati postale si
intocmirea actelor de nereguli.
- Efectuarea unor operatiuni specifice activitatii de exploatare postala.
- Efectuarea operatiunilor specifice trimiterilor din categoria
"Obiecte de corespondenta".
- Operarea cu sistemele de distribuire a obiectelor de corespondenta
simpla si inregistrata.
- Efectuarea operatiunilor specifice trimiterilor din categoria
"Obiecte de mesagerii".
- Inmanarea obiectelor de mesagerii la sediul oficiului sau domiciliul
destinatarului.
- Expedierea bunurilor de larg consum la domiciliu prin serviciile
postale.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)
1. Obiecte de corespondenta - procesul de exploatare:
- Trimiteri care fac parte din categoria obiecte de corespondenta:
- definitii,
- dimensiuni,
- limite de greutate,
- conditionare.
- Redactarea adresei la obiectele de corespondenta:
- reguli generale,
- exceptii.
- Indicatiile speciale si specifice aplicate la aceasta categorie:
- A.R.,
- P.C.,
- Expres,
- Post-restant,
- Casuta Postala,
- Recomandat,
- confirmarile ulterioare.
- Prezentarea obiectelor de corespondenta simpla si recomandata:
- prezentarea bucata cu bucata,
- prezentarea in serii.
- Incheierea operatiunilor de prezentare; inchiderea expeditiei; efectuarea
schimbului de expeditie;
- Primirea expeditiei si prelucrarea in vederea distribuirii.
- Distribuirea:
- distribuirea corespondentei simple;
- distribuirea corespondentei inregistrate;
- distribuirea actelor de procedura;
- trimiteri care nu pot fi distribuite: avizarea, reavizarea,
inapoierea, reexpedierea, trimiterea la pastrare.
2. Mandate postale si telegrafice - procesul de exploatare:
- Mandate postale, telegrafice si on-line:
- definitie;
- completarea formularelor.
- Redactarea adresei la mandate, exceptii de la adrese.
- Indicatii generale folosite la mandatele postale si indicatii specifice
folosite la mandatele telegrafice si on-line.
- Prezentarea mandatelor postale, telegrafice si on-line - operatiuni
efectuate de oficiant la prezentarea mandatelor (prezentarea bucata cu bucata;
prezentarea in serii; modalitati de plata la mandate;
- Prelucrarea la sosire a mandatelor - verificarea in vederea achitarii.
- Achitarea mandatelor:
- formalitati la achitare: cu numerar, cu ordin de plata, cu cont
avans, cu proces verbal f.31;
- mandate care nu pot fi achitate: avizate, reavizate, inapoiate,
reexpediate, trimise la pastrare;
- Inaintarea conturilor de mandate si verificarile efectuate la controlul
ulterior.
3. Obiecte de mesagerie - procesul de exploatare:
- Trimiteri ce fac parte din aceasta categorie: definitii, dimensiuni,
limite de greutate, conditionare.
- Conditii de admitere la prezentarea obiectelor de mesagerie:
- adresarea;
- indicatii specifice: voluminos, fragil, valoare, factaj, ramburs;
ambalarea; legarea; sigilarea.
- Prezentarea obiectelor de mesagerie - operatiuni efectuate de oficiant la
primirea unui obiect de mesagerie: colet, scrisoare cu valoare declarata
(prezentarea bucata cu bucata, prezentarea in serii).
- Prelucrarea in vederea expedierii si efectuarea schimbului de expeditii.
Primirea expeditiei la oficiu - operatiuni de primire, verificare si cartare pe
locuri de munca.
- Inmanarea obiectelor de mesagerie:
- inmanarea coletelor cu si fara valoare declarata;
- inmanarea scrisorilor cu valoare;
- predarea sacilor cu corespondenta, gropurilor, casetelor colectoare
si C.F.R.;
- mesagerii ce nu pot fi inmanate.
BIBLIOGRAFIE
- Instructiunile de exploatare pentru "obiecte de corespondenta".
- Instructiunea comuna pentru problemele interne comune ale unitatilor postale.
- Norme interne ale C.N. POSTA ROMANA.
- (NOMENCLATOARE POSTALE):
- GHIDUL FACTORULUI POSTAL - C.N. POSTA ROMANA.
- Legea postei nr. 85/1997.
- Ordine interne ale C.N. POSTA ROMANA privind completarea formularelor
postale.
MARKETING
I. Statutul disciplinei
Disciplina Marketing are, in cadrul examenului de bacalaureat, pentru anul
scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba
"E", filiera tehnologica, la specializarile: turism si alimentatie
publica din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul
are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative
ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.
II. Competente de evaluat
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Dezvoltarea capacitatii de investigare a fenomenelor economice de piata:
- Identificarea factorilor care influenteaza cercetarea pietei si a
concurentei de piata.
- Analiza cerintelor unei segmentari eficiente a pietei.
- Aplicarea metodelor de monitorizare a mediului de afaceri.
- Determinarea cauzelor si efectelor principalelor modificari ale
mediului de afaceri ale firmei.
- Cunoasterea tipurilor de strategii de marketing si dezvoltarea acestora
la nivelul intreprinderii:
- Identificarea diferitelor modalitati de organizare a compartimentului
de marketing.
- Descrierea criteriilor de apreciere a activitatii specialistului in marketing
turistic.
- Analiza raportului dintre cererea si oferta de servicii turistice si
identificarea factorilor care le influenteaza.
- Utilizarea metodelor, tehnicilor si procedeelor de marketing ca
instrument al managementului intreprinderii:
- Aprecierea atitudinii turistilor prin diferite metode de scalare.
- Elaborarea si efectuarea de sondaje si chestionare tipice domeniului
serviciilor turistice.
- Interpretarea rezultatelor statistice si luarea de decizii pentru
imbunatatirea ofertei turistice.
- Elaborarea si aplicarea mix-ului de marketing specific firmelor din
domeniul serviciilor turistice (produsul si formarea preturilor, distributia si
promovarea produselor turistice).
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)
1. Piata activitatii de turism:
- Definitia pietei turistice.
