ORDIN
Nr. 713 din 8 iunie 2004
privind aprobarea normelor de autorizare sanitara a unitatilor sanitare cu
paturi*)
ACT EMIS DE: MINISTERUL SANATATII
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 68 bis din 20 ianuarie 2005
*) Ordinul nr. 713/2004 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 68 din 20 ianuarie 2005 si este reprodus si in acest numar bis.
Vazand Referatul Directiei generale sanatate publica si Inspectia sanitara
de stat nr. O.B. 6.695/2004,
in temeiul dispozitiilor Hotararii Guvernului nr. 743/2003 privind
organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile si
completarile ulterioare,
ministrul sanatatii emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba normele de autorizare a unitatilor sanitare cu paturi, cuprinse
in anexele nr. 1 - 4.
Art. 2
Anexele nr. 1 - 4*) fac parte integranta din prezentul ordin.
------------
*) Anexele nr. 1 - 4 sunt reproduse in facsimil.
Art. 3
Directia generala sanatate publica si Inspectia sanitara de stat,
directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si toate
unitatile sanitare cu paturi, indiferent de forma de organizare, vor duce la
indeplinire dispozitiile prezentului ordin.
Art. 4
La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul M.S. nr.
190/1982 privind stabilirea normelor tehnice de prevenire si controlul
infectiilor nosocomiale.
Art. 5
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul sanatatii,
Ovidiu Brinzan
ANEXA 1
NORME PRIVIND PROCEDURA DE AUTORIZARE SANITARA DE FUNCTIONARE A SPITALULUI
Art. 1
Spitalul este unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publica, care
desfasoara activitate de asistenta spitaliceasca si sanatoriala.
Art. 2
Indiferent de forma de proprietate, spitalul trebuie sa solicite, obtina si
sa detina autorizatie sanitara de functionare.
Art. 3
Autorizarea sanitara de functionare a spitalelor se efectueaza de catre
autoritati competente desemnate si in conformitate cu proceduri prevazute in
Normele Ministerului Sanatatii.
Art. 4
In sensul prezentelor norme urmatoarele notiuni se definesc dupa cum
urmeaza:
(a) Autorizarea sanitara a spitalului reprezinta procesul de analiza si
investigatie sanitara care conditioneaza, din punct de vedere tehnic si
juridic, punerea in functiune si desfasurarea activitatii de asistenta
spitaliceasca si sanatoriala, de conformare la prezentele norme;
(b) Autorizatia sanitara este un act tehnic si juridic, eliberat in scris
de catre autoritatea locala de sanatate publica, prin care sunt stabilite
conditiile si/sau parametrii de functionare ori de punere in functiune a
activitatii de asistenta spitaliceasca si sanatoriala;
(c) Viza anuala reprezinta actul de constatare, eliberat in scris de catre
autoritatea locala de sanatate publica, privind respectarea conformitatii cu
autorizatia sanitara, eliberata anterior spitalului;
(d) Programul de conformare reprezinta un plan de masuri cuprinzand etape
care trebuie parcurse in intervale de timp precizate, prin prevederile
autorizatiei sanitare, de catre spital, sub controlul autoritatii de sanatate
publica, in scopul respectarii prezentelor norme;
Art. 5
Documentele necesare pentru solicitarea autorizatiei sanitare sunt:
- Cerere
- Dosar tehnic, care va cuprinde: planul dimensionat cu structura
interioara, dotarile necesare desfasurarii activitatii supuse autorizarii,
prezentarea circuitelor functionale, modul de asigurare a iluminatului,
ventilatiei, temperaturii ambiante, schita retelelor de utilitati sau modul de
asigurare a acestora (apa potabila, apa calda menajera, evacuarea apelor uzate
menajere si tehnologice, evacuarea deseurilor solide si a deseurilor
periculoase rezultate din activitatea desfasurata);
- Dovada de achitare a tarifului de autorizare sanitara
Art. 6
(a) Cererea de autorizare si dosarul tehnic se depun la biroul pentru avize
si autorizatii sanitare al autoritatii locale de sanatate publica;
(b) In termen de 20 de zile de la inregistrarea cererii autoritatea de
sanatate publica locala are obligatia sa solutioneze solicitarea in baza
referatului de evaluare intocmit de catre specialisti proprii.
Art. 7
Variantele legale de solutionare a solicitarii de autorizare sanitara a
spitalului sunt urmatoarele:
a) se elibereaza neconditionat autorizatia sanitara de functionare;
b) se elibereaza autorizatia sanitara de functionare, conditionat de
realizarea programului si calendarului de conformare stabilit in autorizatie;
c) nu se elibereaza autorizatia sanitara de functionare iar solicitantul
este informat in scris privind neconformitatile cu prescriptiile actelor legale
pe care se intemeiaza refuzul de autorizare sanitara de functionare.
Art. 8
(a) Autorizatia sanitara are valabilitate atata timp cat sunt respectate
conditiile igienico-sanitare, sunt mentinute conditiile de structura functionala
si cele care se refera la obiectul de activitate din solicitarea initiala
pentru care a fost emisa autorizatia;
(b) Autorizatia sanitara de functionare a spitalului se vizeaza anual;
(c) Intre doua vize anuale spitalul autorizat va informa in scris directia
de sanatate publica locala privind intentia de a intreprinde orice modificari
in structura spatial-functionala si sau activitatea autorizata;
(d) Inspectia sanitara din cadrul directiei de sanatate publica poate
proceda la retragerea temporara sau definitiva a autorizatiei sanitare de
functionare in cazul oricarei modificari a obiectului de activitate si a
structurii functionale a spitalului fata de ceea ce este prevazut in
autorizatia sanitara de functionare sau in cazul nerespectarii programului de
conformare.
Art. 9
(a) Din momentul retragerii temporare sau definitive a autorizatiei
sanitare de functionare activitatea pentru care a fost eliberata autorizatia
sanitara de functionare se suspenda.
(b) Pentru reluarea activitatii se reia procedura de autorizare prin biroul
pentru avize si autorizatii sanitare din cadrul directiei de sanatate publica
teritoriala.
ANEXA 2
NORME PRIVIND ORGANIZAREA FUNCTIONALA GENERALA A SPITALULUI
Art. 1
Conform normativelor pentru spitalele generale neclinice, lista
principalelor grupe si functiuni (sectoare) si a unitatilor functionale
componente (compartimente), este urmatoarea:
A. Sector spitalizare:
A1. Sectiile medicale cu paturi compuse din unitati de ingrijire
A2. Unitate de spitalizare de o zi (dupa caz)
A3. Serviciu de primire si externare a bolnavilor
B. Sector ambulator (pentru pacienti neinternati)
B1. Cabinete de consultatii si tratamente
B2. Compartiment de evidenta medicala, programare, informare
C. Servicii tehnico-medicale de diagnostic si tratament
C1. Sector de interventii - tratamente aferente bolnavilor spitalizati
C1a. Bloc operator
C1b. Serviciu anestezie si terapie intensiva (ATI)
C1c. Bloc de nasteri
C2. Sector de investigatii - explorari functionale (comun pentru pacienti
internati si ambulatorii)
C2a. Laborator de analize medicale
C2b. Laborator de radiodiagnostic
C2c. Laborator de explorari functionale
C2d. Laborator de anatomie patologica
C2e. Laborator de medicina nucleara (dupa caz)
C3. Sector de terapie (pentru bolnavi spitalizati si ambulatorii)
C3a. Serviciu de urgente
C3b. Serviciu de recuperare medicala si fizioterapie
C3c. Compartiment de epurare renala
C3d. Compartiment de radioterapie (dupa caz)
C3e. Compartiment de psihoterapie si ergonomie (dupa caz)
C3f. Alte compartimente de terapie speciala in functie de structura
medicala a spitalului
C4. Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adreseaza direct
pacientilor)
C4a. Serviciu de sterilizare centrala
C4b. Farmacie
C4c. Banca (punct) de sange, banci de tesuturi (dupa caz)
C4d. Prosectura (morga)
D. Servicii gospodaresti
D1. Bucatarie, oficii alimentare si depozite alimente
D2. Spalatorie si depozite lenjerie
D3. Statie de dezinfectie (centrala de paturi)
E. Conducerea medicala si administratie
E1. Conducere medicala
E2. Birouri administrative
E3. Serviciu evidenta medicala si arhive
E4. Compartiment prelucrare informatii si documente
E5. Sala de intruniri
F. Servicii anexe pentru personal
F1. Vestiare pentru personal medical si tehnic
F2. Punct de documentare medicala (biblioteca)
G. Spatii sociale si anexe pentru pacienti, apartinatori, vizitatori
G1. Garderoba
G2. Serviciu de informatii si relatii
G3. Bufet si puncte de vanzare (florarie, cadouri, ziare)
G4. Diverse prestatii - frizerie, coafura, posta (dupa caz)
G5. Capela (dupa caz)
H. Servicii tehnico-utilitare
H1. Centrale si statii tehnice
H1.a. Centrala termica
H1.b. Uzina de apa si hidrofor
H1.c. Post de transformare si grup electrogen
H1.d. Centrale de ventilatie si tratare a aerului
H1.e. Centrala frigorifica (dupa caz)
H1.f. Statii pentru oxigen, aer comprimat, alte fluide medicinale
H1.g. Centrala telefonica
H1.h. Statii pentru comunicare interna (TV cu circuit inchis, cautare
de persoane, radioficare)
H1.i. Statii de pompare si tratare efluenti
H1.j. Statii tehnice pentru masini ascensoare
H1.k. Statii tehnice aferente unor echipamente medicale
H1.l. Alte statii tehnice aferente instalatiilor (puncte de
distributie, camere tablouri electrice, galerii de vizitare etc.)
H2. Dispecerate pentru supraveghere, control si avertizare asupra
functionarii echipamentelor si instalatiilor (dupa caz)
H3. Serviciu de intretinere si service aparatura (ateliere)
H4. Depozite diverse
H5. Statie colectare si tratare deseuri solide
H6. Garaje
H7. Control poarta
Art. 2
(a) Organizarea spatial-functionala a spitalelor in ansamblu, ca si cea a
fiecaruia din sectoarele si compartimentele componente, se face tinand seama
de: (a) categoriile de utilizatori, (b) specificul activitatilor, (c)
conditionari tehnologice impuse de aparatura medicala si echipamentele
(instalatiile) utilizate si (d) criterii de igiena si asepsie.
(b) Atat la proiectarea cat si la amenajarea spitalului, se recomanda
aplicarea simultana a criteriilor de organizare spatial-functionala, ceea ce
conduce la un model general de zonare, model valid atat la spitalele generale,
cat si la unele spitale de specialitate, dupa cum urmeaza:
Zona "curata": cu compartimente adresate numai pacientilor
spitalizati, cu cerinte severe privind igiena si asepsia, recomandabil a fi
amplasate departe de circulatia principala a spitalului, include:
- blocul operator, serviciul ATI, blocul de nasteri, sterilizarea
centralizata;
- sectiile medicale cu paturi.
Zona "murdara" (sau cu subzone "murdare"): este
incadrata astfel intrucat constituie zona de interfata a spitalului in relatia
cu serviciile tehnice si de prestatii ale localitatii, cu unitatile furnizoare
de materiale si produse, cu diverse retele edilitare si accesului direct
dinspre zona de serviciu a incintei spitalicesti. Aceasta zona cuprinde
compartimente strict separate de zonele cu cerinte de asepsie, inchise
accesului pacientilor si altor categorii de personal in afara celui propriu,
amplasate uzual la demisolul (parterul) cladirilor spitalicesti, precum si in
constructii anexe izolate, include:
- unele servicii tehnico-medicale (prosectura, farmacia)
- zona gospodareasca
- servicii tehnice.
Zona "neutra" din punct de vedere al conditiilor
igienico-sanitare, incadrata astfel intrucat reprezinta interfata spitalului,
pe componenta medicala, in relatia cu pacientii, apartinatorii si vizitatorii,
deschisa direct spre caile de circulatie auto si pietonale din zona publica a
incintei spitalicesti. Compartimentele incadrate in aceasta zona, se recomanda
a fi amplasate la parter sau mezanin si includ:
- serviciul de urgenta
- sectia de spitalizare de o zi
- ambulatoriul spitalului
- serviciul de primire - internari si externari
Zona "intermediara" - compartimentele grupate in aceasta zona
ocupa pozitii intermediare in ierarhia bazata pe conditii igienico-sanitare, cu
precizarea ca zona laboratoarelor si zona administratiei sunt segregate
accesului pacientilor sau apartinatorilor cu exceptia spatiilor de relatii
(punctul de recoltare si respectiv secretariatul) si se vor amplasa periferic
fata de circulatiile principale ale acestor utilizatori. Zona neutra include
urmatoarele compartimente si servicii:
- laboratoarele
- serviciul centralizat si unitatile de explorari functionale
- serviciul centralizat si unitatile de roentgendiagnostic
- administratia si serviciile anexe pentru personal.
ANEXA 3
NORME PRIVIND STRUCTURA FUNCTIONALA A COMPARTIMENTELOR SI SERVICIILOR DIN
SPITAL
Sectia medicala de spitalizare
Organizarea sectiilor medicale curente
Art. 1
Sectiile medicale de spitalizare asigura cazarea si ingrijirea curenta a
bolnavilor pe perioada internarii in spital. Indiferent de profilul medical,
sectiile de spitalizare au o structura functionala asemanatoare, cu exceptia
celei de pediatrie (compartimentele pentru prematuri, sugari si copii mici) si
celei de obstetrica - ginecologie (compartimentul obstetrica fiziologica si
nou-nascuti).
Art. 2
Sectia medicala de spitalizare va fi amplasata de preferinta pe un singur
nivel. Se accepta amplasarea pe doua niveluri a sectiilor mari, care au in
componenta compartimente relativ autonome.
Art. 3
In componenta unei sectii medicale de spitalizare intra urmatoarele
categorii de spatii:
- saloanele pacientilor si dotarile sanitare aferente;
- incaperi pentru asistenta medicala;
- incaperi pentru deservirea pacientilor;
- camera de garda cu grup sanitar si dus;
- diverse spatii pentru activitatile gospodaresti ale sectiei;
Art. 4
In spitalele clinice pot fi amenajate spatii suplimentare, destinate
activitatilor didactice (studentilor si cursantilor ce isi desfasoara practica
medicala sau specializarea la patul bolnavului) conform normelor.
