OUG Nr.49 din 26.06.2014

Luând în considerare că un criteriu determinant în stabilirea obiectivelor şi strategiilor guvernamentale este cel al concordanţei cu responsabilităţile pe care România şi le-a asumat prin semnarea acordurilor de împrumut cu organismele financiare internaţionale, iar Guvernul trebuie să promoveze un set coerent de politici macroeconomice şi măsuri de menţinere a stabilităţii financiare a ţării, care să asigure, în acest an, o execuţie bugetară prudentă, restrictivă şi echilibrată,având în vedere faptul că, în actualul cadru normativ, absolvenţii învăţământului superior de scurtă durată nu pot participa la programele de formare profesională continuă, aspect discriminatoriu privind asigurarea exercitării dreptului constituţional la educaţie şi formare profesională continuă,în vederea asigurării exercitării dreptului la educaţie prin programe universitare de studii de doctorat de către tinerii angajaţi pe piaţa muncii care în actualul context normativ nu pot participa la astfel de programe, datorită condiţionalităţii de încadrare ca asistent de cercetare sau asistent universitar, se impune introducerea formei de învăţământ cu frecvenţă redusă care, pe de o parte, răspunde acestei nevoi, iar pe de altă parte, diminuează costurile financiare presupuse de acordarea bursei doctorale.Luând în considerare faptul că în cursul anului 2014 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a constatat că este discriminatorie actuala prevedere legală referitoare la posibilitatea unei persoane de a beneficia, o singură dată, de finanţare de la bugetul de stat pentru un singur program pentru fiecare dintre cele 3 cicluri de studii în condiţiile în care nu se oferă posibilitatea accesului la studii, se impune necesitatea instituirii unei soluţii legislative nediscriminatorii şi echitabile care să se instituie în dreptul instituţiilor de învăţământ de a stabili şi a încasa sumele aferente şcolarizării în situaţia în care persoana în cauză este admisă la un alt program de studii finanţat exclusiv de la bugetul de stat.Având în vedere faptul că, în prezent, învăţământul postliceal se organizează numai în cadrul sistemului de învăţământ preuniversitar în şcoli postliceale sau în licee tehnologice, iar, potrivit prevederilor legale actuale, creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în baza deciziilor senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă,luând în considerare faptul că organizarea învăţământului postliceal pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat şi în cadrul instituţiilor de învăţământ superior va facilita accesul acestora, după finalizarea învăţământului postliceal, pentru continuarea pregătirii în cadrul ciclului de studii universitare de licenţă, este necesar a fi reglementată, cu caracter de urgenţă, posibilitatea înfiinţării şcolilor/colegiilor postliceale şi la nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior, având în vedere că până la data de 1 octombrie 2014 trebuie organizate activităţile de selecţie şi admitere a candidaţilor în învăţământul postliceal.Totodată, se impune adoptarea în regim de urgenţă a măsurilor legislative ce fac obiectul acestei ordonanţe de urgenţă deoarece, până la începutul anului şcolar, trebuie elaborate şi aprobate următoarele metodologii specifice: până la data de 1 septembrie 2014 trebuie elaborată metodologia specifică de evaluare anuală a activităţii manageriale desfăşurate de directorii şi directorii adjuncţi din unităţile de învăţământ preuniversitar; Metodologia-cadru de organizare şi de funcţionare a consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, până la 1 septembrie 2014; de asemenea, până la 15 noiembrie 2014 trebuie elaborată şi aprobată Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar.Luând în considerare faptul că neadoptarea acestor măsuri imediate şi a reglementărilor lor pentru implementare, prin ordonanţă de urgenţă, ar genera disfuncţionalităţi majore cu efecte negative asupra bunei desfăşurări a sistemului naţional de învăţământ, dar şi asupra categoriilor de beneficiari,ţinând cont de faptul că România este parte în cadrul unor tratate/acorduri bilaterale, precum şi a unor programe internaţionale în domeniul educaţional, statul român are datoria de a lua toate măsurile ce se impun în vederea respectării obligaţiilor asumate în această calitate şi, pe cale de consecinţă, are obligaţia creării premiselor necesare primirii la studii în România a studenţilor străini, adaptând corespunzător cifra de şcolarizare a instituţiilor de învăţământ superior de stat.În vederea asigurării sustenabilităţii proiectului româno-japonez pentru reducerea riscului seismic la clădiri şi structuri în România, în cadrul căruia cadre didactice şi de cercetare de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti au fost instruite în Japonia, se impune transmiterea către această universitate a bunurilor mobile donate de către Agenţia de Cooperare Internaţională a Japoniei - JICA, în perioada 2002-2008.Luând în considerare faptul că, în lipsa unei modificări imediate a cadrului instituţional, statul român nu poate beneficia de valorificarea echipamentelor de cercetare de înaltă tehnologie donate de către Guvernul Japoniei, aflate în prezent în stadiu de conservare,întrucât învăţământul constituie prioritate naţională,deoarece toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. Articolul I Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 9, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹) Pentru absolvenţii de liceu care nu au susţinut/nu au promovat examenul de bacalaureat naţional, statul poate asigura, din finanţarea de bază sau din alte surse de finanţare, organizarea de cursuri de pregătire pentru examenul de bacalaureat. 2. La articolul 23 alineatul (1) litera c), punctul (ii) se modifică şi va avea următorul cuprins: (ii) învăţământul secundar superior care poate fi:

– învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică;

– învăţământ profesional cu durata de minimum 3 ani; 3. La articolul 30, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, prin inspectoratele şcolare, poate organiza programe educaţionale de tip «A doua şansă», în vederea promovării învăţământului obligatoriu pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit învăţământul secundar inferior, gimnazial. 4. La articolul 44, după alineatul (3) se introduc două noi alineate , alineatele (3¹) şi (3²), cu următorul cuprins: (3¹) Învăţământul postliceal se organizează în şcoli postliceale cu personalitate juridică sau ca structuri fără personalitate juridică, în cadrul liceelor cu personalitate juridică, ori în colegii în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. (3²) Organizarea şi funcţionarea învăţământului postliceal se fac conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 5. La articolul 44, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:(7) Cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin excepţie, cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat finanţat integral de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, se aprobă, prin decizii, de inspectoratele şcolare ori, prin hotărâri, de senatele universitare şi se comunică Ministerului Educaţiei Naţionale. 6. La articolul 44, după alineatul (7) se introduc două noi alineate , alineatele (7¹) şi (7²), cu următorul cuprins: (7¹) Pentru anul şcolar 2014-2015, colegiile din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat pot organiza învăţământ postliceal doar finanţat integral de către solicitanţi. (7²) Începând cu anul şcolar 2015-2016, cifra de şcolarizare şi mecanismul de finanţare pentru învăţământul postliceal, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat, se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Finanţarea de bază pentru colegiile din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat se asigură la nivelul standardelor de cost pentru învăţământul preuniversitar. 7. La articolul 44, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:(8) Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea/instituţia de învăţământ, prin consultarea factorilor interesaţi. 