Ordinul Nr.555 din 03.04.2020

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii cu nr. NT 456/2020,având în vedere:– prevederile Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României;– prevederile art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) şi ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul sănătăţii emite următorul ordin: Articolul 1Se aprobă Planul de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Se aprobă Lista spitalelor care asigură asistenţa medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I şi în faza a II-a, prevăzută în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3Se aprobă Lista cu spitalele de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu virusul SARS-CoV-2, prevăzută în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4Toate unităţile sanitare din sistemul public şi privat au obligaţia asigurării acordării îngrijirilor medicale tuturor pacienţilor, în concordanţă cu prevederile planului de măsuri prevăzut la art. 1. Refuzul asigurării acordării îngrijirilor medicale conform atribuţiilor specifice se sancţionează conform prevederilor legale. Articolul 5La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii nr. 533/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19 şi a Listei spitalelor de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 31 martie 2020. Articolul 6 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul sănătăţii, Horaţiu Moldovan, secretar de stat ANEXA Nr. 1PLAN DE MĂSURI pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19 I. Limitarea internărilor programate pe următoarea perioadă în raport cu gradul de ocupare a paturilor, inclusiv paturi Anestezie şi terapie intensivă (ATI) şi evoluţia epidemiologică locală 1. Se reduc cu până la 80% internările programate, precum intervenţiile chirurgicale programate pentru pacienţii cronici în unităţile sanitare cu paturi din centrele universitare, şi până la 50% faţă de luna februarie activitatea din ambulatorii. 2. Spitalele vor raporta zilnic în sistemul electronic centralizat al Ministerului Sănătăţii (MS) situaţia ocupării paturilor. 3. Această măsură se impune atât pentru a asigura capacitatea de preluare a cazurilor de către spitale, cât şi pentru economia de resurse materiale şi umane. 4. Se va asigura o comunicare publică adecvată pentru ca, în această perioadă, publicul să se adreseze spitalelor doar pentru situaţii de urgenţă. II. Asigurarea asistenţei medicale pentru pacienţii testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 se va realiza prin implicarea etapizată a spitalelor În prima fază, pacienţii pot fi izolaţi în spitalele de boli infecţioase cu secţii de terapie intensivă, care sunt organizate tot pe model pavilionar. Scop: prevenirea răspândirii infecţiei cu COVID-19 şi asigurarea accesului la tratament imediat în condiţii de izolare considerând modelul pavilionar al infrastructurii spitaliceşti Ţinând cont de calea de transmitere preponderent aerogenă (alături de cea prin mâini contaminate), este esenţială izolarea în spaţiu a pacienţilor confirmaţi COVID-19 sau suspecţi de restul pacienţilor non-COVID-19, pentru a scădea la minimum riscul de contaminare. Sunt importante respectarea izolării stricte a pacienţilor COVlD-19 şi evitarea deplasării acestora în afara indicaţiilor stricte. În cazul în care pacienţii confirmaţi COVID-19 necesită deplasare justificată în alte servicii medicale pentru investigaţii medicale sau tratamente particulare (pacienţi cu dializă, investigaţii radiologice, intervenţii chirurgicale etc.), transportul se va realiza într-un mod organizat şi controlat (pacient protejat cu mască, mănuşi, pe circuit stabilit din timp, cu personal echipat complet conform ghidurilor în vigoare şi respectarea riguroasă a regulilor de igienă, dezinfecţia riguroasă a