Art. 5
Salonul pentru pacienti adulti se va conforma urmatoarelor cerinte:
- capacitate maxima de 6 paturi in saloane curente si maxim 2 paturi in
rezerve;
- arie utila minima de 7 mp/pat in saloane curente, 8 mp/pat in rezerva
- cubaj de 20 mc/pat de aer in caz de ventilatie naturala.
Art. 6
(a) Dotarea minima sanitara aferenta salonului va include:
- la saloane cu 1 - 2 paturi: grup sanitar propriu/comun (dus, WC, lavoar)
- la saloanele cu 3 - 4 paturi: grup sanitar propriu/comun la 2 saloane
(dus, WC, lavoar)
- la saloanele cu 5 - 6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar)
- un dus la 15 asistati cand saloanele nu sunt prevazute cu dusuri; salile
de dusuri pot fi grupate pe unitati de ingrijire;
(b) pentru grupa de varsta 3 - 6 ani pediatrie, se prevad grupuri sanitare
comune.
Art. 7
Alte dotari minime obligatorii in salon sunt:
- o priza de oxigen la doua paturi
- corp de iluminat, priza si sonerie la fiecare pat
- pat si noptiera cu dulap/bolnav
- o masa cu scaune/salon
Art. 8
(a) Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi dupa cum
urmeaza:
- favorabila sau acceptabila: sud-est, sud, nord-vest
- se va evita orientarea ferestrelor spre nord si nord-est (vanturi
dominante reci)
- se poate accepta orientarea spre vest si sud-vest, in cazul asigurarii
unei protectii corespunzatoare a ferestrelor fata de excesul de insorire;
(b) Conditionarile privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la
sectiile de spitalizare de bolnavi acuti (durata mica de spitalizare: 10 - 12
zile) si la saloanele la care se face tratarea aerului (climatizare).
Art. 9
(a) Alte prescriptii privind salonul:
- paturile vor fi asezate paralel cu frontul ferestrei si vor fi accesibile
pe ambele laturi lungi;
- distanta intre doua paturi nu va fi mai mica de 0,70 m;
- distanta intre pat si peretele exterior va fi de cel putin 0,80 m;
- distanta intre pat si peretele paralel pe care se afla lavoarul va fi de
minim 1,30 m;
(b) Pentru cel putin un pat dintr-un salon, circulatia libera aferenta va
permite stationarea si deplasarea in carucior de handicapat.
Art. 10
In mod curent pentru activitati medicale din sectie se vor prevedea
urmatoarele spatii:
(a) sali pentru tratamente - pansamente, fiecare cu suprafata de 16 - 18
mp;
(b) cabinete de consultatii, fiecare cabinet cu suprafata de 12 - 14 mp
amplasate numai la intrarea in sectie;
(c) spatii de lucru pentru asistenti medicali (oficiu medical), cu posturi
de supraveghere a bolnavilor (monitorizare daca este cazul), cu anexe pentru
depozitare instrumentar si medicamente;
(d) incaperi pentru conducerea medicala a sectiei: medic-sef, asistent-sef,
raport de garda, secretariat;
(e) grupuri sanitare si vestiare pentru personal.
(f) pentru unele din profilurile medicale, in cadrul sectiei se mai pot
prevedea si alte spatii pentru activitati medicale: camere pentru investigatii,
tratamente speciale, sali de interventie chirurgicala cu anexele respective si
dotari conform normelor.
Art. 11
Incaperile necesare pentru deservirea pacientilor din componenta sectiei:
(a) oficiul alimentar cu anexele sale si sala de mese;
(b) camera pentru activitati de zi si primire vizitatori, in functie de
spatiile disponibile;
(c) camera de baie (dupa caz si grupul de dusuri, daca sunt solutionate
centralizat).
Art. 12
Obligatoriu in componenta sectiei vor intra urmatoarele spatii pentru
activitatile gospodaresti:
(a) camera de spalare-sterilizare plosti si alte recipiente
("ploscar"): un ploscar la 25 - 30 paturi;
(b) spatiu de colectare rufe murdare si boxa de curatenie;
(c) depozit de lenjerie curata.
Art. 13
(a) In fiecare sectie de spitalizare se desemneaza o subzona
"septica" care la nevoie sa permita izolarea si cohortarea
pacientilor contagiosi si dependenti de echipamentele sectiei sau
imunodeficienti, conform normelor Ministerului Sanatatii.
(b) La spitalele clinice se recomanda diferentierea pe circulatie separata
a zonei spatiilor destinate invatamantului si conducerii medicale a sectiei, de
zona saloanelor pentru bolnavi.
Art. 14
(a) Sectiile medicale pot fi organizate in sistemul "unitatilor de
ingrijire".
(b) O sectie de spital poate cuprinde 2 - 4 unitati de ingrijire, din care
cel putin una va fi destinata izolarii pacientilor cu risc septic.
(c) Unitatea de ingrijire include o grupare de saloane si/sau rezerve de
bolnavi, cu un numar constant de paturi, pentru care asistenta medicala este
acordata de o echipa compusa din 5 - 6 asistenti medicali, 2 - 3 ingrijitoare,
repartizate pe ture, echipa fiind coordonata de un medic. In functie de
profilul medical al spitalului, capacitatea unei unitati de ingrijire poate
varia intre 20 si 35 de paturi.
Art. 15
In sistemul de organizare a sectiilor pe "unitati de ingrijire",
anexele medicale si gospodaresti ale sectiei vor fi repartizate pe unitati de
ingrijire (cate un cabinet medical, o sala de tratamente - pansamente, un post
asistenti medicali, un spatiu de igienizare, o camera de zi s.a.m.d.), ramanand
comune spatiile conducerii sectiei, oficiul alimentar, una - doua incaperi
destinate investigatiilor si tratamentelor speciale.
Organizarea sectiei de pediatrie
Art. 16
(a) Ingrijirea pacientilor copii se face obligatoriu in compartimente
distincte in functie de varsta: grupa sugari si copii 1 - 3 ani, grupa copii
prescolari (3 - 6 ani) si grupa copii scolari (6 - 14 ani).
(b) Compartimentul destinat unei grupe de varsta constituie o unitate de
ingrijire relativ autonoma, in cadrul careia pe langa spatiile de spitalizare,
conformate dupa specificul varstei, se mai prevad:
- o parte din spatiile de asistenta medicala (cele de supraveghere si
tratament specific),
- o parte din spatiile de deservire ale bolnavilor (individualizate dupa
varsta pacientilor),
- un spatiu de curatenie.
Art. 17
Compartimentul pentru copii scolari:
(a) Este asemanator ca organizare cu unitatea de ingrijire pentru bolnavii
adulti.
(b) Saloanele, cu grupurile sanitare aferente, (separate pe sexe), sunt
identic conformate, dimensionate si mobilate.
(c) Se prevad aceleasi anexe medicale si gospodaresti.
(d) In cadrul compartimentului va fi desemnat un sector "septic"
incluzand 1 - 2 saloane sau rezerve (fiecare cu grup sanitar propriu) care sa
permita izolarea si cohortarea pacientilor conform normelor MS.
(e) O camera de zi care se va amenaja si pentru activitati scolare.
Art. 18
Pentru compartimentul de copii prescolari (3 - 6 ani)
(a) Sistemul de cazare va fi adaptat varstei, in grupari de 3 - 4 saloane
de 2 - 4 copii, prevazute cu grup sanitar comun sau separat pe sexe, carora li
se afecteaza un post de supraveghere pentru asistentii medicali.
(b) In cadrul compartimentului, 1 - 2 saloane (cu grupuri sanitare
distincte) se vor specializa pentru cazurile care necesita izolare si cohortare
epidemiologica;
(c) In amenajarea unui salon pentru aceasta grupa de varsta se va tine
seama de urmatoarele:
- suprafata utila/pat in salon va fi de minim 6 mp;
- peretele salonului orientat spre postul asistentului medical va fi
partial vitrat;
- dimensiunile mobilierului si a obiectelor sanitare vor fi adaptate
varstei;
(d) In cadrul compartimentului se vor mai prevedea o camera de
tratamente-pansamente proprie, un spatiu de lucru pentru personalul mediu
(oficiu) si un numar de rezerve pentru copii care se interneaza cu mamele.
(e) Daca marimea compartimentului o justifica, se poate amenaja un spatiu
de joaca pentru copiii necontagiosi.
Art. 19
Compartimentul pentru sugari si copii de 1 - 3 ani:
(a) se va organiza in sistemul nucleelor cu 2 - 3 camere (boxate) de 4 - 6
paturi, prevazute cu un grup sanitar de igienizare si grupate la un post de
supraveghere al asistentilor medicali.
(b) Unul din nuclee va fi destinat cazurilor care necesita izolare si
cohortare epidemiologica.
(c) suprafata utila/pat in camera va fi de 4 - 5 mp.
(d) Toti peretii vor fi vitrati in partea superioara, pentru control vizual
(e) In fiecare camera se va prevedea o cada cu dus de mana pentru imbaiere.
(f) Pentru copiii care se interneaza cu mamele se prevad rezerve avand
dotari sanitare specializate pentru mama si pentru copil.
(g) Se accepta amplasarea in afara compartimentului, dar in cadrul sectiei
a unor saloane pentru mamele care isi alapteaza copiii.
Art. 20
Compartimentul pentru sugari si copii mici (0 - 3 ani) va fi izolat pe un
circuit distinct de restul grupelor de varsta, va avea anexe medicale si
gospodaresti proprii, iar accesul dinspre exterior va fi solutionat in sistem
filtru.
Art. 21
In cadrul sectiei de pediatrie se mai amplaseaza urmatoarele categorii de
spatii pentru asistenta medicala:
(a) Unitate specializata (nucleu) de terapie intensiva, cu configuratia
prevazuta la cap. 2.7 din prezentele norme;
(b) Unitate specializata pentru ingrijire prematuri (dupa caz), avand
configuratia prevazuta in norme;
(c) Incaperi pentru consultatii, investigatii si tratamente speciale,
(d) Cabinete pentru medici si anexe pentru personalul medical auxiliar,
(e) Spatii pentru conducerea sectiei (dupa caz).
Art. 22
Pentru hranirea sugarilor si a copiilor de 1 - 3 ani:
(a) in sectiile de pediatrie se amenajeaza o bucatarie specializata,
("biberonerie" sau "bucatarie de lapte"), organizata si
conformata adecvat capacitatii sectiei.
(b) Spatiile componente ale bucatariei de lapte se dimensioneaza tinand
seama de echipamente; alcatuirea lor urmareste fluxul tehnologic:
- Primirea, spalarea si sterilizarea biberoanelor, canitelor, linguritelor
- Prepararea alimentelor: paste, piureuri, lichide dietetice, lapte;
- Umplerea biberoanelor, racirea, distributia;
- Anexe pentru depozitare;
- Camera asistenta dieteticiana.
(c) Biberoneria va avea dotarile sanitare specializate prevazute in norme.
Sectia (subsectia) de obstetrica fiziologica si nou-nascuti (maternitate)
Art. 23
(a) Sectiile de obstetrica-ginecologie din spitalele generale mici si
mijlocii se organizeaza pe subsectii complet separate, de obstetrica si
respectiv de ginecologie, pentru care se prevad anexe medicale, de deservire
pacienti si gospodaresti distincte.
(b) In spitalele mari, sau in cele de specialitate, pentru cele doua
profiluri se constituie sectii diferite.
Art. 24
Se accepta trei moduri de organizare functionala a sectiei:
(a) compartimente medicale distincte pentru mame si nou-nascuti, in care
asistenta pentru mame se face similar cu cea pentru celelalte categorii de
pacienti adulti, iar pentru nou-nascuti se solutioneaza in sistemul de
pediatrie la compartimentul sugari. Cele doua compartimente vor avea propriile
anexe medicale, de deservire si gospodaresti specializate. Intre cele doua
compartimente se amplaseaza spatiile pentru alaptare, utilizate in comun.
(b) sistemul nucleelor (respectiv al unitatilor de ingrijire) mixte pentru
mame si nou-nascutii acestora: un nucleu este compus din doua saloane pentru
mame (cu cate 3 - 5 paturi) cu dotarile sanitare aferente, care flancheaza doua
saloane (dotate corespunzator) pentru nou-nascuti si un spatiu de lucru pentru
asistenti medicali (care, dimensionat ca atare, este utilizat in unele variante
de organizare ca spatiu de alaptare);
(c) sistemul "roomimg-in" sau de cazare al mamei si nou-nascutului
in acelasi salon, (fie in rezerve individuale, fie in saloane pentru doua mame
cu copiii lor), cu spatii corespunzator dimensionate si dotari sanitare
specializate.
(d) In sistemele b) si c) de mai sus, anexele medicale si de deservire,
specializate pentru cele doua categorii de pacienti, se amplaseaza grupat in
cadrul unitatii de ingrijire.
Art. 25
(a) Indiferent de sistemul de cazare adoptat, pentru cazurile cu risc se
vor diferentia compartimente (nuclee) distincte, atat pentru mame cat si pentru
nou-nascuti;
(b) Pentru cazurile de obstetrica patologica se amenajeaza saloane
distincte, grupate, atat in compartimentul aseptic, cat si in cel septic.
(c) Uneori cazurile de obstetrica patologica se pot amplasa in
sectia/subsectia de ginecologie.
Art. 26
(a) Sectia de obstetrica va fi amplasata la acelasi nivel si in legatura
directa cu blocul de nasteri si sala de operatii pentru cezariene, recomandat
fiind ca circuitul respectiv sa fie distinct de circulatiile comune ale spitalului.
(b) La spitalele generale mici si mijlocii, blocul de nasteri se poate
amplasa chiar in sectia (subsectia) de obstetrica.
Serviciul de primire - internare a bolnavilor
Art. 27
Acest serviciu se organizeaza ca serviciu unic pe spital si are rolul de a
asigura:
(a) efectuarea formelor de internare,
(b) examinarea medicala si trierea epidemiologica a bolnavilor pentru
internare,
(c) prelucrarea sanitara a acestora in functie de starea lor fizica si
(d) echiparea in imbracamintea de spital.
Art. 28
Amplasarea serviciului de primire - internare se face in legatura directa
cu accesul principal in spital, serviciul de urgenta si (dupa caz) serviciile
de spitalizare de o zi, spitalizare de zi, epurare renala, chimioterapie,
intreruperi de sarcina.
