Ordonanţa Nr.2 din 11.08.2021

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. VII.4 din Legea nr. 195/2021 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă. Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1
(1) Prezenta ordonanţă are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor, prin reducerea progresivă a eliminării prin depozitare a deşeurilor care pot fi reciclate sau valorificate şi introducerea de măsuri pentru prevenirea şi reducerea efectelor negative asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.
(2) Prevederile Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră respectate pentru depozitele de deşeuri, dacă sunt realizate cerinţele prezentei ordonanţe. Articolul 2
(1) Prezenta ordonanţă nu se aplică următoarelor activităţi:a)împrăştierea pe sol, în scopul ameliorării calităţii sau fertilizării, a nămolurilor de la staţiile de epurare orăşeneşti, a nămolurilor de dragare sau a altor tipuri de nămoluri similare; b)folosirea unor deşeuri inerte la lucrări de reamenajare/ restaurare, umplere sau pentru construcţii în depozite de deşeuri; c)depunerea nămolurilor de dragare, nepericuloase, de-a lungul malurilor râurilor din care au fost extrase.
(2) Prevederile prezentei ordonanţe nu se aplică deşeurilor din industriile extractive provenite din activităţi desfăşurate pe uscat, şi anume deşeurilor rezultate din activităţi de prospecţiune, extracţie, inclusiv în perioada de dezvoltare anterioară producţiei, tratare şi stocare a resurselor minerale, precum şi din exploatarea carierelor, prevăzute de art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive.
(3) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului decide prin autorizaţia de mediu exceptarea de la aplicarea prevederilor art. 8 alin. (4), art. 17 alin. (5), art. 24 şi 25, pct. 1.3, 2.1 şi 2.2 din anexa nr. 1, anexei nr. 2 şi pct. 2.2, 2.3 şi 2.4 din anexa nr. 3 pentru depozitele pentru deşeuri nepericuloase sau inerte situate în aşezări izolate şi numai dacă depozitul este destinat eliminării deşeurilor generate într-o localitate izolată, aşa cum este definită la art. 3 alin. (2) lit. m).
(4) Excepţiile prevăzute la alin. (3) nu se aplică în cazul anexei nr. 2, pct. 3.1, nivelul 3.
(5) Se exceptează depozitarea subterană, astfel cum este definită la art. 3 alin. (2) lit. d), de la aplicarea prevederilor pct. 1.1.2, 2.1 şi 2.2 din anexa nr. 1 şi ale pct. 2.1, 2.2 şi 2.4 din anexa nr. 3, cu respectarea art. 13 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive.
(6) Prevederile prezentei ordonanţe se aplică oricărui depozit definit conform art. 3 alin. (2) lit. b). Articolul 3
(1) Semnificaţiile termenilor „deşeu", „deşeuri periculoase", „deşeuri nepericuloase", „deşeuri municipale", „producător de deşeuri", „deţinător de deşeuri", „colectare separată", „valorificare", „pregătire pentru reutilizare", „reciclare", „eliminare" sunt cele precizate la art. 3 din Directiva 2008/98/CE.
(2) Definiţiile prevăzute la alin. (1) se completează cu următoarele:a)autoritatea administraţiei publice locale - consiliul local, consiliul judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în sensul prezentei ordonanţe; b)depozit - un amplasament pentru eliminarea finală a deşeurilor prin depozitare pe sol sau în subteran, inclusiv:– spaţii interne de depozitare a deşeurilor, respectiv depozite în care un producător de deşeuri execută propria eliminare a deşeurilor la locul de producere; – o suprafaţă permanent amenajată, respectiv pentru o perioadă de peste un an, pentru stocarea temporară a deşeurilor,dar exclusiv:

c)depozit existent - depozit care a început să funcţioneze înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe; d)depozitare subterană - mod de stocare permanentă a deşeurilor într-o cavitate geologică adâncă, cum sunt minele de sare sau de potasiu; e)deşeuri biodegradabile - orice deşeuri care pot suferi o descompunere aerobă sau anaerobă, cum ar fi produsele alimentare, deşeurile de grădină, hârtia sau cartonul; f)deşeuri inerte - deşeuri care nu suferă nicio transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu ard ori nu reacţionează în niciun fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile şi nu afectează materialele cu care vin în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătăţii omului. Levigabilitatea totală şi conţinutul de poluanţi al deşeurilor, precum şi ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative şi, în special, să nu pericliteze calitatea apei de suprafaţă şi/sau subterane; g)deşeuri lichide - orice deşeuri în formă lichidă, dar exclusiv nămolurile; h)eluat - soluţia obţinută printr-un test de levigare a deşeurilor efectuat în laborator; i)fond pentru închiderea şi monitorizarea postînchidere a depozitului - suma de bani reprezentând echivalentul costurilor pentru execuţia tuturor activităţilor de închidere şi monitorizare postînchidere, stabilite prin proiectul tehnic de închidere, şi care se depune pe parcursul perioadei de activitate într-un cont aflat la dispoziţia