- Cererea turistica:
- particularitatile cererii turistice;
- determinantii cererii turistice;
- elasticitatea cererii turistice;
- sezonalitatea cererii turistice;
- Oferta turistica:
- particularitatile ofertei turistice;
- determinanti ai ofertei turistice.
- Estimarea potentialului pietei:
- definitia si scopul cercetarii pietei;
- criteriile segmentarii pietei; segmentarea dupa criterii:
geografice, demografice, psiho-sociale (clasa sociala, stil de viata),
comportamentale.
- conditiile unei segmentari eficiente.
2. Instrumente ale cercetarii de piata:
- Masurarea si scalarea.
- Tipuri de scale.
- Metode de scalare:
- diferentiala semantica,
- scala lui Likert,
- modelul Fishbein-Rosenberg.
3. Organizarea activitatii de marketing in turism:
- Organizarea compartimentului de marketing al intreprinderii turistice
dupa diferite criterii.
- Profesiograma specialistului de marketing.
4. Mixul de marketing turistic:
- Politica de produs in turism:
- definirea produsului turistic;
- elementele produsului turistic;
- clasificarea produselor turistice;
- ciclul de viata al produselor turistice;
- strategii privind produsele turistice.
- Politica de preturi in turism:
- forme de prezentare a preturilor in turism;
- particularitatile preturilor si tarifelor in turism;
- strategii si politici de preturi in turism;
- diferentieri de preturi in turism.
- Politica de distributie:
- canalele de distributie: caracteristici, tipologie;
- organizarea canalelor de distributie;
- distributia fizica si managementul logisticii.
- Politica de promovare:
- definirea si obiectivele publicitatii;
- structura publicitatii;
- alegerea mediului publicitar;
- promovarea vanzarilor: tipuri si modalitati de promovare.
BIBLIOGRAFIE
______________________________________________________________________________
| TITLUL | EDITURA | AUTORI
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Marketing turistic - | Ed. Oscar Print,| Dinca C., colectiv
|
| manual clasa a XI-a, | Bucuresti, 2002;|
|
| specializarile Turism | |
|
| si alimentatie publica | |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Elemente de marketing | Ed. Global Media| Dumitru Patriche, Filimon
|
| turistic | Image, Deva 2000| Stremtan, Ana Ispas, Iulian
|
| | | Patriche
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Piata turistica a | Ed. Ecran | Ilie Nita, C-tin Nita
|
| Romaniei | magazin, Brasov,|
|
| | 2000 |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Turismul si dezvoltarea| Ed. Expert, | N. Neacsu |
| durabila | Bucuresti, 2000 |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Statistica in turism | Ed. Albastra, | Nicoleta Petcu |
| (teorie si aplicatii) | Cluj-Napoca, |
|
| | 2000 |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Marketing turistic | Ed. Economica, | Toader Gherasim,
|
| | 1999 | Daniel Gherasim
|
|________________________|_________________|___________________________________|
Pentru profilul TEHNIC, la proba "E", candidatul poate sa opteze
pentru una din cele doua discipline de specialitate aferente specializarii,
conform tabelului de mai jos:
______________________________________________________________________________
|Profil | Specializare | Finalitate | Disciplina de specialitate
|
|_______|_______________|____________________|_________________________________|
| | | Tehnician mecanic | |
|
| | | pentru intretinere | |
|
| | | si reparatii | |
|
| | |____________________| |
|
| | | Tehnician | |
|
| | | prelucrari mecanice| |
|
| | |____________________| |
|
| | | Tehnician | |
|
| |Mecanic | mecatronist | Organe de masini si |
|
| | | | mecanisme |
|
|TEHNIC | |____________________| |
|
| | | Tehnician operator | |
|
| | | roboti industriali | |
|
| | |____________________| | |
| | | Tehnician | |
|
| | | in transporturi | |
|
| |_______________|____________________|______________________|
|
| |Electrotehnica | Tehnician | |
|
| | | electrotehnist | |
|
| |_______________|____________________|
|Solicitari|
| | | Tehnician | |si
|
| | | electronist | |masurari
|
| | |____________________| |tehnice
|
| |Electronica | Tehnician in | Masurari electrice |
|
| |si automatizari| automatizari | si electronice |
|
| | |____________________| |
|
| | | Tehnician operator | |
|
| | | tehnici de calcul | |
|
| | |____________________| |
|
| | | Tehnician in | |
|
| | | metrologie | |
|
| |_______________|____________________|______________________|
|
| |Telecomunicatii| Tehnician | Masurari speciale in | |
| | | telecomunicatii | telecomunicatii |
|
| |_______________|____________________|______________________|
|
| |Textile | Tehnician in | Materii prime textile|
|
| | | industria textila | |
|
| |_______________|____________________|______________________|
|
| | Pielarie | Tehnician in | Materii prime |
|
| | | industria pielariei| pentru industria de |
|
| | | | pielarie |
|
| |_______________|____________________|______________________|
|
| | Constructii | Tehnician in | Desen de constructii |
|
| | si lucrari | lucrari publice si | si instalatii |
|
| | publice | constructii | |
|
|_______|_______________|____________________|______________________|__________|
SOLICITARI SI MASURI TEHNICE
I. Statutul disciplinei
Disciplina Solicitari si masurari tehnice are, in cadrul examenului de
bacalaureat, pentru anul scolar 2003 -2004, statutul de disciplina optionala,
putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la toate
specializarile din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic,
absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline
reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.
II. Competente de evaluat
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Identificarea solicitarilor, cauzelor si efectelor acestora, mijloacelor
de masurare.
- Stabilirea si descrierea etapelor unui proces de masurare.
- Utilizarea unui aparat in functie de proprietatile sale metrologice si de
natura masurarii.
- Aplicarea relatiilor de transformare intre marimile fizice in probleme
tehnice si efectuarea de transformari intre unitatile de masura ale marimilor
fizice utilizate in tehnica.
- Elaborarea de schite/scheme specifice domeniului.