Art. 29
Componentele functionale ale serviciului de primire - internari sunt:
- unitatea de intocmire a documentelor medicale
- compartimentul de examinari medicale care include cabinete de consultatie
specializate
- unitatea de igienizare sanitara,
- unitate de gestiune haine si efecte de spital
- unitatea de externare.
Art. 30
Unitatea de intocmire a documentelor medicale de internare cuprinde in
structura:
(a) spatiul de asteptare prevazut cu grupuri sanitare, cu zone separate
pentru pacienti adulti si pacienti copii
(b) 2 - 3 birouri conexate intre ele si prevazute cu amenajari pentru
relatia cu publicul (ghisee sau tejghea cu boxe).
Art. 31
Compartimentul examinari medicale:
(a) cuprinde cabinetele de consultatie, specializate dupa profiluri
medicale, cu spatiile de asteptare si grupurile sanitare aferente;
(b) in spitalele generale sunt obligatorii cel putin cate un cabinet
medical pentru urmatoarele profiluri medicale: pediatrie,
obstetrica-ginecologie si adulti.
Art. 32
Necesarul de cabinete pentru spitalele generale mari si spitalele de
specialitate se determina in functie de capacitatea sectiilor carora li se
adreseaza si nu va fi mai mic decat:
(a) pediatrie
- pana la 150 de paturi: 1 cabinet
- peste 150 de paturi: 2 cabinete
- peste 300 de paturi: 3 cabinete
(b) obstetrica-ginecologie:
- pana la 50 de paturi: 1 cabinet cu doua boxe
- pana la 200 de paturi: 2 cabinete
- peste 200 de paturi: 3 cabinete
(c) sectii de adulti:
- pana la 200 de paturi: 1 cabinet
- pana la 400 de paturi: 2 cabinete
- peste 400 de paturi: 3 cabinete
Art. 33
Spatiul de asteptare pentru pediatrie:
(a) va fi separat de spatiul de asteptare pentru adulti
(b) va fi prevazut cu urmatoarele amenajari:
- filtru de triaj epidemiologic
- boxa de izolare destinata pacientilor copii depistati cu afectiuni
contagioase - fiecare boxa de izolare va avea grup sanitar propriu si acces
direct in exteriorul spitalului.
(c) La spitalele mari de pediatrie se vor amenaja doua - trei boxe de
izolare.
Art. 34
Unitatea de igienizare sanitara:
(a) va cuprinde filtre de prelucrare sanitara (cu dotarile prevazute in
norme) si grupurile sanitare aferente (prevazute cu dus sau baie - dupa caz),
separate pe sexe si pe cele trei categorii de pacienti: copii,
parturiente/ginecopate, adulti;
(b) la pediatrie spatiul de igienizare se compartimenteaza: pentru grupa 0
- 2 ani si pentru grupa 2 - 14 ani, accesul facandu-se direct din cabinetele de
consultatii;
(c) in filtrele de igienizare se prevad boxe pentru lenjerie si efecte
curate de spital.
Art. 35
(a) Pastrarea hainelor bolnavilor pe perioada internarii se face intr-un
depozit de efecte compartimentat, bine ventilat, legat direct de spatiile de
igienizare dar si de unitatea de externare.
(b) Depozitul de efecte va avea dotarile prevazute in normele Ministerului
Sanatatii.
Art. 36
Unitatea de externare
(a) se compune dintr-un spatiu prevazut cu boxe de imbracare, separate pe
sexe si distincte pentru copii si nou-nascuti.
(b) Daca externarea se face centralizat, unitatea se amplaseaza in afara
circuitului de internare dar in legatura cu depozitul de haine de oras si cu
biroul de intocmire a documentelor de spitalizare.
Serviciul de urgenta
Art. 37
Serviciul de urgenta:
(a) In varianta minima, curenta la spitalele mici si mijlocii,
compartimentul poate sa cuprinda urmatoarele spatii:
- acces acoperit si inchis lateral pentru autosalvari
- 1 - 2 cabinete de consultatie si tratament cu 2 (4) posturi de lucru
- sala de interventii chirurgicale, cu anexe pentru spalare medici si
instrumente
- sala cu anexe pentru aparate gipsate, echipata cu aparat roentgen
- camera de spitalizare provizorie compartimentata pe sexe, de 2 - 6 paturi
(1% din capacitatea spitalului)
- filtre igienizare cu boxe pentru depozitarea hainelor pacientilor, a
efectelor si lenjeriei de spital
- post de lucru pentru asistenti medicali si anexe personal mediu
- sala de asteptare cu anexe pentru apartinatori
- cabinet medici de garda cu grup sanitar
- depozit targi, brancarde, carucioare.
(b) La spitalele generale mari sau la spitalele cu specific de urgenta,
serviciul se amplifica ca numar de sali de interventie, se diversifica pe
profiluri medicale (chirurgie, cardiologie, pediatrie) si poate capata si alte
functiuni medicale:
- sala de reanimare,
- cabinete de investigatii si explorari,
- laborator de teste de urgenta etc.
Art. 38
Amplasarea serviciului in cadrul spitalului va permite colaborarea directa
cu serviciul de internari, precum si legaturi rapide cu blocul operator,
serviciul de terapie intensiva, serviciile de roentgendiagnostic si explorari
functionale, laboratorul de analize medicale.
Compartiment de spitalizare de o zi
Art. 39
Compartimentul de spitalizare de o zi:
(a) se organizeaza in spitale mijlocii si mari, pentru o capacitate de 2 -
3% din numarul de paturi al spitalului, dar minim pentru 12 paturi;
(b) in cadrul compartimentului, dupa caz, se pot amplasa distinct si
unitati de epurare renala, de intreruperi de sarcina, chimioterapie.
(c) compartimentul se amplaseaza in apropierea accesului principal, in
legatura cu serviciul ambulator, cu serviciul de urgenta si cu circuitele
principale care fac legatura cu serviciile tehnico-medicale.
Art. 40
In compartimentul de spitalizare de o zi:
(a) cazarea pacientilor in compartiment se face in saloane de 2 - 3 paturi
si rezerve;
(b) aferent acestor saloane se prevad:
- cabinet de consultatii si tratamente (eventual sala de mici interventii),
- post de lucru pentru asistenti medicali,
- mic oficiu alimentar,
- grupuri sanitare,
- boxe de lenjerie si de curatenie etc.
Sectorul ambulator
Art. 41
Sectorul ambulator propriu spitalului acorda servicii medicale, in
specialitatile pe care este profilat, pentru pacienti a caror conditie nu
impune sau nu mai impune internarea.
Art. 42
In structura functionala a ambulatorului de spital se amenajeaza:
- Cabinete de consultatie (in specialitati din profilul spitalului si in
specialitati conexe cu acestea)
- Camere pentru pansamente si tratamente curente;
- Spatii de asteptare aferente cabinetelor
- Birou de programare si evidenta pacientilor
- Punct farmaceutic pentru medicamente specifice (dupa caz);
- Anexe pentru personalul medical;
- Grupuri sanitare si boxa pentru curatenie.
Art. 43
(a) Dimensiunea pentru cabinetele de consultatie sau camerele de tratamente
curente, este cuprinsa intre 16 mp si 24 mp, si va fi diferentiata dupa
activitatile specifice.
(b) Numarul de cabinete si anexele acestora sunt determinate de numarul de
consultatii ce se preconizeaza a se acorda pentru fiecare specialitate.
(c) Pentru dimensionarea spatiilor de asteptare se ia in calcul incarcarea
la orele de varf, considerand o arie utila de 1,00 - 1,50 mp/pacient adult si
respectiv 1,50 - 2,00 mp/pacient copil cu un insotitor.
(d) Spatiile de asteptare si grupurile sanitare pentru copii se izoleaza de
cele ale adultilor.
Art. 44
Sectorul ambulator poate fi accesibil dupa cum urmeaza:
(a) direct din exterior, situatie in care va fi dotat cu anexe specifice
(garderoba, punct de informatii si control acces, cabine telefonice),
(b) din holul intrarii principale a spitalului, caz in care pacientii vor
beneficia de toate serviciile si anexele prevazute pentru vizitatori si
insotitori.
Art. 45
Amplasarea sectorului ambulator in cadrul spitalului va permite legaturi
usor accesibile cu serviciile de investigatii-explorari si tratamente, precum
si cu compartimentul de spitalizare de o zi.
Blocul operator
Art. 46
Blocul operator grupeaza toate salile de operatii necesare diverselor
specialitati (profiluri) medicale. In spitalele generale, profilurile medicale
care utilizeaza blocul operator sunt: chirurgia generala, ortopedia,
traumatologia si arsii, cardiologia, gastroenterologia, urologia, obstetrica,
ginecologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia, si serviciul de urgenta.
Art. 47
In functie de numarul de paturi chirurgicale si tinand seama de specificul
activitatilor medicale, pentru unele sectii (compartimente) se pot prevedea
sali de operatii proprii in afara blocului operator centralizat, cum este cazul
pentru: sectia obstetrica-ginecologie, sectia de oftalmologie, sectia ORL,
compartimentul de arsi, serviciul de urgenta.
Art. 48
Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numarului necesar
de sali de operatie, se face prin raportare la numarul de paturi din sectiile
si compartimentele cu profil chirurgical care il utilizeaza.
- O sala de operatie pentru 30 - 35 de paturi chirurgicale
- O sala de operatie pentru 25 de paturi pentru specialitati chirurgicale
(transplant, arsi).
Art. 49
In functie de marimea si structura medicala a spitalului, blocul operator
centralizat poate grupa 2 - 10 sali de operatie.
Art. 50
In proiectarea/amenajarea blocurilor operatorii se vor lua in consideratie
urmatoarele:
(a) Pentru spitalele mici si mijlocii se recomanda gruparea salilor de
operatie intr-un singur bloc operator;
(b) In spitalele mari si foarte mari, mai ales in cele multiprofilate, se
recomanda amenajarea de doua - trei blocuri operatorii distincte si
specializate, amplasate mai aproape de sectiile respective de spitalizare.
Art. 51
(a) Un mod uzual de sectorizare a blocului operator, aplicat adesea chiar
si in spitalele de marime mijlocie, este cel de separare in bloc septic si bloc
aseptic, cu tratare diferentiata a salilor de operatie si a anexelor medicale,
in ce priveste masurile de asepsie.
(b) In cazul blocurilor operatorii cu o singura sala de operatie, se vor
aplica prescriptiile normelor Ministerului Sanatatii privind ordinea de
efectuare a operatiilor septice si respectiv aseptice.
Art. 52
Solutionarea spatial-functionala pentru blocurile operatorii difera dupa
marimea acestora. Sunt considerate blocuri operatorii mici cele cu 2 - 4 sali
de operatie, iar blocuri operatorii mari cele cu mai mult de 6 sali de
operatie.
Art. 53
Un bloc operator mic se compune din urmatoarele categorii de spatii:
(a) Spatii medicale: 2 - 4 sali de operatie cu anexele aferente:
- spalator-filtru pentru chirurgi
- spalator pentru instrumente, prevazut cu ghiseu pentru transferul
instrumentelor murdare,
- spatiu de pregatire a bolnavului
- spatiu pregatire materiale (dupa caz)
- spatiu pentru trezirea pacientilor (comun sau boxat),
- camera de odihna pentru medici,
- camera de lucru pentru asistenti medicali,
- laborator pentru determinari de urgenta,
- sala aplicare proteze gipsate cu anexe pentru pregatirea feselor (dupa
caz),
- camera protocol operator
- camera medici anestezisti
(b) Spatii gospodaresti:
- boxa pentru depozitare materiale sterile si farmaceutice,
- depozit aparate,
- spatiu depozitare targi, carucioare,
- boxa pentru curatenie si colectare - evacuare obiecte murdare (rufe,
deseuri).
(c) Spatii control si filtrare accese:
- filtru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare targa),
- filtru personal medical (separat pe sexe) cuprinzand vestiar si grup
sanitar cu dus,
- dispecerat - programare (dupa caz).
Art. 54
(a) Anexele vor fi individualizate pentru fiecare sala de operatie.
(b) Se accepta amenajarea de anexe comune la doua sali de operatie numai in
cazul in care cel putin o sala a blocului operator dispune de anexe
individualizate.
Art. 55
Spatiile tehnice pentru instalatiile aferente blocului operator:
(a) vor fi amplasate in afara blocului, dar in imediata vecinatate a acestuia,
(b) vor cuprinde urmatoarele:
- statie preparare apa sterila pentru spalare chirurgicala,
- statie preparare gaz de narcoza,
- statie de acumulatori si camera tablou electric,
- centrala de ventilatie si tratare a aerului (dupa caz).
Art. 56
Dispunerea spatiilor si organizarea circuitelor in interiorul blocului
operator se va face pe principiul zonarii dupa cerintele de asepsie, trecerea
facandu-se gradat dinspre spatiile neutre (conditii igienico-sanitare obisnuite
pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu conditionari
igienice speciale), la cele aseptice:
- zona filtre de acces si zona functiunilor anexe (protocol operator,
secretariat, punct de transfuzii, laborator determinari de urgenta etc.) fac
parte din zona neutra.
- zona curata cuprinde camera de pregatire preoperatorie a bolnavilor,
camera de trezire a bolnavilor, spatiul de lucru al asistentilor medicali,
camera de odihna medici, camera de gipsare etc.,
- zona aseptica cuprinde sala de operatie si spatiul de spalare si echipare
sterila a echipei operatorii.
Art. 57
In blocurile operatorii mari se accepta cuprinderea unei statii de
sterilizare proprii, distincta de statia centrala de sterilizare care
deserveste restul serviciilor din spital. Descrierea modului de conformare si
organizare a unei statii de sterilizare se face la punctul 2.8.
Art. 58
In blocurile operatorii mari se mai pot prevedea si alte spatii dupa cum
urmeaza:
- camera dezinfectie aparatura medicala mobila,
- punct farmaceutic,
- banci de tesuturi,
- post de lucru pentru medici si personal mediu anestezie,
- mic oficiu pentru ceai, cafea, legat de zona de odihna a personalului
medical etc.
