ORDIN
Nr. 725/12709 din 1 octombrie 2002
privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii
si se aplica masurile de protectie speciala a acestora
ACT EMIS DE: MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI - Nr. 725
AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA COPILULUI SI ADOPTIE - Nr.
12.709
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 781 din 28 octombrie 2002
In temeiul prevederilor art. 1 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu
handicap, aprobata si modificata prin Legea nr. 519/2002, ale art. 4 alin. (6)
din Hotararea Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea
Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare,
ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 12/2001 privind infiintarea
Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, aprobata si
modificata prin Legea nr. 252/2001, si ale art. 9 alin. (3) din Hotararea
Guvernului nr. 216/2001 privind organizarea si functionarea Autoritatii
Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie,
ministrul sanatatii si familiei si secretarul de stat al Autoritatii
Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie emit urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru
copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora, prevazute in
anexele nr. 1 - 4 care fac parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Comisiile pentru protectia copilului din cadrul consiliilor judetene si
locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si serviciile de evaluare
complexa din cadrul serviciilor publice specializate pentru protectia copilului
din subordinea consiliilor judetene si locale ale sectoarelor municipiului
Bucuresti vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul sanatatii si familiei,
Daniela Bartos
Autoritatea Nationala pentru
Protectia Copilului si Adoptie
Gabriela Coman,
secretar de stat
ANEXA 1
CRITERII GENERALE
medico-psihosociale de identificare si incadrare a copiilor (0 - 18 ani) cu
deficiente si handicap (dizabilitati)
Conventia cu privire la drepturile copilului si Regulile standard privind
egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap (Rezolutia ONU din 1993),
precum si alte documente internationale mentioneaza cu claritate nevoia de
participare sociala si de egalizare a sanselor pentru copiii si persoanele cu
handicap, ca mijloace de promovare a drepturilor umane. O conditie importanta
in acest sens, pentru care militeaza comunitatea internationala, este depasirea
modelului predominant medical in conceptia si practica cu privire la acesti
copii si acceptarea complementara a modelului social.
In prezentul ordin al ministrului sanatatii si familiei si al secretarului
de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie se
determina criteriile medico-psihosociale de identificare si de incadrare intr-o
categorie de handicap, pentru copii, pe baza carora se stabilesc masurile de
protectie speciala, serviciile de interventie (reabilitare-recuperare) si
sprijin necesare, pentru asigurarea conditiilor de dezvoltare optima
(bio-psihosociala) in raport cu nevoile individuale si particularitatile
contextuale, pentru fiecare copil.
Identificarea si aprecierea gradului de handicap se fac prin raportare la
Clasificarea internationala a functionarii, dizabilitatilor si sanatatii, ICF
2001, adoptata de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Aceasta ia in considerare
deficienta (afectarea), limitarea activitatii si restrictiile de participare
sociala ale persoanei respective.
Prezenta unei conditii de sanatate (boli, afectiuni etc.) este o premisa,
dar aceasta nu conduce obligatoriu la handicap (dizabilitate). Diagnosticul
medical in sine nu este ca atare suficient pentru a fundamenta incadrarea
intr-o categorie de handicap, el trebuie corelat cu evaluarea psihosociala. La
evaluarea eventualului handicap sau dizabilitati, alaturi de stabilirea
gradului de disfunctionalitate a organismului, se vor lua in considerare si
factorii de mediu, inclusiv cei familiali, calitatea educatiei, masurile luate
de familie, posibila neglijare, precum si factorii personali. In absenta
familiei se evalueaza particularitatile mediului substitutiv. Ponderea acestor
factori in constituirea handicapului va fi evaluata prin criterii de facilitare
si/sau bariere, identificate prin raportul de ancheta psihosociala.
Atat in procesul evaluarii medico-psihosociale, cat si in luarea deciziilor
privitoare la copil trebuie sa se respecte principiile parteneriatului cu
familia si cu copilul, in raport cu varsta si gradul sau de dezvoltare.
Evaluarea si incadrarea intr-un grad de handicap nu este un scop in sine, ele
trebuie sa duca la cresterea calitatii vietii copilului, prin imbunatatirea
ingrijirii si interventii personalizate cu scop recuperator si de facilitare a
integrarii sociale.
Ele se vor concretiza in planul de servicii personalizat, elaborat pe baza
raportului de evaluare complexa, validat pe baze contractuale ferme, ceea ce va
asigura o conduita activa, pozitiva a comunitatii fata de persoana cu handicap
sau dizabilitate. Planul de servicii personalizat va fi pus in practica de
familie si de institutiile competente, furnizoare de servicii, cu implicarea
activa a copilului. Serviciile sunt asigurate sau facilitate de autoritatile
locale, iar planul personalizat va fi monitorizat de institutia abilitata.
Pentru realizarea obiectivelor propuse, dosarul copilului cu handicap sau
dizabilitati este unic si cuprinde urmatoarele sectiuni: fisa personala, fisa
medicala, ancheta sociala, fisa psihologica, fisa educationala, raportul de
evaluare complexa, certificatul de incadrare intr-un grad de handicap, certificatul
de orientare scolara, hotararea privind masurile de protectie a copilului,
planul de servicii personalizat, contractele cu familia si cu institutiile
furnizoare de servicii si documente privind monitorizarea evolutiei cazului.
Pentru aplicarea instrumentelor precizate in acest ordin, in termen de 60
de zile de la publicarea acestuia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
va fi pus la dispozitie un ghid metodologic aprobat prin ordin comun al
ministrului sanatatii si familiei, al secretarului de stat al Secretariatului
de Stat pentru Persoanele cu Handicap, al secretarului de stat al Autoritatii
Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie si al ministrului educatiei si
cercetarii.
Masurile si serviciile de protectie speciala, de interventie si sprijin
sunt variate si au ca finalitate:
a) supravietuirea copilului;
b) reducerea sau minimalizarea unor consecinte invalidante ale afectiunilor
sau bolilor;
c) ameliorarea conditiilor de viata individuala si sociala pentru a asigura
si a sprijini dezvoltarea maximala a potentialului copilului.
La baza aprecierii severitatii handicapului (dizabilitatii) stau, in
principal, urmatoarele criterii generale:
a) gradul, stadiul, eventualele complicatii si posibila asociere de afectiuni
derivate din afectari/deficiente structurale sau functionale, stabilite pe baza
explorarilor corespunzatoare;
b) raspunsul la tratament si efectul masurilor recuperatorii (protezare,
reeducare functionala etc.) si serviciilor de interventie si sprijin;
c) posibile limitari in activitate si restrictii in participarea sociala,
ca efecte ale afectarii sau deficientei;
d) influenta pozitiva, de facilitare sau negativa, de bariere, exercitata
de factorii de mediu;
e) influenta pozitiva sau negativa a criteriilor sus-mentionate cu factorii
personali.
Aplicarea combinata a criteriilor medicale si psihosociale se face
diferentiat si adaptat particularitatilor de varsta ale copiilor in cauza.
Copiii din grupa de varsta 0 - 3 ani ridica probleme speciale si necesita o
atentie speciala in identificarea si determinarea gradului de handicap. Acesti
copii sunt, pe de o parte, dependenti de ingrijirea si supravegherea permanenta
din partea adultului. Pentru aprecierea severitatii handicapului trebuie avute
in vedere nu numai efectul tulburarilor structurale si functionale, ci si
implicarea si conditiile asigurate de mediul familial apropiat. Pe de alta
parte, la aceasta varsta dezvoltarea bio-psihosociala a copiilor este foarte
complexa, ceea ce impune o analiza foarte serioasa si circumspectie in decizia
de incadrare.