- Aplicarea principiilor de functionare a unor aparate de masura.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)
SOLICITARI TEHNICE
1. Forte, tensiuni si deformatii: definitii, clasificari, unitati de
masura.
2. Solicitari: definire.
3. Solicitari mecanice:
- intindere-compresiune - exemple de organe de masini si elemente de
constructii simple supuse la intindere si compresiune; recunoasterea
solicitarilor pe organe de masini si elemente de constructii simple.
- forfecare - exemple de organe de masini si elemente de constructii simple
supuse la forfecare; recunoasterea solicitarilor pe organe de masini si
elemente de constructii simple.
- incovoiere - exemple de organe de masini si elemente de constructii
simple supuse la incovoiere; recunoasterea solicitarilor pe organe de masini si
elemente de constructii simple.
- rasucire - exemple de organe de masini si elemente de constructii simple
supuse la rasucire; recunoasterea solicitarilor pe organe de masini si elemente
de constructii simple.
4. Solicitari electrice si electrodinamice, cauze si efecte, exemplificari
pe: prize, intreruptoare, prelungitoare, corpuri de iluminat, sigurante
fuzibile.
5. Solicitari termice:
- cauzele aparitiei solicitarilor termice (efectul termic al curentului
electric, frecarea, transmiterea caldurii);
- transmiterea caldurii prin conductie, convectie, radiatie -
caracterizare;
- efecte (dilatari-contractii, libere-impiedicate, deformari);
- exemple.
MASURARI TEHNICE
6. Marimi fizice si unitati de masura utilizate in tehnica.
7. Sistemul International: marimi fundamentale, asociate, derivate.
Multiplii si submultiplii; transformari.
8. Procesul de masurare: definire, elemente.
9. Metode de masurare: clasificare, caracterizare.
10. Mijloace de masurare: clasificare.
11. Erori de masurare: clasificare (sistematice, aleatoare, greseli),
definire, caracterizare. Calculul erorilor absolute si erorilor relative.
12. Proprietati metrologice: sensibilitate, fidelitate, precizie.
13. Mijloace de masurare pentru:
- lungimi (ruleta, sublerul de exterior si de interior, micrometrul de
exterior);
- suprafete (planimetrul polar);
- unghiuri (raportorul mecanic).
14. Mijloace de masurare pentru: masa (balanta analitica).
15. Mijloace de masurare pentru: turatie (tahometre electrice).
16. Mijloace de masurare pentru: forte (dinamometrul cu element elastic) si
presiuni (manometrul cu lichid si manometrul cu elemente elastice).
17. Mijloace de masurare pentru: debit (apometrul cu palete): componente,
rol.
18. Mijloace analogice de masurare pentru: intensitatea curentului electric
(ampermetre de curent continuu si alternativ; tipuri - simboluri; conectarea in
circuit).
19. Mijloace analogice de masurare pentru: tensiunea electrica (voltmetre
de curent continuu si alternativ, tipuri - simboluri; conectarea in circuit).
20. Mijloace analogice de masurare pentru: rezistenta electrica (ohmmetre
serie, paralele; conectare si utilizare).
21. Mijloace de masurare pentru: temperaturi (termometrul de sticla cu
lichid, termocuplul, termorezistenta: parti componente, principiul de
functionare, utilizare).
22. Mijloace de masurare pentru energia electrica (contorul de inductie
monofazat: rol, parti componente, montaj).
BIBLIOGRAFIE
Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4055/26.06.2000 si nr.
4144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu - filiera tehnologica, aria
curriculara "Tehnologii", profilul Tehnic:
______________________________________________________________________________
| DISCIPLINA | EDITURA | AUTORI
|
|____________________________|__________________|______________________________|
| Solicitari si masuri | All Educational, | Mariana Constantin,
|
| tehnice clasa a X-a | 2001 | Aurel Ciocarlea-Vasilescu
|
|____________________________|__________________|______________________________|
| Solicitari si masurari | Economica | Ion Ionescu, Maria Manole, |
| tehnice | Preuniversitaria,| Constantin Manole
|
| Filiera tehnologica, | 2000 |
|
| Profil: Tehnic clasa a X-a | |
|
|____________________________|__________________|______________________________|
DESEN DE CONSTRUCTII SI INSTALATII
I. Statutul disciplinei
Disciplina Desen de constructii si instalatii are, in cadrul examenului de
bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala,
putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea
constructii si lucrari publice din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul
Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua
discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea
urmata.
II. Competente de evaluat
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Citirea si reprezentarea planurilor de ansamblu si a detaliilor de
constructii si instalatii:
- Utilizarea elementelor de baza standardizate in desenul de
constructii.
- Reprezentarea la scara si cotarea unui plan de arhitectura.
- Desenarea la scara data a detaliilor de fundatii continue de mica
adancime.
- Reprezentarea unui plan de cofraj si de armare a unui planseu de
beton armat.
- Intocmirea unui extras de armatura.
- Citirea desenelor de specialitate.
- Reprezentarea tipurilor de imbinari pe detalii de noduri metalice.
- Realizarea detaliilor de finisaje, de tamplarie.
- Rezolvarea unor probleme simple de proiectare:
- Reprezentarea unui planseu din lemn.
- Intocmirea sectiunilor transversale pentru drumuri si cai ferate.
- Reprezentarea unei hale industriale simple din beton armat si in
sectiune dupa un plan dat.
- Intocmirea detaliilor de armare pentru un stalp si o grinda cu
extrase de armatura.
- Proiectarea unei scari.
- Corelarea planurilor si a sectiunilor in desenul de constructii si
instalatii:
- Intocmirea planului de trasare a fundatiei unei cladiri simple, dupa
un plan de arhitectura dat.
- Reprezentarea sectiunilor verticale si fatadelor conform unui plan
de arhitectura dat.
- Realizarea sectiunilor verticale (pana la nivelul acoperisului)
printr-o constructie de zidarie.
- Reprezentarea fatadelor unei cladiri conform planurilor de
arhitectura (plan, sectiuni, detalii).
- Trasarea instalatiei electrice pe planul de arhitectura.