Art. 59
Dimensionarea diverselor spatii specifice este determinata de tipul de
interventii chirurgicale, marimea echipelor operatorii, marimea blocului
operator, nivel de echipare cu aparatura, solutia generala de conformare a
blocului operator dupa cum urmeaza:
- pentru sala de operatie dimensiunile minime variaza de la 30 mp la 40 mp
arie utila,
- pentru celelalte spatii medicale, aria utila nu va fi mai mica decat:
- 12 mp - sala spalare si imbracare chirurgi pentru o sala,
- 18 mp - sala spalare si imbracare chirurgi comuna la doua sali,
- 10 mp - sala spalare instrumente,
- 12 mp - un post de pregatire preoperatorie,
- 10 mp - un post de trezire postoperatorie,
- 25 mp - sala de gipsare.
- Inaltimea libera a salii de operatie va fi de 3,2 mp
- Usile salilor de operatii se prevad cu latimea de min. 1,20 m.
Art. 60
Blocul operator va avea:
(a) legatura directa cu serviciul anestezie - terapie intensiva si
sterilizare centrala (daca nu are sterilizare proprie);
(b) asigurate legaturi usoare cu: blocul de nasteri (cand acesta nu are
sala proprie de operatii cezariene), serviciul de roentgendiagnostic, serviciul
de urgenta, laboratorul de anatomie patologica (pentru examene extemporanee) si
sectiile de spitalizare.
Serviciul de anestezie - terapie intensiva (ATI)
Art. 61
Serviciul ATI centralizeaza toate cazurile medicale grave, care necesita
supraveghere continua si ingrijire intensiva 24 de ore din 24. Asistenta
medicala se asigura de un personal inalt calificat, cu ajutorul unei aparaturi
medicale specializate (pentru compensarea si monitorizarea functiilor vitale
ale organismului bolnavilor).
Art. 62
Marimea serviciului (numar de paturi) variaza in functie de capacitatea si
profilul spitalului.
(a) Serviciile ATI mici (sub 15 paturi) precum si cele pentru spitalele de
specialitate, se zoneaza in sector septic si respectiv sector aseptic.
(b) Serviciile ATI mari, in spitalele multiprofilate, se organizeaza pe
sectoare (unitati) distincte, dupa profilul medical sau dupa gravitatea
cazurilor, prevazandu-se si un compartiment amenajat corespunzator destinat
cazurilor septice.
Art. 63
Pentru unele profiluri medicale, daca particularitatile procedurilor
medicale si/sau numarul de paturi aferent o justifica, se pot organiza
compartimente de terapie intensiva specializate, distincte de unitatea
centrala, amplasate in sectiile medicale respective; este cazul mai ales pentru
urmatoarele specialitati: cardiologie si boli vasculare, pediatrie, arsi si
traumatologie, transplant de organe.
Art. 64
Spatiile componente ale serviciului ATI sunt urmatoarele:
- unitatile de ingrijire - saloane sau nuclee cu spatii aferente pentru:
postul de supraveghere (directa si/sau monitorizata), grupul de igienizare,
depozite diverse;
- camera de lucru pentru asistente, cuplata cu statia centrala de
monitorizare si semnalizare;
- cabinete medici anestezisti cu grup sanitar;
- sala de mici interventii si tratamente speciale, cu anexele ei (la
serviciile mari);
- depozite pentru aparatura, instrumentar, produse farmaceutice;
- mic laborator pentru determinari de urgenta (se poate utiliza in comun cu
blocul operator);
- boxa pentru lenjerie curata;
- spatiu sanitar pentru prelucrare si igienizare obiecte de inventar, cu
boxa pentru colectare obiecte murdare (rufe, deseuri);
- vestiar-filtru pentru personalul medical, prevazut cu grup sanitar si
dus;
- filtru de acces pentru pacienti si materiale, cuplat cu un spatiu (vestiar)
pentru echiparea in vestimentatie de protectie a persoanelor straine
serviciului (apartinatori sau alt personal) medical decat al sectiei.
Art. 65
Circuitul interior al persoanelor este de tip inchis pe considerente de
asepsie, dar si pentru izolare fata de perturbari externe (agitatie, zgomot,
vizite inoportune).
Art. 66
Unitatea (nucleul) de ingrijire intensiva se conformeaza si dimensioneaza
in raport de cazuistica proprie spitalului, respectiv de numarul de paturi
afectat unei echipe de ingrijire.
- Capacitate optima:
- 5 - 6 paturi aferente unui post de supraveghere;
- Capacitate maxima:
- 8 paturi (la mai multe paturi aferente unui post de supraveghere,
ingrijirea nu se mai considera intensiva)
- arie utila minima/pat: 12 mp
- arie utila minima/post supraveghere: 12 mp (recomandat 15 mp)
- dotare sanitara aferenta: grup sanitar cu closet, lavoar si
"ploscar".
Art. 67
(a) Modul optim de alcatuire a unei unitati de ingrijire este de tip nucleu
cu camere (compartimente) de 1 - 2 paturi, grupate in jurul postului de
supraveghere al echipei de ingrijire, prevazut cu pereti vitrati si goluri de
trecere spre acesta.
(b) Sistemul de spitalizare in saloane mari de 5 - 7 paturi, cu paturile
izolabile prin perdele sau panouri usoare este nerecomandat, fiind mai putin
igienic.
(c) Indiferent de solutia tipologica aplicata, fiecare unitate de ingrijire
din ATI va avea cel putin o rezerva de un pat cu grup sanitar pentru cazurile
care necesita izolare epidemiologica severa.
Art. 68
(a) In mod curent, mai ales la spitalele mici si mijlocii, serviciul ATI se
amplaseaza in imediata vecinatate a blocului operator, pe acelasi nivel cu
acesta;
(b) Serviciul ATI se poate amplasa si la nivel superior sau inferior fata
de blocul operator (la spitalele mari si foarte mari), cu conditia realizarii
unei legaturi directe, prin scara si ascensor.
Serviciul de sterilizare centrala
Art. 69
In spitale activitatile de sterilizare se centralizeaza cu precadere in
cadrul serviciului de sterilizare centrala, cu urmatoarele exceptii
obligatorii:
(a) Sticlaria si materialele de laborator se sterilizeaza in interiorul
laboratorului;
(b) Produsele farmaceutice injectabile, se sterilizeaza in cadrul
farmaciei;
(c) Biberoanele si alt inventar marunt legat de alimentatia sugarului se
sterilizeaza in compartimentul "biberonerie" al sectiei pediatrie.
Art. 70
(a) Serviciul central de sterilizare va avea circuit inchis pentru
persoane, cu acces unic dinspre circulatiile generale ale spitalului;
(b) In cazul in care se alipeste blocului operator, mai poate avea o
comunicare interioara cu circulatiile acestuia (prin usa in zona
"murdara" si prin ghiseu in zona "curata" a blocului, descrise
la art. 6 din prezentele norme).
Art. 71
In cadrul serviciului de sterilizare, spatiile se impart si se aseaza in
flux astfel incat sa se asigure circuite separate pentru instrumentarul si
materialele nesterile de cele sterile dupa cum urmeaza:
(a) zona de activitate cu materiale nesterile, cuprinzand spatiile pentru
primire, depozitare temporara, sortare, prelucrare primara, introducerea in
aparatele sau camera de sterilizare;
(b) zona de sterilizare propriu-zisa sau "zona fierbinte";
(c) zona de activitate cu materiale sterile, cuprinzand spatiile pentru
scoatere din "zona fierbinte" si racire, sortare, inscriptionare,
depozitare, predare;
(d) sector anexe comune: birou evidenta, depozit detergenti si talc (dupa
caz), vestiar si grup sanitar cu dus pentru personal.
Art. 72
(a) Prelucrarea primara a materialelor nesterile este diferentiata ca
proceduri pentru diferite categorii de materiale (instrumentar metalic,
cauciucarie, material moale) si se desfasoara in spatii distincte (boxe,
alveole, nise).
(b) Spatiile vor fi echipate cu fronturi de lucru adecvate pentru spalare,
pregatire (confectionare) material moale, pudrare cu talc, ambalarea, asezare
pe rastele sau in casolete, conform cu tehnologia impusa de tipul de aparatura
de sterilizare utilizat.
Art. 73
"Zona fierbinte" poate fi alcatuita in doua moduri:
(a) fie dintr-o camera de sterilizare (eventual doua, separand sterilizarea
umeda de sterilizarea uscata), asezata pe linia fluxului intre zona nesterila
si cea sterila, in care se amplaseaza aparatele de sterilizare si mesele pentru
descarcarea casoletelor;
(b) fie din chiar frontul alcatuit din aparatura de sterilizare inseriata,
daca se utilizeaza autoclave si echipamente cu deschidere dubla, sistem
recomandat la spitalele mijlocii si mari, pentru a asigura separarea completa a
circuitului nesteril de cel steril.
Art. 74
Sterilizarea materialelor se poate face conform Ordinului MS nr. 185/2003,
aparatura fiind diferentiata in functie de agentul sterilizant.
Art. 75
(a) Dimensionarea si organizarea statiei de sterilizare se va face in
functie de:
- numarul de paturi (capacitatea spitalului), si numarul salilor de
operatie,
- cantitatea materialului de sterilizat, pe categorii, determinata in
dmc/pat/zi, corespunzator profilului spitalului
- tipul si capacitatea aparatelor de sterilizare,
- durata unui ciclu de sterilizare pe fiecare tip de aparat.
(b) Se recomanda prevederea pentru fiecare categorie de aparate a cate
unuia suplimentar care sa preia efectuarea operatiunilor in caz de avariere a
aparatelor aflate in serviciu.
Art. 76
(a) Serviciul de sterilizare centrala se amplaseaza cat mai aproape de
blocul operator si trebuie sa aiba legaturi cat mai directe cu serviciul ATI,
blocul de nasteri, serviciul de urgente, laboratoarele de explorari
functionale, sectiile medicale cu paturi.
(b) La spitalele cu profil chirurgical sau la cele generale cu procent mare
de paturi de chirurgie, se recomanda alipirea statiei de sterilizare la blocul
operator, cu crearea unui circuit specializat pentru relatia cu acesta.
(c) La spitalele generale mari si foarte mari, daca marimea blocului
operator o justifica, se poate amenaja o statie de sterilizare proprie blocului
operator, separand activitatile de sterilizare pentru restul spitalului.
Blocul de nasteri
Art. 77
In blocul de nasteri se efectueaza centralizat activitatea de asistenta
medicala calificata a parturientelor pe parcursul nasterii.
Art. 78
Modul de conformare al blocului de nasteri si locul cel mai potrivit de
amplasare in cadrul spitalului este dependent de:
- felul cum se organizeaza in cadrul spitalului, respectiv al sectiei de
profil, asistenta parturientelor de la primirea in spital si pana la terminarea
nasterii;
- capacitatea acestuia (numar de nasteri/zi, rezultata din capacitatea
sectiei de obstetrica prevazuta in structura spitalului);
- sistemul adoptat pentru asistarea parturientei in timpul celor trei faze
ale nasterii: travaliu, expulzie, postpartum.
Art. 79
In principiu un bloc de nasteri este constituit din urmatoarele componente
spatio-functionale:
(a) compartiment de primire si prelucrare sanitara specifica (daca
activitatile nu au fost preluate de serviciul de primire - internare descris la
art. 29.)
(b) Unitati pentru nastere (o suita de spatii pentru triada de activitati
specifice: travaliu, expulzie, postpartum);
(c) Eventual sala de operatie descris la art. 56 si 59 din prezentele norme;
(d) Camera resuscitare nou-nascut;
(e) Spatii de lucru pentru personal (cabinet medici, camera de lucru moase,
boxe depozitare instrumentar si materiale sterile);
(f) Spatii gospodaresti (mic oficiu alimentar, boxe depozitare lenjerie si
efecte, spatiu colectare - evacuare rufe murdare si deseuri);
(g) Filtru de acces si dotari sanitare aferente (vestiar personal cu grup
sanitar si dus, compartimentat pe sexe, grup sanitar paciente).
Art. 80
(a) In blocurile de nasteri mici (2 - 3 unitati de nastere), nu se
recomanda prevederea unei sali de operatie - pentru cezariene si alte urgente -
acestea urmand a se efectua in blocul operator centralizat sau in sala de
operatii a sectiei de obstetrica-ginecologie.
(b) La blocurile de nasteri mari (peste 10 nasteri/zi) este indicata
prevederea salii de operatie in cadrul blocului, precum si a spatiului de
pregatire-trezire aferent.
Art. 81
Blocul de nasteri va avea un circuit inchis, controlat prin filtre de
acces.
Art. 82
(a) Blocul de nasteri va fi compartiment in sector septic si aseptic.
(b) Pentru spitalele mici si mijlocii, cu mai mult de 50 de paturi de
obstetrica, una din unitatile de nasteri se va individualiza ca septica, va
primi anexe sanitare proprii si se va izola in circuitul general al blocului de
nasteri.
(c) In cadrul spitalelor de specialitate, cu sectii de obstetrica care
insumeaza mai mult de 150 de paturi, se vor crea doua blocuri de nasteri
separate, dintre care unul septic.
Art. 83
Unitatea de nastere se poate alcatui in mai multe moduri:
(a) camera de travaliu tip salon cu 2 - 3 paturi (14 - 20 mp), conectata la
o sala de nasteri, prevazuta cu o nisa (boxa) pentru prelucrarea primara a
nou-nascutului (minim 25 mp), urmata de o camera cu 2 - 3 paturi pentru terapia
postpartum, cele trei incaperi avand usi intre ele. O astfel de unitate se
prevede pentru cca. 20 de paturi de obstetrica;
(b) sala unica pentru travaliu si expulzie, destinata unei singure
parturiente, dotata cu pat, masa ginecologica si punct pentru toaleta
nou-nascutului (arie utila 22 - 25 mp); paturile pentru terapia postpartum se
grupeaza la un loc pentru mai multe astfel de sali, in saloane de 2 - 3 paturi.
Solutionata in acest fel, unitatea corespunde la cca 15 paturi de obstetrica
fiziologica pentru o sala de travaliu-expulzie.
Art. 84
Amplasarea blocului de nasteri, se poate face conform urmatoarelor doua
modele:
(a) Amplasarea in cadrul sectiei sau compartimentului de obstetrica
(justificata la spitalele mici, dar si la spitalele generale mari, cu putine
paturi de obstetrica);
(b) Amplasarea in apropierea blocului operator si a celorlalte servicii
tehnico-medicale, avantajoasa pentru cooperarea cu acestea, necesara daca
spitalul are mai mult de doua sectii de obstetrica. Aceasta solutie se aplica
in mod curent la spitalele de specialitate (maternitati sau blocuri
materno-infantile).