spaţiilor după încheierea actului medical al pacientului cu COVID-19). Faza a doua se aplică atunci când spitalele de boli infecţioase sunt depăşite din punctul de vedere al numărului de pacienţi internaţi şi izolaţi. Se bazează pe sistemul pavilionar disponibil în majoritatea spitalelor de pneumologie. Se adresează: pacienţilor cu infecţie confirmată COVID-19, atunci când numărul lor depăşeşte numărul locurilor disponibile în spitalele de boli infecţioase. Scop: prevenirea răspândirii infecţiei cu COVID-19, prin izolarea pacienţilor într-o singură unitate medicală şi acces la tratament imediat, cu posibilitatea izolării de restul bolnavilor cu alte afecţiuni, considerând modelul pavilionar al infrastructurii spitaliceşti, sub supravegherea medicilor pneumologi şi ATI. Caracteristici şi măsuri la nivelul spitalelor de faza a II-a: – spitale dedicate COVID în întregime sau parţial, doar dacă pot asigura circuite complet separate; – vor externa sau transfera către alte spitale toţi pacienţii din zona dedicată COVID; – vor interna pacienţi pozitivi COVID, forme uşoare şi medii, precum şi cazuri grave în cazul existenţei unei/unui secţii/compartiment ATI, dotată/dotat cu ventilatoare mecanice; – pot împrumuta ventilatoare de la spitalele non-COVID, pot detaşa/delega personal medical necesar din alte unităţi sanitare publice şi private, inclusiv medic infecţionist pentru consulturi interdisciplinare; – pot achiziţiona şi administra tratament anti-COVID-19 pacienţilor confirmaţi pozitiv în baza protocoalelor terapeutice; – îşi creează stoc de medicamente utilizate în tratamentul COVID prin cerere către MS, achiziţii de la UNIFARM sau alţi distribuitori; – vor fi introduşi în lista de unităţi sanitare prioritare pentru aprovizionarea cu echipamente de protecţie şi medicamente prin C.N. UNIFARM - S.A., MS, Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC); – îşi asigură echipamente de protecţie pentru personalul medical şi le utilizează conform metodologiei Institutului Naţional de Sănătate Publice (INSP); – pot funcţiona şi ca spital-suport, tratând patologii asociate la pacienţii COVID+.III. Stabilirea unei reţele de suport pentru spitalul de boli infecţioase printr-un protocol de colaborare sub coordonarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a comitetelor judeţene pentru situaţii de urgentă Într-o primă etapă se recomandă ca spitalele de suport să nu fie reprezentate de spitalele importante de urgenţă din zonă, care pot asigura asistenţa medicală pentru celelalte urgenţe medico-chirurgicale. Pot fi incluse în reţeaua de spitale de suport spitale municipale/orăşeneşti şi spitale din alte judeţe, preponderent cele cu secţii de boli infecţioase, precum şi spitalele din alte reţele decât ale Ministerului Sănătăţii (Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naţionale, unităţi sanitare private). Caracteristici şi măsuri la nivelul spitalelor-suport: – vor externa/transfera toţi pacienţii internaţi către alte spitale şi vor rămâne în expectativă; – vor asigura tratamentul patologiilor asociate pentru pacienţii suspecţi COVID sau COVID pozitivi, forme uşoare şi medii, precum şi cazuri grave în cazul existenţei unei/unui secţii/compartiment ATI, dotată/dotat cu ventilatoare mecanice; – vor asigura circuite separate pentru pacienţii suspecţi COVID până la confirmarea prin testare; – pot împrumuta ventilatoare de la spitalele non-COVID, pot detaşa/delega personal medical necesar din alte unităţi sanitare cu paturi, inclusiv medic infecţionist pentru consulturi interdisciplinare; – pot achiziţiona şi administra tratament anti-COVID-19 pacienţilor confirmaţi pozitiv în baza unui protocol terapeutic elaborat de un medic infecţionist; – îşi creează stoc de medicamente utilizate în tratamentul COVID prin cerere către MS, achiziţii de la C.N. UNIFARM - S.A. sau alţi distribuitori; – vor fi introduşi în lista de unităţi sanitare prioritare pentru aprovizionarea cu echipamente de protecţie şi medicamente prin C.N. UNIFARM - S.A., MS, ONAC; – îşi asigură echipamente de protecţie pentru personalul medical şi îl utilizează conform metodologiei INSP.Măsuri la nivelul unităţilor sanitare care realizează dializa: – pentru fiecare judeţ sunt stabilite centre private de dializă, precum şi spitale publice, care vor realiza dializa iterativă pentru pacienţii COVID şi boală renală cronică în stadiu final; – spitalele publice şi centrele de dializă vor ţine cont de recomandările comisiei de nefrologie în elaborarea propriilor proceduri de lucru pentru pacienţii COVID disponibile pe site-ul INSP: www.cnscbt.ro; – în funcţie de judeţ, sunt desemnate fie centre dedicate, care vor realiza dializa iterativă doar pentru pacienţi COVID, fie centre în care pacienţii COVID vor fi dializaţi în tura suplimentară, cu dezinfecţia ulterioară a întregii clinici; – direcţiile de sănătate publică (DSP) vor monitoriza permanent situaţia cazurilor COVID ce necesită dializă iterativă, a locurilor disponibile în centrele de dializă şi în spitalele publice desemnate. În cazul în care capacitatea centrelor este depăşită, DSP va solicita MS introducerea altor centre în program; – astfel, pacienţii cu boală renală cronică în stadiu final şi COVID confirmat cu forme asimptomatice, uşoare şi medii vor fi internaţi în spitale-suport. În acord cu centrul de dializă desemnat, pacienţii vor fi transportaţi cu ambulanţa către centrul de dializă, respectând normele de protecţie recomandate de comisia de nefrologie a MS; – spitalul-suport care internează pacientul trebuie să colaboreze cu serviciul de ambulanţă şi cu centrul de dializă, asigurând transportul fără întârzieri şi în deplină siguranţă a acestor pacienţi către centrul de dializă; – în cazul în care pacienţii dezvoltă o formă severă sau critică a infecţiei virale, aceştia vor fi direct internaţi sau transferaţi în spitalul public desemnat în fiecare judeţ care dispune atât de staţie de hemodializă, cât şi de secţie/compartiment ATI, pentru a continua tratamentul pentru COVID şi a realiza dializa iterativă. Transportul se va realiza tot cu ambulanţa. Spitalele publice desemnate vor transfera pacienţii dializaţi COVID pozitivi atunci când forma de boală este uşoară şi medie către spitalul-suport, pacienţii urmând a efectua dializa în centrul privat dedicat.IV. Pregătirea spitalelor pentru asigurarea îngrijirii pacienţilor critici (în cazul extinderii crizei şi depăşirii capacităţii spitalelor de boli infecţioase) - măsuri 1. În situaţia apariţiei de cazuri critice ce necesită internare în compartimentele ATI ale spitalelor de boli infecţioase se va asigura preluarea cazurilor critice din aceste compartimente - altele decât cele cu COVID-19 - de către serviciile ATI din localitate/judeţ/regiune. 2. Stabilirea unităţilor sanitare cu paturi care au secţie ATI şi linie de gardă ATI şi care vor prelua cazuri critice la nevoie, atunci când capacitatea serviciului ATI al spitalului de boli infecţioase este depăşită 3. Raportarea numărului de paturi ATI din fiecare unitate sanitară cu paturi atât de stat, cât şi private, precum şi a numărului de paturi din spital care dispun de surse de oxigen şi aer comprimat funcţionale 4. Identificarea unor zone (de exemplu: bloc operator, saloane de izolare) din spitalele cu secţii ATI unde activitatea ATI să se poată extinde la nevoie, pentru a asigura îngrijirea pacienţilor critici cu COVID-19, preferabil într-o zonă separată de spaţiul în care sunt îngrijiţi pacienţi critici cu alte patologii 5. Asigurarea aprovizionării prin procedură de urgenţă cu medicamente, materiale sanitare, echipamente individuale de protecţie, reactivi, atunci când nu există