Grade de handicap (dizabilitate)
Incadrarea in grade de handicap se face in raport cu intensitatea
deficitului functional individual si prin corelare cu functionarea psihosociala
corespunzatoare varstei.
Pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap in cazul diverselor
entitati nozologice se va tine seama ca nu boala in sine determina severitatea
handicapului, ci gradul tulburarilor functionale determinate de acestea, in
raport cu stadiul de evolutie, de complicatii in activitatea si participarea
sociala, de factori personali etc. Deci, pentru aceeasi boala - ca premisa a
identificarii si incadrarii - incadrarea in grade de handicap poate merge de la
gradul usor la gradul grav.
Masurile de protectie speciala si serviciile de interventie si sprijin
sunt, in cadrul legal existent, foarte variate; pentru viitor, in functie de
nevoile individuale si disponibilitatile comunitatii, ele vor fi dezvoltate in
mod corespunzator.
Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, in raport cu
varsta, capacitatea de autoservire inca neformata sau pierduta, respectiv au un
grad de dependenta ridicat fizic si psihic. In aceasta situatie autonomia
persoanei este foarte scazuta din cauza limitarii severe in activitate, ceea ce
conduce la restrictii multiple in participarea sociala a copilului. Drept
urmare, copilul necesita ingrijire speciala si supraveghere permanenta din
partea altei persoane.
Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea
de a desfasura activitatea potrivit rolului social corespunzator dezvoltarii si
varstei se datoreaza unor limitari functionale importante motorii, senzoriale,
neuropsihice sau metabolice rezultate din afectiuni severe, in stadii
inaintate, cu complicatii ale unor aparate si sisteme. In aceasta situatie
participarea sociala a copilului este substantial restrictionata.
Gradul mediu de handicap se poate acorda copiilor care au capacitate de
prestatie fizica (motorie, metabolica) sau intelectuala redusa, corespunzand
unei deficiente functionale scazute, ceea ce duce la limitari in activitate, in
raport cu asteptarile corespunzatoare varstei. In aceasta situatie ele se
reflecta in restrictii relativ semnificative ale participarii sociale a
copilului.
Gradul usor de handicap se poate acorda pentru cazurile in care impactul
afectarii asupra organismului este minim, cu limitare nesemnificativa a
activitatii, si nu necesita masuri de protectie speciala, participarea sociala
fiind in limite rezonabile. Aceste cazuri vor fi raportate si inregistrate
statistic.
ANEXA 2
CATEGORII DE AFECTARI (DEFICIENTE)
structurale si functionale ale organismului, care pot determina starea de handicap
(dizabilitate)
I. Afectari (deficiente) ale sistemului nervos si functiilor mentale
globale
Afectiuni neurologice:
- malformatii congenitale invalidante (de exemplu: mielomeningocel,
porencefalia, hidrocefalia, microcefalia vera, craniostenoza);
- facomatoze (Bourneville, Sturge-Weber-Krabe);
- boli demielinizante (de exemplu: leuconevraxita cu tulburari motorii si
senzoriale in evolutie sau cu recaderi frecvente);
- boli heredo-degenerative (ataxiile, coreea cronica);
- leziuni traumatice ale sistemului nervos central si/sau periferic cu
sechele tip pareza sau plegie mono-, hemi-, para-, tetra- paralizii de plex,
leziuni radiculare, de nervi periferici in stadiu sechelar, producand tulburari
de tonus si motricitate, afectand deplasarea si gestualitatea, tulburari de tip
epileptic sau alte tulburari de focar;
- sechele dupa un sindrom ischemic medular sau accident vascular cerebral
cu consecinte invalidante;
- sechele postencefalitice, meningitice si mielitice (de exemplu:
poliomielita anterioara cu tulburari de gestualitate cronice severe, tulburari
piramidale);
- tumori cerebrale benigne - cu leziuni sechelare postoperatorii;
- paralizii cerebrale congenitale si dobandite (de exemplu: Boala Little,
ataxia congenitala coreo-atetozica etc.).
a) Deficiente functionale medii: se apreciaza in functie de prezenta
obligatorie a uneia sau mai multor categorii (1, 2, 3, 5) si facultativa (4,
6):
1. deficiente posturale, de statica si coordonare unilaterala, in care
forta, precizia, viteza miscarilor de statica si mers sunt in permanenta
scazute;
2. deficienta de manipulatie unilaterala permanenta sau bilaterala usoara
ori intermitenta, cu realizarea dificila a gestualitatii ca forta, precizie,
viteza;
3. deficienta de fonatie, deglutitie, masticatie, asociate cu deficiente
usoare ale altor functii neurologice;
4. deficiente cronice ale controlului sfincterian de tipul mictiunilor
imperioase, incontinenta de efort, asociate cu alte semne neurologice;
5. crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice si de alte
tipuri cu frecventa mai mare de 1 pana la 3 pe luna, cu/fara tulburari psihice
intercritice sub tratament antiepileptic;
6. dureri continue sau crize, cu frecventa medie, hiperkinezia, cauzalgia,
dureri fulgurante, dureri talamice, rezistente la tratament.
Copiii cu aceste deficiente se pot incadra in gradul mediu de handicap, dar
corelat si cu evaluarea psihosociala.
b) Deficiente functionale accentuate:
7. deficiente in statica si mers care fac ca bolnavul sa se poata deplasa
cu mare dificultate prin forta proprie, nesprijinit sau cu baston ori carje;
8. deficiente de manipulatie bilaterala, cu imposibilitatea efectuarii
eficiente a gestualitatii;
9. deficiente de masticatie, deglutitie, fonatie si/sau respiratie, cu
realizarea cu mare dificultate a alimentatiei, vorbirii sau respiratiei in
context neurologic;
10. deficiente cronice ale controlului sfincterian care impiedica
incadrarea intr-un mediu social;
11. deficiente ale limbajului care fac imposibila stabilirea relatiilor
interumane;
12. tulburari trofice cronice sau recidivante musculare cutanate sau/si
osteoarticulare, asociate cu deficite motorii medii;
13. crize epileptice convulsive generalizate tonico-clonice si alte tipuri
de crize epileptice grave, ca sindromul West, sindromul Lennox-Gastaut, de cel
putin una pe saptamana sub tratament, cu/fara tulburari psihice intercritice.
Aceste deficiente sunt asimilabile gradului accentuat de handicap, dar prin
corelare cu evaluarea psihosociala.
c) Deficiente functionale grave:
14. deficienta locomotorie de statica si mers care face bolnavul
nedeplasabil prin forta proprie, mobilizarea fiind posibila numai cu ajutorul
altei persoane;
15. deficiente de manipulatie bilaterala totala;
16. deficiente de limbaj cu/fara tulburari expresive, care fac imposibila
stabilirea relatiilor cu mediul inconjurator, in context neurologic,
obiectivate clinic si paraclinic;
17. deficiente de deglutitie si respiratie care necesita asistenta din
partea altei persoane.
Copiii care prezinta asemenea deficiente au nevoie, de regula, de ingrijire
si/sau supraveghere permanenta din partea altei persoane, ca atare se recomanda
incadrarea in gradul grav de handicap.