Laboratorul de analize medicale
Art. 85
In acest compartiment se centralizeaza activitatile de laborator necesare
examinarii produselor biologice umane pentru o mai corecta apreciere a starii
de sanatate sau a stadiului de imbolnavire a pacientilor. Laboratorul poate
deservi atat pacientii internati in spital cat si pe cei ambulatori.
Art. 86
Laboratorul va fi dimensionat si structurat functional in concordanta cu
marimea si profilul spitalului, respectiv cu capacitatea sectorului ambulator,
dar si cu rangul spitalului in ierarhia unitatilor de asistenta medicala.
Art. 87
Laboratorul de analize medicale se va organiza conform Ordinului M.S. nr.
119/2004.
Art. 88
(a) La spitalele clinice universitare, la unele spitale de specialitate cu
programe asociate de cercetare (institute medicale), pe langa laboratorul de
analize curente se dezvolta si un sector mai mic sau mai mare de laboratoare
specializate de cercetare clinica si/sau paraclinica, in care caz apare si un
sector mare de crestere si intretinere de animale, numit biobaza.
(b) Biobaza va fi amplasata izolat, in afara cladirilor spitalului.
Art. 89
(a) Conform normelor se vor separa incaperile cu activitati periculoase si
se vor delimita locurile de munca in care operatiunile presupun degajari de
noxe, prin crearea de boxe speciale sau nise de laborator;
(b) Asemanator se protejeaza si activitatile sau operatiunile care necesita
conditii speciale de desfasurare in ceea ce priveste mediul aseptic sau steril,
ecranarea luminii, protectia fata de vibratii etc.
Art. 90
(a) Incaperile laboratorului de analize vor fi ferite de insolare si vor
avea conditii de iluminare uniforma a zonelor de lucru. Orientarea favorabila
pentru fronturile cu ferestre este nord, nord-est si nord-vest.
(b) In cazul in care nu se pot evita orientarile nefavorabile, se vor lua
masuri speciale de protectie si ecranare a suprafetelor vitrate (geamuri
termoabsorbante, "brise-soleil").
Art. 91
(a) Intregul laborator de analize medicale va fi amenajat in circuit inchis
pentru alti utilizatori decat personalul propriu;
(b) Accesul pacientilor sau al personalului medical din spital este permis
numai in spatiile amenajate ca atare din compartimentul de recoltare directa a
produselor biologice si camera sau ghiseu pentru primire probe respectiv
ghiseul pentru eliberare rezultate.
(c) Fiecare incapere a laboratorului de bacteriologie, virusologie,
microbiologie, biochimie va fi asigurata cu sursa de apa potabila rece si
calda, iluminat electric, gaze.
Art. 92
Amplasarea laboratorului va permite legaturi directe cu serviciul de
explorari functionale si legaturi usoare cu sectiile de spitalizare, sectorul
ambulator, serviciul de urgenta si compartimentul de spitalizare de o zi.
Serviciul (laboratorul) de roentgendiagnostic
Art. 93
Serviciul grupeaza centralizat toate investigatiile bazate pe utilizarea
radiatiei Roentgen pentru aducerea in domeniul vizibilului a structurilor
anatomice interne. Tehnicile de diagnostic fac parte dintr-un sistem mai amplu
de investigatii, cel al tehnicilor de examinare imagistica.
Art. 94
(a) Serviciul de roentgendiagnostic este una din unitatile nucleare ce se
pot constitui in cadrul spitalelor, pentru care este obligatorie solicitarea si
obtinerea de avize speciale, de amplasare si functionare, din partea
autoritatilor responsabile cu controlul activitatilor ce folosesc radiatii
nucleare.
(b) Modul de utilizare a radiatiei Roentgen pentru diagnosticul medical,
conditiile ce trebuie sa le indeplineasca aparatura, precum si modul de
alcatuire, dimensionare si ecranare la radiatii a incaperilor, sunt strict
conditionate de normele de securitate nucleara - regimul de lucru cu surse de
radiatii nucleare.
Art. 95
La proiectare sau reamenajare, dimensionarea si structurarea serviciului
este dependenta de numarul si tipul de aparate radiologice ce urmeaza a se
instala, de cerintele fluxului medical specific, de considerente de optimizare
a masurilor de radioprotectie. Pentru fiecare aparat sunt precis determinate
necesarul de incaperi si conditii tehnologice de montaj.
Art. 96
(a) Tipurile de aparate radiologice utilizate in mod curent in serviciul de
roentgendiagnostic sunt:
- aparate de Rx-scopie si Rx-grafie, independente sau cuplate la un post
comun de comanda;
- aparate de Rx-grafie specializata (angiografie, mamografie, limfografie,
radiografie dentara);
- aparate pentru microradiofotografie (MRF);
- aparate pentru tomografie computerizata (CT).
(b) Pentru fiecare aparat sau pentru un cuplaj de aparate se constituie o
unitate functionala de examinare.
Art. 97
In structura serviciului de roentgendiagnostic intra urmatoarele categorii
de spatii:
(a) Unitatile functionale de examinare (compuse din camera de investigatie,
posturile de comanda si control, boxele de dezbracare pentru pacienti, spatiile
sanitare si tehnice aferente);
(b) Spatii de asteptare pentru pacienti cu grupuri sanitare aferente;
(c) Spatii medicale pentru relatia cu pacientul (secretariat, cabinete de
consultatii);
(d) Spatii pentru personal in afara relatiei cu pacientul (cabinete de
lucru ale medicilor, camere de odihna personal, vestiare cu dus si grupuri
sanitare);
(e) Spatii pentru prelucrare si stocare filme radiologice (developare,
triere, uscare, citire, depozitare);
(f) Spatii pentru intretinere si activitati gospodaresti (camera pentru
tehnician de intretinere, depozit piese de schimb, boxe pentru intretinere si
curatenie etc.).
Art. 98
Unitatea Rx-scopie si Rx-grafie clasica, intalnita la toate spitalele, este
constituita din urmatoarele incaperi:
(a) Cele doua camere de investigatie, fiecare de minim 20 mp (cu raportul
laturilor de minim 2/3), ecranate corespunzator la radiatii conform cu puterea
aparatului;
(b) Camera de comanda (comuna pentru cele doua aparate) cu suprafata de
minim 8 mp, prevazuta cu vizoare de sticla plumbata spre camerele de
investigare, sau vizionare directa pe monitor TV;
(c) Boxe de imbracare - dezbracare pentru pacienti, pe fluxul de intrare in
camerele de investigare;
(d) Spatiul de lucru pentru asistenti medicali (preparare bariu, preparare
seringi si substante de control injectabile) cu suprafata de minim 6 mp, in
relatie directa cu camerele de investigare;
(e) Grup sanitar pentru pacient, in relatie cu camera de Rx-scopie.
Art. 99
Pentru unitatea de angiografie, in care se efectueaza cateterism vascular,
nu sunt necesare boxele de dezbracare, dar este necesar un spatiu de pregatire
a pacientului, un spatiu de spalare pentru medici si o boxa pentru spalarea
instrumentarului utilizat. Camera de investigatie va avea minim 25 mp.
Art. 100
Unitatea de tomografie computerizata se compune din: camera de investigatie
(30 - 35 mp), camera de comanda (minim 15 mp) prevazuta cu vizor mare de
vizionare radioprotejat, camera pentru computere (10 - 12 mp), camera pentru
pregatirea bolnavului, boxe de dezbracare, camera pentru evaluare, spatiile
tehnice indicate de furnizorul aparatului.
Art. 101
Unitatea de microradiografie va cuprinde: camera de investigatie (18 - 20
mp), camera de comanda (care este si spatiul de lucru al persoanei care
manipuleaza aparatul) si boxele de dezbracare pentru pacienti.
Art. 102
Spatiile destinate prelucrarii filmelor radiologice:
Art. 103
(a) Amplasarea serviciului de roentgendiagnostic se face preferential la
nivelurile inferioare ale cladirii (demisol, parter, etaj 1) datorita
incarcarii structurale mari date de greutatea aparaturii si a elementelor
constructive de ecranare (plumb, tencuieli baritate).
(b) Nu exista contraindicatii de amplasare a altor servicii sau
compartimente ale spitalului in vecinatatea unitatilor radiologice (lateral, la
nivelul superior sau la nivelul inferior), daca se aplica masurile normate de
radioprotectie la elementele constructive de separare fata de alte spatii.
Art. 104
Serviciul de roentgendiagnostic va avea legaturi cat mai directe posibil cu
blocul operator, serviciul de urgenta, sectiile medicale si serviciul de
explorari functionale.
Art. 105
(a) La spitalele mari si foarte mari, se accepta amplasarea unor unitati
radiologice distincte de serviciul central, in sectorul de urgente, in blocul
operator, in sectia de ortopedie.
(b) Aceste unitati se vor trata ca activitati nucleare distincte si se vor
supune, ca si serviciul central, reglementarilor normative privind utilizarea
radiatiilor Roentgen.
Serviciul (laboratorul) de explorari functionale si alte investigatii
anatomo-fiziologice complexe
Art. 106
In cadrul acestui serviciu se grupeaza, centralizat pe spital, o mare
varietate de tehnici de investigare, bazate pe utilizarea unor aparaturi
specializate de inalta tehnologie si care permit obtinerea de date referitoare
la potentialul functional al diferitelor organe si sisteme ale corpului uman.
Art. 107
La proiectarea sau amenajarea serviciului:
(a) se va preciza tipul si numarul de laboratoare de explorari functionale
necesare (in functie de marimea si profilul spitalului);
(b) se va stabili impreuna cu proiectantul modul de organizare generala a
serviciului (schema de grupare a unitatilor pe compartimente);
(c) se va indica aparatura medicala cu care se intentioneaza sa se echipeze
fiecare laborator in parte (intrucat conformarea si dimensionarea spatiilor
este dependenta de prescriptiile si conditionarile furnizorului de echipamente
si aparate medicale).
Art. 108
In mod uzual, in spitalele generale mijlocii si mari, unitatile de
explorari functionale vor fi grupate pe compartimente, in functie de organele
si sistemele anatomo-fiziologice investigate, astfel:
(a) Explorari cardio-respiratorii si cardio-vasculare (electrocardiografie
(EKG), diagnostic ultrasonic, probe de efort, ventilatie pulmonara,
bronhoscopie etc.);
(b) Explorari ale functiilor digestive (tubaje gastrice si duodenale,
colonoscopie, rectoscopie etc.);
(c) Explorari ale sistemului nervos (electroencefalografie (EEG),
excitabilitate neuro-musculara etc.);
(d) Explorari ale functiilor metabolice;
(e) Explorari ale functiilor renale (citoscopie, cateterism uretral etc.);
(f) Explorari oftalmologice;
(g) Explorari imagistice generale (ecografie, tomografie cu rezonanta
magnetica - RMN).
Art. 109
In cadrul serviciului:
(a) Laboratoarele apartinand aceluiasi compartiment se grupeaza pe un
circuit intern care, pe langa cabinetele destinate examinarii propriu-zise, mai
cuprinde: incaperi de lucru pentru medici si personal sanitar mediu, camere
pentru pregatirea pacientului in vederea examinarii (dupa caz), anexe sanitare
si gospodaresti, precum si eventualele spatii tehnice aferente echipamentului
medical.
(b) Pentru fiecare compartiment, sau in comun pentru doua-trei
compartimente (in functie de amploarea acestora si de schema generala de
organizare a serviciului), se prevad spatiile de asteptare pentru pacienti cu
grupurile sanitare aferente, ghiseul de relatii cu pacientul (informare,
programare, eliberare rezultate).
Art. 110
Evolutia tehnicilor de explorare endoscopica si laparoscopica, combinate cu
proceduri terapeutice de tip chirurgical (cauterizari, extirpari, suturari),
pune problema scoaterii laboratoarelor de endoscopie din cadrul
compartimentelor specializate si gruparii lor intr-un serviciu (compartiment)
autonom de endoscopie, prevazut cu toate anexele medicale, tehnice si
gospodaresti necesare; in acest caz modelul tipologic de organizare a
compartimentului de endoscopie va fi mai apropiat de cel utilizat pentru blocul
operator.
Art. 111
La spitalele mari si foarte mari, unele unitati de explorari functionale se
pot regasi si in componenta sectiilor medicale cu paturi, distinct de
amplasarea lor in serviciul central (de ex.: cabinet de ecografie in sectia de
obstetrica-ginecologie, cabinet EKG in sectia de cardiologie).
Art. 112
(a) Amplasarea serviciului de explorari functionale se va face in
apropierea serviciului de roentgendiagnostic si a laboratorului de analize
medicale.
(b) Se va asigura o legatura directa cu serviciul de urgenta, cu sectorul
ambulator si cu compartimentul de spitalizare de o zi.
Laboratoarele de medicina nucleara
Art. 113
Procedurile medicale care utilizeaza pentru diagnostic si/sau terapie
substante radiofarmaceutice (izotopi) se izoleaza de restul activitatilor
medicale, constituind un serviciu distinct in cadrul spitalului: laboratorul de
medicina nucleara. Acest serviciu se organizeaza in spitalele generale mari si
foarte mari, precum si in unele spitale de specialitate, cum ar fi cele de
oncologie, endocrinologie, reumatologie etc.
Art. 114
In componenta serviciului pot intra (dupa caz) urmatoarele compartimente:
(a) Izotopodiagnostic (unitate de explorari cu aparatura de tip scaner sau
tip scintigraf);
(b) Izotopoterapie (microunitate de spitalizare pentru pacienti tratati cu
produse radiofarmaceutice);
(c) Laborator de analize medicale (pentru analiza produselor biologice ale
pacientilor tratati sau investigati cu izotopi);
(d) Laborator de preparare si dozare (dilutie) a substantelor
radiofarmaceutice;
(e) Anexe functionale si tehnice comune pentru:
- depozitarea surselor radioactive,
- decontaminarea lenjeriei si obiectelor de inventar,
- decontaminarea personalului,
- dezactivarea deseurilor radioactive lichide si solide,
- tratarea si filtrarea aerului.
Art. 115
Laboratorul de medicina nucleara se organizeaza ca o "unitate nucleara
de lucru cu surse deschise" in sensul definit de norme.
Art. 116
(a) Laboratorul se amenajeaza in circuit inchis, protejat prin filtre si
ecluze cu control dozimetric, la intrarea in laborator si la trecerea dintr-un
compartiment in celalalt.