Administraţia Fondului pentru Mediu; j)garanţie financiară de mediu - dovada pe care trebuie so prezinte titularul/operatorul depozitului la solicitarea autorizaţiei de mediu, care să ateste că are resursele financiare necesare pentru remedierea unor deficienţe de construcţie sau apărute în timpul operării ori în vederea despăgubirilor în caz de accidente determinate de activitatea depozitului; k)gaz de depozit - amestecul de compuşi în stare gazoasă generat de deşeurile depozitate; l)levigat - deşeu lichid care se scurge din deşeurile depozitate şi care provine din sau este conţinut într-un depozit de deşeuri; m)localitate izolată - o aşezare cu un număr de maximum 500 de locuitori şi cu maximum 5 locuitori/km², aflată la o distanţă de cel puţin 50 km faţă de cea mai apropiată aglomerare urbană cu minimum 250 de locuitori/km² sau având drumuri cu acces dificil până la cele mai apropiate aglomerări urbane, determinat de condiţii meteorologice aspre pe o perioadă semnificativă din cursul unui an; n)operatorul depozitului - orice persoană juridică învestită cu atribuţii şi responsabilităţi pentru administrarea unui depozit; această persoană juridică poate fi alta în perioada de funcţionare/utilizare a depozitului faţă de cea de la urmărirea postînchidere; o)solicitant - orice persoană care solicită un acord, o autorizaţie de mediu sau o autorizaţie integrată de mediu pentru depozitarea deşeurilor, conform prezentei ordonanţe; p)tratare - procesele fizice, termice, chimice şi/sau biologice, inclusiv sortarea, care schimbă caracteristicile deşeurilor pentru a reduce volumul sau natura periculoasă a acestora, pentru a facilita manevrarea lor sau pentru a creşte gradul de recuperare. Articolul 4Depozitele se clasifică în funcţie de natura deşeurilor depozitate astfel: a)depozite pentru deşeuri periculoase; b)depozite pentru deşeuri nepericuloase; c)depozite pentru deşeuri inerte. Articolul 5
(1) Planul naţional de gestionare a deşeurilor, denumit în continuare PNGD, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 942/2017, stabileşte măsuri referitoare la colectarea separată, reciclarea, compostarea, tratarea mecano-biologică, producerea de biogaz şi/sau reciclarea materialelor şi valorificarea energetică care să conducă la realizarea obiectivului de reducere a cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995.
(2) Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană cu privire la măsurile naţionale prevăzute la alin. (1). Articolul 6Deşeurile care nu se acceptă la depozitare într-un depozit sunt: a)deşeuri lichide; b)deşeuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, aşa cum sunt acestea definite conform dispoziţiei naţionale de transpunere a anexei III la Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive; c)deşeuri periculoase medicale sau alte deşeuri clinice periculoase de la unităţi medicale sau veterinare cu proprietatea HP 9, definită conform dispoziţiei naţionale de transpunere a anexei III la Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, precum şi alte substanţe chimice rezultate din cercetare, dezvoltare sau învăţământ care nu sunt identificate sau/şi sunt noi şi ale căror efecte negative asupra mediului sau sănătăţii umane nu sunt cunoscute, ca de exemplu reziduuri de laborator; d)toate tipurile de anvelope uzate, întregi sau tăiate, excluzând anvelopele folosite pentru construcţii într-un depozit; e)orice alt tip de deşeu care nu satisface criteriile de acceptare prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2; f)deşeurile care au fost colectate separat în vederea pregătirii pentru reutilizare şi a reciclării, în temeiul art. 11 alin. (1) şi art. 22 din Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, cu excepţia deşeurilor care provin din operaţiuni ulterioare de tratare a deşeurilor colectate separat pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat în privinţa mediului, în conformitate cu art. 4 din Directiva 2008/98/CE. Articolul 7
(1) Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului propune măsuri adecvate pentru promovarea reutilizării produselor şi activităţilor de pregătire a acestora pentru reutilizare, astfel încât începând cu anul 2030 să nu se mai accepte în depozite de deşeuri niciun deşeu care poate fi reciclat sau valorificat în alt fel, în special atunci când este vorba de deşeuri municipale, cu excepţia deşeurilor pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat în privinţa mediului, în conformitate cu art. 4 din Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive.
(2) Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului se asigură că planurile de gestionare a deşeurilor prevăzute de dispoziţiile naţionale de transpunere a art. 28 din Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive includ informaţii privind măsurile luate în conformitate cu alin. (1). Articolul 8
(1) În depozitele de deşeuri periculoase este permisă numai depozitarea deşeurilor periculoase ce îndeplinesc criteriile prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2.
