ORDIN Nr
ORDIN Nr. 99
din 11 noiembrie 2008
pentru modificarea Normelor
privind aditivii alimentari destinati utilizarii in produsele alimentare pentru
consum uman, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei si al
ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 438/295/2002
ACT EMIS DE:
AUTORITATEA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 852 din 18 decembrie 2008
Văzând Referatul de aprobare al Autorităţii de Sănătate
Publică nr. 10.894/2008 din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice,
având în vedere prevederile art. 13 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei
şi comercializării alimentelor, republicată,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şi
completările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 130/2006 privind
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările
şi completările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 385/2007 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,
ministrul sănătăţii publice, preşedintele Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi ministrul agriculturii
şi dezvoltării rurale emit următorul ordin:
Art. I. - Normele privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru
consum uman, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al
ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/295/2002, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 şi 722 bis din 3 octombrie 2002, cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La anexa nr. XI la norme
„Lista cu conservanţii şi antioxidanţii autorizaţi condiţionat", partea B
„Anhidride sulfuroase şi sulfiţi", produsul „Salsicha fresca" se va
scrie cu caractere italice.
2. La anexa nr. XI la norme
„Lista cu conservanţii şi antioxidanţii autorizaţi condiţionat", partea C
„Alţi conservanţi" se modifică după cum urmează:
2.1. pentru punctele „E 249" şi „E250" la
„Produse din carne tradiţionale conservate prin imersie în soluţie de saramură
(1)", cantitatea maximă reziduală de „175 mg/kg" corespunde
produsului „Wiltshire bacon (1.1)";
2.2. pentru punctele „E 249" şi „E 250" la
„Produse din carne tradiţionale conservate prin uscare (2)", cantitatea
maximă reziduală de „175 mg/kg" va corespunde produsului „Drycured bacon (2.1) şi produse
similare";
2.3. titlul coloanelor 4 şi 5 din tabel se modifică şi
va avea următorul cuprins: „Cantitatea maximă încorporată în timpul fabricării
(exprimată în NaN03"
şi, respectiv, „Cantitatea maximă reziduală (exprimată în NaN03)";
2.4. pentru punctele „E 251" şi „E 252" la
„Produse din carne tradiţionale, conservate prin uscare (2)", cantitatea
maximă reziduală „250
mg/kg" va corespunde produselor „Dry cured
bacon şi Dry cured ham (2.1)";
2.5. pentru punctele „E 251" şi „E 252" la
„Alte produse din carne tradiţionale, conservate (3)", cantitatea maximă
încorporată în timpul fabricării (exprimată în NaN03) „300 mg/kg fără adaos de E 249 sau
E 250" va corespunde produsului „Rohwurste (Salami şi Kantwurst)
(3.3)".
3. La anexa nr. XII la norme „Lista cu alţi aditivi
autorizaţi", la punctul „E 385", produsul „Libamaj, egeszben es
tombben" se va scrie cu caractere italice.
4. La anexa nr. XII la norme
„Lista cu alţi aditivi autorizaţi", la punctul „E 1204" sintagma
„quantum satis" se va scrie cu caractere Times New Roman.
5. Anexa nr. XVI la norme „Criterii specifice de
puritate pentru îndulcitori" se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care
face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. II. - Prezentul ordin
transpune Directiva 2008/60/CE din 17 iunie 2008 de stabilire a criteriilor
specifice de puritate privind îndulcitorii autorizaţi pentru utilizare în
produsele alimentare (versiune codificată), publicată în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene nr. L 158 din 18 iunie 2008, p. 17 şi Corrigenda la Directiva
2006/52/CE din 5 iulie 2006 care amendează Directiva 95/2/CE privind aditivii
alimentari, alţii decât coloranţii şi îndulcitorii, şi Directiva 94/35/CE
privind îndulcitorii utilizaţi în alimente, publicată în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene nr. L 204 din 26 iulie 2006.
Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Ministrul sănătăţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,
Radu Roatis Chetan
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Dacian Ciolos
ANEXĂ (Anexa nr. XVI la norme)
Criterii specifice de puritate pentru îndulcitori
|
E 420 (i) - SORBITOL
|
|
Sinonime
|
D-glucitol, D-sorbitol
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
D-glucitol
|
|
IESCE
|
200-061-5
|
|
Formulă chimică
|
C6H-14O6
|
|
Masă moleculară relativă
|
182,17
|
|
Compoziţie
|
Conţine nu mai puţin de 97% de glicitoli totali şi nu mai puţin
de 91% de D-sorbitol, raportat la substanţa uscată.
Glicitolii sunt compuşi cu formula structurală CH2OH-(CHOH)n-CH2OH, unde „n" este un număr întreg.
|
|
Descriere
|
Pudră higroscopică albă, pudră cristalină, fulgi sau granule cu
gust dulce
|
|
Identificare
|
|
|
A. Solubilitate
|
Foarte solubilă în apă, uşor solubilă în etanol
|
|
B. Intervalul de topire
|
88-102°C
|
|
C. Derivat
de monobenziliden
al sorbitolului
|
La 5 g de probă se adaugă 7 ml metanol, 1 ml de benzaldehidă şi 1 ml de acid clorhidric. Se amestecă şi
se agită cu un agitator mecanic
până când se formează cristale. Se filtrează la vid, se dizolvă cristalele în 20 ml apă la
temperatura de fierbere care conţine 1 g de bicarbonat de sodiu, se filtrează încă fierbinte. Se
răceşte filtratul, se filtrează
la vid, se spală cu 5 ml amestec metanol-apă (1:2), se usucă la aer.