- Corelarea planurilor de instalatii intre ele.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)
1. Elementele de baza ale desenului tehnic de constructii:
Cotarea in desenul de constructii. Reprezentari conventionale.
Reprezentarea planului unei cladiri simple.
2. Reprezentarea fundatiilor:
Notari conventionale. Reprezentarea materialelor. Reprezentarea fundatiilor
(in sectiune si in plan).
3. Reprezentarea zidariilor:
Detalii de alcatuire. Elemente constructive. Sectiune verticala prin
cladire.
4. Reprezentarea elementelor de constructie din lemn:
Reprezentarea elementelor de asamblare si a imbinarilor. Reprezentarea
elementelor de constructie din lemn: pereti, plansee. Reprezentarea planului de
acoperis. Reprezentarea planului de ansamblu al sarpantei. Detalii de noduri.
5. Reprezentarea detaliilor de invelitori si a fatadelor:
Detalii de invelitori, de streasina si coama. Fatada principala si laterala
a cladirii.
6. Reprezentarea elementelor de instalatie electrica:
Reprezentari conventionale. Trasarea instalatiei electrice pe planul de
arhitectura.
7. Reprezentarea in desen a lucrarilor de cai de comunicatii:
Reprezentarea lucrarilor de drumuri si de cai ferate. Planul de amplasare
al unui ansamblu de cladiri, cu reteaua de drumuri.
8. Reprezentarea structurilor de constructii:
Reprezentarea structurilor cu pereti portanti. Reprezentarea structurilor
cu stalpi si grinzi.
9. Reprezentarea elementelor structurale din beton armat:
Reprezentarea stalpilor si grinzilor din beton armat. Planuri si detalii de
armare.
10. Reprezentarea elementelor structurale din metal:
Reprezentari conventionale. Reprezentarea grinzilor si stalpilor metalici.
11. Reprezentarea structurilor din zidarie complexa:
Detalii de zidarie si de centuri. Planul de arhitectura. Sectiunea
verticala si fatada scara 1:50.
12. Reprezentarea planseelor din beton armat:
Plan cofraj si plan armare planseu. Reprezentarea izolatiilor hidrofuge si
termice la terasa.
13. Reprezentarea scarilor in plan si in sectiune:
Tipuri de scari. Elementele scarilor. Notari conventionale.
14. Reprezentarea detaliilor de finisaje:
Detalii de pardoseli si placaje.
15. Reprezentarea tamplariei din lemn:
Detalii de usi si ferestre.
16. Reprezentarea planurilor de instalatii:
Plan alimentare cu apa rece si apa calda. Centrala individuala de
incalzire. Instalatia de canalizare. Amplasarea obiectelor sanitare. Instalatii
de gaze (semne conventionale, simboluri, notatii)
BIBLIOGRAFIE
______________________________________________________________________________
| TITLUL | EDITURA | AUTORI
|
|___________________________________|___________________|______________________|
| Desen tehnic de instalatii - | Editura Didactica | Florea, V., |
| Manual pentru clasele a X-a si | si Pedagogica - | Tonciu, E., Sirbu,
V.|
| a XI-a licee industriale cu profil| Bucuresti |
|
| de constructii montaj si anii II | |
|
| si III scoli profesionale | |
|
|___________________________________|___________________|______________________|
| Desen de constructii - Manual | Editura Didactica | Sarbu, V.
|
| pentru clasa a IX-a licee | si Pedagogica - |
|
| industriale si anul I scoli | Bucuresti |
|
| profesionale cu profil de | |
|
| constructii-montaj | |
|
|___________________________________|___________________|______________________|
| Desen tehnic de constructii - | Editura Didactica | Prundeanu, D.,
|
| Manual pentru clasele a X-a si | si Pedagogica - | Margineanu, R.,
|
| a XI-a licee industriale cu profil| Bucuresti | Sirbu, V.
|
| de constructii si scoli | |
|
| profesionale | | |
|___________________________________|___________________|______________________|
MASURARI ELECTRICE SI ELECTRONICE
I. Statutul disciplinei
Disciplina Masurari electrice si electronice are, in cadrul examenului de
bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala,
putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarile
Electrotehnica si Electrotehnica si automatizari din cadrul profilului Tehnic.
Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din
cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu
specializarea urmata.
II. Competente de evaluat
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Identificarea si selectarea unor aparate de masurat in functie de marimea
masurata si de principiul de functionare.
- Definirea caracteristicilor metrologice ale aparatelor de masurat.
- Utilizarea aparatelor electrice si electronice pentru efectuarea unor
determinari. Utilizarea aparatelor auxiliare in vederea aplicarii unor tehnici
de masurare.
- Interpretarea rezultatelor masuratorilor si compararea lor cu valorile
specificate in documentatia tehnica.
- Extinderea domeniului de masurare al unor aparate electrice si
electronice.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)
1. Metode de masurare a marimilor caracteristice elementelor de circuit
(rezistenta, inductanta, capacitate):
- puntea Wheatstone - principiul de functionare; schema electrica;
utilizare; relatii de calcul;
- puntea Sauty - principiul de functionare; schema electrica; utilizare;
relatii de calcul;
- puntea Maxwell - principiul de functionare; schema electrica; utilizare;
relatii de calcul;
2. Aparate analogice: (magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice)
- caracteristica statica de functionare (de conversie),
- interval de masurare,
- sensibilitate,
- prag de sensibilitate,
- clasa de exactitate.
3. Aparate pentru vizualizarea semnalelor si masurarea parametrilor
acestora (osciloscoape):
- utilizari,
- principiul de functionare,
- elemente constructive,
- masurari cu ajutorul osciloscopului (tensiune, frecventa, timp).
4. Aparate numerice: intervale de masurare, rezolutie, clasa de exactitate:
- Aparate numerice pentru masurarea frecventei (frecventmetru numeric):
- principiul de functionare,
- parti componente (constructie),
- scheme bloc.
- Aparate numerice pentru masurarea tensiunii, intensitatii curentului
electric, rezistentelor electrice (voltmetre digitale, multimetre digitale):
- principii de functionare,
- parti componente (constructie),
- scheme bloc.
