Ordinul Nr.533 din 29.03.2020

Văzând Referatul de aprobare nr. NT64 din 29 martie 2020 al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii,având în vedere:– prevederile Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020;– prevederile art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) şi ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul sănătăţii emite următorul ordin: Articolul 1Se aprobă Planul de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Se aprobă Lista cu spitalele de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, prevăzută în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3Toate unităţile sanitare din sistemul public şi privat au obligaţia asigurării acordării îngrijirilor medicale tuturor pacienţilor, în concordanţă cu prevederile planului de măsuri prevăzut la art. 1. Refuzul asigurării acordării îngrijirilor medicale conform atribuţiilor specifice se sancţionează conform prevederilor legale. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.p. Ministrul sănătăţii,Horaţiu Moldovan,secretar de statANEXA Nr. 1PLAN DE MĂSURI pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19 I. Limitarea internărilor programate pe următoarea perioadă în raport cu gradul de ocupare al paturilor, inclusiv paturi ATI şi evoluţia epidemiologică locală 1. Se reduc cu până la 80% internările programate, precum intervenţiile chirurgicale programate pentru pacienţii cronici în unităţile sanitare cu paturi din centrele universitare, şi până la 50% faţă de luna februarie activitatea din ambulatorii. 2. Spitalele vor raporta zilnic în sistemul electronic centralizat al Ministerului Sănătăţii situaţia ocupării paturilor. 3. Această măsură se impune atât pentru a asigura capacitatea de preluare a cazurilor de către spitale, cât şi pentru economia de resurse materiale şi umane. 4. Se va asigura o comunicare publică adecvată pentru ca, în această perioadă, publicul să se adreseze spitalelor doar pentru situaţii de urgenţă. II. Stabilirea unei reţele de suport pentru spitalul de boli infecţioase printr-un protocol de colaborare sub coordonarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă Se va avea în vedere eliberarea paturilor din spitalul de boli infecţioase, pentru a fi disponibile pentru îngrijirea pacienţilor cu suspiciune/infecţie COVID-19. În acest sens, în funcţie de contagiozitatea cazurilor noncoronavirus se vor stabili spitalele de suport, în care să fie transferaţi pacienţi din spitalul de boli infecţioase. Într-o primă etapă, se recomandă ca spitalele de suport să nu fie reprezentate de spitalele importante de urgenţă din zonă, care pot asigura asistenţa medicală pentru celelalte urgenţe medico-chirurgicale. Pot fi incluse în reţeaua de spitale de suport spitale municipale/orăşeneşti şi spitale din alte judeţe preponderent cele cu secţii de boli infecţioase, precum şi spitalele din alte reţele, decât ale Ministerului Sănătăţii (Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Apărării Naţionale, unităţi sanitare private). De asemenea vor putea fi introduse ca şi spitale şi unităţile sanitare de tip municipal şi orăşenesc. III. Pregătirea spitalelor pentru asigurarea îngrijirii pacienţilor critici (în cazul extinderii crizei şi depăşirii capacităţii spitalelor de boli infecţioase) - măsuri 1. În situaţia apariţiei de cazuri critice ce necesită internare în compartimentele ATI ale spitalelor de boli infecţioase se va asigura preluarea cazurilor critice din aceste compartimente - altele decât cele cu COVID-19 - de către serviciile ATI din localitate/judeţ/regiune. 