contracte de aprovizionare în derulare V. Triajul clinico-epidemiologic al pacienţilor Pacienţii COVID pozitivi sau suspecţi care reprezintă urgenţe medico-chirurgicale se rezolvă în spitalul de urgenţă unde s-au adresat şi au fost evaluaţi şi se transferă ulterior în spitalul-suport. Triajul clinico-epidemiologic*) *) Figura este reprodusă în facsimil. VI. Reglementări cu privire la echipamentele individuale de protecţie (PPE) 1. Criteriile minimale pentru utilizarea echipamentelor individuale de protecţie vor respecta recomandările din „Utilizarea raţională a PPE în contextul COVID-19", document elaborat de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în domeniu (Interim Guidance 27 Februarie 2020). 2. Se vor efectua o instruire documentată, precum şi una practică, cu tot personalul pentru utilizarea adecvată a echipamentelor individuale de protecţie. VII. Asigurarea resursei umane. Măsuri posibile 1. Analiza necesităţii detaşării medicilor cu specialitatea boli infecţioase din unităţile sanitare care nu au secţii de boli infecţioase (din cabinetele de boli infecţioase etc.) în secţiile sau spitalele de boli infecţioase 2. Asigurarea de servicii medicale (ATI sau de alte specialităţi) pentru a asigura extinderea activităţii destinate gestionării cazurilor de îmbolnăviri COVID-19 3. Prin reducerea activităţii chirurgicale strict la urgenţe, o parte din personalul ATI care activează în blocul operator va fi disponibil pentru activitatea în terapie intensivă 4. Medici pneumologi VIII. Se vor asigura prezentarea cu luare la cunoştinţă, precum şi diseminarea în cadrul unităţilor sanitare cu paturi a pictogramelor de pe site-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică (www.insp.gov.ro) referitoare la infecţia COVID-19, postate la rubrica „Informaţii pentru personalul medico-sanitar". Utilizarea raţională a echipamentului individual de protecţie în contextul infecţiei COVID-19 IX. Măsuri de prevenire în contextul COVID-19 Pe baza dovezilor disponibile, virusul SARS-CoV-2 este transmis de la om la om prin contact direct şi prin picături Flügge. Persoanele cu cel mai mare risc de infecţie sunt cele care sunt în contact direct cu un pacient cu COVID-19 sau care au grijă de pacienţii cu COVID-19. Măsurile de prevenire şi limitare sunt esenţiale atât în domeniul asistenţei medicale, cât şi la nivelul comunităţii. Cele mai eficiente măsuri preventive pentru comunitate includ: • efectuarea frecventă a igienei mâinilor cu o soluţie hidro-alcoolică prin frecare în cazul în care mâinile nu sunt vizibil murdare sau cu apă şi săpun în cazul în care mâinile sunt murdare; • evitarea atingerii ochilor, nasului şi gurii; • practicarea igienei respiratorii prin tuse sau strănut în plica cotului sau într-o batistă, cu aruncarea imediată a acesteia; • purtarea unei măşti în cazul prezenţei simptomelor respiratorii şi efectuarea igienei mâinilor după îndepărtarea măştii; • menţinerea distanţei sociale (minimum 1 m) faţă de persoanele cu simptome respiratorii. Personalul medical trebuie să aplice măsuri de precauţie suplimentare pentru a se proteja şi a preveni transmiterea în timpul îngrijirilor medicale. Măsurile de precauţie care trebuie puse în aplicare de către personalul medical care îngrijeşte pacienţii cu COVID-19 includ utilizarea PPE în mod corespunzător; acest lucru implică atât selectarea echipamentului individual de protecţie adecvat, cât şi echiparea şi dezechiparea corespunzătoare a acestuia. Recomandări de utilizare optimă a echipamentului individual de protecţie disponibil Având în vedere deficitul global de echipament individual de protecţie, următoarele strategii pot facilita utilizarea optimă a PPE (Fig. 1). Fig. 1*). Strategii de optimizare a disponibilităţii echipamentului individual de protecţie (PPE) *) Figura 1 este reprodusă în