Cristalele obţinute se topesc la temperaturi cuprinse între 173 şi 179°C.
|
|
Puritate
|
|
|
Conţinut de apă
|
Nu mai mult de 1% (metoda Karl Fischer)
|
|
Cenuşă sulfatată
|
Nu mai mult de 0,1%, raportat la
substanţa uscată
|
|
Zaharuri reducătoare
|
Nu mai mult de 0,3%, raportat la substanţa uscată
|
|
Zaharuri totale
|
Nu mai mult de 1%, raportat la substanţa uscată
|
|
Cloruri
|
Nu mai mult de 50 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Sulfaţi
|
Nu mai mult de 100 mg/kg, raportat la
substanţa uscată
|
|
Nichel
|
Nu mai mult de 2 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Arsen
|
Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Metale grele
|
Nu mai mult de 10 mg/kg, exprimat ca Pb,
raportat la substanţa uscată
|
|
E 420 (ii) - SIROP DE SORBITOL
|
|
Sinonime
|
Sirop de D-glucitol
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
Siropul de sorbitol format prin hidrogenarea siropului de glucoza
este compus din D-sorbitol, D-manitol şi zaharuri
hidrogenate.
Partea de produs care nu este D-sorbitol este compusă, în
principal, din oligozaharide hidrogenate formate prin
hidrogenarea siropului de glucoza folosit ca materie
primă (în acest caz siropul nu se cristalizează) sau manitol. Cantităţi mici de glicitol unde n<4 pot fi prezente.
Glicitolii sunt compuşi cu formula structurală CH2OH- (CHOH)n-CH2OH, unde „n" este un număr întreg.
|
|
IESCE
|
270-337-8
|
|
Compoziţie
|
Conţine nu mai puţin de 69% substanţă uscată totală şi nu mai
puţin de 50% D-sorbitol, raportat la substanţa anhidră.
|
|
Descriere
|
Soluţie apoasă incoloră limpede şi cu gust dulce
|
|
Identificare
|
|
|
A. Solubilitate
|
Miscibil în apă, glicerol şi propan-1,2-diol.
|
|
B. Derivat de monobenziliden
al sorbitolului
|
La 5 g de probă se adaugă 7 ml metanol, 1 ml de benzaldehidă şi 1 ml de acid clorhidric. Se amestecă şi
se agită într-un agitator mecanic
până ce se formează cristale. Se filtrează la vid, se dizolvă cristalele în
20 ml apă la temperatura de fierbere care conţine 1 g de bicarbonat de sodiu, se filtrează încă
fierbinte. Se răceşte filtratul, se filtrează la vid, se spală cu 5 ml amestec metanol-apă (1:2), se
usucă la aer. Cristalele obţinute se topesc la temperaturi cuprinse între 173 şi 179°C.
|
|
Puritate
|
|
|
Conţinut de apă
|
Nu mai mult de 31% (metoda Karl Fischer)
|
|
Cenuşă sulfatată
|
Nu mai mult de 0,1%, raportat la substanţa uscată
|
|
Zaharuri reducătoare
|
Nu mai mult de 0,3%, exprimat ca glucoza, raportat la substanţa uscată
|
|
Cloruri
|
Nu mai mult de 50 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Sulfaţi
|
Nu mai mult de 100 mg/kg, raportat la
substanţa uscată
|
|
Nichel
|
Nu mai mult de 2 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Arsen
|
Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Metale grele
|
Nu mai mult de 10 mg/kg, exprimat ca Pb,
raportat la substanţa uscată
|
|
E 421 MANITOL
|
|
(I) MANITOL
|
|
|
Sinonime
|
D-manitol
|
|
Definiţie
|
Produs prin hidrogenarea catalitică a soluţiilor de hidraţi de
carbon conţinând glucoza
şi/sau fructoză
|
|
Denumire chimică
|
D-manitol
|
|
IESCE
|
200-711-8
|
|
Formulă chimică
|
C6H-14O6
|
|
Masă moleculară
|
182,2
|
|
Compoziţie
|
Conţine nu mai puţin de 96,0% D-manitol şi nu mai mult de 102%, raportat la substanţa uscată
|
|
Descriere
|
Pulbere cristalină, albă, inodoră
|
|
Identificare
|
|
|
A. Solubilitate
|
Solubil în apă, foarte uşor solubil în etanol, practic insolubil
în eter
|
|
B. Interval de topire
|
Intre 164 şi 169°C
|
|
C. Cromatografie în strat subţire
|
Trece testul
|
|
D. Rotaţie specifică
|
[a]20D: + 23° la + 25° (soluţie de borat)
|
|
E. pH
|
Intre 5 şi 8
Se adaugă 0,5 ml soluţie saturată de clorură de potasiu la 10 ml
de soluţie 10% în greutate
sau în volum a probei, apoi se măsoară pH-ul.
|
|
Puritate
|
|
|
Pierdere la uscare
|
Nu mai mult de 0,3% (105°C, 4 ore)
|
|
Zaharuri reducătoare
|
Nu mai mult de 0,3% (exprimate în glucoza)
|
|
Total zaharuri
|
Nu mai mult de 1% (exprimate în glucoza)
|
|
Cenuşă sulfatată
|
Nu mai mult de 0,1%
|
|
Cloruri
|
Nu mai mult de 70 mg/kg
|
|
Sulfat
|
Nu mai mult de 100 mg/kg
|
|
Nichel
|
Nu mai mult de 2 mg/kg
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg
|
|
(II) MANITOL PRODUS PRIN FERMENTARE
|
|
Sinonime
|
D-manitol
|
|
Definiţie
|
Produs prin fermentarea discontinuă, în condiţii aerobe,
folosindu-se 0 tulpină
convenţională de drojdie Zygosaccharomyces rouxii
|
|
Denumire chimică
|
D-manitol
|
|
IESCE
|
200-711-8
|
|
Formulă chimică
|
C6H-14O6
|
|
Masă moleculară
|
182,2
|
|
Compoziţie
|
Conţine nu mai puţin de 99,0%, raportat la substanţa uscată.