2. Stabilirea unităţilor sanitare cu paturi care au secţie ATI şi linie de gardă ATI şi care vor prelua cazuri critice la nevoie, atunci când capacitatea serviciului ATI al spitalului de boli infecţioase este depăşită 3. Raportarea numărului de paturi ATI din fiecare unitate sanitară cu paturi atât de stat, cât şi private, precum şi a numărului de paturi din spital care dispun de sursa de oxigen şi aer comprimat funcţionale 4. Identificarea unor zone (de exemplu, bloc operator, saloane de izolare) din spitalele cu secţii ATI unde activitatea ATI să se poată extinde la nevoie, pentru a asigura îngrijirea pacienţilor critici cu COVID-19, preferabil într-o zonă separată de spaţiul în care sunt îngrijiţi pacienţi critici cu alte patologii 5. Asigurarea aprovizionării prin procedură de urgenţă cu medicamente, materiale sanitare, echipamente individuale de protecţie, reactivi, atunci când nu există contracte de aprovizionare în derulare IV. Reglementări cu privire la echipamentele individuale de protecţie (PPE) 1. Se consideră criterii minimale recomandările „Utilizarea raţională a PPE în contextul COVID-19", document elaborat de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică împreună cu Asociaţia pentru Prevenirea şi Controlul Infecţiilor Nosocomiale, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în domeniu (Interim Guidance 27 februarie 2020). 2. Se va efectua o instruire documentată, precum şi una practică, cu tot personalul pentru utilizarea adecvată a echipamentelor individuale de protecţie. V. Asigurarea resursei umane. Măsuri posibile 1. Analiza necesităţii detaşării medicilor cu specialitatea boli infecţioase din unităţile sanitare care nu au secţii de boli infecţioase (din cabinetele de boli infecţioase etc.) în secţiile sau spitalele de boli infecţioase 2. Asigurarea de servicii medicale (ATI sau de alte specialităţi) pentru a asigura extinderea activităţii destinate gestionării cazurilor de îmbolnăviri COVID-19 3. Prin reducerea activităţii chirurgicale strict la urgenţe, o parte din personalul ATI care activează în blocul operator va fi disponibil pentru activitatea în terapie intensivă. 4. Medici pneumologi VI. Se vor asigura prezentarea cu luare la cunoştinţă, precum şi diseminarea în cadrul unităţilor sanitare cu paturi a pictogramelor de pe site-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică (www.insp.gov.ro) referitoare la infecţia COVID-19, postate la rubrica „Informaţii pentru personalul medico-sanitar". Utilizarea raţională a echipamentului individual de protecţie în contextul infecţiei COVID-19 VII. Măsuri de prevenire în contextul COVID-19 Pe baza dovezilor disponibile, virusul SARS-CoV-2 este transmis de la om la om prin contact direct şi prin picături Flügge. Persoanele cu cel mai mare risc de infecţie sunt cele care sunt în contact direct cu un pacient cu COVID-19 sau care au grijă de pacienţii cu COVID-19. Măsurile de prevenire şi limitare sunt esenţiale atât în domeniul asistenţei medicale, cât şi la nivelul comunităţii. Cele mai eficiente măsuri preventive pentru comunitate includ: – efectuarea frecventă a igienei mâinilor cu o soluţie hidro-alcoolică prin frecare în cazul în care mâinile nu sunt vizibil murdare sau cu apă şi săpun în cazul în care mâinile sunt murdare; – evitarea atingerii ochilor, nasului şi gurii; – practicarea igienei respiratorii prin tuse sau strănut în plica cotului sau într-o batistă cu aruncarea imediată a acesteia; – purtarea unei măşti în cazul prezenţei simptomelor respiratorii şi efectuarea igienei mâinilor după îndepărtarea măştii; – menţinerea distanţei sociale (minimum 1 m) faţă de persoanele cu simptome respiratorii.Personalul medical trebuie să aplice măsuri de precauţie suplimentare pentru a se proteja şi a preveni transmiterea în timpul îngrijirilor medicale. Măsurile de precauţie care trebuie puse în aplicare de către personalul medical care îngrijeşte pacienţii cu COVID-19 includ utilizarea PPE în mod corespunzător; acest lucru implică atât selectarea echipamentului individual de protecţie adecvat, cât şi echiparea şi dezechiparea corespunzătoare a acestuia. Recomandări de utilizare optimă a echipamentului individual de protecţie disponibil Având în vedere deficitul global de echipament individual de protecţie, următoarele strategii pot facilita utilizarea optimă a PPE (Fig. 1). Fig. 1.