Tulburari psihice:
a) intarzierile (dizabilitatile) mintale, certificate prin incadrarea in
criteriile clasificarilor internationale (ICD 10):
1. intarziere mintala usoara cu QI - 50 - 65 daca este asociata cu o alta
deficienta: senzoriala, somatica, psihica (de limbaj si comunicare,
hiperactivitate, emotional, conduita); poate fi asimilata gradului mediu de
handicap;
2. intarziere mintala cu QI - 35 - 49 fara alta asociere - se poate asimila
gradului accentuat de handicap;
3. intarziere mintala severa si profunda (QI sub 35) - poate fi asimilata
cu gradul grav de handicap;
b) tulburarile pervazive de dezvoltare: autism, sindromul Rett, sindromul
Asperger, in raport cu gradul de afectare a intelectului, afectivitatii si
activitatii, pot fi incadrate in diferite grade de handicap;
c) starile dementiale de diferite etiologii, in raport cu severitatea
afectarii, pot fi incadrate in diferite grade de handicap;
d) psihozele cu evolutie cronica defectuala (schizofrenia, boala afectiva
primara) sunt incadrabile in gradul grav de handicap.
II. Afectari ale structurilor si functiilor senzoriale
a) Afectari ale structurii ochiului si ale functiilor vizuale si functiilor
anexelor ochiului
Afectiuni oculare
I. Conform orientarilor E.M.R.C.M. in vigoare, prin notiunea de nevazator
se intelege acea categorie de deficienti vizuali care au capacitatea de
autoservire pierduta si dreptul la insotitor permanent.
In cadrul acestei categorii se disting:
A. cecitate absoluta, in care valorile acuitatii vizuale la AO sunt
cuprinse intre urmatoarele limite:
1. VAO = zero = p.m.m. (percepe miscarea mainii) - n.c. (nu corecteaza);
2. VAO = zero = p.l. (percepe lumina);
3. VAO = zero = f.p.l. (fara perceptie luminoasa);
4. anoftalmie bilaterala congenitala; operatorie;
B. cecitate relativa (practica sau sociala) in care valorile acuitatii
vizuale la AO sunt cuprinse intre limitele urmatoare: VAO = 1/200 (n.d. la 25
cm - numara degetele) si la 1/25 (n.d. la 2 m - numara degetele).
II. Deficientii vizuali care au valorile acuitatii vizuale la AO cuprinse
intre 0,04 (n.d. 1/25 la 2 m - numara degetele) - 0,1 (1/10 n.d. la 5 m -
numara degetele) se incadreaza in grupa ambliopilor (ambliopii mari sau forte)
si nu sunt incadrabili in gradul grav de handicap.
III. Aceste categorii se pot incadra in gradul accentuat de handicap, cu
valori ale acuitatii vizuale intre 0,04 - 0,1 la AO.
IV. Pentru gradul mediu de handicap se pot lua in discutie valorile:
a) VAO = 1/3 - 1/8 inclusiv;
b) vedere la un ochi = 1;
vedere la celalalt ochi 1/2 - zero f.p.
b) Afectari ale structurii si functiilor auzului
Afectiuni ORL:
- hipoacuzie congenitala sau dobandita precoce cu demutizare slaba sau nula
(poate fi asimilata gradului mediu de handicap);
- tulburari de auz bilateral cu pierdere peste 70 db, calculata pe
audiograma, ce se protezeaza greu, sau asociate cu tulburari psihice si de
limbaj (se poate acorda gradul mediu de handicap).
III. Afectari ale structurii laringelui si functiilor sale:
- laringectomizare partiala, cu tulburari de fonatie si deglutitie sau cu
gastrostoma permanenta, care reprezinta o infirmitate mare ce marcheaza
psihicul bolnavului (se poate asimila cu gradul accentuat de handicap);
- laringectomizare totala sau cu traheostoma permanenta (se va aprecia in
functie de recomandarea medicului de specialitate).
La aceasta categorie de afectare se iau in considerare si malformatiile
congenitale ale gurii (keilo-palato-skizis etc.).
IV. a) Afectari ale structurii sistemului cardiovascular si ale functiilor
sale
Afectiuni cardiovasculare:
- cardiopatii cu insuficienta cardiaca cronica clinic manifesta (de
exemplu: tetrada Fallot, transpozitia de vase mari, stenoza de artera pulmonara
asociata cu DSV, atrezia de tricuspida, maladia Ebstein, defect septal
ventricular, persistenta canalului arterial, coarctatie de aorta);
- miocardiopatii primitive (de exemplu: fibroelastoza endomiocardica);
- HTA stadiul II, III cu complicatii;
- pericardite cronice cu semne de insuficienta cardiaca;
- cordul pulmonar cronic cu semne importante de hipertensiune in mica
circulatie;
- tulburarile de ritm si conducere severe (de exemplu: extrasistole
ventriculare, fibrilatie, flutter atrial, tahicardia paroxistica repetitiva,
bloc major de ramura stanga, blocurile AV - gradele II si III si blocurile bi-
si trifasciculare);
- polimalformatii cardiovasculare sau/si ale altor organe;
- afectiuni vasculare periferice (arteriale, venoase, limfatice) care
determina impotenta functionala a segmentelor subiacente, tulburari trofice
marcate la doua sau mai multe membre;
- purtatori de pacemaker si protezati valvulari;
- valvulopatii reumatismale cu insuficienta cardiaca.
Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua in considerare:
- natura afectiunii si stadiul ei evolutiv;
- raspunsurile la demersurile terapeutice;
- rasunetul afectiunii cardiovasculare asupra altor organe si sisteme;
- asocieri patologice;
- existenta insuficientei cardiace exprimate in grade NYHA.
Pot fi incadrati in categoria de persoane cu handicap prin afectiuni
cardiovasculare exprimate in grade NYHA dupa cum urmeaza:
a) gradul II (bolnavi care nu prezinta tulburari functionale la eforturi
mici, dar prezinta astfel de tulburari la eforturi de o intensitate sau durata
mare, aparand, de asemenea, o limitare a capacitatii de efort) - este asimilat
cu gradul mediu de handicap;
b) gradul III (bolnavi fara simptome in repaus, dar cu tulburari
functionale chiar la eforturi mici; de asemenea, apare si o limitare a
capacitatii de efort) - poate fi asimilat cu gradul accentuat de handicap;
c) gradul IV (bolnavi cu dispnee chiar in repaus, tulburarile functionale
accentuandu-se la orice efort). Se pot lua in considerare, dupa caz, si
valorile gazometriei sanguine, si anume:
- hipoxemie usoara PaO2 60 - 70 mmHg;
- hipoxemie medie PaO2 50 - 60 mmHg;
- hipoxemie accentuata PaO2 sub 50 mmHg.
Pentru grupele de varsta pentru care nu se pot evalua gradele NYHA se va
lua in considerare gradul de deficienta functionala.
In cazul interventiilor chirurgicale din sfera cardiaca gradul de handicap
se apreciaza in functie de amploarea interventiei si de rezultatul
postoperator. Gradul grav se acorda pe o perioada de 6 - 12 luni. Ulterior
aprecierea se face in functie de evolutie si de recomandarile medicale.
b) Afectari ale structurii aparatului respirator si ale functiilor sale
Afectiuni respiratorii:
a) afectiuni pulmonare cronice evolutive:
- tuberculoza bronhopulmonara si pleurala activa sau activ regresiva;
- supuratie bronhopulmonara permanenta sau cu pusee frecvente (bronsectazii
cu pusee supurative si tulburari de nutritie, pleurezie purulenta).
In aceste cazuri se apreciaza o deficienta functionala respiratorie ce
afecteaza semnificativ activitatea si participarea, care poate fi asimilata cu
gradul accentuat de handicap.