facsimil. Minimizarea necesităţii de echipament individual de protecţie (PPE) Următoarele intervenţii pot minimiza necesitatea de echipament individual de protecţie astfel ca să fie protejate în acelaşi timp personalul medical, precum şi alte persoane împotriva expunerii la virusul SARS-CoV-2 în cadrul asistenţei medicale: 1. Restricţionarea accesului personalului medical în saloanele pacienţilor cu infecţie COVID-19, dacă nu sunt implicaţi în îngrijire directă. Se va lua în considerare gruparea activităţilor astfel încât să fie minimizat numărul de persoane introduse (de exemplu, verificaţi semnele vitale în timpul administrării medicamentelor sau livraţi alimentele în timp ce se efectuează şi alte îngrijiri) şi se vor planifica ce activităţi vor fi efectuate la marginea patului. 2. În mod ideal, vizitatorii nu vor fi permişi, dar, dacă acest lucru nu este posibil, se va restricţiona numărul de vizitatori în zonele de izolare a pacienţilor cu COVID-19, de asemenea va fi restricţionat timpul per vizită; vor fi oferite instrucţiuni clare privind modul de echipare şi dezechipare a echipamentului individual de protecţie, precum şi modul de efectuare a igienei mâinilor sub supravegherea unui cadru medical, astfel încât vizitatorii să evite autocontaminarea (https://www.who.int/csr/resources/publications/putontakeoff PPE/en/). Asigurarea că echipamentele individuale de protecţie (PPE) sunt utilizate în mod raţional şi corect Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat pe baza riscului de expunere (de exemplu, tipul de activitate) şi a dinamicii de transmitere a agentului patogen (de exemplu, contact, picături sau aerosoli). Utilizarea exagerată a PPE va avea un impact suplimentar asupra dificultăţilor de aprovizionare. Prin vizualizarea următoarelor recomandări se poate asigura utilizarea raţională a PPE. • Tipul de PPE utilizat atunci când se oferă îngrijiri pacienţilor cu COVID-19 va varia în funcţie de situaţie, personalul sanitar şi activitatea desfăşurată (Tabelul 1). • Personalul medical implicat în îngrijirea directă a pacienţilor trebuie să utilizeze următoarele PPE: halate, mănuşi, mască şi protecţie oculară (ochelari de protecţie sau scut facial). • În mod specific, pentru procedurile generatoare de aerosoli pentru pacienţii cu COVID-19 (de exemplu, intubare, ventilaţie noninvazivă, traheostomie, resuscitare cardiopulmonară, ventilaţie manuală înainte de intubare, bronhoscopie, gastroscopie şi recoltarea testelor PCR COVID) personalul medical trebuie să utilizeze protecţie, mănuşi, halate, măşti FFP2 şi FFP3; de asemenea, se vor utiliza şorţuri impermeabile, în cazul în care combinezoanele/halatele nu sunt impermeabile. • Măştile de protecţie înaltă (de exemplu, N95, FFP2 standard sau echivalent) au fost utilizate pentru o perioadă îndelungată în timpul urgenţelor anterioare de sănătate publică care au implicat boli respiratorii acute, atunci când echipamentele individuale de protecţie (PPE) nu erau disponibile în cantităţi suficiente. Aceasta se referă la purtarea aceleiaşi măşti de protecţie înaltă în timp ce sunt îngrijiţi mai mulţi pacienţi care au acelaşi diagnostic fără a o scoate, iar dovezile indică faptul că măştile de protecţie înaltă îşi menţin protecţia atunci când sunt utilizate pentru perioade lungi de timp. Cu toate acestea, utilizarea măştilor de protecţie înaltă timp de mai mult de 4 ore poate duce la disconfort şi trebuie evitată. Recomandări privind utilizarea echipamentului de protecţie 1. Utilizarea echipamentului de protecţie la nivelul blocului operator şi în secţiile de ATI: a)precauţii generale de contact (PGC): (halat şi două perechi de mănuşi impermeabile), adică peste uniformă (de unică folosinţă, bluză + pantalon) se va îmbrăca un halat chirurgical impermeabil de unică folosinţă şi peste acesta, eventual un şorţ de plastic