|
|
Descriere
|
Pulbere cristalină, albă, inodoră
|
|
Identificare
|
|
|
A. Solubilitate
|
Solubil în apă, foarte uşor solubil în etanol, practic insolubil
în eter
|
|
B. Interval de topire
|
Intre 164 şi 169°C
|
|
C. Cromatografie în strat subţire
|
Trece testul
|
|
D. Rotaţie specifică
|
[a]20D: + 23° la 25° (soluţie de borat)
|
|
E. pH
|
Intre 5 şi 8
Se adaugă 0,5 ml soluţie saturată de clorură de potasiu la 10 ml
de soluţie 10% v/v a
probei, apoi se măsoară pH-ul.
|
|
Puritate
|
|
|
Arabitol
|
Nu mai mult de 0,3%
|
|
Pierdere la uscare
|
Nu mai mult de 0,3% (105°C, 4 ore)
|
|
Zaharuri reducătoare
|
Nu mai mult de 0,3% (exprimate în glucoza)
|
|
Total zaharuri
|
Nu mai mult de 1% (exprimate în glucoza)
|
|
Cenuşă sulfatată
|
Nu mai mult de 0,1%
|
|
Cloruri
|
Nu mai mult de 70 mg/kg
|
|
Sulfat
|
Nu mai mult de 100 mg/kg
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg
|
|
Bacterii aerobe mezofile
|
Nu mai mult de 103/g
|
|
Bacterii coliforme
|
Absente în 10 g
|
|
Salmonella
|
Absentă în 10 g
|
|
E. coli
|
Absentă în 10 g
|
|
Staphylococcus aureus
|
Absent în 10 g
|
|
Pseudomonas aeruginosa
|
Absent în 10 g
|
|
Mucegaiuri
|
Nu mai mult de 100/g
|
|
Drojdii
|
Nu mai mult de 100/g
|
|
E 950 ACESULFAM K
|
|
|
Sinonime
|
Acesulfam de potasiu, sare de potasiu de
3,4-dihidro-6-metil-1,2,3- oxatiazin-4-onă-
2,2-dioxid
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
Sare de potasiu de 6-metil-1,2,3-oxatiazin-4(3H)-on-2,2-dioxid
|
|
IESCE
|
259-715-3
|
|
Formulă chimică
|
C4H4KNO4S
|
|
Masă moleculară
|
201,24
|
|
Compoziţie
|
Conţine nu mai puţin de 99% de C4H4KNO4S, raportat
la substanţa anhidră.
|
|
Descriere
|
Pulbere cristalină albă, inodoră, de aproximativ 200 de ori mai
dulce decâtzaharoza.
|
|
Identificare
|
|
|
A. Solubilitate
|
Foarte solubil în apă, foarte uşor solubil în etanol
|
|
B. Absorbţia în ultraviolet
|
Maximum 227 ±2 nm pentru 0 soluţie de 10 mg în 1 000 ml de apă
|
|
C. Test pozitiv pentru potasiu
|
Trece testul (se testează reziduul obţinut prin combustia a 2 g
de probă)
|
|
D. Testul de precipitare
|
Se adaugă câteva picături dintr-o soluţie 10% de cobaltnitrit de
sodiu la 0 soluţie de 0,2 g
din probă în 2 ml de acid acetic şi 2 ml de apă.
Se produce un precipitat galben.
|
|
Puritate
|
|
|
Pierdere la uscare
|
Nu mai mult de 1% (105°C, două ore)
|
|
Impurităţi organice
|
Trece testul pentru 20 mg/kg de componente active în UV.
|
|
Fluorură
|
Nu mai mult de 3 mg/kg
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg
|
|
E951 - ASPARTAM
|
|
|
Sinonime
|
Ester metilic al aspartilfenilalaninei
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
Ester N-metilic al N-L-a-(aspartil-L-fenilalaninei)
Ester N-metilic al acidului 3-amino-N-(α-carbometoxi-fenetil) succinamic
|
|
IESCE
|
245-261-3
|
|
Formulă chimică
|
C14H18N2O5
|
|
Masă moleculară relativă
|
294,31
|
|
Compoziţie
|
Nu mai puţin de 98% şi nu mai mult de 102% C14H18N2O5
raportat la substanţa anhidră
|
|
Descriere
|
Pudră cristalină albă, inodoră, cu gust dulce, de aproximativ 200
de ori mai dulce decât zaharoza
|
|
Identificare
|
|
|
Solubilitate
|
Uşor solubil în apă şi în etanol
|
|
Puritate
|
|
|
Pierdere la uscare
|
Nu mai mult de 4,5% (105°C, 4 ore)
|
|
Cenuşă sulfatată
|
Nu mai mult de 0,2%, raportat la substanţa uscată
|
|
PH
|
Intre 4,5 şi 6,0 (soluţie de 1 la 125)
|
|
Transmitanţă
|
Transmitanţă unei soluţii de 1% în acid clorhidric 2 N
determinată într-o cuvă de 1 cm la 430 nm cu un spectrometru adecvat,
folosind acid clorhidric 2N ca referinţă, este cel puţin 0,95, echivalentă
unei absorbante care să nu depăşească aproximativ 0,022.
|
|
Rotaţie specifică
|
(α)20D: +14,5 la +16,5° determină în soluţie de 4 în 100/15 N acid formic la 30 minute după prepararea
soluţiei de probă.
|
|
Arsen
|
Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Acid 5-benzil-3,6-dioxo-
|
Nu mai mult de 1,5%, raportat la substanţa uscată
|
|
2- piperazin acetic
|
|
|
E 952 -ACID CICLAMIC SI SĂRURILE LUI DE Na SI Ca
|
|
(l)ACIDCICLAMIC
|
|
|
Sinonime
|
Acid ciclohexilsulfamic, ciclamat
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
Acid ciclohexansulfamic, acid ciclohexilaminosulfonic
|
|
IESCE
|
202-898-1
|
|
Formulă chimică
|
C6H13N03S
|
|
Masă moleculară relativă
|
179,24
|
|
Compoziţie
|
Acidul ciclohexilsulfamic conţine nu mai puţin de 98% şi nu mai
mult decât echivalentul a 102% de C6H13NO3S,
raportat la substanţa anhidră.