Formele severe cu casexie, deperditie proteica, cord pulmonar cronic
decompensat se apreciaza ca fiind o deficienta functionala respiratorie grava,
care poate fi asimilata cu gradul grav de handicap, necesitand ingrijire din
partea altei persoane;
b) afectiuni bronhopulmonare cronice, cu tulburari functionale intermitente
sau permanente (astm bronsic infantil, bronsita obstructiva cronica):
- forma clinica moderata (o criza de astm/saptamana sau fenomene bronsitice
relativ rare, cu pusee la 2 - 3 luni) se apreciaza ca este o deficienta
functionala medie (disfunctie ventilatorie decelata spirografic, cu intensitate
medie) si poate fi asimilata cu incadrarea in gradul mediu de handicap;
- forma clinica severa (o criza de astm/zi sau mai frecvente, rebela la
tratament bronhodilatator si/sau corticodependenta sau forme de bronsita
cronica cu acutizari frecvente, semne clinice severe, cu disfunctie
ventilatorie accentuata si/sau semne de insuficienta pulmonara manifesta si/sau
cord pulmonar cronic compensat) se apreciaza ca deficienta functionala
accentuata si poate fi asimilata cu gradul accentuat de handicap;
- formele clinico-functionale grave, cu insuficienta cardiorespiratorie
severa ireductibila - casexie, deperditie proteica - se apreciaza ca au
deficienta functionala grava si pot fi asimilate cu gradul grav de handicap,
necesitand ingrijire din partea altei persoane;
c) sechelele dupa tuberculoza pulmonara sau dupa interventii chirurgicale
ori traumatism toracic; la acesti bolnavi handicapul, deci deficienta functionala
respiratorie, se apreciaza in functie de aspectul functional detectat prin
teste spirografice sau gazometrie sanguina;
d) anomaliile congenitale (agenezie pulmonara, fibroza pulmonara
idiopatica) cu tulburari functionale si/sau insuficienta respiratorie cronica
si efectele lor asupra activitatii si participarii pot conduce la un handicap
ce este apreciat in baza testelor spirografice sau gazometriei sanguine.
c) Afectari ale structurii sistemului imunitar si ale functiilor sale:
- boli cu deficit imunitar cronic: boala SIDA, hipogamaglobulinemia,
agranulocitoza - asimilabile cu gradul grav de handicap.
Pentru aprecierea severitatii afectarii HIV - SIDA se vor avea in vedere
stadiile clinico-imunologice, conform clasificarii infectiei HIV pediatrice CDC
- Atlanta 1994, dupa cum urmeaza:
- handicap accentuat - stadiile clinico-imunologice N2, A1, A2, B1;
- handicap grav - stadiile clinico-imunologice N3, A3, B2, B3, C1, C2, C3;
- anemii hemolitice cronice necompensate;
- afectiuni hematologice:
- anemii cronice (de exemplu: talasemie majora, sferomicrocitoza
necompensata, poliglobulia cronica, siclemia, methemoglobinemia cronica);
- afectiuni hematologice (de exemplu: leucemiile, limfom malign
nehodgkinian stadiile I si II, boala Hodgkin, mielom multiplu);
- macroglobulinemia Waldestrom cu alterarea progresiva a starii
generale, hepatosplenomegalie si tumori micro- sau macronodulare in amigdale,
plamani, tub digestiv.
Pentru asimilare si evaluare se vor avea in vedere:
- caracterul evolutiv, progresiv al afectiunii;
- alterarea progresiva a starii generale;
- semne de hipogenezie sau agenezie medulara;
- prezenta si frecventa fenomenelor hemoragipare;
- prezenta complicatiilor (hepato-splenice, neurologice, renale,
cardiovasculare etc.);
- prezenta sindromului de imunodeficienta;
- hemofilia cu manifestari hemoragice frecvente, tulburari articulare
posthemoragice, paralizii nervoase periferice;
- anemiile persistente, sub 8 gr% .
Prezinta deficienta functionala medie:
- leucemia acuta in remisiune completa mentinuta cel putin un an de la
incheierea tratamentului;
- leucemia cronica cu numarul de leucocite sub 50.000/mm^3, cu adenomegalie
sau/si splenomegalie;
- trombocitemiile persistente peste 500.000/mm^3, fara complicatii
tromboembolice sau hemoragice;
- anemiile intre 7 - 8 gr%, rezistente la tratament;
- hemofilia cu manifestari hemoragice fara gravitate si fara modificari de
dinamica articulara;
- boala Hodgkin in stadiile I si II.
Deficienta functionala accentuata se manifesta in:
- leucemia acuta;
- leucemiile cronice cu leucocitoza marcata peste 100.000/mm^3, rezistenta
la tratament, cu insuficienta medulara (anemie, granulopenie sau/si
trombopenie), adenomegalii si splenomegalii tumorale si infectii cronice;
- leucemiile cronice trecute in stadiul de metamorfozare blastica;
- policitemiile complicate cu hipertensiune arteriala, insuficienta
cardiaca, mieloscleroza, tromboembolii, transformare in leucemie acuta;
- trombocitemiile hemoragice insotite de complicatii tromboembolice;
- anemiile sub 7 gr%, rezistente la tratament, care necesita perfuzii de
sange, precum si cele cu complicatii, respectiv: tromboze, hemoragii repetate,
semne de insuficienta medulara, hemocromatoza, transformare in leucemii acute;
- boala Hodgkin in stadiile III si IV;
- mielomul multiplu cu fracturi multiple, cu anemie moderata sau severa,
sindrom hemoragic, insuficienta renala;
- trombocitopeniile cu hemoragii frecvente si severe, cu anemie hipocroma
medie sau severa.
Deficienta functionala grava apare in:
- formele cu deficiente motorii importante, sechele ale unor complicatii
neurologice ca urmare a afectiunilor hemoragice;
- anemiile severe rebele la tratament;
- boala Hodgkin in stadiul IV, cu complicatii severe.
V. Afectari ale structurii si functiilor sistemelor digestiv, metabolic si
endocrin
a) Afectari ale structurii sistemului digestiv si ale functiilor sale
Afectiuni digestive:
- afectiuni de diverse tipuri, cu tulburari importante de nutritie (deficit
ponderal peste 20% la adolescenti si 25% la sugari) (de exemplu: diaree cronica
cu sindrom de malabsorbtie, celiakie etc.);
- insuficienta hepatica cronica medie si severa (probata prin teste de
laborator);
- hepatita cronica activa (hepatita agresiva);
- ciroza hepatica;
- insuficienta pancreatica cronica exocrina; fibroza chistica de pancreas.
Pentru asimilare se vor avea in vedere: afectarea starii de nutritie si a
functiilor vitale, precum si testele de laborator.
Pentru insuficienta hepatica cronica forma medie se poate acorda gradul
mediu de handicap. Pentru forma severa se poate aprecia gradul accentuat de
handicap.
Pentru ciroza se poate aprecia gradul grav de handicap.
b) Afectari ale structurii glandelor endocrine si ale functiilor specifice
Afectiuni endocrine:
- insuficienta hipofizara accentuata grava, tulburari grave de nutritie,
insuficienta corticosuprarenala si tulburari psihice;
- diabet insipid rezistent la tratament;
- hipertiroidism cu visceralizari (cardiace) si tulburari de nutritie;
- hiperparatiroidismul si hipoparatiroidismul documentate;
- mixedemul;
- hiperaldosteronismul primar de evolutie, cu sechele cardiovasculare si
renale relativ echilibrate sub tratament.
Pentru asimilare pe grade se vor avea in vedere: stadiul afectiunii si
eventuale complicatii, raspunsul terapeutic, eventuale asocieri posibile.
Pentru insuficienta hipofizara accentuata sau grava se poate asimila gradul
grav de handicap.