8. La articolul 57, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:(4) Pentru sprijinirea copiilor şi a tinerilor capabili de performanţe înalte, Ministerul Educaţiei Naţionale organizează competiţii şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, tabere de profil, simpozioane şi alte activităţi specifice şi acordă burse şi alte forme de sprijin material şi financiar. Normele metodologice privind cheltuielile cu organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, cuantumul stimulentelor financiare acordate elevilor premiaţi, profesorilor care i-au pregătit şi unităţilor şcolare de provenienţă a premianţilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului. 9. La articolul 78, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5¹), cu următorul cuprins: (5¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 10. La articolul 78, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul (12), cu următorul cuprins:(12) În situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut/nu au promovat examenul naţional de bacalaureat, aceştia pot beneficia de cursuri de pregătire pentru examenul de bacalaureat, organizate la nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanţare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului naţional de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale, se desfăşoară potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 11. Articolul 88 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 88(1) Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic şi personal nedidactic.(2) Personalul didactic este format din personalul didactic de predare, personal didactic auxiliar şi personal didactic de conducere, de îndrumare şi control.(3) În învăţământul preuniversitar poate funcţiona personal didactic de predare asociat, denumit în continuare personal didactic asociat.(4) Personalul nedidactic îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 12. Articolul 89 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 89 (1) În învăţământul preuniversitar de stat, posturile didactice/catedrele vacante şi rezervate se ocupă prin concurs naţional organizat de inspectoratul şcolar, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, cu consultarea partenerilor de dialog social, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.(2) În învăţământul preuniversitar particular, posturile didactice/catedrele vacante şi rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ particular sau prin asociere temporară la nivel local, judeţean ori interjudeţean, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Unităţile de învăţământ preuniversitar particular pot decide şi ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante şi rezervate în condiţiile alin. (1). 13. La articolul 90, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) În învăţământul preuniversitar de stat validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor se face de către inspectoratul şcolar. Angajarea pe post a personalului didactic de predare se face de către directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general. 14. La articolul 90, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3) În învăţământul preuniversitar particular validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat în baza art. 89 alin. (1), se face de către inspectoratul şcolar şi angajarea pe post a personalului didactic de predare se face de către directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general. În situaţia concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat conform art. 89 alin. (2), angajarea pe post a personalului didactic de predare se face de către directorul unităţii de învăţământ şi se comunică în scris inspectoratului şcolar. 15. La articolul 92, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) La nivelul fiecărei unităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitar se realizează anual evaluarea activităţii personalului didactic de predare şi didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 16. La articolul 92, după alineatul (2) se introduc două noi alineate , alineatele (2¹) şi (2²), cu următorul cuprins: (2¹) Evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de directorii şi directorii adjuncţi din unităţile de învăţământ preuniversitar şi a inspectorilor şcolari se realizează de către inspectoratul şcolar, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale. (2²) Evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi de directorii caselor corpului didactic se realizează de către Ministerul Educaţiei Naţionale, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 17. La articolul 93, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:(2) În situaţii excepţionale, în care hotărârile consiliului de administraţie nu pot fi luate conform alin. (1), la următoarea şedinţă cvorumul de şedinţă necesar adoptării este de jumătate plus unu din membrii consiliului de administraţie, iar hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu 2/3 din voturilor celor prezenţi. 18. La articolul 94 alineatul (2), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins: f)elaborează, evaluează, aprobă şi achiziţionează, după caz, manualele şcolare şi asigură finanţarea conform legii şi, în acest sens, este singura autoritate cu competenţe în domeniu; 19. La articolul 94 alineatul (2), după litera w) se introduc două noi litere , literele x) şi y), cu următorul cuprins: x)coordonează concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor în învăţământul preuniversitar de stat; y)gestionează modalitatea de utilizare a formularelor actelor de studii, documentelor şcolare prin controlarea periodică a modului de folosire a acestora de către instituţiile şi unităţile de învăţământ, avizează necesarul de formulare solicitat şi comanda pentru tipărirea acestora. 20. La articolul 95 alineatul (1), litera m) se modifică şi va avea următorul cuprins: m)monitorizează activităţile de constituire şi de vacantare a posturilor didactice/catedrelor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, organizează concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar de stat şi monitorizează concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate organizate de unităţile de învăţământ preuniversitar particular. 21. La articolul 96, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:a)în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; primarul sau un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar; b)în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă; c)în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. 22. La articolul 96, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹) În unităţile de învăţământ special de stat, consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:a)în cazul unităţilor de învăţământ special de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia; un reprezentant al consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar; b)în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia, 2 reprezentanţi ai consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă; c)în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia, 3 reprezentanţi ai consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. 23. La articolul 96, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(3) Consiliul de administraţie este organul de conducere al unităţii de învăţământ. La şedinţele consiliului de administraţie participă de drept reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ, cu statut de observatori.(4) Preşedintele consiliului de administraţie este directorul unităţii de învăţământ. Preşedintele conduce şedinţele consiliului de administraţie şi semnează hotărârile adoptate. 24. La articolului 96, după alineatul (4) se introduc două noi alineate , alineatele (4¹) şi (4²), cu următorul cuprins: (4¹) Preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative din unitatea de învăţământ la toate şedinţele consiliului de administraţie. (4²) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul elevilor care participă la şedinţă cu statut de observator. 25. La articolul 96 alineatul (7), litera e) se abrogă. 26. La articolul 96, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:(8) Consiliul de administraţie poate emite hotărâri în condiţiile în care sunt prezenţi minimum jumătate plus unu din totalul membrilor, exceptând situaţiile prevăzute la art. 93 alin. (1). Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu votul a 2/3 din membrii prezenţi exceptând situaţiile prevăzute la art. 93 alin. (1). Hotărârile consiliului de administraţie care vizează personalul din unitate, cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancţiuni şi altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administraţie care se află în conflict de interese nu participă la vot. 27. La articolul 101, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, pentru elevii din învăţământul postliceal de stat, precum şi, după caz, pentru beneficiarii cursurilor de pregătire pentru examenul naţional de bacalaureat. Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per elev/preşcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale. 28. Articolul 106 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 106 Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează pe baza contractului de management administrativ-financiar încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii/primarul de sector în a cărei/cărui raza teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu preşedintele consiliului judeţean/primarul de sector, în cazul şcolilor speciale. 