5. Scheme electrice pentru masurarea intensitatii, tensiunii, puterii in
c.c. si in c.a. monofazat.
- Extinderea domeniului de masurare pentru voltmetre si ampermetre.
- Sunturi, rezistente aditionale (definitie, calcul).
- Transformatoare de masura de tensiune si de curent (raport de
transformare, montare in circuit).
- Wattmetre (electrodinamice si ferodinamice) - caracteristica de
functionare, constanta aparatului, domeniu de masurare.
BIBLIOGRAFIE
______________________________________________________________________________
| TITLUL | EDITURA | AUTORI
|
|_____________________________________|___________________|____________________|
| Electrotehnica si electronica | Editura Didactica | Fratiloiu, Gh.
|
| aplicata manual pentru clasele | si Pedagogica, | si Tugulea, A.
|
| a IX-a - a XI-a licee | Bucuresti, 1993 | |
|_____________________________________|___________________|____________________|
| Masurari electrice si electronice | Editura Didactica | Isac, E.
|
| manual pentru clasele a X-a - | si Pedagogica, |
|
| a XII-a licee industriale | Bucuresti, 1993 |
|
|_____________________________________|___________________|____________________|
| Manualul inginerului electronist, | Editura Tehnica, | Nicolau, E.
|
| Masurari electrice | Bucuresti, 1979 |
|
|_____________________________________|___________________|____________________|
| Masurari electrice, volumul I, II | Editura Tehnica, | Wiener, U.
|
| | Bucuresti, 1969 |
|
|_____________________________________|___________________|____________________|
| Probleme de electrotehnica si | Editura Didactica | Preda, M. si
|
| masini electrice | si Pedagogica, | Cristea, P.
|
| | Bucuresti, 1982 |
|
|_____________________________________|___________________|____________________|
| Introducere in electronica si | Ed. MATRIX ROM, | Bistriceanu,
|
| aplicatiile ei | Bucuresti 1996 | Eleodor
|
|_____________________________________|___________________|____________________|
| Dispozitive si circuite electronice | Ed. Didactica si | Dascalu, D. |
| | Pedagogica, | si colectiv
|
| | Bucuresti 1982 |
|
|_____________________________________|___________________|____________________|
| Electronica | Ed. Didactica si | Spanulescu, I.
|
| | Pedagogica, | si colectiv
|
| | Bucuresti 1983 |
|
|_____________________________________|___________________|____________________|
| Agenda radioelectronistului - | Editura tehnica, | Dragulanescu,
|
| Editia a III-a | Bucuresti 1989 | Nicolae
|
|_____________________________________|___________________|____________________|
| Aparate, echipamente si instalatii | Editura Didactica | Stan, Alexandru
|
| de electronica industriala | si Pedagogica; | Iulian si colectiv
|
| | Bucuresti; 1992 |
|
|_____________________________________|___________________|____________________|
| Aparate, echipamente si instalatii | Editura Didactica | Radoi, C-tin
|
| de electronica profesionala | si Pedagogica; |
|
| | Bucuresti; 1994 |
|
|_____________________________________|___________________|____________________|
MASURARI SPECIALE IN TELECOMUNICATII
I. Statutul disciplinei
Disciplina Masurari speciale in telecomunicatii are, in cadrul examenului
de bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina
optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la
specializarea Telecomunicatii din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul
Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua
discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea
urmata.
II. Competente de evaluat
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Identificarea si localizarea unor deranjamente in liniile de
telecomunicatii.
- Identificarea unor solutii de eliminare a pierderilor la transmisiile de
telecomunicatii.
- Determinarea calitatii parametrilor de transmisie a semnalelor de
telecomunicatii.
- Utilizarea documentatiei tehnice care reglementeaza transmisiile in
telecomunicatii.
- Masurarea parametrilor elementelor electrice de circuit. Efectuarea unor
masuratori specifice transmisiei de putere a semnalelor de telecomunicatii.
- Analizarea semnalelor electrice cu ajutorul osciloscopului catodic.
- Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicatii.
- Evaluarea performantelor de transmisie a echipamentelor analogice de
telecomunicatii.
- Evaluarea performantelor la transmisiile numerice si cu impulsuri.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)
1. Masurarea rezistoarelor:
- metoda voltmetrului si ampermetrului;
- metode de punte;
- megohmetre.
2. Masurarea bobinelor:
- inductanta bobinelor;
- coeficientul de calitate.
3. Masurarea condensatoarelor:
- capacitatea condensatorului;
- coeficientul de pierderi.
4. Masurarea impedantelor complexe:
- modulul;
- modulul si argumentul.
5. Osciloscopul catodic:
- caracteristici si avantaje;
- structura osciloscopului: tubul catodic; schema bloc; baze de timp;
- regimuri de functionare: sincronizarea bazei de timp; functionarea
declansata; functionarea libera;
- circuite auxiliare: linii de intarziere; sonde de masura etc.
- utilizari: osciloscopul monocanal; osciloscopul cu 2 canale; osciloscopul
cu memorie.
6. Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicatii:
- criterii de clasificare;
- parametrii primari;
- parametrii secundari.
7. Deranjamente la liniile fizice:
- criterii de clasificare;
- deranjamente de izolament;
- deranjamente de intrerupere;
- deranjamente de omogenitati.
8. Prize de pamant:
- clasificare, rol, realizare;
- masurarea rezistentei prizelor de pamant.
9. Masurari in tehnica protectiei contra electrocoroziunii:
- depistarea electrocoroziunii;
- metode de protectie pasiva;
- metode de protectie activa;
- ridicarea diagramei de potential;
- valori uzuale, norme si recomandari.
10. Nivele de transmisie:
- nivele relative;
- nivele absolute;
- unitati de masura.
11. Generatoare de semnal:
- clasificare, caracteristici;
- generatoare de semnale sinusoidale;
- scheme-bloc, functionare;
- generatoare modulate si speciale;
- utilizare.
12. Indicatoare de nivel:
- indicatoare de banda larga;
- indicatoare selective;
- indicatoare combinate.