Pentru mixedem cu raspuns terapeutic se poate asimila gradul accentuat de
handicap.
Intoleranta la lactoza - gluten se poate asimila cu gradul accentuat de
handicap.
c) Afectari ale structurii si functiilor sistemului metabolic
Tulburari cronice de metabolism si nutritie:
a) acidoza metabolica cronica, fenilcetonurie, glicogenoze, porfirie cu
tulburari polinevritice si tulburari psihice severe si semne importante de
hepatita cronica (se poate acorda gradul accentuat de handicap);
b) degenerescenta hepatolenticulara (Wilson) - se poate acorda gradul
accentuat de handicap;
c) diabet zaharat juvenil cu formele urmatoare:
- diabet zaharat insulinodependent echilibrat, compensat, necomplicat; se
apreciaza ca deficienta functionala de nutritie medie si poate fi incadrat in
gradul mediu de handicap;
- diabet zaharat insulinodependent dezechilibrat, necomplicat, care necesita
tratament strict supravegheat ca si formele insulinorezistente; se apreciaza ca
prezinta o deficienta functionala si de nutritie accentuata si poate fi
incadrat in gradul accentuat de handicap;
- diabet zaharat decompensat cu coma acidocetozica, hiperosmotica repetata
si complicat cu polineuropatie, retinopatie si metropatie; se apreciaza ca
determina o deficienta functionala de nutritie accentuata si poate fi asimilata
cu incadrarea in gradul accentuat de handicap;
- formele grave de diabet zaharat cu casexie grava, cu complicatii de tip
cecitate si polineuropatii grave, se apreciaza ca determina o deficienta
functionala de nutritie grava si pot fi asimilate cu incadrarea in gradul grav
de handicap, necesitand ingrijire din partea altei persoane. Copiii cu diabet
din grupa de varsta 0 - 7 ani care prezinta probleme deosebite de alimentatie
si administrare a tratamentului se pot incadra in gradul de handicap grav in
baza recomandarii medicale;
d) intoleranta la gluten, lactoza (documentate clinic, plus biopsie
intestinala) - se poate incadra in gradul accentuat de handicap;
e) formele de rahitism vitaminorezistent confirmate prin repetate internari
in spital se apreciaza ca determina o deficienta de nutritie accentuata care
poate fi asimilata cu incadrarea in gradul accentuat de handicap;
f) starile de casexie grava si deperditie proteica de diverse etiologii se
apreciaza ca determina o deficienta de nutritie grava cand depasesc un deficit
ponderal de 25% si pot fi asimilate cu incadrarea in gradul grav de handicap,
necesitand ingrijiri din partea altei persoane.
VI. Afectari ale structurii functiilor aparatului urinar
Afectiuni renale cu insuficienta renala cronica documentata, indiferent de
cauza:
- cauze malformative (de exemplu: agenezia renala unilaterala, hipoplazia
renala, rinichi polichistic, rinichi in potcoava, duplicare ureterala, reflux
vezico-ureteral, displazie reno-faciala Potter 1);
- cauze tumorale (de exemplu: tumora Wilms);
- hidronefroza de gradul III;
- hipertensiune reno-vasculara severa sau maligna;
- litiaza renala sau ureterala aseptica pe rinichi unic, unilaterala daca
rinichiul controlateral este pielonefritic sau bilaterala, complicatii,
indiferent daca complicatia este uni- sau bilaterala;
- nefrocalcinoza unilaterala cu rinichi controlateral afectat;
- rinichi unic chirurgical, cu afectarea functiei renale a rinichiului
restant (creatinemie peste 2 mg%).
Pentru incadrarea in grade de handicap se evalueaza stadiul evolutiv al
bolii si posibilitatile terapeutice, corelat cu evaluarea psihosociala.
Pentru tumora Wilms in stadiu inoperabil se poate acorda gradul grav de
handicap, pentru hipertensiune renovasculara severa sau maligna se poate acorda
gradul accentuat de handicap, la fel si pentru rinichi unic chirurgical cu
afectarea functiei renale. Hidronefroza de gradul III se poate aprecia ca
handicap accentuat.
VII. a) Afectari ale structurii si functiilor aparatului locomotor si
corespunzatoare miscarii
Afectiuni osteoarticulare:
- boli constitutionale ale oaselor (de exemplu: osteopsatiroza,
acondroplazia si osteopetroza);
- malformatii [de exemplu: amielia unui membru, totala sau partiala
(toracal sau pelvin), de coaste, stern, clavicula, coasta supranumerara cu
torticolis permanent]; sindactilie inca doua luni dupa operatie;
- redori si anchiloze; redori stranse mono- sau bilaterale de sold,
genunchi sau combinate controlaterale in pozitii vicioase, asociate sau nu cu
paralizii nervoase; asocierea lipsei policelui sau a patru degete bilateral cu
anchiloze de degete, cot, umar, in pozitii nefunctionale; anchiloze bilaterale
ale coatelor si umerilor, anchiloze ale pumnului, cotului, umarului, bilateral,
in pozitie functionala; pierderea gestualitatii unui membru toracal asociata cu
reducerea prehensiunii;
- amputatii (de exemplu: amputatiile bilaterale, neprotezabile sau greu
protezabile de membre inferioare cu articulatiile supraiacente in redoare sau
anchiloze; amputatii unilaterale, indiferent de nivel, cu exceptia celor de
degete; amputatia bilaterala a membrelor toracale, indiferent de nivel;
amputatia unilaterala, indiferent de nivel, in raport si cu gestualitatea si
deservirea necesara; dezarticularea membrului toracal);
- pseudoartroze (de exemplu: gamba, coapsa, antebrat si brat neoperabile);
- proteza totala de sold cu tulburari de statica si mers;
- infectii cronice invalidante (de exemplu: osteomielita cronica, morbul
Pott, fistule osoase in evolutie);
- osteonecroze cronice invalidante, indiferent de etiologie (de exemplu:
osteonecroza de cap femural);
- leziuni de corpuri vertebrale cu modificari ale articulatiilor
intervertebrale, cu modificari de statica si mobilitate a coloanei (ortostatism
si deplasari dificile); cifoscolioze si scolioze deformante ce impiedica
capacitatea respiratorie normala (de exemplu: maladia Scheuerman);
- deformari rahitice grave cu tulburari de postura, locomotie sau
respiratie;
- luxatia congenitala de sold (pe perioada imobilizarii in aparat gipsat).
Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua in considerare, in plus
fata de evaluarea psihosociala:
a) implicatiile asupra realizarii posturii ortostatice, mersului,
variantelor posturale - in cazul afectarii coloanei vertebrale si membrelor
pelvine;
b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii
deplasarilor gestuale, posibilitatii realizarii gesturilor fine si precise - in
afectiunile membrelor toracale;
c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii;
d) posibilitatile terapeutice, inclusiv ortezare si protezare;
e) asocieri cu afectiuni musculare, neurologice, somatice;
f) asocieri cu tulburari circulatorii loco-regionale;
g) prezenta unor procese supurative acute sau cronice.