(b) Operatiunile de transvazare a surselor cu concentratie mare se fac in
nise, boxe special amenajate.
(c) Efluentii si deseurile solide radioactive se colecteaza si se stocheaza
pe durata de timp necesara dezactivarii.
(d) Aerul viciat din nise, boxe sau alte zone cu posibile concentrari de
particule radioactive, se filtreaza si se controleaza inainte de evacuarea in
exterior.
Art. 117
(a) Laboratorul de medicina nucleara se amplaseaza la parterul sau
demisolul constructiei, sub acesta urmand a fi solutionat un spatiu tehnic
propriu, delimitat fata de alte spatii comune sau de alte functiuni ale
cladirii.
(b) In afara accesului dinspre circulatiile interioare ale spitalului,
laboratorul de medicina nucleara va beneficia de un acces propriu direct din
exterior, pentru aprovizionarea cu produse radiofarmaceutice si pentru
expedierea deseurilor nedezactivate.
(c) Nu sunt contraindicatii in ceea ce priveste amplasarea altor functiuni
spitalicesti in spatiile aflate alaturi sau deasupra incaperilor laboratorului.
Serviciul fizioterapie si recuperare medicala
Art. 118
Procedurile de fizioterapie si recuperare medicala, mai amplu sau mai putin
dezvoltate, sunt nelipsite in structura spitalelor moderne, fie ca tratament
asociat, fie ca tratament principal in cazul spitalelor de specialitate.
Amploarea si structura serviciului sunt in functie de capacitatea spitalului,
de profilul acestuia si, dupa caz, de asocierea dispensarului policlinic.
Art. 119
Serviciul de fizioterapie si recuperare medicala poate cuprinde in
structura sa urmatoarele compartimente:
(a) Cultura fizica medicala (kinetoterapie);
(b) Electro-fototerapie;
(c) Hidro-termoterapie;
(d) Masoterapie;
(e) Pneumoterapie;
(f) Psihoterapie si terapie ocupationala.
Art. 120
Pentru compartimentul de kinetoterapie (cultura fizica medicala) sunt
necesare urmatoarele spatii:
(a) Sala de gimnastica in grup (dimensionata pentru 10 - 12 persoane);
(b) Sala de gimnastica analitica (pentru 2 - 3 persoane);
(c) Sala de elongatii;
(d) Sala de terapie pe aparate;
(e) Anexe: camere instructori, depozit materiale, vestiare pentru pacienti
separate pe sexe, grupuri sanitare.
Art. 121
Compartimentul de electro-fototerapie:
(a) Se subimparte pe unitati dupa tipurile de proceduri utilizate:
- terapie cu curenti de joasa frecventa sau ultrasunete;
- terapie cu curenti de frecventa medie;
- terapie cu curenti de inalta frecventa;
- terapie cu campuri elecromagnetice;
- fototerapie.
(b) In general aplicarea procedurilor de electroterapie se face in boxe de
cate un pat cuplate mai multe in cadrul unui cabinet, care va avea prevazut si
un spatiu de lucru pentru personalul medical.
(c) Procedurile cu curenti de inalta frecventa se izoleaza in incaperi
distincte de celelalte proceduri; de asemeni procedurile bazate pe campuri
electromagnetice vor avea aparatele instalate in camere individualizate
protejate corespunzator.
(d) Incaperea pentru ultraviolete va fi inchisa si controlata in ceea ce
priveste ozonarea aerului.
(e) Compartimentul va mai cuprinde: camera de odihna pentru personal, boxe
de dezbracare pentru pacienti, grupuri sanitare.
Art. 122
(a) In compartimentul de hidroterapie se grupeaza urmatoarele unitati:
- hidrotermoterapie;
- hidroelectroterapie;
- hidrokinetoterapie.
(b) Unitatile de hidrokinetoterapie se amplaseaza impreuna intr-o sala
mare, incalzita si ventilata corespunzator, prevazuta la intrare cu
filtre-vestiar, closete si dusuri pentru pacienti precum si o camera cu grup
sanitar pentru instructori. Bazinele mari vor avea scari si rampe comode pentru
acces, balustrade de protectie la exterior, balustrade de sustinere la
interior.
(c) Celelalte unitati de hidroterapie se amplaseaza in spatii boxate si
inseriate, accesibile pe o parte pentru pacienti (prin intermediul boxelor de
dezbracare) si deservite pe cealalta parte de personalul specializat.
(d) In cadrul compartimentului se mai prevad: camera de lucru si odihna
pentru personal, depozit pentru lenjerie umeda dotat cu aparate de uscare,
depozit pentru lenjerie curata, boxa curatenie.
Art. 123
Compartimentul de masoterapie:
(a) Se subimparte in unitate pentru proceduri uscate si unitate pentru
proceduri umede (dus-masaj, masaj subaqual).
(b) Unitatea pentru proceduri umede se poate cupla cu celelalte unitati de
hidroterapie, unitatea pentru masaj uscat amplasandu-se de regula intre
compartimentul de hidroterapie si cel de cultura fizica medicala.
(c) Masajul uscat se executa in boxe individuale inseriate, pe langa care
se prevede o camera de odihna pentru maseori cu grup sanitar si dus.
Art. 124
Compartimentul de pneumoterapie:
(a) Poate avea in componenta o unitate de aerosoli, o unitate de inhalatii,
barocamera, o unitate de gimnastica respiratorie la aparate.
(b) Unitatea de aerosoli se organizeaza fie intr-o incapere boxata pentru
proceduri individuale, fie intr-o sala comuna pentru mai multi pacienti daca se
fac tratamente cu ultrasonoaerosoli.
(c) Unitatea de inhalatii este asemanatoare celei pentru aerosoli.
(d) Barocamera va fi dimensionata corespunzator pentru un grup de 18 - 20
pacienti, asezati pe scaune.
(e) In cadrul compartimentului se mai prevad statii de lucru si de odihna
pentru personalul medical, grupuri sanitare, boxe pentru lenjerie curata si
murdara, eventuale anexe tehnice pentru echipamente.
Art. 125
Compartimentul de psihoterapie si ergoterapie (terapie operationala):
(a) Se adreseaza special pacientilor ce efectueaza tratamente dificile
si/sau de lunga durata, fiind prezent la spitale de boli cronice, spitale
pentru handicapati sau la spitale generale mari si foarte mari care au sectii
de acest fel.
(b) Unitatea de psihoterapie are in componenta cabinete pentru tratament
individual, sala pentru psihoterapie de grup si grupuri sanitare pentru
personal si pacienti;
(c) Unitatea de terapie ocupationala cuprinde un numar de sali-atelier
specializate pentru diferite activitati (lucru manual, desen-pictura,
tamplarie), camere pentru personal, depozite de materiale, grupuri sanitare.
Art. 126
(a) In zona accesului in serviciul de fizioterapie si recuperare medicala
se amplaseaza secretariatul de programare si luare in evidenta, cabinete pentru
medici de specialitate si pentru asistenta sefa, garderoba pentru pacientii
ambulatorii, vestiare pentru personal medical, depozite de lenjerie si cele
pentru diferite produse farmaceutice necesare procedurilor.
(b) Spatiile de odihna post tratament pentru pacienti se pot amplasa
centralizat (in zona intrarii), pentru serviciile mici, sau pe grupe de
compartimente, in cazul serviciilor amplu dezvoltate.
Art. 127
(a) Amplasarea serviciului in cadrul spitalului va asigura legaturile
directe cu sectiile medicale de spitalizare (prin intermediul nodului de
circulatie verticala) si cu zona de acces in sectorul ambulator.
(b) Nu se permite ca serviciul sa fie traversat de circulatia generala a
spitalului.
(c) Daca serviciul are in componenta un compartiment de hidroterapie este
recomandabila amplasarea lui la nivelul inferior (demisol sau parter) respectiv
peste subsolul tehnic prin care se face distribuirea instalatiilor si vizitarea
lor.
(d) Se poate adopta si amplasarea serviciului pe doua niveluri, caz in care
la nivelul superior se amplaseaza compartimentele "uscate"
(electroterapie, pneumoterapie, cultura fizica medicala, psihoterapie),
asigurandu-se o circulatie verticala proprie (scara) intre cele doua niveluri.
Laboratorul de anatomie patologica si prosectura
Art. 128
Serviciul este destinat efectuarii de examene anatomo-patologice ale
pacientilor decedati (autopsie, analize de organe, tesuturi si produse
biologice), dar si pentru examinari ale unor tesuturi prelevate de la pacienti
vii (biopsii, punctii, extirpari chirurgicale).
Art. 129
Cele doua componente ce intra in structura serviciului, urmand a avea
circuite interne relativ autonome sunt: (a) Prosectura (prelucrare cadavre si
autopsie) si (b) Laboratoare (histopatologie, histochimie, citologie).
Art. 130
(a) Compartimentul de prosectura se prevede la toate tipurile de spital.
(b) Laboratorul de anatomie patologica nu se organizeaza distinct la
spitalele mici; in cazul acestora, salii de autopsie i se alatura o incapere
anexa pentru lucrari de laborator.
(c) La spitalele teritoriale judetene, de regula, pentru utilizarea mai
eficienta a personalului si aparaturii din dotare, laboratorului de anatomie
patologica i se asociaza "Laboratorul judetean de medicina legala".
(d) La spitalele clinice serviciul se poate amplifica cu spatiile necesare
pentru invatamantul medical de specialitate, cu respectarea normelor.
Art. 131
Compartimentul de prosectura cuprinde urmatoarele spatii:
(a) Camera frigorifica boxata pentru depozitarea cadavrelor;
(b) Sala de autopsie (cu unul sau doua posturi de autopsie, in functie de
marimea spitalului);
(c) Sala pt. pregatirea cadavrelor pentru predarea cadavrelor catre
apartinator;
(d) Spatiu pentru predarea cadavrelor catre apartinator, cu acces propriu
spre exterior;
(e) Hol asteptare apartinatori, prevazut cu grup sanitar;
(f) Birou intocmire documente decese;
(g) Spatiu de odihna si grup sanitar cu dus, pentru personal;
(h) Laborator aferent autopsie (dupa caz).
Art. 132
Compartimentul laboratoare de anatomie patologica cuprinde:
(a) Spatii pentru prepararea probelor si pieselor anatomice;
(b) Spatii pentru diverse determinari histochimice, citologice etc.
(c) Camera microscopie si histoteca;
(d) Depozit sau spatiu de expunere piese anatomice;
(e) Boxe de depozitare reactivi, chimicale;
(f) Camera medicului sef;
(g) Anexe pentru personal.
Art. 133
Operatiunile de autopsie si cele de determinari de laborator sunt
generatoare de noxe (mirosuri, degajari de vapori toxici) si implica pericol de
infectare. Prevederea de nise de laborator pentru localizarea acestora si
ventilarea mecanica a incaperilor sunt obligatorii. Peretii camerelor vor fi
faiantati (pana la h = 2m), restul in ulei. Podeaua prevazuta cu sifon in
pardoseala, panta de scurgere racordata la reteaua de canalizare. Reziduurile
se dezinfecteaza inainte de deversare. Incaperile vor fi prevazute cu
instalatii de apa calda si rece, instalatii electrice si dusuri pt. personal.
Art. 134
Amplasarea serviciului se face:
(a) In asa fel incat sa se asigure un acces direct din exterior pentru
apartinatori si preluarea cadavrelor. In zona acestui acces se va prevedea un
spatiu pentru stationarea masinii mortuare, ferit vederii dinspre saloanele
bolnavilor.
(b) Accesul dinspre spital va fi amenajat cu un filtru igienico-sanitar,
care sa asigure izolarea circuitului intern al serviciului de restul
circulatiilor din spital. Dinspre acest acces se vor asigura legaturi directe
cu blocul operator si nodul de circulatie verticala al sectorului de spitalizare.
Farmacia
Art. 135
(a) Serviciul asigura primirea, depozitarea si controlul produselor
farmaceutice fabricate industrial, prepararea unor medicamente, portionarea si
reambalarea medicamentelor conform prescriptiilor medicale din spital etc.
(b) In functie de marimea si profilul spitalului, farmacia poate avea si
laborator de preparare a solutiilor sterile injectabile.
Art. 136
Farmacia cuprinde urmatoarele compartimente:
- primire si depozitare medicamente;
- preparare si prelucrare medicamente;
- laborator de produse sterile injectabile (dupa caz);
- eliberare medicamente;
- anexe comune pentru personal.
Art. 137
(a) Primirea produselor farmaceutice se face in camera de receptie, unde se
face si depozitarea lor provizorie in vederea trierii si controlului.
(b) Accesul se asigura direct din exterior si se prevede cu rampa de
descarcare.
(c) Camerele de depozitare se separa pe tipuri de produse farmaceutice:
- specialitati (medicamente, plante, ceaiuri),
- chimicale grele (produse livrate in ambalaje mari, bidoane, damigene),
- chimicale usoare (produse livrate in flacoane, sticle, pachete),
- produse inflamabile (alcool, eter, acetona),
- materiale aseptice (pansamente, vata).
(d) Medicamentele si produsele farmaceutice termolabile se pastreaza in
frigidere.
(e) Intr-o incapere distincta se va asigura depozitarea ambalajelor
returnabile si a altor materiale necesare prelucrarilor in farmacie (flaconase,
pungute, dopuri, etichete), prevazuta cu spatiu de spalare a acestora.
(f) In functie de marimea spitalului, respectiv a farmaciei, unele din
depozite se pot cupla (cele pentru chimicale grele si usoare si cele pentru
specialitati si materiale aseptice).
Art. 138
Daca farmacia are laborator de produse sterile injectabile, se va prevedea
un depozit distinct pentru substantele si materialele necesare acestui
laborator.
Art. 139
(a) Prepararea si prelucrarea medicamentelor conform retetelor, respectiv
prepararea formulelor magistrale, divizarea si reambalarea medicamentelor
conditionate, precum si controlul produselor farmaceutice receptionate se face
in camera denumita receptura-oficina si in laboratorul anexat acesteia.
(b) Pentru spalarea, uscarea si depozitarea veselei si ustensilelor se
prevede o boxa (incapere) specializata, accesibila din oficina si laborator.
Art. 140
(a) Laboratorul pentru produse sterile injectabile se proiecteaza conform
normelor in vigoare. El se compune dintr-o suita de camere, ordonate
tehnologic, ce alcatuiesc un circuit inchis fata de restul farmaciei.