13. Metode de masurare a nivelurilor:
- masurarea in nivel;
- masurarea in terminal;
- masurarea zgomotelor electrice;
- localizarea deranjamentelor in echipamente prin masurarea nivelelor
intermediare;
- valori uzuale si recomandari.
14. Masurarea caracteristicilor electrice ale diportilor (cuadripolilor):
- impedante specifice ale cuadripolului;
- atenuarea proprie (pe imagini);
- atenuarea de insertie;
- castigul (amplificarea) diportilor activi;
- adaptarea si simetria.
15. Masurarea defazajelor: circuitul de defazare; utilizarea osciloscopului
catodic.
16. Masurarea distorsiunilor neliniare:
- distorsiunea armonica;
- ecarturi de armonici;
- distorsiunea de intermodulatie; metoda zgomotului alb;
- masurarea diafoniei: paradiafonie, telediafonie.
- atenuarile de diafonie; ecarturile de diafonie.
17. Masurarea frecventelor:
- precizia necesara la masurare;
- frecventmetrul cu lamele;
- frecventmetrul numeric;
- compararea frecventelor cu osciloscopul catodic;
- valori uzuale, norme si recomandari.
18. Masurarea subansamblurilor specifice de telecomunicatii:
- subansambluri pasive;
- subansambluri active;
- subansambluri complexe.
19. Masurarea cailor de telecomunicatii:
- banda de frecvente efectiv transmisa de transmisie;
- nivele si impedante nominale;
- caracteristica de amplitudine;
- diafonia liniara;
- zgomote;
- sincronizarea frecventelor purtatoare;
- valori uzuale, norme si recomandari.
20. Aparate numerice de masura:
- subansambluri functionale;
- aparate numerice prin compensare;
- aparate numerice cu trecere intermediara prin frecventa;
- aparate cu integrare;
- utilizari.
21. Masurari la sistemele cu modulatie in cod a impulsurilor:
- parametrii analogici;
- rata erorilor;
- diagrama ochiului;
- zgomotul de cuantizare;
- jitterul.
22. Masurari in transmisiile de date:
- transmisii sincrone si asincronice;
- transmisii plesiosincrone;
- modem-uri de date;
- aparatul telefax;
- distorsiuni in transmisia de date;
- valori uzuale, norme si recomandari.
BIBLIOGRAFIE
______________________________________________________________________________
| TITLUL | EDITURA | AUTORI
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Introducere in | Ed. MATRIX ROM, | Bistriceanu, Eleodor
|
| electronica si | Bucuresti 1996 |
|
| aplicatiile ei | | |
|________________________|_________________|___________________________________|
| Dispozitive si circuite| Ed. Didactica si| Dascalu, D.
|
| electronice | Pedagogica, |
|
| | Bucuresti 1982 |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Electronica | Ed. Didactica si| Spanulescu, I.
|
| | Pedagogica, |
|
| | Bucuresti 1983 |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Agenda | Editura tehnica,| Dragulanescu, Nicolae
|
| radioelectronistului | Bucuresti 1989 |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Telecomunicatii | Editura Teora | Radulescu, Tatiana
|
| | Bucuresti 1998 |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Initiere in telefonia | Editura Tehnica | Vasilescu, A.
|
| digitala | |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Aplicatii in domeniul | | Pana, Liviu |
| transmisiunilor de date| |
|
| pe linii locale la | |
|
| debite binare pana la | |
|
| 144 bit/s | |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Tehnica moderna a | 1982 | Niculae, Necula
|
| comunicatiilor | |
|
|________________________|_________________|___________________________________|
MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA DE PIELARIE
I. Statutul disciplinei
Disciplina Materii prime pentru industria de pielarie are, in cadrul
examenului de bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de
disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera
tehnologica, la specializarea Pielarie din cadrul profilului Tehnic. Pentru
profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele
doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea
urmata.
II. Competente de evaluat:
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Identificarea materiilor prime pentru confectiile din piele si
inlocuitori si a elementelor structurale ale pielii.
- Identificarea sortimentelor de inlocuitori de piele.
- Selectarea operatiilor de transformare a pielii crude in piele finita in
functie de destinatie.
- Selectarea sortimentelor adecvate de piei finite in vederea obtinerii
unor produse specifice.
- Determinarea proprietatilor pieilor finite.
- Utilizarea materialelor auxiliare in functie de tipul de produs.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor):
1. Clasificarea materiilor prime:
- Clasificarea pieilor finite dupa:
- provenienta;
- modul de prelucrare si finisare;
- destinatie;
- Clasificarea inlocuitorilor de piele.
2. Pielea cruda:
- Structura histologica a pielii crude;
- Topografia si zonificarea pielii;
3. Prelucrarea pieilor crude:
- Conservarea si depozitarea pieilor crude:
- metode de conservare;
- defecte provenite de la pieile crude;
- defectele pieilor finite: clasificare, exemple.
- Pregatirea pieilor pentru tabacire si argasire:
- definirea pielii gelatina; influenta calitatii pielii gelatina asupra
calitatii pielii finite.
- Tabacirea pieilor:
- tabacirea minerala: materiale utilizate, proprietatile pielii
tabacite mineral;
- tabacirea vegetala: materiale utilizate, proprietatile pielii
tabacite vegetal.
- Finisarea pieilor finite:
- finisare fata naturala: neteda sau presata;
- finisare fata corectata: neteda sau presata.
4. Caracteristicile pieilor finite:
- Caracteristici fizice:
- aria pieilor: definitie, unitati de masura;
- grosimea pieilor: definitie, unitati de masura, micrometru;
- masa pieilor: definitie, unitati de masura
- densitatea pieilor: definitie, unitati de masura;
- caracteristici de transfer: absorbtia la apa a pieilor finite,
permeabilitatea la aer si vapori de apa a pieilor finite, permeabilitatea la
apa a pieilor finite, conductibilitatea termica a pieilor finite: definitii.