*) Strategii de optimizare a disponibilităţii echipamentului individual de protecţie (PPE)*) Figura 1 este reprodusă în facsimil. Minimizarea necesităţii echipamentului individual de protecţie (PPE) Următoarele intervenţii pot minimiza necesitatea de echipament individual de protecţie astfel încât să fie protejate în acelaşi timp personalul medical, precum şi alte persoane împotriva expunerii la virusul SARS-CoV-2 în cadrul asistenţei medicale: 1. Restricţionarea accesului personalului medical în saloanele pacienţilor cu infecţie COVID-19 dacă nu este implicat în îngrijire directă. Se va lua în considerare gruparea activităţilor astfel încât să fie minimizat numărul de persoane introduse (de exemplu, verificaţi semnele vitale în timpul administrării medicamentelor sau livraţi alimentele în timp ce se efectuează şi alte îngrijiri) şi se vor planifica ce activităţi vor fi efectuate la marginea patului. 2. În mod ideal, vizitatorii nu vor fi permişi, dar dacă acest lucru nu este posibil, se va restricţiona numărul de vizitatori în zonele de izolare a pacienţilor cu COVID-19; de asemenea va fi restricţionat timpul pe vizită; vor fi oferite instrucţiuni clare privind atât modul de echipare şi dezechipare a echipamentului individual de protecţie, cât şi modul de efectuare a igienei mâinilor sub supravegherea unui cadru medical, astfel încât vizitatorii să evite autocontaminarea (https://www.who.int/csr/resources/publications/putontakeoff PPE/en/). Asigurarea că echipamentele individuale de protecţie (PPE) sunt utilizate în mod raţional şi corect Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat pe baza riscului de expunere (de exemplu, tipul de activitate) şi a dinamicii de transmitere a agentului patogen (de exemplu, contact, picături sau aerosoli). Utilizarea exagerată a PPE va avea un impact suplimentar asupra dificultăţilor de aprovizionare. Prin vizualizarea următoarelor recomandări se poate asigura utilizarea raţională a PPE: – Tipul de PPE utilizat atunci când se oferă îngrijiri pacienţilor cu COVID-19 va varia în funcţie de situaţie, personalul sanitar şi activitatea desfăşurată (tabelul 1). – Personalul medical implicat în îngrijirea directă a pacienţilor trebuie să utilizeze următoarele PPE: halate, mănuşi, mască şi protecţie oculară (ochelari de protecţie sau scut facial). – În mod specific, pentru procedurile generatoare de aerosoli pentru pacienţii cu COVID-19 (de exemplu, intubare, ventilaţie non-invazivă, traheostomie, resuscitare cardiopulmonară, ventilaţie manuală înainte de intubare, bronhoscopie, gastroscopie şi recoltarea testelor PCR COVID) personalul medical trebuie să utilizeze protecţie, mănuşi, halate, măşti FFP2 şi FFP3; de asemenea, se vor utiliza şorţuri impermeabile, în cazul în care combinezoanele/halatele nu sunt impermeabile. – Măştile de protecţie înaltă (de exemplu, N95, FFP2 standard sau echivalent) au fost utilizate pentru o perioadă îndelungată în timpul urgenţelor anterioare de sănătate publică care au implicat boli respiratorii acute, atunci când echipamentele individuale de protecţie (PPE) nu erau disponibile în cantităţi suficiente. Aceasta se referă la purtarea aceleiaşi măşti de protecţie înaltă în timp ce se îngrijesc mai mulţi pacienţi care au acelaşi diagnostic fără a o scoate, iar dovezile indică faptul că măştile de protecţie înaltă îşi menţin protecţia atunci când sunt utilizate pentru perioade lungi de timp. Cu toate acestea, utilizarea măştilor de protecţie înaltă timp de mai mult de 4 ore poate duce la disconfort şi trebuie evitată.Tabelul 1. Recomandări de folosire a echipamentului individual de protecţie (PPE) care trebuie utilizat în contextul COVID19, în funcţie de secţie, personal şi tipul de activitate

Adaptat după WHO: Rational use of personal protective equipment for coronavirus disease 2019 (COVID-19) (https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/331215/WHO-2019-nCov-IPCPPE_use-2020.1-eng.pdf) Echipament individual de protecţie (PPE)