|
|
Descriere
|
Pudră cristalină albă, practic incoloră, cu gust dulce-acrişor,
de aproximativ 40 de ori mai dulce decât zaharoza.
|
|
Identificare
|
|
|
A. Solubilitate
|
Solubil în apă şi în etanol
|
|
B. Test de precipitare
|
Se acidifică o soluţie de 2% cu acid clorhidric, se adaugă 1 ml
de soluţie molară de
clorură de bariu în apă şi se filtrează dacă apar forme precipitate. Soluţiei limpezi i se adaugă 1 ml de 10% soluţie
de nitrit de sodiu. Se
formează un precipitat alb.
|
|
Puritatea
|
|
|
Pierdere la uscare
|
Nu mai mult de 1% (105°C, o oră)
|
|
Seleniu
|
Nu mai mult de 30 mg/kg, exprimat ca seleniu raportat la
substanţa uscată
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Arsen
|
Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Ciclohexilamină
|
Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la
substanţa uscată
|
|
Diciclohexilamină
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Anilină
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
(II) CICLAMAT DE SODIU
|
|
Sinonime
|
Ciclamat, sare de sodiu a acidului ciclamic
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
Ciclohexansulfamat de sodiu, ciclohexilsulfamat de sodiu
|
|
IESCE
|
205-348-9
|
|
Formulă chimică
|
C6H12NNaO3S şi forma dihidrată C6H12NNaO3S-2H2O
|
|
Masă moleculară relativă
|
201,22, raportat la substanţa anhidră
237,22, raportat la substanţa hidratată
|
|
Compoziţie
|
Nu mai puţin de 98% şi nu mai mult de 102%, raportat la substanţa uscată
Forma dihidrată: nu mai puţin de 84%, raportat la substanţa
uscată
|
|
Descriere
|
Cristale sau pudră cristalină albă, inodoră, cu gust dulce, de
aproximativ 30 de ori mai dulce decât zaharoza
|
|
Identificare
|
|
|
Solubilitate
|
Solubil în apă, practic insolubil în etanol
|
|
Puritate
|
|
|
Pierdere la uscare
|
Nu mai mult de 1% (105°C, o oră)
|
|
|
Nu mai mult de 15,2% (105°C, două ore) pentru forma dihidrată
|
|
Seleniu
|
Nu mai mult de 30 mg/kg, exprimat ca
seleniu raportat la substanţa uscată
|
|
Arsen
|
Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Ciclohexilamină
|
Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Diciclohexilamină
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Anilină
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
(III) CICLAMAT DE CALCIU
|
|
Sinonime
|
Ciclamat, sare de calciu a acidului ciclamic
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
Ciclohexansulfamat de calciu, ciclohexilsulfamat de calciu
|
|
IESCE
|
205-349-4
|
|
Formulă chimică
|
C12H24CaN2O6S2-2H2O
|
|
Masă moleculară relativă
|
432,57
|
|
Compoziţie
|
Nu mai puţin de 98% şi nu mai mult de 101%, raportat la substanţa
anhidră
|
|
Descriere
|
Cristale incolore sau pudră cristalină
albă, de aproximativ 30 de ori mai dulce decât
zaharoza
|
|
Identificare
|
|
|
Solubilitate
|
Solubil în apă, greu solubil în etanol
|
|
Puritatea
|
|
|
Pierdere la uscare
|
Nu mai mult de 1% (105°C, o oră)
|
|
|
Nu mai mult de 8,5% (140°C, 4 ore) pentru forma dihidrat
|
|
Seleniu
|
Nu mai mult de 30 mg/kg exprimat ca seleniu, raportat la
substanţa uscată
|
|
/Arsen
|
Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Ciclohexilamină
|
Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la
substanţa uscată
|
|
Diciclohexilamină
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Anilină
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
E 953 - IZOMALT
|
|
Sinonime
|
Izomaltutoză hidrogenată, palatinoză hidrogenată
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
Izomaltul este un amestec de monozaharide şi de dizaharide
hidrogenate, ai căror principali componenţi sunt dizaharidele.
6-O-a-D-glucopiranozil-D-sorbitol (1,6-GPS)şi Dihidrat de
1-O-a-D- glucopiranozil-D-manitol (1,1-GPM)
|
|
Formulă chimică
|
6-O-α-D-glucopiranozil-D-sorbitol:
C12H24O11
|
|
|
Dihidrat de 1-O-α-D-glucopiranozil-D-manitol: C12H24O11.2H2O
|
|
Masă moleculară relativă
|
6-O-α-D-glucopiranozil-D-sorbitol:
344,32
|
|
|
Dihidrat de 1-O-α-D-glucopiranozil-D-manitol: 380,32
|
|
Compoziţie
|
Conţine nu mai puţin de 98% monozaharide şi dizaharide
Hidrogenate şi nu mai puţin de 86%
amestec de 6-O-α-D- glucopiranozil-D-sorbitol şi dihidrat de 1-O-α-glucopiranozil-D-manitol determinat, raportat la substanţă anhidră.
|
|
Descriere
|
Substanţă cristalină, inodoră, de culoare albă, puţin
higroscopică
|
|
Identificare
|
|
|
A. Solubilitate
|
Solubil în apă, uşor solubil în etanol
|
|
B. Cromatografie în
strat subţire
|
Se examinează prin cromatografie în strat subţire, prin
utilizarea unei plăci acoperite cu un strat de silicagel cromatografie de aproximativ 0,2 mm grosime. Principalele spoturi de pe cromatogramă sunt cele care corespund punctelor 1,1-GPM şi
1,6-GPS.