Pentru afectiunile locomotorii osteoarticulare:
- deficienta functionala medie - reducerea posibilitatii de realizare si
mentinere a ortostatismului, mersului, prin pozitii vicioase ale trunchiului si
membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplasarilor gestuale;
- deficienta functionala accentuata - reducerea marcata sau pierderea
posibilitatilor de realizare si mentinere a ortostatismului, mersului, a
gestualitatii de prehensiune la un membru, asociata cu reducerea acestor
posibilitati la membrul controlateral; prin caracterul evolutiv al afectiunii
ori complicatii sau asocieri morbide;
- deficienta functionala grava - pierderea gestualitatii ambelor membre
toracale sau a posibilitatilor de mers si ortostatism; prin caracterul
diseminat al afectiunii (neoplasme); prin evolutie ireversibila spre exitus;
- colagenoze:
- boala lupica (LED);
- sclerodermia cu tulburari cutanate specifice, reducand gestualitatea,
cu fenomene pulmonare (fibroza pulmonara);
- periarterita nodoasa cu tulburari oculare (hemoragii retiniene),
polimiozita, cu manifestari digestive pulmonare, simptome renale, HTA;
- dermatomiozita (polimiozita in evolutie, cu atrofii musculare sau cu
modificari ale staticii coloanei si slabirea fortei musculare a membrelor
toracale, cand deplasarea devine dificila);
- poliartrita reumatoida in evolutie sau cu sechele la nivelul
articulatiilor pumnului si degetelor, determinand limitarea gestualitatii.
In cazul acestui capitol se vor avea in vedere implicatiile asupra
functiilor vitale si posibilitatile de realizare a gestualitatii, limitarile
functionale motorii.
b) Afectari ale structurii si functiilor muschilor
Afectiuni musculare:
- anomalii si malformatii congenitale, daca impiedica statica si locomotia
(de exemplu: hipertrofii congenitale, redori si retractii musculare);
- boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia
Duchenne, miopatii in centura, distrofia musculara progresiva congenitala,
distrofii miotonice Thomsen-Becher);
- miastenia ce determina fatigabilitatea rapida, cu tulburari de locomotie,
manipulatie, fonatie, respiratie;
- glicogenoze (de exemplu: tip II - boala Pompe).
Pentru asimilare pe grade de handicap se evalueaza:
a) implicatiile lor asupra realizarii posturii ortostatice, mersului,
variantelor posturale: in cazul afectarii coloanei vertebrale si membrelor
pelvine;
b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasarilor
gestuale, posibilitatii realizarii gesturilor fine si precise in afectiunile
membrelor toracale;
c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii;
d) posibilitatile terapeutice, inclusiv ortezare si protezare;
e) asocieri cu afectiuni neurologice osteoarticulare sau somatice;
f) prezenta tulburarilor circulatorii loco-regionale;
g) prezenta sau absenta fenomenelor sfincteriene;
h) prezenta tulburarilor de masticatie, deglutitie, fonatie si respiratie.
VIII. Afectari ale structurii pielii, anexelor si functiilor tegumentului
Afectiuni dermatologice:
- afectiuni cronice ale pielii, cu caracter de boli generale sau fiind
expresia unei boli sistemice ori care, prin efectul lor, limiteaza semnificativ
postura si gestualitatea (de exemplu: epidermoliza buloasa, diskeratoza
anhidrotica primara; cicatrici postarsura mutilante si invalidante).
Pentru aceste afectiuni, avandu-se in vedere si cele enuntate, se poate
face asimilarea cu gradul accentuat de handicap.
IX. Afectari legate de boala canceroasa
Boala canceroasa:
- afectiunea intr-un stadiu curabil - poate orienta spre asimilare
temporara cu gradul accentuat de handicap;
- stadiul avansat/inoperabil, cu tulburari functionale majore determinate
de boala - poate orienta spre gradul grav de handicap; in cursul tratamentului
intensiv, conform recomandarilor medicului curant, se poate aprecia gradul grav
de handicap pe o perioada de 12 luni, apoi in functie de evolutie;
- postterapeutic, la 2 ani de la intreruperea tratamentului, se poate face
incadrarea in gradul mediu de handicap, daca nu sunt semne de recidiva locala
sau regionala ori tulburari functionale postterapeutice.
X. Afectari multiple ale organismului legate de boli genetice invalidante
Boli genetice invalidante:
- aberatii cromozomiale - trisomia 18, trisomia 21, trisomia 13 - in raport
cu afectarea capacitatii intelectuale, de comunicare, prezenta comorbiditatii
si a restrictiilor de participare; pot fi incadrate in grade diferite de
handicap.
XI. Afectari ale organismului legate de transplantul de organe
Starile posttransplant
Se apreciaza handicap grav in primele 12 luni de la transplant, ulterior
gradul de handicap se stabileste in functie de evolutie si de recomandarile
medicale.
ANEXA 3*)
*) Anexa nr. 3 este reprodusa in facsimil.
ACTIVITATI SI PARTICIPARE. FACTORI DE MEDIU
Toate componentele mentionate in subsidiar vor fi cuantificate pe aceeasi
scara generica si se vor alege calificativele adecvate, in functie de domeniul
evaluat.
Exemplificare (xxx reprezinta domeniul):
xxx.0 Nu sunt probleme (lipsa, absenta, neglijabila etc. 0 - 4%
xxx.1 Problema usoara (scazuta, redusa etc.) 5 - 24%
xxx.2 Problema moderata (medie, temperata etc.) 25 - 49%
xxx.3 Problema severa (grava, ridicata, extrema etc.) 50 - 95%
xxx.4 Problema totala (generalizata, completa etc.) 96 - 100%
xxx.8 Nu se specifica
xxx.9 Nu se aplica
ACTIVITATI SI PARTICIPARE
Activitatea este executarea unei sarcini sau a unei actiuni de catre
individ.
Participarea este implicarea intr-o situatie de viata.
1. INVATAREA SI APLICAREA CUNOSTINTELOR
Acest capitol se refera la invatarea, aplicarea, cunostintelor invatate,
gandire, rezolvare de probleme si luarea deciziilor.
______________________________________________________________________________
| INVATAREA SI APLICAREA CUNOSTINTELOR | Grupe de varsta la care se
|
| | realizeaza obisnuit (ani)
|
|
|_______________________________|
| | 0 - 3 | 4 - 6 | 7 - 11|12 -
18|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| a. Experiente senzoriale cu scop | | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - urmarirea cu privirea | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - ascultarea | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - alte experiente senzoriale cu scop (simtul | | | |
|
| tactil, olfactiv) | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| b. Invatarea de baza | | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - imitarea | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - repetarea | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - invatarea - cititului | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - invatarea - scrisului | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - invatarea - calculului | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - achizitia deprinderilor de baza | | | |
|
| (manipularea obiectelor in joc) | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - alte elemente de invatare de baza | | | |
|
| specificate si nespecificate | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| c. Aplicarea cunostintelor | | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - focalizarea atentiei | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - gandirea | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - cititul | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - scrisul, inclusiv scrisul Braille | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - calculatul | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - rezolvarea de probleme | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - capacitatea de atentie | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - aplicarea cunostintelor, unele specificate,| | | |
|
| altele nespecificate | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
2. CERINTE SI SARCINI GENERALE
Acest capitol se refera la sarcini generale de indeplinit, prin una sau mai
multe sarcini, organizarea sarcinilor zilnice si rezistenta la stress.
______________________________________________________________________________
| CERINTE SI SARCINI GENERALE | Grupe de varsta la care se
|
| | realizeaza obisnuit (ani)
|
|
|_______________________________|
| | 0 - 3 | 4 - 6 | 7 - 11|12 -
18|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - indeplinirea unei singure sarcini | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - indeplinirea mai multor sarcini | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - realizarea sarcinilor zilnice | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - rezistenta la stress si la alte solicitari | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - cerinte si sarcini specificate | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - cerinte si sarcini nespecificate | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
3. COMUNICAREA
Acest capitol se refera la aspecte generale si specifice ale comunicarii
prin limbaj, semne si simboluri, incluzand primirea si producerea mesajelor,
purtarea unei conversatii si folosirea aparatelor si tehnicilor de comunicare.