de unică folosinţă, bonetă, botoşi; b)în cazul îngrijirilor curente acordate pacienţilor la care nu se vor iniţia manevre generatoare de aerosoli: PGC plus mască chirurgicală sau chiar mască N95/PFF2, ochelari de protecţie; c)în cazul îngrijirilor acordate pacienţilor la care se vor iniţia manevre generatoare de aerosoli (ventilaţie pe mască, ventilaţie CNFC, IOT, IOT + VM, aspiraţie secreţii, bronhoscopie etc.): PGC plus mască PFF3 (sau în lipsă, mască N95/PFF2) ori aparat mască cu purificator de aer, ochelari de protecţie şi echipament de protecţie oculară (vizieră); d)în toate situaţiile de mai sus se pot utiliza în locul halatului chirurgical impermeabil de unică folosinţă combinezoanele, doar dacă acestea se potrivesc, nu se rup şi sunt impermeabile; e)în cazul pacienţilor suspecţi sau confirmaţi cu COVID-19 se recomandă ca accesul în blocul operator al echipei chirurgicale şi al personalului nenecesar pentru realizarea intubaţiei să fie permis după inducţia anesteziei şi după realizarea intubaţiei; f)se recomandă minimalizarea personalului la nivelul blocului operator; g)se recomandă ca între intervenţiile chirurgicale să existe o pauză de minimum o oră pentru realizarea decontaminării tuturor suprafeţelor, inclusiv a monitoarelor, tastaturilor, cablurilor, aparatului de anestezie.2. Îmbrăcarea şi înlăturarea echipamentului personal de protecţie: a)modul în care se îmbracă şi se înlătură echipamentul personal de protecţie este extrem de important (mai ales în cazul în care transmiterea prin contact este modul principal de transmitere); b)înlăturarea echipamentului personal de protecţie vizibil murdar este aspectul cel mai dificil; c)îmbrăcarea şi înlăturarea echipamentului personal de protecţie ar trebui repetate înainte de primirea primelor cazuri de COVID-19 (simulare); d)se impune o atenţie sporită la locul de suprapunere a halatului cu mănuşile. Mânecile halatului trebuie să fie acoperite de mânuşi (fără să existe un spaţiu restant între ele). Utilizarea mănuşilor mai lungi (similare mănuşilor chirurgicale) poate facilita acest lucru. De asemenea, îndepărtarea echipamentului personal de protecţie poate fi mai uşor realizată în acest caz; e)la îndepărtarea echipamentului personal de protecţie se începe întotdeauna cu aplicarea pe mănuşi a unei soluţii de dezinfectare pe bază de alcool; f)tot echipamentul de protecţie (halat, mănuşi, ochelari, bonetă, botoşi etc.), cu excepţia măştii, trebuie dat jos în salonul pacientului la maximă distanţă de acesta şi depus pe rând în cutia cu sac „de infecţioase"; g)masca de protecţie se dă jos numai după ieşirea din salonul cu COVID-19, adică doar în anticamera salonului sau, în lipsa acesteia, pe hol, şi trebuie depusă tot într-o cutie cu sac „de infecţioase"; h)după îndepărtarea echipamentului personal de protecţie se igienizează mâinile cu o soluţie de dezinfectare pe bază de alcool.Tabelul 1. Recomandări de folosire a echipamentului individual de protecţie (PPE) care trebuie utilizat în contextul COVID-19, în funcţie de secţie, personal şi tipul de activitate

X. Ghid pentru evaluarea riscului personalului medical (P.M.) expus la pacienţii cu infecţie cu COVID-19 Răspândirea: 1. de la o persoană la altă persoană este similară cu transmiterea altor virusuri respiratorii, în principal prin picăturile produse de persoana infectată răspândite prin tuse sau strănut; 2. prin atingerea suprafeţelor contaminate, deşi nu este demonstrat încă. Ghidarea monitorizării: 1. Automonitorizarea: Personalul medical trebuie să se automonitorizeze pentru: – febră: 2 x 24 h; – simptome respiratorii; tuse, durere de gât, dificultate în respiraţie, mialgii.2. Monitorizare activă: – DSP: are responsabilitatea pentru a comunica regulat cu persoanele potenţial expuse infecţiei, în vederea evaluării clinice (febră şi simptomele