|
|
Puritate
|
|
|
Conţinutele apă
|
Cel mult 7% (metoda Karl Fischer)
|
|
Cenuşă sulfatată
|
Cel mult 0,05%, raportat la substanţa
uscată
|
|
D-manitol
|
Cel mult 3%
|
|
D-sorbitol
|
Cel mult 6%
|
|
Zaharuri reducătoare
|
Cel mult 0,3%, exprimate ca glucoza, raportat la substanţa uscată
|
|
Nichel
|
Cel mult 2 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Arsen
|
Cel mult 3 mg/kg, raportat la substanţa
uscată
|
|
Plumb
|
Cel mult 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Metale grele (de ex. Pb)
|
Cel mult 10 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
E 954 ZAHARINĂ SI SĂRURILE SALE DE Na, K SI Ca
|
|
(I) ZAHARINĂ
|
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
3-oxo-2,3 dihidro-benzo(d)izotiazol-1,1-dioxid
|
|
IESCE
|
201-321-0
|
|
Formulă chimică
|
C7H5NO3S
|
|
Masă moleculară relativă
|
183,18
|
|
Compoziţie
|
Nu mai puţin de 99% şi nu mai mult de 101% din C7H5NO3S,
raportat la substanţa anhidră
|
|
Descriere
|
Cristale albe sau pudră cristalină albă, inodoră sau cu un miros
slab aromatic, cu gust
dulce, chiar şi în soluţii foarte diluate de
aproximativ 300-500 de ori mai dulce decât zaharoza
|
|
Identificare
|
|
|
Solubilitate
|
Uşor solubilă în apă, solubilă în soluţii bazice, greu solubilă în
etanol
|
|
Puritate
|
|
|
Pierdere la uscare
|
Nu mai mult de 1% (105°C, două ore)
|
|
Interval de topire
|
226-230°C
|
|
Cenuşă sulfatată
|
Nu mai mult de 0,2%, raportat la substanţa uscată
|
|
Acid benzoic şi acid salicilic
|
La 10 ml de soluţie 1/20, acidificată anterior cu 5 picături de
acid acetic, se adaugă 3
picături de soluţie de concentraţie aproximativ molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă.
|
|
o-toluen-sulfonamidă
|
Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
p-toluen-sulfonamidă
|
Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la
substanţa uscată
|
|
Acid p-sulfonamido-benzoic
|
Nu mai mult de 25 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Substanţe uşor carbonizabile
|
Absente
|
|
Arsen
|
Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Seleniu
|
Nu mai mult de 30 mg/kg, raportat la
substanţa uscată
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
(II) ZAHARINAT DE SODIU
|
|
Sinonime
|
Zaharină, sarea de sodiu a zaharinei
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
o-benzosulfimidă de sodiu, sarea de sodiu a 2,3-dihidro-3-oxo- benzizo-sulfonazol,
oxobenzizosulfonazol, sare de sodiu dihidrată a 1,2-benzisotiazolină-3-onă-1,1 -dioxid
|
|
IESCE
|
204-886-1
|
|
Formulă chimică
|
C7H4NNaO3S-2H20
|
|
Masă moleculară relativă
|
241,19
|
|
Compoziţie
|
Nu mai puţin de 99% şi nu mai mult de 101% C7H4NNaO3S,
raportat la substanţa anhidră
|
|
Descriere
|
Cristale albe sau pudră eflorescentă cristalină albă
eflorescentă, inodoră sau
cu un miros slab, cu gust dulce intens, chiar în soluţii foarte diluate
De aproximativ 300-500 de ori mai dulce decât zaharoza, în soluţii diluate
|
|
Identificare
|
|
|
Solubilitate
|
Uşor solubilă în apă, greu solubilă în etanol
|
|
Puritate
|
|
|
Pierdere la uscare
|
Nu mai mult de 15% (120°C, 4 ore)
|
|
Acid benzoic şi acid salicilic
|
La 10 ml de soluţie 1/20, acidificată anterior cu 5 picături de acid acetic, se adaugă 3 picături de
soluţie de concentraţie aproximativ molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă.
|
|
o-toluen-sulfonamidă
|
Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
p-toluen-sulfonamidă
|
Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la
substanţa uscată
|
|
Acid p-sulfonamido-benzoic
|
Nu mai mult de 25 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Substanţe uşor carbonizabile
|
Absente
|
|
Arsen
|
Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Seleniu
|
Nu mai mult de 30 mg/kg, raportat la
substanţa uscată
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
(III) ZAHARINAT DE CALCIU
|
|
Sinonime
|
Zaharină, sarea de calciu a zaharinei
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
o-benzosulfimidă de calciu, sare de calciu a 2,3-dihidro-3-oxo- benzizosulfonazol, sare de calciu
hidrată (2:7) a1,2-benzizotiazolină-3-onă-1,1-dioxid
|
|
IESCE
|
229-349-9
|
|
Formulă chimică
|
C14H8CaN2O6S2-31/2
H2O
|
|
Masă moleculară relativă
|
467,48
|
|
Compoziţie
|
Nu mai puţin de 95% C14H8CaN2O6S2, raportat la substanţa anhidră
|
|
Descriere
|
Cristale albe sau pudră cristalină albă, inodoră sau cu un miros
slab, cu gust dulce intens,
chiar în soluţii foarte diluate de aproximativ 300-500 de ori mai dulce decât
zaharoza, în soluţii diluate
|
|
Identificare
|
|
|
Solubilitate
|
Uşor solubilă în apă, greu solubilă în etanol
|
|
Puritate
|
|
|
Pierdere la uscare
|
Nu mai mult de 13,5% (120°C, 4 ore)
|
|
Acid benzoic şi acid salicilic
|
La 10 ml de soluţie 1/20, acidifiată anterior cu 5 picături de
acid acetic, se adaugă 3
picături de soluţie de concentraţie aproximativ molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă.