______________________________________________________________________________
| COMUNICAREA | Grupe de varsta la care se |
| | realizeaza obisnuit (ani)
|
|
|_______________________________|
| | 0 - 3 | 4 - 6 | 7 - 11|12 -
18|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| a. Comunicare - receptiva | | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - comunicare verbala | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - comunicare nonverbala | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - comunicare prin semne convetionale | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - comunicare - mesaje scrise | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - comunicare prin mijloace specificate si | | | |
|
| nespecificate include si limbajul | | | |
|
| mimico-gestual | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| b. Comunicare - producerea mesajelor | | | | |
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - vorbitul | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - producerea mesajelor non-verbal | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - producerea mesajelor din limbajul | | | |
|
| semnelor conventionale | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - scrierea mesajelor | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - altele, specificate si nespecificate | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| c. Conversatia si folosirea aparatelor si | | | |
|
| tehnicilor de comunicare | | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - conversatia (discutia, dialogul) | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - dezbaterea | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - folosirea aparatelor si tehnicilor de | | | |
|
| comunicare | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - altele, specificate si nespecificate | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
4. MOBILITATE
Acest capitol se refera la miscare prin schimbarea pozitiei corpului sau localizare,
ori prin transferarea de la un loc la altul prin utilizarea, miscarea sau
manipularea obiectelor, prin mers, alergare sau catarare si prin folosirea unor
forme variate de transport.
______________________________________________________________________________
| MOBILITATE | Grupe de varsta la care se
|
| | realizeaza obisnuit (ani)
|
| |_______________________________|
| | 0 - 3 | 4 - 6 | 7 - 11|12 -
18|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| a. Schimbarea si mentinerea pozitiei corpului| | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - schimbarea pozitiei de baza a corpului | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - mentinerea pozitiei corpului | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - mutatul corpului dintr-un loc in altul, | | | |
|
| fara ajutor | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - altele, specificate si nespecificate | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| b. Manipularea, miscarea si transportul | | | |
|
| obiectelor | | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - ridicatul si purtatul obiectelor | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - mutarea obiectelor cu ajutorul | | | | |
| extremitatilor distale | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - motricitatea fina a mainii | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - folosirea mainii si a bratului | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - altele, specificate si nespecificate | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| c. Mersul si miscarea | | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - mersul | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - deplasarea | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - deplasarea in interiorul casei | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - deplasarea in jurul (in afara) casei | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - deplasarea pe strada | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - deplasarea cu utilizarea de echipamente | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - altele, specificate si nespecificate | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| d. Deplasarea folosind mijloacele de | | | |
|
| transport | | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - deplasarea autonoma folosind mijloacele de | | | |
|
| transport | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - calaritul animalelor pentru transport | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - deplasarea folosind mijloacele de | | | |
|
| transport, specificate si nespecificate | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
5. AUTOINGRIJIREA
Acest capitol se refera la autoingrijire, spalare si uscare, grija fata de
propriul corp si parti ale corpului, imbracare, hranire, bautul si ingrijirea
sanatatii.
______________________________________________________________________________
| AUTOINGRIJIREA | Grupe de varsta la care se
|
| | realizeaza obisnuit (ani)
|
| |_______________________________|
| | 0 - 3 | 4 - 6 | 7 - 11|12 -
18|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - spalarea | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - ingrijirea diverselor parti ale corpului | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - folosirea toaletei | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - imbracarea | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - hranirea | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - bautul | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - preocuparea fata de propria sanatate | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - altele, specificate si nespecificate | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
6. VIATA CASNICA (importanta la copii, deoarece pregateste viata autonoma
de adult)
Acest capitol se refera la indeplinirea, unor actiuni si sarcini ale vietii
casnice. Ariile vietii casnice includ: achizitionarea de hrana, imbracaminte si
alte necesitati, curatenie si reparatii curente in casa, grija fata de
obiectele din jur si cele personale, grija fata de ceilalti.
______________________________________________________________________________
| VIATA CASNICA | Grupe de varsta la care se
|
| | realizeaza obisnuit (ani)
|
|
|_______________________________|
| | 0 - 3 | 4 - 6 | 7 - 11|12 -
18|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| a. Achizitionarea celor necesare | | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - procurarea unor bunuri si servicii | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - altele, specificate si nespecificate | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| b. Sarcini gospodaresti | | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - pregatirea si prepararea mesei | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - indeplinirea sarcinilor gospodaresti | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - altele, specificate si nespecificate | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| c. Ingrijirea si intretinerea obiectelor | | | |
|
| casnice si a altor obiecte de ajutor | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
7. RELATIILE SOCIO AFECTIVE INTERPERSONALE
Acest capitol se refera la formarea actiunilor si sarcinilor cerute de
interactiunile de baza si complexe cu ceilalti (persoane necunoscute, prieteni,
rude, membrii familiei, persoane indragite) intr-o maniera adecvata contextual
si social.
______________________________________________________________________________
| RELATIILE SOCIO AFECTIVE INTERPERSONALE | Grupe de varsta la care se
|
| | realizeaza obisnuit (ani)
|
|
|_______________________________|
| | 0 - 3 | 4 - 6 | 7 - 11|12 -
18|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| a. Interactiuni interpersonale generale | | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - interactiuni interpersonale de baza | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - interactiuni interpersonale complexe | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - altele, specificate si nespecificate | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| b. Relatii interpersonale particulare | | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - relationarea cu strainii | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - relatii formale | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - relatii sociale informale | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - relatii de familie | x | | | |
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - relatii intime | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - altele, specificate si nespecificate | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
8. ARIILE MAJORE ALE VIETII
Acest capitol se refera la indeplinirea sarcinilor si actiunilor necesare
integrarii scolare, pregatirii pentru un loc de munca, muncii propriu-zise si
realizarii tranzactiilor economice.
______________________________________________________________________________
| ARIILE MAJORE ALE VIETII | Grupe de varsta la care se
|
| | realizeaza obisnuit (ani)
|
|
|_______________________________|
| | 0 - 3 | 4 - 6 | 7 - 11|12 -
18|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| a. Educatia | | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - educatia informala | x | | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - educatia prescolara | | x | |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - educatia scolara - scoala obligatorie | | | |
|
| (6 - 15 ani) | | | x |
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - instruirea vocationala (profesionala) | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - altele, specificate si nespecificate | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| b. Pregatirea pentru profesie | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| c. Viata economica | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
9. VIATA COMUNITARA SI SOCIALA
Acest capitol se refera la actiuni si sarcini cerute de implicarea in viata
sociala organizata in afara familiei, in comunitate arii sociale si civice ale
vietii.
______________________________________________________________________________
| VIATA COMUNITARA SI SOCIALA | Grupe de varsta la care se
|
| | realizeaza obisnuit (ani)
|
|
|_______________________________|
| | 0 - 3 | 4 - 6 | 7 - 11|12 -
18|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - viata comunitara | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - recreere si timp liber | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - religie si spiritualitate | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - drepturile copilului | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - viata politica si educatia civica | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| - altele, specificate si nespecificate | | | | x
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
FACTORI DE MEDIU
Factorii de mediu se refera la toate aspectele lumii externe sau extrinseci
care formeaza contextul existentei unui individ si care au ca atare un impact
asupra functionarii persoanei respective (prin factori de facilitare sau prin
bariere).