- Caracteristici mecanice:
- comportarea la solicitari mecanice: dinamometru, unitati de masura,
relatie de calcul pentru alungirea relativa, diagrama de deformare a
materialelor elastoplastice;
- alungirea relativa la sarcina de 1 dan/mm^2;
- alungirea relativa la craparea fetei;
- alungirea relativa la rupere;
- rezistenta la rupere: definitie, relatie de calcul, unitati de
masura;
- rezistenta la sfasiere: definitie, relatie de calcul, unitati de
masura;
- rezistenta la cusatura: definitie, relatie de calcul, unitati de
masura;
- rezistenta la uzura prin frecare;
- rezistenta la flexiune: definitie;
- rigiditatea si flexibilitatea;
- rezistenta vopsirii: definitie.
5. Sortimente de piei finite:
- Piei pentru incaltaminte:
- piei pentru fete de incaltaminte: enumerare, provenienta,
caracteristici, destinatie;
- piei pentru piese rigide ale incaltamintei: enumerare, provenienta,
caracteristici, destinatie;
- piei pentru captuseli de incaltaminte: enumerare, provenienta,
caracteristici, destinatie.
- Piei pentru marochinarie: enumerare, provenienta, caracteristici,
destinatie;
- Piei pentru manusi: provenienta, mod de prelucrare;
- Piei pentru imbracaminte: provenienta, caracteristici;
- Piei pentru articole tehnice si harnasamente: enumerare, provenienta,
caracteristici, destinatie;
6. Inlocuitori de piele:
- Inlocuitori rigizi:
- inlocuitori de tip cauciuc pentru talpa si tocuri: sortimente,
caracteristici, destinatie;
- produse din mase plastice: sortimente, caracteristici, destinatie;
- inlocuitori pe baza de materiale fibroase: sortimente,
caracteristici, destinatie.
- Inlocuitori flexibili:
- inlocuitori pe suport: sortimente, caracteristici, destinatie;
- inlocuitori fara suport: sortimente, caracteristici, destinatie.
7. Materiale auxiliare.
- Materiale textile:
- ate folosite pentru confectii din piele;
- tesaturi pentru confectii din piele;
- tricoturi pentru confectii din piele;
- alte materiale textile.
- Materiale metalice: destinatie, tipuri de materiale metalice;
- Materiale lemnoase: tipuri de materiale lemnoase, destinatie.
- Materiale chimice.
- adezivi: destinatie, tipuri de adezivi;
- agenti de spalare: destinatie, tipuri de agenti de spalare
- materiale pentru finisare si impregnare: destinatie, tipuri de
materiale pentru finisare si impregnare.
BIBLIOGRAFIE
______________________________________________________________________________
| TITLUL | EDITURA | AUTORI
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Materii prime si | Editura | Ieacobeanu, E., Cociu V.
|
| materiale folosite in | Didactica si |
|
| industria usoara - | Pedagogica, R.A.|
|
| Manual pentru clasa | - Bucuresti, | |
| a IX-a, licee | 1995 |
|
| industriale cu profil | |
|
| de industrie usoara | | |
|________________________|_________________|___________________________________|
MATERII PRIME TEXTILE
I. Statutul disciplinei
Disciplina Materii prime textile are, in cadrul examenului de bacalaureat,
pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi
aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea textile
din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul mecanica, absolventul are
posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale
profilului, in conformitate cu specializarea urmata.
II. Competente de evaluat
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Identificarea fibrelor dupa structura si proprietati.
- Precizarea domeniilor de utilizare a fibrelor dupa proprietati.
- Caracterizarea firelor in functie de proprietati.
- Stabilirea destinatiei diferitelor tipuri de fire, tesaturi si tricoturi.
- Alegerea materialelor auxiliare in functie de proprietatile specifice si
de cerintele produsului.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)
FIBRE TEXTILE:
1. Clasificarea fibrelor textile dupa natura lor.
2. Proprietati generale ale fibrelor textile:
- Proprietati fizice:
- masa specifica;
- culoarea;
- luciul;
- lungimea;
- densitatea de lungime: definitie, indici de finete, relatii de
transformare, calcule;
- higroscopicitatea: definitie, tipuri de umiditati, masa comerciala,
calcule;
- comportarea fibrelor la caldura: comportarea la temperatura, la
calcare si la ardere;
- alte proprietati fizice ale fibrelor: ondulatiile, nesifonabilitatea,
incarcarea electrostatica, stabilitatea fata de lumina si microorganisme.
- Proprietati mecanice:
- rezistenta la rupere: forta de rupere, lungimea de rupere,
tenacitatea, calcule;
- alungirea la rupere: alungirea absoluta si relativa, gradul de
elasticitate;
- comportarea fibrelor la frecare, fenomenul pilling.
- Proprietati chimice:
- comportarea in mediu acid a fibrelor celulozice, proteice si
sintetice;
- comportarea in mediu bazic a fibrelor celulozice, proteice si
sintetice;
- comportarea la substante oxidante a fibrelor naturale si sintetice.
3. Fibre naturale vegetale (bumbac, in, canepa): obtinere, proprietati,
intrebuintari.
- Fibra de bumbac: obtinere, structura, aspect la microscop, proprietati
fizico-mecanice, intrebuintari;
- Fibrele liberiene (inul si canepa): obtinere, structura, aspect la
microscop, proprietati fizico-mecanice, intrebuintari.
4. Fibre naturale animale (lana, paruri, matase): obtinere, proprietati,
intrebuintari.
- Fibra de lana: obtinere, structura, aspect la microscop, proprietati
fizico-mecanice, intrebuintari;
- Fibra de matase naturala: obtinere, structura, aspect la microscop,
proprietati fizico-mecanice, intrebuintari.
5. Fibre chimice (fibre din polimeri naturali-celulozice si fibre din
polimeri sintetici): obtinere, proprietati, intrebuintari.
- Notiuni generale de obtinere a fibrelor chimice;
- Fibre chimice artificiale (viscoza, celofibra, acetat): proprietati
fizico-mecanice, intrebuintari;
- Fibre sintetice (poliamida, poliesterul, poliacrilonitril): proprietati
fizico-mecanice, intrebuintari.