29. La articolul 111 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins: i)cheltuieli cu eliberarea actelor de studii ale elevilor. 30. La articolul 111, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹) Autorităţile locale pot efectua din bugetele proprii, pentru imobilele trecute în administrarea lor, cheltuieli pentru întreţinerea şi funcţionarea lor, precum şi cheltuieli de natura investiţiilor. 31. La articolul 112, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:(4) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare judeţene, casele corpului didactic, centrul naţional de excelenţă, centrele recreative şi de divertisment, Palatul Naţional al Copiilor, precum şi alte unităţi din subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale, ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare judeţene şi prin consiliile de administraţie ale acestor unităţi. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităţilor şi instituţiilor respective şi sunt administrate de acestea. 32. La articolul 112, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4¹), cu următorul cuprins: (4¹) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea palatele şi cluburile elevilor, cluburile sportive şcolare, ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare judeţene şi prin consiliile de administraţie ale acestor unităţi. Acestea pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale, la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului. 33. La articolul 112, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:(6) Schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se poate face de către autorităţile administraţiei publice locale numai cu avizul conform al ministrului educaţiei naţionale. Procedura elaborării avizului conform şi condiţiile necesare acordării acestuia se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 34. Articolul 114 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 114 (1) Prezentul titlu reglementează structura, funcţiile din domeniul didactic, organizarea şi funcţionarea învăţământului superior din România.(2) Învăţământul superior este organizat în universităţi, academii de studii, institute, şcoli de studii superioare şi altele asemenea, denumite în continuare instituţii de învăţământ superior sau universităţi.(3) Instituţiile de învăţământ superior sunt organizaţii furnizoare de educaţie care desfăşoară activităţi de învăţământ pe bază de programe de studii autorizate şi, după caz, acreditate, în condiţiile legii, de formare iniţială şi continuă de nivel universitar, programe ce funcţionează pe principiul calităţii necesar pentru satisfacerea încrederii beneficiarilor direcţi şi indirecţi din societate.(4) Instituţiile de învăţământ superior pot fi de stat, particulare sau confesionale. Aceste instituţii au personalitate juridică, au caracter nonprofit şi sunt apolitice.(5) Instituţiile de învăţământ superior sunt persoane juridice de drept public sau, după caz, persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică. 35. La articolul 119, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:(4) În temeiul principiului autonomiei universitare, instituţiile de învăţământ superior de stat au dreptul să stabilească şi să încaseze sumele reprezentând contravaloarea serviciilor de şcolarizare pentru persoanele înmatriculate la studii şi care au beneficiat anterior gratuit de şcolarizare în cadrul unui alt program de studii universitare în cadrul aceluiaşi ciclu de studii universitare finanţate de la bugetul de stat. 36. La articolul 122, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) Iniţiativa înfiinţării instituţiei de învăţământ superior de stat aparţine Guvernului. Iniţiativa şi resursele financiare şi materiale necesare înfiinţării instituţiei de învăţământ superior particular şi confesional aparţin unei persoane fizice, unui grup de persoane fizice, unei fundaţii, unei asociaţii sau unui cult religios ori altui furnizor de educaţie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator. 37. La articolul 122, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:(4) Persoanele fizice sau grupul de persoane fizice, precum şi persoanele juridice care au avut iniţiativa înfiinţării instituţiei de învăţământ particular şi confesional particular, finalizată prin acreditarea acesteia, îşi păstrează calitatea de fondatori. 38. La articolul 129, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa, singure sau prin asociere, societăţi, fundaţii, asociaţii, unităţi de învăţământ preuniversitar, cu aprobarea senatului universitar, conform prevederilor legale. Condiţia ca acestea să se înfiinţeze este aceea ca ele să contribuie la creşterea performanţelor instituţiei şi să nu influenţeze negativ în niciun fel activităţile de învăţământ, cercetare şi consultanţă. 39. La articolul 138, după alineatul (5) se introduc două noi alineate , alineatele (6) şi (7), cu următorul cuprins:(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, Ministerul Educaţiei Naţionale poate aproba universităţilor/instituţiilor de învăţământ superior un număr suplimentar de locuri - în limita a 10% din capacitatea de şcolarizare stabilită de ARACIS pentru programul de studii solicitat - destinat şcolarizării cetăţenilor europeni şi din state terţe sau pentru mobilităţi academice ale studenţilor în baza acordurilor guvernamentale, universitare sau unor programe speciale aprobate, în condiţiile legii. Universitatea/Instituţia de învăţământ superior are obligaţia de a informa ARACIS despre suplimentarea de locuri primită.(7) Înmatricularea pe locurile prevăzute la alin. (6) se poate realiza până cel târziu la sfârşitul semestrului întâi al anului universitar în curs la data aprobării. 40. La articolul 140, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:(4) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza, de regulă, la forma de învăţământ cu frecvenţă. 41. La articolul 140, după alineatul (4) se introduc două noi alineate , alineatele (4¹) şi (4²), cu următorul cuprins: (4¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (4) programele de studii universitare de doctorat se pot organiza şi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă. (4²) Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligaţiile referitoare la frecvenţă şi frecvenţă redusă sunt stabilite de către conducerea universităţii la propunerea Consiliului Studiilor Doctorale, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Granturile multianuale aferente studiilor universitare de doctorat la forma cu frecvenţă redusă nu includ cuantumul burselor individuale. 42. La articolul 142, după alineatul (6) se introduc trei noi alineate , alineatele (6¹), (6²) şi (6³), cu următorul cuprins: (6¹) Persoana care a beneficiat gratuit de şcolarizare în cadrul unui program de studii universitare finanţate de la bugetul de stat are, în condiţiile legii, dreptul de a urma un alt program de studii universitare în cadrul aceluiaşi ciclu de studii universitare:a)în regim cu taxă, dacă instituţia de învăţământ superior de stat organizează programul şi în acest mod; b)în regim gratuit, cu finanţare de la bugetul de stat, în condiţiile în care persoana achită contravaloarea serviciilor de şcolarizare de care a beneficiat anterior cu finanţare de la bugetul de stat, integral sau parţial, în cazurile în care programul de studii la care a fost admis este organizat doar cu finanţare integrală de la buget. (6²) Încasarea sumei reprezentând contravaloarea serviciilor de şcolarizare se realizează de către instituţia de învăţământ superior de stat care a asigurat şcolarizarea, aceasta având totodată dreptul de a stabili ca plata efectivă a sumei să se realizeze şi în tranşe/rate. Sumele încasate se fac venit la bugetul de stat. (6³) Cu ocazia înmatriculării persoana prevăzută la alin. (6¹) prezintă dovada ca a efectuat/efectuează plata prevăzută la alin. (6²). 43. La articolul 142, după alineatul (7) se introduc trei noi alineate , alineatele (7¹), (7²) şi (7³), cu următorul cuprins: (7¹) Calitatea de student, respectiv student-doctorand se menţine inclusiv pe perioada mobilităţilor interne şi internaţionale. În cazul mobilităţilor academice internaţionale ale studenţilor care vin să studieze pe cont propriu valutar recunoaşterea creditelor transferabile se realizează de către instituţiile de învăţământ superior, în temeiul autonomiei universitare. (7²) Recunoaşterea creditelor transferabile în cazul mobilităţilor academice internaţionale se poate realiza de către instituţiile de învăţământ superior numai pentru persoana care dovedeşte calitatea de student cu documente relevante emise de către instituţia de învăţământ superior pe care a frecventato. (7³) Condiţiile şi modul în care se realizează mobilitatea academică se stabilesc printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 44. La articolul 164, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: (1¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), studenţii-doctoranzi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă nu au obligaţia de a fi încadraţi de către IOSUD ca asistenţi de cercetare sau asistenţi universitari, pe perioadă determinată. 