* PGA - Proceduri care generează aerosoli. VIII. Ghid pentru evaluarea riscului personalului medical (PM) expus la pacienţii cu infecţie cu COVID-19 Răspândirea: 1. De la o persoană la persoană este similară cu transmiterea altor virusuri respiratorii, în principal prin picăturile produse de persoana infectată răspândite prin tuse sau strănut. 2. Prin atingerea suprafeţelor contaminate, deşi nu este demonstrat încă Ghidarea monitorizării: 1. Automonitorizarea: Personalul medical trebuie să se automonitorizeze pentru: – febră: 2 x 24 h; – simptome respiratorii; tuse, durere de gât, dificultate în respiraţie, mialgii.2. Monitorizare activă: – Direcţia de sănătate publică are responsabilitatea pentru a comunica regulat cu persoanele potenţial expuse infecţiei, în vederea evaluării clinice (febră şi simptomele respiratorii). – Pentru personalul cu risc de expunere mare/mediu se recomandă comunicare cel puţin 1 x 24 h. – Modul de comunicare se stabileşte la nivel local (prin telefon, internet sau alte mijloace de comunicare).3. Automonitorizare cu supervizare delegată: – Personalul medical: se recomandă să îşi autoevalueze simptomatologia, înainte de a intra în tură. – Dacă personalul medical prezintă simptome: planul include anunţarea superiorilor şi autoritatea de sănătate publică (DSP), urmată de păstrarea contactului cu persoana infectată în vederea necesităţii transportului în unităţile medicale specializate.4. Contact direct: Expunerea este definită ca: apropierea la o distanţă de cel puţin 2 m, pentru o perioadă de minimum 15 minute/contact neprotejat cu secreţiile/excreţiile persoanei infectate. Factorii care cresc riscul infecţiei cu COVID-19: – durata prelungită de expunere; – simptomatologie respiratorie evidentă: tuse, strănut, fără ca pacientul să poarte mască de protecţie facială, care să diminueze răspândirea infecţiei; – lipsa echipamentului adecvat de protecţie (mască FFP2, FFP3, ochelari, şorţ facial, mănuşi, halat impermeabil) de către personalul medical în momentul în care fac manevre care produc aerosoli (bronhoscopie, resuscitare cardiopulmonară, intubaţie, extubaţie, nebulizare aerosoli, aspiraţie traheobronşică în sistem deschis, gastroscopie, recoltarea testului PCR-COVID)Clasificarea în funcţie de riscul epidemiologic pentru personalul medical (PM) asimptomatic în urma contactului direct sau cu secreţiile/excreţiile pacientului infectat cu COVID-19: Contact prelungit cu un pacient cu COVID-19 care a purtat masca de protecţie:

Contact prelungit cu un pacient cu COVID-19 care nu a purtat masca de protecţie:

Exemple: 1. PM care poartă halat, mănuşi, mască FFP2 sau FFP3, protecţie pentru ochi şi mască facială simplă în timp ce face manevre care produc aerosoli (bronhoscopie, resuscitare cardiopulmonară, intubaţie, extubaţie, nebulizare aerosoli, aspiraţie traheobronşică în sistem deschis, gastroscopie) are risc mediu. 2. PM care nu a folosit protecţia recomandată şi a avut contact scurt cu pacientul, indiferent dacă pacientul purta mască, are risc scăzut. 3. PM care trece pe lângă un pacient la peste 1 m distanţă şi nu are contact direct cu pacientul sau secreţiile/excreţiile acestuia este considerat fără risc. Recomandare pentru monitorizare bazată pe expunerea la COVID-19 Pentru categoriile de risc de expunere care dezvoltă semne şi simptome compatibile cu COVID-19 trebuie să se stabilească punctul de contact pentru evaluarea medicală înainte de întoarcerea la locul de lucru. Expunerea în comunitate sau asociată cu călătoria: – PM cu expunere potenţială la COVID-19 în comunitate trebuie să aibă evaluarea riscului expunerii conform ghidurilor. – Cei cu risc mare-mediu: izolare la domiciliu cel puţin 14 zile de la ultima expunere. – Cei care au semne şi simptome compatibile cu COVID-19 trebuie să stabilească punctul de contact pentru evaluarea medicală înainte de întoarcerea la lucru. ANEXA Nr. 2