|
|
o-toluen-sulfonamidă
|
Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
p-toluen-sulfonamidă
|
Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat substanţa uscată
|
|
Acid p-sulfonamido-benzoic
|
Nu mai mult de 25 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Substanţe uşor carbonizabile
|
Absente
|
|
Arsen
|
Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Seleniu
|
Nu mai mult de 30 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la
substanţa uscată
|
|
(IV) ZAHARINAT DE POTASIU
|
|
Sinonime
|
Zaharină, sarea de potasiu a zaharinei
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
o-benzosulfimidă de potasiu, sare de potasiu a 2,3-dihidro-3-oxo- benzizosulfonazol, sare de potasiu
monohidrată a 1,2- benzizotiazolină-3-onă-1,1-dioxid
|
|
IESCE
|
|
|
Formulă chimică
|
C7H4KNO3SH2O
|
|
Masă moleculară relativă
|
239,77
|
|
Compoziţie
|
Nu mai puţin de 99% şi nu mai mult de 101% C7H4KNO3S,
raportat la substanţa anhidră
|
|
Descriere
|
Cristale albe sau pudră cristalină albă, inodoră sau cu un miros
slab,cu gust dulce intens, chiar în soluţii foarte diluate
|
|
|
De aproximativ 300-500 de ori mai dulce decât zaharoza
|
|
Identificare
|
|
|
Solubilitate
|
Uşor solubilă în apă, greu solubilă în etanol
|
|
Puritate
|
|
|
Pierdere la uscare
|
Nu mai mult de 8% (120°C, 4 ore)
|
|
Acid benzoic şi acid salicilic
|
La 10 ml de soluţie 1/20, acidificată anterior cu 5 picături de
acid acetic, se adaugă 3
picături de soluţie de concentraţie aproximativ molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă
|
|
o-toluen-sulfonamidă
|
Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
p-toluen-sulfonamidă
|
Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Acid p-sulfonamido-benzoic
|
Nu mai mult de 25 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Substanţe uşor carbonizabile
|
Absente
|
|
Arsen
|
Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Seleniu
|
Nu mai mult de 30 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
E 955 SUCRALOZĂ
|
|
|
Sinonime
|
4,16-triclorogalactosucroză
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
1,6-Dicloro-1,6-dideoxy-p-D-fructofuranozil-4-cloro-4-deoxy-a-D- galactopiranozidă
|
|
IESCE
|
259-952-2
|
|
Formulă chimică
|
C-12H19CI3O8
|
|
Greutate moleculară
|
397,64
|
|
Compoziţie
|
Conţine nu mai puţin de 98% şi nu mai mult de 102% C12H19Cl3O8,
raportat la substanţa anhidră
|
|
Descriere
|
Pudră cristalină de culoare albă-alburie, practic inodoră
|
|
Identificare
|
|
|
A. Solubilitate
|
Uşor solubilă în apă, metanol şi etanol
|
|
|
Uşor solubilă în acetat de etil
|
|
B. Absorbţie infraroşu
|
Spectrul infraroşu al unei dispersii a
probei în bromură de potasiu
prezintă maxime relative la lungimi de undă similare cu cele din
spectrul de referinţă obţinut folosind un standard de referinţă
al
sucralozei
|
|
C. Cromatografie în strat subţire
|
Spotul principal în soluţia-test are
aceeaşi valoare Rf ca spotul principal al soluţiei standard A la care se face referire în
testarea altor dizaharide
clorurate. Această soluţie standard se obţine prin dizolvarea a 1,0 g de sucraloză
standard de referinţă în 10 ml de metanol.
|
|
D. Rotaţie specifică
|
[α] D20 = +84,0° până la + 87,5°, raportat la substanţa anhidră (soluţie
de 10% în greutate sau în volum)
|
|
Puritate
|
|
|
Apă
|
Nu mai mult de 2,0% (Metoda Karl Fisher)
|
|
Cenuşă sulfatată
|
Nu mai mult de 0,7%
|
|
Alte dizaharide clorurate
|
Nu mai mult de 0,5%
|
|
Monozaharide clorurate
|
Nu mai mult de 0,1%
|
|
Oxid de trifenilfosfină
|
Nu mai mult de 150 mg/kg
|
|
Metanol
|
Nu mai mult de 0,1%
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg
|
|
E 957 - TAUMATINĂ
|
|
|
Sinonime
|
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
Taumatina se obţine prin extracţie apoasă (pH 2,5-4) din fructe
din familia Thaumatococcus daniellii (Benth) şi constă în principal din
proteine de taumatina I şi taumatina II, împreună cu cantităţi neînsemnate de constituenţi vegetali
provenite din materia primă
|
|
IESCE
|
258-822-2
|
|
Formulă chimică
|
Polipeptida de 207 aminoacizi
|
|
Masă moleculară relativă
|
Taumatină 1 22209
Taumatină II 22293
|
|
Compoziţie
|
Nu mai puţin de 16% azot, raportat la substanţă uscată,
echivalent a nu mai puţin
de 94% proteine (N x 5,8)
|
|
Descriere
|
Pudră de culoarea smântânii, inodoră,
cu gust dulce intens, de aproximativ 2000-3000 de ori
mai dulce decât zaharoza
|
|
Identificare
|
|
|
Solubilitate
|
Foarte solubilă în apă şi insolubilă în acetonă
|
|
Puritate
|
|
|
Pierdere la uscare
|
Nu mai mult de 9% (105°C la greutate
constantă)
|
|
Carbohidraţi
|
Nu mai mult de 3%, raportat la substanţa uscată
|
|
Cenuşă sulfatată
|
Nu mai mult de 2%, raportat la substanţa uscată
|
|
Aluminiu
|
Nu mai mult de 100 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Arsen
|
Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanţa
uscată
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Criterii microbiologice
|
Număr total de aerobi: maximum 1000/g E.Coli:
absent în 1 g
|
|
E 959 - NEOHESPERIDINĂ
DIHIDROCHALCONĂ
|
|
Sinonime
|
Neohesperidinădihidrochalconă, NHDC, hesperetin dihidrochalconă- 4'-(3-neohesperidosid, neohesperidină
DC
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
2-0-a-L-ramnopiranoziW-(3-D glucopiranozil hesperitin
dihidrochalconă; obţinut
prin hidrogenarea catalitică a neohesperidinei
|
|
IESCE
|
243-978-6
|
|
Formulă chimică
|
C28H36O15
|
|
Masă moleculară relativă
|
612,6
|
|
Compoziţie
|
Conţinut nu mai mic de 96%, raportat la substanţa anhidră
|
|
Descriere
|
Pudră cristalină, de culoare alburie, inodoră, cu gust
caracteristic dulce intens, de aproximativ 1000-1800
de ori mai dulce decât zaharoza
|
|
Identificare
|
|
|
A.Solubilitate
|
Uşor solubil în apă caldă, foarte puţin solubil în apă rece,
practic insolubil în eter
şi benzen
|
|
B. Absorbţie maximă
în ultraviolet
|
282-283 nm pentru 0 soluţie de 2 mg în 100 ml metanol
|
|
C. Testul Neu
|
Se dizolvă aproximativ 10 mg de neohesperidină DC în 1 ml
metanol, se adaugă 1 ml de
soluţie metanolică, 1% de 2-aminoetil difenil borat.