(b) Accesul personalului in camera de preparare a solutiilor sterile se
face numai prin filtru, iar comunicarea dintre aceasta camera si celelalte
spatii din fluxul de productie se asigura prin ghisee.
Art. 141
Spatiul pentru eliberare medicamente este interfata farmaciei cu spitalul,
locul unde accede personalul din spital pentru a prezenta condicile cu retete
medicale prescrise si de unde se elibereaza medicamentele si celelalte produse
farmaceutice. Restul farmaciei este accesibil numai personalului propriu
(circuit inchis).
Art. 142
In cadrul farmaciei se mai pot organiza urmatoarele spatii anexe:
- biroul dirigintelui (amplasat in apropierea zonei de eliberare a
medicamentelor);
- camera de odihna si vestiarul personalului cu grup sanitar si dus;
- boxa pentru arhivarea documentelor;
- boxa pentru curatenie si dezinfectie.
Art. 143
(a) Farmacia trebuie sa aiba o buna legatura cu toate serviciile medicale
ale spitalului, de aceea va fi cat mai usor accesibila dinspre nodul de
circulatie verticala.
(b) Pentru a permite accesul direct din exterior, amplasarea favorabila
este la parter sau la demisol (cu asigurarea luminarii convenabile a spatiilor
de lucru).
(c) In cazul amplasarii farmaciei la etajul 1, intre spatiul de receptie
accesibil din exterior si restul farmaciei se va asigura o legatura directa,
proprie, prin ascensor de materiale si scara.
Blocul alimentar (bucatarie)
Art. 144
Prepararea alimentelor se face centralizat pentru pacientii si insotitorii
internati, precum si pentru personalul care serveste masa la spital, bucataria
dimensionandu-se in functie de numarul de portii.
Art. 145
In cadrul blocului alimentar se vor amenaja urmatoarele sectoare:
(a) Receptie si depozitare produse alimentare neprelucrate;
(b) Spatii prelucrari primare;
(c) Spatii pentru prelucrari finale;
(d) Spatiu pt. depozitarea alimentelor pentru o zi (depozit de zi);
(e) Oficiu de distributie;
(f) Control dietetic;
(g) Anexe pentru personal.
Art. 146
(a) Bucataria are circuit inchis, cu acces direct din exterior pentru
aprovizionare si evacuare deseuri menajere;
(b) Interfata spre spital o constituie oficiul de distributie in care are
acces personalul de ingrijire din sectiile medicale, precum si cel de deservire
al cantinei (restaurantului cu autoservire).
Art. 147
Conditiile de receptie si depozitare, prelucrare si preparare a
alimentelor, modul de organizare a circuitelor bucatariei si masurile de
protectie igienico-sanitare sunt cele prevazute in normele si prescriptiile
referitoare la unitatile de alimentatie publica.
Art. 148
Spatiile pentru depozitarea produselor alimentare neprelucrate se vor
dimensiona in functie de stocul necesar pentru fiecare categorie, tinand seama
ca la unele produse de baza se face aprovizionarea pentru durate de timp mai
lungi, cu scopul de a avea asigurat stocul de rezerva pentru cazuri de
dificultati de aprovizionare sau dezastre.
Art. 149
Camerele pentru prelucrari primare:
(a) vor fi in numar de minim doua, recomandabil trei (separat pentru
legume, carne, peste, pasari).
(b) se vor conecta direct cu spatiile bucatariei propriu-zise sau prin
intermediul unui coridor intern "curat", neinterferat de circuitele
de aprovizionare "murdare".
Art. 150
(a) In bucataria propriu-zisa se vor organiza distinct urmatoarele zone de
preparare (eventual separate prin pereti de compartimentare partiala, la
blocurile alimentare de mare capacitate):
- prelucrari termice pentru mesele principale (bucataria calda),
- prelucrari dietetice,
- prelucrari pentru micul dejun (bucatarie lapte-ceai),
- bucatarie rece
(b) Preparatele de patiserie-cofetarie se vor prelucra intr-o incapere
distincta.
(c) Anexat direct bucatariei se amplaseaza camera pentru spalat vase.
Art. 151
Modul de amenajare a oficiului de distributie a mancarii depinde de
sistemul adoptat pentru livrarea acestora la sectiile de spitalizare, astfel:
(a) livrarea alimentelor preparate se face pentru intreaga cantitate
necesara unei sectii (in recipiente mari); in acest caz incalzirea si
portionarea mancarii se face in oficiile alimentare ale sectiilor si tot aici
se spala si se pastreaza vesela pentru pacienti si carturile (carucioarele) de
transport. Oficiile alimentare se vor dimensiona si echipa corespunzator
acestor activitati;
(b) din blocul alimentar, alimentele preparate se livreaza gata portionate
pentru fiecare pacient, situatie in care oficiul de distributie (sau bucataria)
va fi dotata cu o linie speciala de portionare si catering. In acest caz,
adiacent oficiului de distributie se vor prevedea spatii, echipate cu linii mecanizate,
pentru spalarea veselei intregului spital si igienizarea carturilor; carturile
pentru transportul mancarii portionate vor fi izolate termic; oficiile
alimentare din sectii se vor dimensiona minimal.
Se recomanda ca hrana bolnavilor sa fie servita la aproximativ 30 min. de
la preparare. In caz contrar ele trebuie mentinute la o temperatura > 60
grade C sau la maxim 8 grade C. Alimentele preparate in afara blocului
alimentar vor fi transportate la rece si incalzite la minim 60 grade C inainte de
a fi servite bolnavilor.
Este interzisa pastrarea alimentelor preparate de la o masa la alta.
Art. 152
Daca se adopta sistemul de livrare pe partide, transportul alimentelor
preparate de la oficiul blocului alimentar la oficiile alimentare ale sectiilor
de spitalizare se poate face fie in carucioare INCHISE prin intermediul
ascensoarelor comune, fie direct cu ascensoare de alimente (tip mont-carge),
daca oficiile sectiilor se afla pe aceeasi verticala cu oficiul central de
distributie.
Art. 153
Pentru stabilirea meniurilor si controlul dietelor, in apropierea
bucatariei si a oficiului de distributie se vor plasa laboratorul de dietetica,
prevazut cu un frigider pentru probe alimentare si biroul dieteticianului.
Personalul bucatariilor sau oficiilor va fi supus controlului medical la
angajare si controalelor medicale periodice. Periodicitatea controalelor si
tipurile de examene care trebuie efectuate vor fi realizate conform normelor in
vigoare.
Asistenta dieteticiana va supraveghea zilnic starea de sanatate si de
igiena individuala a personalului din blocul alimentar. Ea va investiga activ
pe toti lucratorii inainte de a incepe munca si daca prezinta semne de boala ii
va trimite la medic. De asemenea, orice lucrator din blocul alimentar va
raporta asistentei dieteticiene aparitia in timpul lucrului a unor semne de
boala care pot pune in pericol starea de sanatate a consumatorilor.
Art. 154
Anexele pentru personalul blocului alimentar vor cuprinde urmatoarele
amenajari:
- vestiar cu grup sanitar si dus, separate pe sexe, amplasate langa accesul
personalului;
- sala de mese amplasata in relatie cu oficiul de distributie.
Art. 155
Blocul alimentar va fi dotat cu recipiente necesare pentru colectarea,
depozitarea si indepartarea reziduurilor menajere conform normelor.
Art. 156
(a) Blocul alimentar se va amplasa in asa fel incat legaturile acestuia cu
sectiile de spitalizare sau cu cantina personalului sa nu traverseze alte zone
gospodaresti pentru care cerintele de igiena sunt mai putin severe.
(b) Blocul alimentar se poate amplasa atat in cladirea principala a
spitalului (la parter sau demisol), cu luarea masurilor corespunzatoare privind
protectia spatiilor spitalicesti fata de degajarile de abur si mirosuri
(ventilatie, sas-ecluza la accesul in spital), fie intr-o cladire separata, in
care caz legatura cu spitalul se va asigura printr-un coridor inchis.
Spalatoria
Art. 157
De regula spalatoria se organizeaza ca un serviciu unic pe spital pentru
urmatoarele activitati: primire, dezinfectie, spalare, calcare, reparare,
depozitare rufe. La organizarea spatial-functionala a spalatoriei se vor
respecta urmatoarele cerinte:
- separarea obligatorie a circuitelor de rufe murdare si rufe curate;
- separarea sarjelor de rufe pe categorii de provenienta;
- diferentierea, pe intregul flux tehnologic, a liniilor de utilaje pentru
rufele pacientilor copii fata de cele pentru rufele pacientilor adulti.
Art. 158
(a) Pentru sectiile de boli transmisibile si TBC in spalatorie se va
organiza, obligatoriu, un circuit complet distinct de al celorlalte sectii ale
spitalului, cu compartimentarea corespunzatoare a spatiilor pe intregul traseu
de procesare al rufelor;
(b) In cazul cand sectia de boli transmisibile este plasata in pavilion
separat, se va organiza o spalatorie proprie in cadrul pavilionului.
Art. 159
(a) Dimensionarea spatiilor si echiparea cu utilaje a spalatoriei se face
in functie de capacitatea sectiilor de spitalizare, tinandu-se seama si de
amploarea celorlalte servicii tehnico-medicale.
(b) Pentru spitalele generale se considera un minim de 2,5 kg rufe pe zi si
pe pat.
(c) La spitalele cu profil chirurgical sau de obstetrica-ginecologie se va
lua in calcul o cantitate mai mare de rufe pe zi si pat respectiv intre 3 si 4
kg.
Art. 160
Organizarea spatiilor se face in flux continuu, dupa cum urmeaza:
(a) Camera pentru primirea si trierea rufelor murdare (in care rufele
murdare, ambalate in saci, sunt aduse de personalul sectiilor si predate
spalatoriei);
(b) Spatiu pentru dezinfectia rufelor, amenajat cu cazi de baie pentru
inmuiere in dezinfectant, in numar suficient pentru a putea separa rufele
provenind de la diversele sectii. Dezinfectia se poate face si direct in
utilajul mecanizat de spalare, numai daca acest utilaj are un program special
de dezinfectie, corespunzator cerintelor de igiena pentru spitale (Ordinul nr.
1025/2000);
(c) Spalatoria propriu-zisa, in care se amplaseaza utilajele mecanizate
pentru spalare si stoarcere prin centrifugare;
(d) Spatii pentru uscatorie si calcatorie (sala comuna sau compartimentata
pentru cele doua operatii, separata insa de sala spalatoriei pentru a asigura
mentinerea conditiilor de igiena); uscarea si calcarea rufelor se face
mecanizat sau manual (Ordinul nr. 1025/2000);
(e) Incapere pentru repararea rufelor, amplasata intre calcatorie si
depozitul de rufe curate;
(f) Depozit de rufe curate, in care se face si sortarea, respectiv ambalarea
rufelor pentru sectiile si serviciile de destinatie;
(g) Camera de eliberare rufe curate, in care are acces personalul din
sectiile medicale;
(h) Anexe pentru personalul propriu care vor include:
- vestiar cu grup sanitar si dus,
- camera de odihna,
- biroul responsabilului, cu controlul vizual asigurat spre camerele de
primire si eliberare rufe.
Art. 161
Circuitul interior al spalatoriei nu va fi traversat de alte circuite ale
spitalului.
Modul de amplasare a utilajelor si instalatiilor aferente se va avea in
vedere asigurarea conditiilor pentru intretinere usoara si rapida (reparatii,
curatire).
Art. 162
Spalatoria se poate amplasa fie la parterul sau demisolul cladirii
principale a spitalului (la primul nivel peste subsolul tehnic), in care caz se
vor asigura toate masurile pentru a nu permite patrunderea in spatiile medicale
a aburului si mirosurilor, fie in pavilion separat (eventual cu alte functiuni
gospodaresti), in care caz comunicarea cu cladirea spitalului se va face
printr-un coridor de legatura.
Depozitele centrale
Art. 163
In cadrul unitatii sanitare trebuie sa existe un spatiu central de
depozitare a materialelor.
Art. 164
Depozitul central de materiale trebuie sa fie conceput si amenajat
corespunzator.
(a) Depozitul central de materiale se recomanda sa fie o constructie
separata de cladirea unitatii sanitare.
(b) Daca se apeleaza la spatiile existente, incaperile se vor amenaja
astfel incat sa raspunda cerintelor de mai jos.
(c) Pentru incaperile amenajate ca depozit in subsoluri tehnice se va
asigura o buna hidroizolatie si termoizolatie conductelor care traverseaza
incaperile.
(d) Pentru o depozitare adecvata a materialelor de diferite tipuri se poate
opta pentru: o singura incapere suficient de mare sau mai multe incaperi dotate
cu mobilier corespunzator necesitatilor.
Art. 165
Materialele sanitare se depoziteaza separat de cele nesanitare.
Art. 166
(a) Spatiile de depozitare vor fi prevazute cu utilaje frigorifice pentru
pastrarea materialelor care necesita refrigerarea.
(b) Se va asigura protectia impotriva radiatiilor solare a materialelor
sensibile.
(c) Se va pastra o temperatura si un nivel de umiditate adecvate tipului de
materiale depozitate.
(d) Se va asigura ventilatia naturala si/sau artificiala astfel incat sa se
pastreze calitatea aerului interior conform normelor in vigoare.
(e) Finisajele vor fi facute cu vopsea lavabila.
(f) Pavimentul depozitului va fi neted, fara crapaturi, din materiale
antiderapante, rezistente la compresiune, socuri si uzura, inclinat si cu o
hidroizolatie buna.
Art. 167
(a) Accesul in spatiul de depozitare trebuie sa fie suficient de larg,
astfel incat sa fie posibila folosirea mijloacelor mecanice de transport si
manipulare. Se recomanda ca accesul sa se faca direct din exterior.
(b) In depozitul central se vor folosi mijloace mecanice adecvate de
manipulare, cantarire, ridicare si distribuire a materialelor, pentru a evita
ca lucratorii sa poarte greutati mai mari decat cele prevazute in Normele de
Protectia Muncii in vigoare.
Art. 168
(a) Receptionarea materialelor, verificarea si distribuirea catre
localizari se face in ziua primirii, intr-o zona special destinata, numita zona
de primire. In aceeasi incapere se predau materialele catre compartimentele
unitatii sanitare.