respiratorii); – pentru personalul cu risc de expunere mare/mediu se recomandă comunicare cel puţin 1 x 24 h; – modul de comunicare: se stabileşte la nivel local (prin telefon, internet sau alte mijloace de comunicare).3. Automonitorizare cu supervizare delegată: – personalul medical: se recomandă să îşi autoevalueze simptomatologia înainte de a intra în tură; – dacă personalul medical prezintă simptome: planul include anunţarea superiorilor şi direcţiei de sănătate publică (DSP), urmată de păstrarea contactului cu persoana infectată în vederea necesităţii transportului în unităţile medicale specializate.4. Contact direct: Expunerea este definită ca: apropierea la o distanţă de cel puţin 2 m, pentru o perioadă de minimum 15 minute/contact neprotejat cu secreţiile/excreţiile persoanei infectate. Factorii care cresc riscul infecţiei cu COVID-19: – durata prelungită de expunere; – simptomatologie respiratorie evidentă: tuse, strănut fără ca pacientul să poarte mască de protecţie facială, care să diminueze răspândirea infecţiei; – lipsa echipamentului adecvat de protecţie (mască FFP2, FFP3, ochelari, şorţ facial, mănuşi, halat impermeabil) de către personalul medical în momentul în care fac manevre care produc aerosoli (bronhoscopie, resuscitare cardiopulmonară, intubaţie, extubaţie, nebulizare aerosoli, aspiraţie traheo-bronşică în sistem deschis, gastroscopie, recoltarea testului PCR-COVID).Clasificarea în funcţie de riscul epidemiologic pentru personalul medical (P.M.) asimptomatic în urma contactului direct sau cu secreţiile/excreţiile pacientului infectat cu COVID-19: CONTACT PRELUNGIT CU UN PACIENT CU COVID-19 CARE A PURTAT MASCA DE PROTECŢIE:

CONTACT PRELUNGIT CU UN PACIENT CU COVID-19 CARE NU A PURTAT MASCĂ DE PROTECŢIE:

Exemple: 1. P.M. care poartă halat, mănuşi, mască FFP2 sau FFP3, protecţie pentru ochi şi mască facială simplă în timp ce fac manevre care produc aerosoli (bronhoscopie, resuscitare cardiopulmonară, intubaţie, extubaţie, nebulizare aerosoli, aspiraţie traheobronşică în sistem deschis, gastroscopie) are risc mediu. 2. P.M. care nu a folosit protecţia recomandată şi a avut contact scurt cu pacientul, indiferent dacă pacientul purta mască, are risc scăzut. 3. P.M. care trece pe lângă un pacient la peste 1 m distanţă şi nu are contact direct cu pacientul sau secreţiile/excreţiile acestuia este considerat fără risc. Recomandare pentru monitorizare bazată pe expunerea la COVID-19 Pentru categoriile de risc de expunere care dezvoltă semne şi simptome compatibile cu COVID-19 trebuie să stabilească punctul de contact pentru evaluarea medicală înainte de întoarcerea la locul de lucru. Expunerea în comunitate sau asociată cu călătoria: – P.M. cu expunere potenţială la COVID-19 în comunitate trebuie să aibă evaluarea riscului expunerii conform ghidurilor; – cei cu risc mare-mediu: izolare la domiciliu cel puţin 14 zile de la ultima expunere; – cei care au semne şi simptome compatibile cu COVID-19 trebuie să stabilească punctul de contact pentru evaluarea medicală înainte de întoarcerea la lucru. ANEXA Nr. 2LISTA spitalelor care asigură asistenţa medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I şi în faza a II-a SPITALE - FAZA I

SPITALE - FAZA a II-a

ANEXA Nr. 3LISTA cu spitalele de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu virusul SARS-CoV-2¹

¹⁾ Pentru încadrarea suspecţilor cu virusul SARS-CoV-2 se utilizează definiţia de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) publicată pe site-ul INSP. În funcţie de caracteristicile judeţene, afecţiunile asociate şi de posibilitatea asigurării circuitelor separate pentru pacienţii suspecţi cu virusul SARS-CoV-2 până la confirmarea prin testare, Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti pot stabili şi alte unităţi sanitare pentru internarea acestor pacienţi.