Se obţine o culoare galben strălucitor.
|
|
Puritate
|
|
|
Pierdere la uscare
|
Nu mai mult de 11% (105°C, 3 ore)
|
|
Cenuşă sulfatată
|
Nu mai mult de 0,2%, raportat la
substanţa uscată
|
|
Arsen
|
Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 2 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Metale grele
|
Nu mai mult de 10 mg/kg, exprimat ca Pb, raportat la substanţa uscată
|
|
E 962 SARE DE ASPARTAM-ACESULFAM
|
|
Sinonime
|
Aspartam-acesulfam, sare de aspartam-acesulfam
|
|
Definiţie
|
Sarea se prepară prin încălzirea unei soluţii cu pH acid de
aspartam şi acesulfam K în
proporţie de 2:1 (greutate/greutate) şi producerea cristalizării. Potasiul şi umiditatea se elimină. Produsul este
mai stabil decât aspartamul singur.
|
|
Denumire chimică
|
Sarea de 2,2-dioxid de 6-metil-1,2,3-oxatiazină-4(3H)-onă a
acidului L-fenilalanil-2-metil-L-a-aspartic
|
|
Formulă chimică
|
C18H23O9N3S
|
|
Greutate moleculară
|
457,46
|
|
Compoziţie
|
63,0% până la 66,0% aspartam (raportat la substanţa uscată) şi 34,0% până la 37% acesulfam (formă
acidă raportat la substanţa uscată)
|
|
Descriere
|
Pudră cristalină, albă, inodoră
|
|
Identificare
|
|
|
A. Solubilitate
|
Greu solubilă în apă, uşor solubilă în etanol
|
|
B. Transmitanţa
|
Transmitanţa unei soluţii de 1% în apă, determinată într-o celulă
de 1 cm la 430 nm cu un
spectrofotometru adecvat utilizând ca referinţă apa, este nu mai mică de 0,95, echivalentă unei absorbante de nu mai mult decât 0,022.
|
|
C. Rotaţie specifică
|
[α]D20 = +14,5° până la + 16,5°
Se determină la o concentraţie de 6,2 g în 100 ml de acid formic (15N), în timp de 30 de minute de la
prepararea soluţiei. Rotaţia specifică calculată se împarte la 0,646 pentru a corecta
conţinutul de aspartam al
sării de aspartam-acesulfam.
|
|
Puritate
|
|
|
Pierdere la uscare
|
Nu mai mult de 0,5% (105°C, 4 ore)
|
|
Acid 5-Benzil-3,6-dioxo-
|
Nu mai mult de 0,5%
|
|
2-piperazinacetic
|
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg
|
|
E 965 (i) MALTITOL
|
|
Sinonime
|
D-maltitol, maltoză hidrogenată
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
(a)-D-glucopiranozil-1,4-D-glucitol
|
|
IESCE
|
209-567-0
|
|
Formulă chimică
|
C12H24O11
|
|
Masă moleculară relativă
|
344,31
|
|
Compoziţie
|
Conţine nu mai puţin de 98% D-maltitol C12H24O11
raportat la
substanţa anhidră
|
|
Descriere
|
Pudră cristalină albă, cu gust dulce
|
|
Identificare
|
|
|
A. Solubilitate
|
Foarte solubil în apă, puţin solubil în etanol
|
|
B. Interval de topire
|
148°C-151°C
|
|
C. Rotaţie specifică
|
[α]D20 = +105,5° până la + 108,5° (soluţie 5% în greutate sau în volum)
|
|
Puritate
|
|
|
Apă
|
Nu mai mult de 1% (metoda Karl Fisher)
|
|
Cenuşă sulfatată
|
Nu mai mult de 0,1%, raportat la substanţa uscată
|
|
Zaharuri reducătoare
|
Nu mai mult de 0,1%, exprimat în glucoza, raportat la substanţa uscată
|
|
Cloruri
|
Nu mai mult de 50 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Sulfaţi
|
Nu mai mult de 100 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Nichel
|
Nu mai mult de 2 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Arsen
|
Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
E 965 (ii) SIROP DE MALTITOL
|
|
Sinonime
|
Sirop de glucoza hidrogenată cu conţinut ridicat de maltoză,
sirop de glucoza
hidrogenată
|
|
Definiţie
|
Amestec constituit în principal din maltitol cu sorbitol şi
oligo- şi polizaharide
hidrogenate. Se obţine prin hidrogenarea catalitică a siropului de glucoza cu un conţinut
ridicat de maltoză sau prin hidrogenarea fiecărei componente în parte, urmată de amestecare.