45. La articolul 171, după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins: c)programe postuniversitare de perfecţionare. 46. La articolul 173, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(1) Pot organiza programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă şi programe postuniversitare de perfecţionare toate acele instituţii de învăţământ superior care au acreditate cel puţin programe de studii universitare de licenţă şi masterat în domeniul ştiinţific respectiv.(2) Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională şi programele postuniversitare de perfecţionare ale instituţiilor de învăţământ superior acreditate se desfăşoară în baza unui regulament propriu de organizare şi desfăşurare, aprobat de senatul universitar, în conformitate cu legislaţia în vigoare. 47. La articolul 173, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5¹), cu următorul cuprins: (5¹) Au dreptul să participe la programe postuniversitare de perfecţionare absolvenţii care deţin diplomă de absolvire a învăţământului superior de scurtă durată sau diplomă de licenţă ori echivalentă. 48. La articolul 173, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:(7) La finalizarea programelor postuniversitare de perfecţionare, instituţia organizatoare eliberează un certificat de absolvire. 49. La articolul 207, după alineatul (2) se introduc două noi alineate , alineatele (2¹) şi (2²), cu următorul cuprins: (2¹) Funcţiile de conducere prevăzute la alin. (2) reprezintă funcţii în domeniul didactic a căror desfăşurare nu presupune prerogative de putere publică. (2²) Funcţiile prevăzute la alin. (2) nu sunt funcţii publice de autoritate, activităţile din domeniul didactic specifice care se derulează prin intermediul acestora sunt, în principal, următoarele: a)îndeplinirea misiunii instituţiei de învăţământ superior de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate; b)organizarea derulării programelor de studii al căror element central este asigurarea calităţii în scopul dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a individului şi a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socioeconomic; c)organizarea procesului de obţinere a calificărilor corelate cu nevoile identificate pe piaţa muncii; d)gestionarea eficientă a activităţilor de învăţământ, cercetare, producţie sau transfer cognitiv şi tehnologic; e)realizarea şi implementarea de proiecte finanţate din surse interne sau externe universităţii; f)sprijinirea, în mod, adecvat a membrilor comunităţii universitare; g)derularea de acţiuni privind cooperarea internaţională a instituţiei de învăţământ superior; h)asigurarea libertăţii academice a personalului didactic, didactic auxiliar şi de cercetare, precum şi a drepturilor şi libertăţilor studenţilor; i)respectarea autonomiei universitare, a transparenţei deciziilor şi activităţilor, a echităţii şi eticii universitare; j)asigurarea şi gestionarea resurselor materiale şi umane, cu respectarea regimului juridic al conflictelor de interese şi a legislaţiei în vigoare; k)asigurarea, la nivelul instituţiei de învăţământ superior, a condiţiilor necesare desfăşurării activităţii de cercetare ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, prin creaţie individuală şi colectivă, în domeniul ştiinţelor, al ştiinţelor inginereşti, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanţelor şi dezvoltării fizice şi sportive, precum şi valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora în vederea producerii, transmiterii şi valorificării cunoaşterii. 50. La articolul 211, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:(6) Consiliul de administraţie al universităţilor de stat este format din rector, prorectorii, decanii, directorul general administrativ şi un reprezentant al studenţilor. În cadrul universităţilor unde salariaţii sunt organizaţi în sindicat, un reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la şedinţele consiliului de administraţie. 51. La articolul 213, alineatele (4) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 4 ani. Pentru studenţi, durata mandatului se reglementează prin Carta universitară. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ........(7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete. 52. La articolul 214, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) În cazul vacantării unui loc în funcţiile de conducere, se procedează la alegeri parţiale, în cazul directorului de departament, sau se organizează concurs public, potrivit Cartei universitare, în termen de maximum 3 luni de la data vacantării. Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevăzute la art. 209 alin. (1), stabilită cu ocazia alegerilor generale, se menţine valabilă. 53. La articolul 227 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)fondate din iniţiativa şi cu resursele materiale şi financiare ale unei persoane fizice, ale unui grup de persoane fizice, ale unei fundaţii sau asociaţii, ale unui cult religios ori ale unui alt furnizor de educaţie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi; 54. La articolul 227, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) Structurile universităţilor particulare şi confesionale particulare, atribuţiile, durata mandatelor, precum şi alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitară, avizată de fondatori şi aprobată de senatul universitar. Deciziile în acest sens aparţin universităţii. 55. La articolul 227, după alineatul (3) se introduc două noi alineate , alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:(4) Deciziile universităţilor particulare şi confesionale particulare care privesc structurile şi funcţiile de conducere, atribuţiile şi durata mandatelor, precum şi alte considerente legate de statutul acestora pot fi desfiinţate prin hotărâri ale instanţelor judecătoreşti.(5) Prin Carta universitară, universitatea îşi poate stabili funcţii onorifice, precum şi structuri consultative formate din reprezentanţi ai mediului economic şi personalităţi din mediul academic, cultural şi profesional extern. 56. La articolul 236 alineatul (1), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: b)finalizarea masterului didactic cu durata de 2 ani sau pregătirea în cadrul programelor de formare psihopedagogică de nivel I şi II realizată prin departamentele de specialitate din cadrul instituţiilor de învăţământ superior; c)stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, de regulă sub coordonarea unui profesor mentor. 57. La articolul 236, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educaţia antepreşcolară pentru funcţia de educator-puericultor, a celui din învăţământul preşcolar şi primar pentru funcţiile de educatoare/educator şi învăţătoare/învăţător se realizează prin liceele pedagogice, iar a maiştrilor-instructori şi a antrenorilor prin unităţi de învăţământ terţiar nonuniversitar. 58. La articolul 238, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru profesiunea didactică au obligaţia să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii. 59. La articolul 238, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate , alineatele (1¹), (1²) şi (1³), cu următorul cuprins: (1¹) Programele de formare psihopedagogică de nivel I şi II pot fi urmate pe parcursul studiilor universitare de licenţă, respectiv master sau în regim postuniversitar. (1²) Programele de formare psihopedagogică pentru funcţiile didactice de educator-puericultor, educatoare, învăţător, antrenor şi maistru-instructor se aprobă de Ministerul Educaţiei Naţionale şi se desfăşoară în liceele cu profil pedagogic. Pentru absolvenţii liceelor pedagogice şi colegiilor universitare de institutori se consideră îndeplinită condiţia de formare psihopedagogică de nivel I. (1³) Absolvenţilor care au finalizat cu diplomă de licenţă/absolvire studii universitare de lungă sau scurtă durată până în anul 2005 li se consideră îndeplinită condiţia de formare psihopedagogică de nivel I şi II, dacă prin foaia matricolă fac dovada parcurgerii disciplinelor: psihologie şcolară, pedagogie, metodica predării specialităţii şi practică pedagogică la specialitatea înscrisă pe diploma de licenţă/absolvire. 