(b) Materialele care sosesc la sfarsitul programului de lucru si care nu
pot fi distribuite catre localizari se vor pastra in zona de primire impreuna
cu documentele insotitoare. Exceptie fac materialele care necesita refrigerare
si care se vor pune in frigidere imediat dupa primirea lor.
(c) Materialele primite catre localizari si sub localizari se vor aseza pe
rafturi, in spatele celor deja existente in depozit pentru ca materialele sa
fie folosite in ordinea intrarii in depozit. Materialele cu termen de
valabilitate depasit nu se pastreaza in depozit. Ele se scot din depozit si vor
urma filiera de eliminare finala a deseurilor, dupa reglementarile in vigoare.
(d) Incarcaturile de pe carucioare vor fi asigurate in timpul deplasarii
impotriva rasturnarii sau caderii. In timpul transportului, materialele
distribuite catre sectiile unitatii sanitare vor fi protejate impotriva
oricarei contaminari sau deteriorari, pentru a se pastra integritatea
ambalajului si a produsului.
Art. 169
Evidenta materialelor sanitare se tine pe baza catalogului materialelor
folosite in unitatile sanitare.
Art. 170
(a) Se vor respecta Normele de Prevenire si Stingere a Incendiilor (PSI)
pentru depozitarea substantelor inflamabile.
(b) Se interzice fumatul in incaperile in care sunt depozitate substante
sau materiale usor inflamabile. Acest tip de materiale vor fi depozitate
intr-un spatiu special amenajat, cu acces separat. Substantele toxice vor fi
tinute in recipiente etanse, etichetate si depozitate in conditii sigure,
conform normelor in vigoare.
(c) Masuri de precautie se vor lua pentru evitarea accidentelor de munca la
manipularea substantelor periculoase.
(d) Orice accident sau incident produs in spatiile de depozitare a
materialelor va fi comunicat, de indata, supervizorului depozitului, care va
anunta responsabilul cu protectia muncii din unitatea sanitara.
Art. 171
Personalul de distributie din depozit (lucratorii) trebuie sa foloseasca
echipament de protectie (manusi, sorturi etc.) atunci cand manipuleaza
substante potential toxice.
Suprafata depozitului central trebuie sa corespunda cu necesitatile de
depozitare.
Art. 172
Trebuie sa se realizeze depozitarea separata a materialelor medicale de
cele nemedicale.
Art. 173
Trebuie sa se realizeze depozitarea separata a materialelor sterile de cele
nesterile.
Art. 174
Spatiile de depozitare trebuie sa fie prevazute cu instalatii frigorifice
pentru materialele care necesita refrigerarea.
Art. 175
Trebuie sa existe un spatiu special destinat pentru primirea/distribuirea
materialelor catre compartimentele/laboratoarele/sectiile unitatii sanitare.
Art. 176
In depozitul central trebuie sa se foloseasca mijloace adecvate de
manipulare, cantarire, ridicare, transport si distribuire a materialelor.
Art. 177
In depozitul central trebuie sa existe un spatiu special amenajat pentru
depozitarea substantelor toxice.
Art. 178
Trebuie sa existe un catalog al materialelor folosite in unitatea sanitara.
Art. 179
Spatiile de depozitare a materialelor din cadrul sectiilor unitatii
sanitare (sublocalizari) trebuie sa fie amenajate corespunzator.
Art. 180
Personalul de distributie din depozit (lucratorii) trebuie sa foloseasca
echipament de protectie (manusi, sorturi etc.) atunci cand manipuleaza
substante potential toxice.
ANEXA 4
NORME PRIVIND ASIGURAREA CONDITIILOR GENERALE DE IGIENA
Art. 1
Incinta spitalului (toate cladirile si anexele care asigura desfasurarea
activitatii) trebuie sa fie:
- delimitata de zonele din jur astfel incat accesul in incinta sa fie
controlat;
- zonata astfel incat sectoarele in care se desfasoara activitatile
medicale sa fie separate de cele tehnice si gospodaresti;
- prevazuta cu cai de acces pietonal si pentru autovehicule;
- prevazuta cu o zona verde cu o suprafata de minim 20 mp/pat.
Art. 2
Distantele minime fata de alte cladiri sau surse de nocivitati din mediu
vor asigura un perimetru de protectie sanitara care sa evite depasirea
valorilor normate privind calitatea aerului si nivelul de zgomot exterior.
Art. 3
(a) Finisajele incaperilor de spital in care stationeaza sau se deplaseaza
bolnavii sau in care se desfasoara activitati medicale vor fi:
- lavabile;
- rezistente la dezinfectante;
- rezistente la decontaminari radioactive (dupa caz);
- fara asperitati care sa retina praful;
- bactericide (in spatiile aseptice);
- negeneratoare de fibre sau particule care pot ramane suspendate in aer;
- rezistente la actiunea acizilor (in laboratoare si sali de tratamente).
(b) Nu se admit materiale de finisaj care prin alcatuirea lor, sau prin
modul de punere in opera, pot favoriza dezvoltarea de organisme parazite
(artropode, acarieni, mucegaiuri) sau substante nocive ce pot periclita
sanatatea omului.
(c) Nu se admite amenajarea de tavane false in spatiile frecventate de bolnavi.
(d) Unghiurile dintre pardoseala si pereti trebuie sa fie concave.
(e) Nu se admite mochetarea pardoselilor.
Art. 4
(a) Se recomanda ca toate incaperile din spital in care au acces bolnavii
sa beneficieze de lumina naturala.
(b) La proiectarea sau reamenajarea spitalului dimensionarea ferestrelor in
incaperile unde au acces bolnavii va asigura urmatoarele rapoarte specifice
intre aria ferestrelor si suprafata pardoselii:
- 1/3 - 1/4 in sali de operatie, nastere, tratamente, laboratoare;
- 1/4 - 1/5 in saloane pentru alaptare, nou nascuti, sugari, farmacii;
- 1/4 - 1/6 in cabinete de consultatii, saloane bolnavi;
- 1/5 - 1/8 in spatii de lucru, bucatarii, sterilizare;
- 1/6 - 1/7 in sali de asteptare, fizioterapie.
Art. 5
(a) Iluminatul artificial este obligatoriu in toate incaperile din spital
unde au acces utilizatorii.
(b) Spitalul va fi dotat cu grup electrogen propriu pentru a asigura
continuarea activitatii in cazul intreruperii distributiei energiei electrice.
Art. 6
In incaperile pentru bolnavi (saloane cu paturi, rezerve) se vor asigura
instalatiile si corpurile de iluminat necesare pentru functionarea
corespunzatoare a urmatoarelor sisteme de iluminat normal:
- iluminat general;
- iluminat local la pat pentru lectura;
- iluminat local la pat pentru examinarea si ingrijirea bolnavilor;
- iluminat pentru supraveghere in timpul noptii.
Art. 7
(a) In cazul in care nu exista sisteme mecanice autorizate de ventilatie,
in toate incaperile spitalului accesate de utilizatori se vor asigura conditii
pentru ventilatia prin aerisire.
(b) Pentru aerisirea permanenta pe timpul verii ferestrele vor fi astfel
construite incat sa permita deschiderea partiala a treimii sau jumatatii
superioare a acestora.
Art. 8
(a) Ventilatia mecanica se va asigura cu predilectie in: salile de
tratament al pacientilor, in unitatile de tratament intensiv, in spatiile de
izolare, in blocurile de operatie si in grupurile igienico-sanitare.
(b) Este obligatorie asigurarea ventilatiei mecanice prin exhaustare in
spatiile prevazute in normele de protectie a muncii.
(c) Pentru protectia mediului este obligatorie dotarea echipamentelor de
ventilatie mecanica prin exhaustare cu dispozitivele de filtrare prevazute de
norme.
Art. 9
(a) Se recomanda dotarea blocurilor operatorii (cu precadere pentru
transplant, mari arsi, chirurgie pe cord deschis, imunodepresati), serviciilor
de terapie intensiva si a unitatilor de prematuri din spitalele existente la
data intrarii in vigoare a prezentelor norme, cu instalatii de tratare speciala
a aerului (in cazul in care spitalul nu este inca dotat cu astfel de
instalatii).
(b) Instalatia speciala de tratare a aerului din dotarea compartimentelor
de la alineatul precedent va trebui sa functioneze cu 100% aer exterior si trei
trepte de filtrare, din care ultima treapta prin filtru de tip HEPA sau
superior.
Art. 10
Spitalul trebuie sa aiba asigurat accesul la apa potabila prin cel putin una
din variantele urmatoare:
- racord la sistem public;
- sistem individual din sursa proprie;
- fantana;
- cisterna (rezervor mobil);
- altele.
Art. 11
(a) Indiferent de sursa, calitatea apei va trebui sa corespunda normelor in
vigoare.
(b) Indiferent de scop, se interzice racordarea spitalului la retele de ape
industriale.
Art. 12
Se recomanda ca pentru spitalele cu 400 de paturi si mai mult, sa se
prevada o sursa proprie de apa (put), calitatea apei urmand a corespunde
normelor in vigoare.
Art. 13
Pentru siguranta in consum a spitalelor alimentate cu apa potabila din
reteaua publica, racordarea se va face prin doua bransamente. Pe aceste
bransamente, in caminele de apometru se vor monta ventile de retinere pentru a
permite circulatia apei intr-un singur sens (de la reteaua publica catre
spital).
Art. 14
(a) Pentru asigurarea continua a necesarului de apa, spitalele vor fi
dotate cu rezervoare de acumulare dimensionate sa asigure o rezerva de consum de
1 - 3 zile.
(b) Rezervoarele vor fi amplasate in circuitul general al apei, astfel
incat aceasta sa fie in permanenta proaspata.
(c) In afara rezervei de consum se va asigura o rezerva de apa de incendiu
care sa permita functionarea hidrantilor interiori timp de 10 minute si a celor
exteriori timp de 3 ore.
Art. 15
(a) Pentru a asigura in permanenta debitele si presiunile necesare
functionarii optime a instalatiilor de alimentare cu apa si de combatere a
incendiilor se vor prevedea statii de ridicare a presiunii (de pompare),
racordate la rezervoarele de acumulare.
(b) Instalatiile vor fi astfel alcatuite incat sa nu permita stagnarea apei
si impurificarea ei cu rugina sau microorganisme.
Art. 16
Fiecare salon si rezerva de bolnavi, cabinet de consultatie, sala de
tratamente va fi prevazuta cu lavoar amplasat cat mai aproape de intrarea in
incapere; lavoarul va fi suficient de mare pentru a preveni stropirea, si
prevazut cu urmatoarele:
- baterie de amestecare apa calda cu rece prevazuta cu robinet manevrabil
cu cotul;
- dispenser de sapun lichid;
- suport/dispenser de hartie prosop;
- dispenser de lotiune pentru ingrijirea mainilor personalului (daca nu
este distribuita in flacoane individuale).
Art. 17
Materialele folosite pentru constructia instalatiilor interioare de apa
potabila rece si calda, pentru constructia rezervoarelor de stocare sau
transport, a recipientelor de stocare sau transport trebuie sa corespunda
cerintelor legale privind utilizarea in contact cu apa potabila.
Art. 18
Alimentarea cu apa calda menajera a spitalului se face centralizat, de la
centrala termica sau punctul termic propriu.
Pentru mentinerea unei temperaturi constante a apei calde menajere, precum
si pentru evitarea risipei de apa, punctul termic va fi prevazut cu pompe
pentru recircularea apei calde menajere.
Art. 19
Apa calda se va distribui in program continuu la toate punctele de
distributie prevazute cu lavoare, cazi/cadite de baie, dusuri.
Art. 20
Instalatia de apa calda va fi astfel construita incat sa permita accesul
usor pentru dezinfectia rezervoarelor, turnurilor de racire si condensatoarele.
Art. 21
(a) Apele uzate evacuate din spital sunt: menajere obisnuite (de la
grupurile sanitare), menajere cu nisip, pamant si grasimi (de la bucatarie si
spalatorie), acide (de la laboratoare), radioactive (laboratoare de medicina
nucleara), contaminate cu agenti patogeni (sectii de boli infectioase si
laboratoare de bacteriologie), pluviale.
(b) Apele uzate din spital, se colecteaza prin retele interioare separate,
si se evacueaza in reteaua de canalizare a incintei dupa tratarea celor care nu
corespund normativelor in vigoare dupa cum urmeaza:
- apele uzate cu nisip, pamant si grasimi vor fi trecute mai intai prin
separatoare;
- apele uzate de la sectiile de gipsare vor fi decantate in decantoare
locale;
- apele uzate radioactive vor fi decontaminate in instalatii de tratare si
rezervoare de stocare, alcatuite conform prescriptiilor din norme;
- apele uzate suspect radioactive vor fi dirijate spre rezervoare de
retentie si dupa un control al radioactivitatii, evacuate la canalizarea
publica sau tratate;
- apele uzate de la sectiile de boli infectioase si/sau laboratoarele care
lucreaza cu produse patologice sau care prin specificul lor contamineaza apele
reziduale cu agenti patogeni, se vor dirija spre o statie de dezinfectie
locala, in care se vor neutraliza agentii nocivi, conform normelor MS.
Art. 22
Absenta in zona a unor sisteme publice de canalizare se accepta numai
pentru spitale mici rurale si unele asezaminte de postcura, caz in care
unitatile sanitare respective vor fi prevazute cu instalatii proprii pentru
colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate, executate si exploatate astfel
incat sa nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.
Art. 23
Pentru evacuarea apelor pluviale spitalul va dispune de instalatiile
necesare care exploatate corect sa previna baltirile favorabile dezvoltarii tantarilor.
Art. 24
Compartimentele spitalului se doteaza obligatoriu cu echipamente
frigorifice dupa cum urmeaza:
Camere reci
- bucataria
- prosectura
Frigidere tip domestic
- maternitatea (produse imunobiologice - vaccinuri, imunoglobuline)
- punctul de transfuzii (sange si derivate de sange, teste de laborator)
- laboratorul de analize medicale (teste)
- farmacia (specialitati perisabile)
- sectia de terapie intensiva
- sectiile de spitalizare - minim 1 frigider de cel putin 90 litri la 20 de
paturi de spital
Congelatoare tip lada
- laboratorul
- banca de tesuturi si organe
Art. 25
Unitatea sanitara trebuie sa aplice planul de gestionare a deseurilor
rezultate din activitatea medicala, conform Ordinului M.S. nr. 219/2003.