Produsul comercializat se livrează atât sub formă de sirop, cât
şi sub formă de produs
solid.
|
|
Compoziţie
|
Conţine nu mai puţin de 99% zaharide hidrogenate totale, raportat
la substanţa anhidră şi nu
mai puţin de 50 % maltitol, raportat la substanţa anhidră
|
|
Descriere
|
Lichide vâscoase limpezi, incolore şi inodore sau masă cristalină
albă
|
|
Identificare
|
|
|
A. Solubilitate
|
Foarte solubil în apă, uşor solubil în
etanol
|
|
B. Cromatografie în
|
Test pozitiv
|
|
strat subţire
|
|
|
Puritate
|
|
|
Apă
|
Nu mai mult de 31% (metoda Karl Fisher)
|
|
Zaharuri reducătoare
|
Nu mai mult de 0,3% (exprimate în glucoza)
|
|
Cenuşă sulfatată
|
Nu mai mult de 0,1%
|
|
Cloruri
|
Nu mai mult de 50 mg/kg
|
|
Sulfat
|
Nu mai mult de 100 mg/kg
|
|
Nichel
|
Nu mai mult de 2 mg/kg
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg
|
|
E 966 LACTITOL
|
|
Sinonime
|
Lactit, lactozitol, lactobiozit
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
4-O-β-D-galactopiranozil-D-glucitol
|
|
IESCE
|
209-566-5
|
|
Formulă chimică
|
C12H24O11
|
|
Masă moleculară relativă
|
344,32
|
|
Compoziţie
|
Nu mai puţin de 95%, raportat la substanţa uscată
|
|
Descriere
|
Pudră cristalină sau soluţie incoloră cu gust dulce. Produsele
cristaline se prezintă sub formă anhidră, monohidraţi şi dihidraţi
|
|
Identificare
|
|
|
A. Solubilitate
|
Foarte solubil în apă
|
|
B. Rotaţie specifică
|
[α]D20 = +13° până la + 16°, raportat la substanţa anhidră (soluţie apoasă 10% în greutate sau în volum)
|
|
Puritate
|
|
|
Apă
|
Produse cristaline; nu mai mult de 10,5% (metoda Karl Fisher)
|
|
Alţi polioli
|
Nu mai mult de 2,5%, raportat la substanţa anhidră
|
|
Zaharuri reducătoare
|
Nu mai mult de 0,2%, exprimat ca glucoza raportat la substanţa
uscată
|
|
Cloruri
|
Nu mai mult de 100 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Sulfaţi
|
Nu mai mult de 200 mg/kg, raportat la substanţa
uscată
|
|
Cenuşă sulfatată
|
Nu mai mult de 0,1%, raportat la substanţa uscată
|
|
Nichel
|
Nu mai mult de 2 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Arsen
|
Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la
substanţa uscată
|
|
E967 - XILITOL
|
|
Sinonime
|
Xilitol
|
|
Definiţie
|
|
|
Denumire chimică
|
D- xilitol
|
|
IESCE
|
201-788-0
|
|
Formulă chimică
|
C5H12O5
|
|
Masă moleculară relativă
|
152,15
|
|
Compoziţie
|
Nu mai puţin de 98,5% ca xilitol, raportat la substanţa anhidră
|
|
Descriere
|
Pudră cristalină albă, inodoră, cu gust foarte dulce
|
|
Identificare
|
|
|
A. Solubilitate
|
Foarte solubil în apă, greu solubil în etanol
|
|
B. Intervalul de topire
|
92-96 °C
|
|
C. pH
|
5 la 7 (soluţie apoasă 10% în greutate sau în volum)
|
|
Puritatea
|
|
|
Pierdere la uscare
|
Nu mai mult de 0,5%. (Se usucă 0,5 g de probă în vid cu fosfor la
|
|
|
60°C timp de 4 ore.)
|
|
Cenuşă sulfatată
|
Nu mai mult de 0,1%, raportat la substanţa uscată
|
|
Zaharuri reducătoare
|
Nu mai mult de 0,2%, exprimate în glucoza, raportat la substanţa uscată
|
|
Alţi alcooli polihidrici
|
Nu mai mult de 1%, raportat la substanţa uscată
|
|
Nichel
|
Nu mai mult de 2 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Arsen
|
Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanţa
uscată
|
|
Cloruri
|
Nu mai mult de 100 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
Sulfaţi
|
Nu mai mult de 200 mg/kg, raportat la substanţa uscată
|
|
E 968 ERITRITOL
|
|
|
Sinonime
|
Mezoeritritol, tetrahidroxibutan, eritrită
|
|
Definiţie
|
Se obţine prin fermentaţia unei surse de hidraţi de carbon cu
drojdii alimentare osmofile
sigure şi adecvate, ca Moniliella pollinis sau Trichosporonoides megachilensis, urmată de purificare şi uscare
|
|
Denumire chimică
|
1,2,3,4-butantetrol
|
|
IESCE
|
205-737-3
|
|
Formulă chimică
|
C4H10O4
|
|
Greutate moleculară
|
122,12
|
|
Compoziţie
|
Nu mai puţin de 99% după uscare
|
|
Descriere
|
Cristale albe, inodore, nehigroscopice şi termostabile cu 0
putere de îndulcire de aproximativ 60-80% din cea a
zaharozei
|
|
Identificare
|
|
|
A. Solubilitate
|
Uşor solubil în apă, greu solubil în
etanol, insolubil în eter etilic.
|
|
B. Interval de topire
|
119-123°C
|
|
Puritate
|
|
|
Pierdere la uscare
|
Nu mai mult de 0,2% (70°C, 6 ore, în exsicator cu vid)
|
|
Cenuşă sulfatată
|
Nu mai mult de 0,1%
|
|
Substanţe reducătoare
|
Nu mai mult de 0,3%, exprimat în
D-glucoză
|
|
Ribitol şi glicerol
|
Nu mai mult de 0,1%
|
|
Plumb
|
Nu mai mult de 0,5 mg/kg
|
|