60. La articolul 238, alineatele (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(6) Pregătirea psihopedagogică se finalizează prin obţinerea diplomei de master didactic ori a certificatului de absolvire a programelor de formare psihopedagogică.(7) Planurile de învăţământ ale studiilor universitare de licenţă în specialitatea pedagogia învăţământului primar şi preşcolar sunt elaborate pe baza standardelor profesionale stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale. Pentru absolvenţii studiilor universitare de licenţă în specialitatea pedagogia învăţământului primar şi preşcolar se consideră îndeplinită condiţia de formare psihopedagogică de nivel I. 61. La articolul 239, alineatele (1) , (2) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(1) Efectuarea stagiului practic prevăzut la art. 236 alin. (1) lit. c) este condiţionată de obţinerea diplomei de licenţă şi a diplomei de master didactic sau a certificatului de absolvire a programului de formare psihopedagogică de nivel I ori II.(2) Pregătirea practică din cadrul masterului didactic sau al programelor de formare psihopedagogică se realizează în baza unor acorduri-cadru încheiate între unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială şi inspectoratele şcolare. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ........(5) Pregătirea practică din cadrul masterului didactic sau al programelor de formare psihopedagogică se poate derula sub forma unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene - componenta dedicată formării iniţiale a profesorilor - perioadă certificată prin documentul Europass Mobilitate. 62. La articolul 240, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Ocuparea unei funcţii didactice pentru perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar se realizează prin concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate. 63. La articolul 247, literele b) , c) , d) , f) şi k) se modifică şi vor avea următorul cuprins: b)în învăţământul preşcolar: educator/educatoare, institutor/institutoare, profesor pentru învăţământ preşcolar - se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii; în instituţiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se normează pe ture; c)în învăţământul primar: învăţător/învăţătoare, institutor/institutoare, profesor pentru învăţământ primar - se normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi; d)în învăţământul gimnazial, profesional, liceal şi terţiar nonuniversitar: profesor, profesor de instruire practică, maistru-instructor; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ........ f)în învăţământul special şi în comisiile de expertiză complexă: educatoare/educator, educatoare/educator de sprijin, învăţător-educator, învăţător itinerant şi de sprijin, învăţător, maistru-instructor, institutor, profesor itinerant şi de sprijin, profesor educator, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog şcolar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog, logoped, profesor de psihodiagnoză şi kinetoterapeut - se normează câte un post la fiecare grupă/clasă; profesor, profesor de educaţie specială şi profesor preparator nevăzător; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ........ k)pentru realizarea de activităţi extraşcolare: învăţător/învăţătoare, institutor/institutoare, profesor pentru învăţământ primar, profesor, maistru-instructor, antrenor, profesor-antrenor; 64. La articolul 247, literele b^1) şi c^1) se abrogă. 65. La articolul 248, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Pentru ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la art. 247 este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, de regulă sub îndrumarea unui profesor mentor, şi trebuie îndeplinite următoarele condiţii minime de studii:a)pentru ocuparea funcţiilor didactice de educator-puericultor, educator/educatoare, învăţător/învăţătoare - absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente, cu specializarea corespunzătoare fiecărei funcţii didactice; b)pentru ocuparea funcţiei didactice de maistru-instructor - absolvirea cu examen de diplomă a unei şcoli postliceale/unui colegiu din învăţământul terţiar nonuniversitar/unei şcoli de maiştri în domeniu şi absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I sau îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 238 alin. (1²); c)pentru ocuparea funcţiei de institutor/institutoare - absolvirea cu examen de diplomă a colegiului universitar pedagogic, a liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente, urmată de absolvirea cu diplomă a unei instituţii de învăţământ superior de scurtă durată ori absolvirea cu diplomă de licenţă sau de absolvire, urmată de un curs în domeniul psihopedagogic şi metodic specific; d)pentru ocuparea funcţiei de profesor pentru învăţământ preşcolar - absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării «Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar» sau absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic cu specializările «educatoare» şi «educatoare/învăţător» ori a colegiului universitar de institutori sau a altor şcoli echivalente şi absolvirea unei instituţii de învăţământ superior cu diplomă de licenţă; e)pentru ocuparea funcţiei de profesor pentru învăţământ primar - absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării «Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar» sau absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic cu specializările «învăţător» şi «educatoare/învăţător» ori a colegiului universitar de institutori sau a altor şcoli echivalente şi absolvirea unei instituţii de învăţământ superior cu diplomă de licenţă; f)pentru ocuparea funcţiilor de profesor în învăţământul gimnazial sau profesional, profesor de instruire practică, profesor în palatele şi cluburile elevilor, profesor-antrenor în cluburile sportive şcolare, profesor documentarist - absolvirea cu examen de licenţă ori examen de absolvire a unei instituţii de învăţământ superior sau a unui colegiu pedagogic în profilul postului sau absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licenţă sau a ciclului II de studii universitare de masterat în profilul postului, cu condiţia finalizării cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I ori a îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 238 alin. (1²) sau alin. (7); g)pentru ocuparea funcţiilor de profesor în învăţământul liceal şi terţiar nonuniversitar - absolvirea cu examen de licenţă a unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată sau echivalentă acesteia în profilul postului ori absolvirea cu diplomă a ciclului II de studii universitare de masterat în profilul postului, cu condiţia finalizării cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I şi de nivel II sau îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 238 alin. (1²) sau alin. (7) şi finalizarea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel II. 66. La articolul 248, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: (1¹) Ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g) se poate realiza şi în condiţiile efectuării unui stagiu practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, şi îndeplinirii cumulativ a următoarele condiţii minime de studii:a)absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă în profilul postului;b)absolvirea unui program de studii de master didactic cu durata de 2 ani. 67. La articolul 248, alineatul (3) se abrogă. 68. La articolul 248, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:(6) Pentru ocuparea funcţiei didactice de antrenor în cluburile sportive şcolare, în palatele şi în cluburile copiilor - absolvirea cu diplomă a unui liceu şi a unei şcoli de antrenori, şcoli postliceale ori a unui colegiu de învăţământ terţiar nonuniversitar sau superior de profil, cu specializarea în ramura de sport respectivă, şi absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I sau îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 238 alin. (1²). 69. La articolul 252, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:(7) La etapele de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer pentru soluţionarea restrângerii de activitate/pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ pot participa cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi cadre didactice titulare din învăţământul preuniversitar particular dacă se află în una dintre următoarele situaţii:a)sunt cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar particulare acreditate, în baza concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar de stat; b)sunt cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar particular acreditate/autorizate transferate/ pretransferate din învăţământul preuniversitar de stat; c)sunt cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar particular acreditate şi au obţinut nota/media de cel puţin 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar de stat în ultimii 6 ani. 70. La articolul 254, alineatele (3) , (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(3) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat cu personal didactic de predare încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată se organizează conform art. 89 alin. (1). Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat cu personal încadrat în regim de plata cu ora, cu personal didactic de predare asociat sau pensionat se organizează la nivelul unităţilor de învăţământ.(4) Încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic, vacantarea posturilor didactice/catedrelor, ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizarea concursurilor pe posturi didactice/catedre şi angajarea personalului didactic se realizează conform metodologiei-cadru prevăzute la art. 89.(5) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare pe perioadă nedeterminată sau determinată şi statutul acestora: vacante, rezervate. 71. La articolul 254 alineatul (8), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)probă practică sau inspecţie specială la clasă şi probă scrisă în cadrul concursului prevăzut la art. 89, la angajarea personalului didactic de predare cu contract individual de muncă, pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale; 72. La articolul 254, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (8¹), cu următorul cuprins: (8¹) Candidatul care solicită angajarea cu contract individual de muncă pe un post didactic/o catedră cu predare în altă limbă decât cea în care şi-a făcut studiile superioare susţine, în faţa unei comisii de specialitate, un test de cunoaştere a limbii în care urmează să facă predarea. 73. La articolul 254, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:(9) În învăţământul preuniversitar de stat inspectoratele şcolare organizează concursul pentru ocuparea posturilor didactice şi catedrelor, prevăzut la alin. 8 lit. a), conform statutului acestor posturi didactice şi catedre, stabilit în condiţiile alin. (5). În învăţământul preuniversitar particular concursul pentru ocuparea posturilor didactice şi catedrelor este organizat conform prevederilor art. 89 alin. (2). 74. La articolul 254, după alineatul (9) se introduc patru noi alineate , alineatele (9¹), (9²), (9³) şi (9⁴), cu următorul cuprins: (9¹) Unităţile de învăţământ preuniversitar organizează concursul prevăzut la alin. 8 lit. b), conform statutului acestor posturi didactice şi catedre, stabilit în condiţiile alin. (5). (9²) Subiectele pentru proba scrisă la concursul naţional organizat de inspectoratele şcolare se stabilesc de Ministerul Educaţiei Naţionale. Subiectele pentru concursurile organizate de unităţile de învăţământ particulare se stabilesc de către acestea, pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale. (9³) La concursul naţional organizat de inspectoratele şcolare, lucrările scrise pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământul preuniversitar se evaluează de comisii, pe specialităţi, în centre de evaluare stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale. (9⁴) Contestaţiile privind rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor didactice vacante/rezervate organizat de inspectoratul şcolar se adresează inspectoratului şi se soluţionează prin reevaluarea lucrărilor în cauză de către comisii, pe specialităţi, în centrele stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale. Din comisiile de soluţionare a contestaţiilor nu pot face parte persoanele care au asigurat corectarea la concurs a lucrărilor. Hotărârea acestor comisii este definitivă. 75. La articolul 254, alineatul (10) se modifică şi va avea următorul cuprins:(10) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ particular, care organizează concurs de ocupare a posturilor didactice, aprobă comisia de concurs. Din comisia de concurs compusă din cadre didactice face parte în mod obligatoriu şi un reprezentant al inspectoratului şcolar. În situaţia în care concursul se organizează în consorţii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local, judeţean sau interjudeţean comisiile sunt aprobate de consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ particulare respective. 76. La articolul 254, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (10¹), cu următorul cuprins: (10¹) Contestaţiile privind rezultatele concursului din învăţământul particular se adresează unităţii de învăţământ organizatoare. Comisia care le analizează este alcătuită din alţi membri decât cei care au corectat în concurs lucrările în cauză. Hotărârea comisiei de contestaţii este definitivă. 77. La articolul 254, alineatele (11) , (13) , (14) , (15) , (16) , (18) şi (19) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(11) În învăţământul preuniversitar de stat, validarea concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Angajarea pe post a personalului didactic cu contract individual de muncă se face de directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............(13) Candidaţii care au dobândit definitivarea în învăţământ, cadre didactice cu drept de practică, şi au ocupat un post didactic vacant, prin concurs naţional, organizat în condiţiile metodologiei prevăzute la art. 89, sunt titulari în învăţământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general, directorul unităţii de învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.(14) Pentru candidaţii care nu au dobândit definitivarea în învăţământ, cadre didactice debutante, şi au ocupat un post didactic vacant, prin concurs naţional, organizat în condiţiile metodologiei prevăzute la art. 89, directorul unităţii de învăţământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar. În situaţia în care aceşti candidaţi promovează examenul pentru definitivarea în învăţământ, consiliul de administraţie modifică durata contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată.(15) Candidaţii care au ocupat prin concurs naţional, în condiţiile metodologiei, un post didactic/o catedră vacant(ă) publicat(ă) pentru angajare pe perioadă determinată sau un post didactic/o catedră rezervat(ă), pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general, încheie contract individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar, respectiv până la revenirea titularului pe post, cu directorul unităţii de învăţământ. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ poate decide prelungirea contractului individual de muncă şi în anul şcolar următor, în condiţiile prevăzute de metodologia-cadru prevăzută la art. 89 alin. (1).(16) Cadrele didactice asociate şi pensionate care au ocupat un post didactic/o catedră vacant(ă)/rezervat(ă) prin concursul prevăzut la alin. (8) lit. b) încheie contract individual de muncă în regim de plata cu ora cu directorul unităţii de învăţământ. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............(18) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar participă cu statut de observator la toate etapele de organizare şi desfăşurare a concursurilor organizate de inspectoratul şcolar sau de unităţile de învăţământ.(19) Posturile didactice/catedrele rămase neocupate prin concurs sau vacantate în timpul anului şcolar se ocupă pe perioadă determinată, prin detaşare, prin plata cu ora, până la sfârşitul anului şcolar ori până la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei. În situaţia în care posturile didactice nu pot fi astfel ocupate până la începerea cursurilor, inspectoratele şcolare organizează, la nivel judeţean, concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată a personalului didactic calificat. În mod excepţional, până la începerea cursurilor, inspectoratele şcolare pot organiza testări prin interviu şi lucrare scrisă, în profilul postului solicitat, în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată a personalului fără studii corespunzătoare postului. 78. La articolul 254, după alineatul (19) se introduce un nou alineat, alineatul (19¹), cu următorul cuprins: (19¹) Posturile didactice/catedrele vacantate pe parcursul anului şcolar se ocupă la nivelul unităţii de învăţământ conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 79. La articolul 257, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(2) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct se organizează de către inspectoratul şcolar.(3) În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management administrativ-financiar cu primarul/ primarul de sector al unităţii administrativ-teritoriale, respectiv preşedintele consiliului judeţean pe raza căruia se află unitatea de învăţământ. 