FIRE TEXTILE:
6. Definirea si clasificarea firelor (dupa natura fibrelor componente si
dupa torsiune).
7. Proprietatile firelor:
- Densitatea de lungime, calcule;
- Torsiunea;
- Rezistenta si alungirea la rupere.
TESATURI SI TRICOTURI
8. Definitia si clasificarea tesaturilor (dupa natura firelor, destinatie,
procese de finisare).
9. Definitia si clasificarea tricoturilor (dupa natura firelor, destinatie,
structura, forma in care sunt produse de masina).
10. Proprietatile tesaturilor si tricoturilor:
- Stabilitatea dimensionala;
- Rezistenta;
- Comportare la frecare;
- Permeabilitate la aer si caldura.
MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE IN INDUSTRIA TEXTILA
11. Materiale textile: captuseli, intarituri, furnituri, ata de cusut,
accesorii.
- Captuseli: proprietati, roluri in cadrul produsului, tipuri de captuseli;
- Intarituri: proprietati, rolul in cadrul produsului, tipuri de
intarituri;
- Furnituri (ata de cusut, banda pentru confectii, vatelina): proprietati,
rolul in cadrul produsului, tipuri de furnituri.
12. Alte materiale auxiliare (nasturi, fermoare, catarame, accesorii,
capse, copci): roluri in cadrul produsului.
BIBLIOGRAFIE
Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4144/18.07.2001, pentru clasa
a XI-a liceu - filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii",
profilul Tehnic:
______________________________________________________________________________
| DISCIPLINA | EDITURA | AUTORI
|
|________________________|__________________|__________________________________|
| Materii prime textile | Economica | Virginia Meticaru, Daniela
|
| Filiera tehnologica | Preuniversitaria,| Giurgiu
|
| Profil: Tehnic | 2001 |
|
| Clasa a XI-a | |
|
|________________________|__________________|__________________________________|
ORGANE DE MASINI SI MECANISME
I. Statutul disciplinei
Disciplina Organe de masini si mecanisme are, in cadrul examenului de
bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala,
putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea
mecanica din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are
posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale
profilului, in conformitate cu specializarea urmata.
II. Competente de evaluat
- Folosirea terminologiei de specialitate.
- Utilizarea conceptelor fizice in domeniul mecanicii tehnice.
- Identificarea diferitelor tipuri de solicitari mecanice.
- Identificarea tipurilor de organe de masini.
- Identificarea principalelor mecanisme in diferite tipuri de sisteme
tehnice mecanice.
- Descrierea principiilor care stau la baza calculelor de rezistenta.
- Descrierea tipurilor de organe de masini.
- Efectuarea de calcule specifice diferitelor solicitari mecanice.
- Explicarea structurii principalelor sistemelor tehnice din mecanica.
- Alegerea organelor de masini adecvate diferitelor sisteme tehnice.
- Verificarea prin calcul a comportamentului organelor de masina la
diferite solicitari.
- Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii,
contexte noi.
III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)
1. Elemente de statica:
- Legaturile solidului rigid. Reazeme si reactiuni. Calculul reactiunilor.
- Caracteristici geometrice ale sectiunilor plane (arie, moment static,
moment de inertie, modul de rezistenta).
2. Calcule de rezistenta
- Solicitari compuse: definire, tipuri, exemplificari (cu acelasi tip de
tensiune si cu tensiuni de tip diferit).
- Principiile calculului de rezistenta (coeficienti de siguranta; rezistenta
admisibila; concentratori de tensiune).
- Calculul de verificare, dimensionare, sarcina capabila si deformatii
pentru (intindere - compresiune; forfecare; incovoiere; torsiune).
3. Organe de masini si mecanisme:
- Structura sistemelor tehnice:
- definirea conceptelor specifice: sistem tehnic, masina, mecanism,
organ de masina;
- clasificarea si rolul organelor de masini.
- Asamblari si organe de asamblare:
- tipuri, prezentare generala;
- asamblari nedemontabile (nituite, sudate, lipite);
- asamblari demontabile (cu filet, cu pene, canelate, presate);
- asamblari elastice.
- Organele miscarii de rotatie:
- categorii de organe ale miscarii de rotatie;
- osii si arbori; fusuri si pivoti: rol functional, tipuri, materiale,
elemente constructive, calcule de rezistenta;
- lagare: rol functional, tipuri, conditii impuse, specific,
constructie, materiale pentru: lagare de alunecare; rulmenti: tipuri,
simbolizare si alegere.
- cuplaje: clasificare, rol functional, conditii impuse; constructie,
materiale pentru: cuplaje permanente (cu flanse, cu bolturi); cuplaje
intermitente (ambreiaj cu discuri de frictiune).
- Mecanisme si organe pentru transmiterea miscarii de rotatie:
- rol, tipuri, conditii impuse;
- principiul de functionare, constructie, avantaje, dezavantaje,
materiale, calculul turatiei si raportul de transmitere pentru:
- transmisii prin cablu;
- transmisii prin lant;
- transmisii prin roti de frictiune;
- transmisii prin roti dintate.
- mecanisme variatoare de turatie (cu curea, cu roti baladoare);
principiu de functionare.
4. Mecanisme pentru transformarea miscarii:
- Mecanisme de transformare a miscarii de rotatie in miscarea rectilinie
continua: surub-piulita, pinion-cremaliera;
- Mecanisme de transformare a miscarii de rotatie in miscarea rectilinie
alternativa: biela-manivela, mecanism cu culisa;
- Mecanism de transformare a miscarii de rotatie continua in miscare de
rotatie intermitenta: mecanism cu clichet, mecanism cu cruce de Malta.
BIBLIOGRAFIE
Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4144/18.07.2001, pentru clasa
a XI-a liceu - filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii",
profilul Tehnic:
______________________________________________________________________________
| DISCIPLINA | EDITURA | AUTORI
|
|________________________|_________________|___________________________________|
| Organe de masini si | Sigma, 2002 | Ruxandra Noia Liliana Tenescu
|
| mecanisme Clasa a XI a | |
|
|________________________|_________________|___________________________________|