ORDIN
Nr. 615 din 10 septembrie 2001
privind organizarea serviciilor de medicina muncii
ACT EMIS DE: MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 622 din 3 octombrie 2001

Ministrul sanatatii si familiei,
in temeiul prevederilor art. 12, 15 si 22 din Legea nr. 100/1998 privind
asistenta de sanatate publica, ale Legii asigurarilor sociale de sanatate nr.
145/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Hotararii
Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului
Sanatatii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare,
avand in vedere Referatul de aprobare al Directiei generale de sanatate
publica nr. DB 8.093 din 10 septembrie 2001,
emite urmatorul ordin:
Art. 1
Angajatorii din sectoarele public, privat si cooperatist, inclusiv cu
capital strain, sunt obligati sa asigure supravegherea starii de sanatate a
tuturor angajatilor in relatie cu determinantii profesionali specifici
postului/locului de munca prin servicii de medicina muncii.
Art. 2
(1) Serviciile de medicina muncii functioneaza potrivit reglementarilor
Ministerului Sanatatii si Familiei, activitatea acestora avand un caracter
predominant preventiv.
(2) Atributiile serviciului de medicina muncii sunt:
a) organizarea si participarea la evaluarea riscurilor profesionale;
b) monitorizarea starii de sanatate a angajatilor prin: examene medicale la
angajarea in munca, examen medical de adaptare, control medical periodic,
examen medical la reluarea muncii;
c) reabilitarea profesionala, reinsertia, reorientarea profesionala in caz
de accident de munca, boala profesionala, boala legata de profesie sau dupa
afectiuni cronice;
d) comunicarea riscului profesional catre toti factorii implicati in
procesul muncii;
e) consilierea angajatorului privind adaptarea muncii la caracteristicile
psihofiziologice ale angajatilor;
f) acordarea asistentei medicale de urgenta in caz de accidente de munca
sau boli acute in timpul activitatii profesionale;
g) consilierea angajatorului pentru fundamentarea strategiei de sanatate si
securitate la locul de munca;
h) participarea la sistemul informational national privind accidentele de
munca si bolile profesionale.
Art. 3
Serviciile de medicina muncii vor fi coordonate de medici specialisti de
medicina muncii si vor avea in structura asistenti medicali cu pregatire de
profil.
Art. 4
Ministerul Sanatatii si Familiei stabileste personalul medical superior si
mediu sanitar, necesar pentru asigurarea activitatii de medicina muncii
intregii populatii active, si aproba programul national de formare
profesionala.
Art. 5
Serviciile de medicina muncii se organizeaza ca:
1. serviciu de medicina muncii - unitate functionala in structura
unitatilor de stat sau private;
2. serviciu de medicina muncii, infiintat in baza Legii nr. 31/1990 privind
societatile comerciale, republicata, cu modificarile ulterioare.
Art. 6
Angajatorul asigura respectarea standardelor de calitate in organizarea
serviciului propriu de medicina muncii si este obligat sa asigure fondurile
necesare pentru aparatura de specialitate, medicamentele de urgenta,
vaccinurile, materialele sanitare consumabile, conform reglementarilor
Ministerului Sanatatii si Familiei.
Art. 7
Angajatorii nu pot interveni prin nici un mijloc in influentarea
activitatii medicale, continutului acesteia, concluziilor si masurilor medicale
stabilite.
Art. 8
Ministerul Sanatatii si Familiei abiliteaza serviciile de medicina muncii,
care pot fi:
1. cabinete de medicina muncii din centre medicale, publice si private;
2. sectii de medicina muncii din institute de sanatate publica;
3. sectii clinice de medicina muncii si boli profesionale;
4. centre de monitorizare a unitatilor cu risc profesional;
5. compartimente de medicina muncii din directiile de sanatate publica
teritoriale.
Art. 9
Serviciul de medicina muncii organizat de angajator respecta timpul minim
necesar pentru asigurarea calitatii prestatiilor de medicina muncii. Acest timp
este de o ora pe luna pentru:
1. 20 de angajati tehnico-administrativ;
2. 15 muncitori;
3. 10 angajati care necesita supraveghere medicala specifica (femei
gravide, persoane cu handicap).
Art. 10
Angajatorul este obligat sa respecte concluziile medicului de medicina
muncii si sa asigure fondurile necesare pentru realizarea urmatoarelor
obiective:
1. angajarea salariatilor in posturi corespunzatoare aptitudinilor lor
fiziologice si psihologice;
2. mentinerea si promovarea starii de sanatate, precum si mentinerea
capacitatii de munca a salariatilor;
3. prevenirea accidentelor de munca, a bolilor profesionale si a celor
legate de profesie.
Art. 11
Activitatea de medicina muncii la nivel judetean, respectiv al municipiului
Bucuresti, este coordonata metodologic si informational de directiile de
sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, prin compartimentele de
medicina muncii.
Art. 12
Serviciile de medicina muncii au obligatia sa asigure raportarea datelor
solicitate in sistemul informational national (morbiditate profesionala,
morbiditate cu incapacitate temporara de munca, accidente de munca etc.)
Art. 13
Institutele de sanatate publica din Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi,
Timisoara, Targu Mures, Sibiu si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare
pentru Protectia Muncii - I.N.C.D.P.M. Bucuresti asigura asistenta si indrumare
tehnica de medicina muncii in zonele arondate si efectueaza studii de cercetare
si evaluare a riscurilor profesionale la locurile de munca.
Art. 14
Prezentul ordin va intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data
publicarii lui in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul sanatatii si familiei,
Daniela Bartos