80. La articolul 258, alineatele (1) , (3) , (4) , (5) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(1) Inspectoratul şcolar numeşte comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director, respectiv de director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar, unităţii conexe a învăţământului preuniversitar, unităţii de învăţământ pentru activităţi extraşcolare. Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct este formată din 5-7 membri, din care un reprezentant al inspectoratului şcolar/al municipiului Bucureşti, cadre didactice şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale propuşi de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ pentru care se organizează concurs. În cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct sunt incluşi, în calitate de membri, în locul reprezentaţilor autorităţilor publice locale, delegaţi ai ministerului de resort. În cazul Palatului Naţional al Copiilor, în comisia de concurs este numit un inspector de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. La concursul pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct participă de drept reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar şi un reprezentant al părinţilor, cu statut de observatori. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............(3) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar validează rezultatele concursului de ocupare a funcţiilor de director/director adjunct şi soluţionează eventualele contestaţii.(4) Modelul-cadru al contractului de management administrativ-financiar este stabilit prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.(5) Directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar/al municipiului Bucureşti, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului/directorului adjunct al unităţii de învăţământ. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............(7) În cazul vacantării funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului, prin decizia inspectorului şcolar general, cu avizul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu acordul scris al persoanelor solicitate. 81. La articolul 258, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:(8) Inspectorul şcolar general emite decizia de numire în funcţia de director, respectiv de director adjunct. 82. La articolul 262 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins: d)activităţi de dirigenţie. 83. La articolul 262 alineatul (3), literele a) , b) , d) , e) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: a)un post de educator/educatoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru învăţământul preşcolar pentru fiecare grupă cu program normal, constituită în educaţia timpurie; b)un post de învăţător/învăţătoare sau de institutor/ institutoare ori de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ d)24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori; e)pentru personalul didactic din învăţământul special, norma didactică se stabileşte astfel: învăţători şi profesori la predare - 16 ore pe săptămână; învăţător-educator, institutor-educator, profesor-educator, maistru-instructor şi profesor pentru instruire practică - 20 de ore pe săptămână; f)un post pentru personalul didactic din învăţământul special integrat, pentru cel din centrele logopedice interşcolare, pentru personalul didactic itinerant şi de sprijin, pentru personalul didactic din învăţământul special preşcolar, pentru profesori care efectuează terapiile specifice, profesori pentru cultura fizică medicală, kinetoterapie, educaţia psihomotrică şi altele, în funcţie de tipul şi gradul de deficienţă, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale; 84. La articolul 262, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:(4) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare prevăzută la alin. (3) lit. c), d) şi e) pentru personalul didactic de predare şi de instruire practică cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, şi cel din corpul profesorilor mentori se poate reduce cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului, cu încadrarea în bugetul aprobat. 85. La articolul 262, după alineatul (4) se introduc două noi alineate , alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:(5) Norma didactică se poate reduce ca urmare a solicitării cadrului didactic, adresată directorului şcolii.(6) Personalul didactic de predare şi de instruire practică, care beneficiază de reducerea normei didactice, poate avea dreptul la remunerarea activităţii în regim de plată cu ora sau cumul de norme, doar după efectuarea normei complete, prevăzute la alin. (3) lit. c), d) şi e). 86. La articolul 284, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control se pensionează pentru limită de vârstă, anticipat şi anticipat parţial, la data încheierii anului şcolar în care împlineşte vârsta standard de pensionare sau, după caz, în situaţia pensiei anticipate şi anticipate parţială, vârsta standard redusă cu cel mult 5 ani. 87. La articolului 284, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹) Prin derogare de la art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului didactic care se pensionează în condiţiile alin. (2), contractul individual de muncă încetează de drept la data comunicării deciziei de admitere a cererii de pensionare. 88. La articolul 284, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:(6) Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu titlul ştiinţific de doctor, care dovedeşte competenţă profesională deosebită, poate fi menţinut ca titular în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta standard de pensionare, anual, la cerere, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 89. La articolul 284, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:(8) Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar menţinut ca titular în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta standard de pensionare, prevăzută de legislaţia privind sistemul public de pensii, în condiţiile alin. (6) sau reîncadrat în funcţia de personal didactic, în condiţiile alin. (7), poate fi numit prin detaşare în interesul învăţământului în funcţii vacante de conducere sau de îndrumare şi control, neocupate prin concurs, în condiţiile legii. 90. La articolul 289, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care instituţiile de învăţământ superior nu pot acoperi normele cu titulari, pot hotărî menţinerea calităţii de titular în învăţământ şi/sau în cercetare, cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate, pe baza evaluării anuale a performanţelor academice, după o metodologie stabilită de senatul universitar. 91. Articolul 291 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 291(1) Personalul din învăţământul superior este format din personal didactic şi personal nedidactic.(2) Personalul didactic este format din personalul didactic de predare/cercetare, personal didactic auxiliar/cercetare din universităţi, biblioteci universitare şi biblioteci centrale universitare.(3) Prin personal didactic şi de cercetare, în sensul prezentei legi, se înţelege personalul care deţine, în mod legal, unul dintre titlurile universitare sau de cercetare prevăzute de prezenta lege, care aparţine unei instituţii de învăţământ superior şi care desfăşoară activităţi didactice şi/sau de cercetare.(4) În raport cu relaţiile de muncă stabilite cu instituţia de învăţământ superior, personalul didactic poate fi: titular sau asociat. În raport cu participarea la procesul didactic şi cu gradul de pregătire profesională, personalul didactic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar.(5) Prin personal didactic titular se înţelege personalul didactic care ocupă o funcţie didactică într-o universitate, obţinută prin concurs, pe o perioadă nedeterminată, precum şi personalul didactic menţinut conform prevederilor art. 289 alin. (6), în condiţiile legii. Personal didactic titular este şi personalul didactic care beneficiază de rezervare de post, în condiţiile legii. Cadrele didactice şi de cercetare angajate pe perioadă determinată au statut de cadru didactic şi de cercetare asociat. (6) Calitatea de titular există numai în raport cu o singură instituţie de învăţământ superior sau cu o singură instituţie de cercetare-dezvoltare; când un cadru didactic desfăşoară activităţi didactice sau de cercetare ştiinţifică în mai multe instituţii de învăţământ superior ori de cercetare-dezvoltare, calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele, iar în celelalte, calitatea este de cadru didactic sau de cercetător asociat.(7) Funcţiilor de cercetare-dezvoltare din universităţi şi personalului care le ocupă li se aplică prevederile Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.