Printre factorii de mediu se numara lumea fizica si trasaturile sale, lumea
fizica construita de oameni, alte persoane aflate in diferite relatii si
roluri, atitudini si valori, sisteme si servicii sociale, precum si politici,
reglementari si legi.
1. PRODUSE SI ECHIPAMENTE
Acest capitol se refera la medicamente, alimente, proteze, orteze,
ochelari, mijloace de locomotie, adaptare arhitecturala, adaptarea locurilor de
munca si a institutiilor de invatamant
- Produse si substante pentru consumul personal
- Produse si tehnologii pentru consumul personal in viata de zi cu zi
- Produse pentru mobilitatea personala si transportul personal
- Produse pentru comunicare
- Produse pentru educatie
- Produse pentru locul de munca
- Produse pentru cultura, recreere si sport
- Produse pentru practica religiei si spiritualitate
- Proiectarea, construirea si tehnologia cladirilor publice
- Proiectarea, construirea si tehnologia cladirilor private
- Produse si tehnologii pentru spatiul public si teritoriu
- Proprietati
- Altele, specificate si nespecificate
2. SERVICII, SISTEME SI POLITICI
Acest capitol se refera la:
- politicile sociale constituite din regulamente, reguli, conventii si
standarde stabilite de guvern la nivel local, regional, national;
- serviciile existente pentru protectia copilului cu handicap: sanatate,
educatie, juridice, cultura si recreere, economice, comunicatii si de protectie
civila;
- apartenenta la asociatii si organizatii, sisteme de securitate sociala.
- producerea bunurilor de consum
- arhitectura si constructiile
- planificarea spatiilor deschise
- gospodaria
- utilitare
- de comunicare
- de transport
- de protectie civila
- juridice
- integrarea in asociatii si organizatii
- economice
- media
- securitatea sociala
- pentru sprijinul social general
- medicale
- educational si de instruire
- locul de munca
- politice
- altele, specificate si nespecificate
3. MEDIUL NATURAL SI AMBIANTA CREATA DE OM
Acest capitol se refera la mediul natural si la schimbarile mediului
produse de catre om.
- geografia fizica
- populatia
- flora si fauna
- clima
- evenimente naturale
- evenimente cauzate de factori umani
- lumina
- schimbari legate de timp
- sunet
- vibratii
- calitatea aerului
- altele
4. SPRIJIN, RELATII, ATITUDINI
Acest capitol se refera la:
- Persoane si animale care ofera sprijin fizic si emotional, hrana,
protectie, asistenta si relatii cu alte persoane, la domiciliu, la scoala sau
la locul de munca, la locul de joaca sau in alte situatii ale vietii sociale;
- Atitudinile care sunt consecinte observabile ale obiceiurilor,
practicilor, valorilor, normelor si credintelor religioase care influenteaza comportamentul
si viata sociala la toate nivelele
- familia naturala/de plasament/grup de referinta
- familia extinsa
- prieteni
- cunoscuti, colegi, vecini, membri ai comunitatii
- profesionisti
- persoane in pozitii de autoritate
- personal de ingrijire si asistenti personali
- animale domestice
- altele, specificate si nespecificate
- atitudini individuale ale membrilor familiei naturale/de
plasament/grup de referinta
- atitudini individuale ale membrilor familiei extinse
- atitudini individuale ale prietenilor
- atitudini individuale ale cunostintelor, colegilor, vecinilor si
membrilor comunitatii, profesionistilor
- atitudini individuale ale persoanelor in pozitii de autoritate
- atitudini individuale ale personalului de ingrijire si asistenti
personali
- atitudini la nivel de societate
- altele, specificate si nespecificate
Factori facilitatori (Exemplificari)
Existenta ambilor parinti
Familie nucleara, familie largita
Familie organizata (casatorie)
Relatii intrafamiliale armonioase
Familie perceputa ca mediu securizant de catre copil
Stare de sanatate buna a familiei (copil si familie)
Conditii materiale suficiente care asigura minimul de calitate a vietii
Mediul educational favorizant
Apartenenta la o minoritate
Participare si integrare in viata comunitara
Accesul la servicii (de sanatate, educationale, sociale, speciale) in
functie de nevoi
Existenta resurselor comunitare si sociale si managementul eficient al
acestora
Politici coerente integrative de protectie a copilului si a familiei
Politici internationale
Bariere (Exemplificari)
Lipsa parintilor
Familie monoparentala
Familie dezorganizata - concubinaj/separare/divort
Decesul unui parinte
Relatii conflictuale
Abandonul copilului
Abuz si neglijarea copilului
Violenta domestica
Probleme de sanatate fizica, psihica, boli cronice, existenta unei persoane
cu handicap
Saracie, somaj, izolare, marginalizare
Nivel educational scazut
Apartenenta la o minoritate (etnica, religioasa etc.)
Izolare si marginalizare comunitara
Lipsa serviciilor sau dificultati in accesul la servicii (sanatate,
educationale, sociale, specifice etc.)
Lipsa resurselor comunitare - management deficitar
ANEXA 4
GLOSAR
Potrivit clasificarii OMS 2001, in identificarea si incadrarea copiilor cu
handicap se recomanda utilizarea urmatorilor termeni de baza:
conditie de sanatate - termen generic pentru boli (acute sau cronice),
dezordini/tulburari, raniri sau traume;
functionare - termen generic care se refera la functiile corpului, structurile
corpului, activitati si participare; releva aspectul pozitiv al interactiunii
dintre individ si factorii contextuali;
dizabilitate (handicap) - termen generic pentru deficiente (afectari),
limitari de activitate si restrictii de participare; releva aspectul negativ al
interactiunii individ-context;
functiunile corpului - functiile fiziologice ale corpului ca
sistem/organism uman (inclusiv creierul);
structurile corpului - partile anatomice, structurale: organe, membre si
partile lor;
deficienta (afectare) - pierdere sau anormalitate in structurile corpului,
functiile fiziologice (inclusiv psihice);
activitate - executarea unei sarcini sau actiuni de catre un individ;
reprezinta perspectiva individuala a functionarii;
limitari de activitate - dificultatile pe care un individ le poate avea in
executarea activitatilor; pot varia de la usoare la severe in ceea ce priveste
calitatea, cantitatea si maniera de executie;
participare - implicarea unei persoane in situatii de viata; semnifica
perspectiva societala a functionarii;
restrictii de participare - probleme pe care un individ le poate avea in
implicarea in situatii de viata;
factori contextuali - factori care impreuna (mediul si factorii personali)
constituie contextul complet al vietii unui individ;
factori de mediu - toate aspectele externe sau intrinseci ale lumii, care
formeaza contextul vietii unui individ; ei includ: lumea fizica naturala, lumea
fizica artificiala (facuta de om), ceilalti oameni, in diferite relatii si
roluri, atitudini si valori, sisteme si servicii sociale, politici, legi si
reguli;
factori personali - factorii contextuali legati de individ, cum ar fi:
varsta, sexul, statutul social, experienta de viata etc.;
facilitatori - factori din mediul unei persoane, care, prin absenta sau
prezenta lor, amelioreaza functionarea si reduc dizabilitatea;
bariere - factori din mediul unei persoane, care, prin absenta sau prezenta
lor, limiteaza functionarea si creeaza dizabilitatea;
capacitate construct care indica nivelul cel mai inalt probabil pe care o
persoana l ar putea atinge intr un domeniu de activitate si participare, la un
moment dat. Capacitatea se masoara intr un mediu uniform sau standardizat, deci
reflecta abilitatea individului adaptata la mediu;
performanta descrie ce fac indivizii in mediul lor curent, deci se refera
la aspectul implicarii persoanei in situatii de viata.