(8) În cazul desfiinţării unei unităţi de învăţământ superior de stat, personalul astfel disponibilizat beneficiază de salarii compensatorii, conform legislaţiei în vigoare. 92. La articolul 303, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:(4) Contractele de muncă ale personalului didactic şi de cercetare includ asumarea de către angajat a unor standarde minimale ale rezultatelor activităţilor didactice şi de cercetare, aprobate de către senatul universitar, şi clauze privind sancţionarea angajatului în condiţiile neîndeplinirii acestor standarde minimale, în conformitate cu legislaţia în vigoare. 93. La articolul 304, după alineatul 16 se introduc două noi alineate , alineatele (17) şi (18), cu următorul cuprins:(17) Personalul din învăţământul superior poate beneficia, în condiţiile legii, de drepturile conferite personalului din învăţământul preuniversitar prin art. 264 alin. (1), art. 268 alin. (1), art. 274 alin. (1), art. 276, art. 277 şi art. 278, pe baza aprobării senatului universitar.(18) Universităţile pot acorda din venituri proprii ajutoare pentru salariaţi. 94. La articolul 342, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:(4) Autoritatea Naţională pentru Calificări înfiinţează Centrul Naţional de Acreditare ca structură fără personalitate juridică cu scopul de a autoriza centrele de evaluare a competenţelor profesionale, precum şi pentru a acredita centre de evaluare şi organisme de evaluare. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului Naţional de Acreditare se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 95. La articolului 342, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:(5) Pentru realizarea autorizării şi acreditării prevăzute la alin. (4), Centrul Naţional de Acreditare foloseşte, în condiţiile legii, evaluatori externi care elaborează rapoarte de evaluare în acest scop. 96. La articolul 352, după alineatul (1) se introduc două noi alineate , alineatele (2) şi (3), cu următorul cuprins:(2) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (1), precum şi pentru facilitarea corelării sistemului de învăţământ cu piaţa muncii, se înfiinţează şi vor funcţiona, în toate instituţiile de învăţământ superior, centre de consiliere şi orientare în carieră pentru elevii din anii terminali, studenţi şi absolvenţi, în cadrul cărora vor funcţiona unităţi de analiză şi gestiune previzională a solicitărilor pieţei muncii. (3) Metodologia privind organizarea şi funcţionarea acestor centre se aprobă prin ordin al ministrului. 97. La anexă, după punctul 33 se introduce un nou punct, punctul 33¹, cu următorul cuprins: 33¹. Mobilitatea academică a studenţilor reprezintă dreptul studenţilor şi studenţilor-doctoranzi de a li se recunoaşte creditele transferabile dobândite, în condiţiile legii, la alte instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate. Mobilitatea academică a studenţilor poate fi internă sau internaţională şi, după caz, definitivă sau temporară. Mobilitatea definitivă se face după o procedură aprobată prin ordin al ministrului. Articolul II Articolul 1 din Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 12 decembrie 2013, se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 1 (1) Prezenta lege reglementează modalitatea de efectuare a stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, în scopul:a)asigurării tranziţiei absolvenţilor de învăţământ superior de la sistemul de educaţie la piaţa muncii; b)consolidării competenţelor şi abilităţilor profesionale pentru adaptarea la cerinţele practice şi exigenţele locului de muncă în vederea integrării în muncă; c)dobândirii de experienţă şi vechime în muncă; d)dobândirii de vechime în specialitate, după caz. (2) Durata perioadei de stagiu este de 6 luni, cu excepţia profesiilor pentru care există reglementări speciale.(3) Angajatorii care optează pentru organizarea de stagii pentru absolvenţii de învăţământ superior sunt obligaţi să respecte prevederile prezentei legi. Articolul III (1) Bunurile imobile preluate, conform Ordonanţei Guvernului nr. 16/2010 privind preluarea Centrului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Construcţiilor la Acţiuni Seismice şi Alunecări de Teren - CNRRS, aflat în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC, aflat în coordonarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin procedura comasării prin absorbţie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 183/2011, din administrarea sau, după caz, din proprietatea Centrului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Construcţiilor la Acţiuni Seismice şi Alunecări de Teren - CNRRS rămân în patrimoniul INCD URBAN-INCERC.
(2) Bunurile mobile primite, în mod gratuit cu titlu de donaţie, în perioada 2002-2008, în cadrul Proiectului JICA de Reducere a Riscului Seismic pentru Construcţiile din România finanţat de Agenţia de Cooperare Internaţională a Japoniei - JICA, se transmit de la URBAN-INCERC, cu titlu gratuit, în scopul desfăşurării activităţii de cercetare în domeniul evaluării riscului seismic, în patrimoniul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.(3) Regimul juridic al bunurilor prevăzute la alin. (2) este cel stabilit la momentul donaţiei.PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: Ministrul educaţiei naţionale, Remus Pricopie p. Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, Emil Florin Albotă, secretar de stat p. Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, Teodor Codrin Scutaru, secretar de stat Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Nicolae-Liviu Dragnea Ministrul finanţelor publice, Ioana-Maria Petrescu p. Ministrul delegat pentru buget, Gheorghe Gherghina, secretar de stat