(2) În depozitele de deşeuri nepericuloase este permisă depozitarea următoarelor deşeuri:a)deşeuri municipale, în conformitate cu alin. (6); b)deşeuri nepericuloase de orice altă origine, care satisfac criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitul pentru deşeuri nepericuloase prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2; c)deşeuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalentă cu a celor prevăzute la lit. b) şi care îndeplinesc criteriile relevante de acceptare prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2; aceste deşeuri periculoase nu se depozitează în amestec cu deşeurile biodegradabile nepericuloase.
(3) În depozitele de deşeuri inerte este permisă numai depozitarea deşeurilor inerte.
(4) Se interzice operatorilor depozitelor de deşeuri amestecarea deşeurilor în scopul de a satisface criteriile de acceptare la o anumită clasă de depozite.
(5) Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului adoptă măsurile necesare astfel încât, până în anul 2035, cantitatea totală, exprimată în tone, a deşeurilor municipale eliminate anual prin depozitare să fie redusă la 10% sau mai puţin din totalul deşeurilor municipale generate.
(6) Depozitarea deşeurilor, conform prevederilor alin. (1) şi (2), este permisă numai dacă deşeurile sunt supuse în prealabil unor operaţii de tratare fezabile tehnic şi care contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite în prezenta ordonanţă.
(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul deşeurilor inerte pentru care tratarea nu este posibilă din punct de vedere tehnic şi nici oricăror alte deşeuri pentru care tratarea nu contribuie la îndeplinirea obiectivelor prezentei ordonanţe, după cum este stabilit la art. 1, prin reducerea cantităţii de deşeuri sau a pericolelor pe care le prezintă pentru mediu sau sănătatea umană.
(8) Criteriile care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasă de depozit sunt stabilite prin Decizia 2003/33/CE a Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a unor criterii şi proceduri de admitere a deşeurilor în depozitele de deşeuri, în conformitate cu articolul 16 şi cu anexa II la Directiva 1999/31/CE, şi prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2.
(9) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului stabileşte prin actele de reglementare măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (6), astfel încât să fie atinse obiectivele prevăzute de dispoziţiile naţionale de transpunere a art. 11 din Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, în special în ceea ce priveşte ierarhia deşeurilor şi intensificarea pregătirii pentru reutilizare şi a reciclării. Articolul 9
(1) Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului poate să amâne cu până la 5 ani termenul stabilit pentru îndeplinirea obiectivului prevăzut la art. 8 alin. (5) dacă:a)au fost eliminate prin depozitare peste 60% din deşeurile sale municipale generate în 2013, potrivit datelor indicate în chestionarul comun al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, denumită în continuare OCDE, şi Eurostat; şi b)cel târziu cu 24 de luni înainte de expirarea termenului prevăzut la art. 8 alin. (5) informează Comisia Europeană cu privire la intenţia de amânare a termenului prevăzut la art. 8 alin. (5) şi prezintă un plan de punere în aplicare în conformitate cu anexa nr. 4.
(2) În termen de trei luni de la primirea planului prevăzut la alin. (1) lit. b), Comisia Europeană poate solicita revizuirea acestuia în situaţia în care consideră că planul nu respectă cerinţele din anexa nr. 4, iar autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului prezintă un plan revizuit în termen de trei luni de la primirea solicitării Comisiei Europene.
(3) În cazul amânării termenului stabilit, în conformitate cu prevederile alin. (1), autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului adoptă măsurile metodologice necesare pentru ca, până în 2035, cantitatea totală a deşeurilor municipale eliminate prin depozitare să fie redusă la 25% sau mai puţin din totalul deşeurilor municipale generate. Articolul 10
(1) Cerinţele şi măsurile operaţionale şi tehnice pentru depozitarea deşeurilor în scopul prevenirii sau reducerii cât de mult posibil a efectelor negative asupra mediului şi sănătăţii umane, generate de depozitarea deşeurilor, pe toată durata de exploatare a unui depozit, sunt cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004, cu modificările şi completările ulterioare, care se revizuieşte în funcţie de modificarea prevederilor legislative naţionale şi europene şi a condiţiilor tehnico-economice.
(2) Dispoziţiile normativului tehnic prevăzut la alin. (1) se aplică depozitelor de deşeuri inerte, nepericuloase şi periculoase pentru toate etapele de proiectare, construcţie, exploatare, închidere şi monitorizare postînchidere a unui depozit de deşeuri. Articolul 11
(1) Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să ţină seama de prevederile Planului naţional de gestionare a deşeurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 942/2017, precum şi de planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, pentru realizarea depozitelor de deşeuri municipale.
(2) Depozitele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie depozite de deşeuri municipale care deservesc cel puţin 150.000 de locuitori, având la bază abordarea regională a gestiunii deşeurilor.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale pot construi depozite de deşeuri municipale numai pe terenuri aflate în proprietatea lor şi pot delega operarea serviciului de depozitare unui operator economic.
(4) În situaţia în care depozitele deservesc mai multe unităţi administrativ-teritoriale, programul de funcţionare şi costurile operaţiilor de depozitare se stabilesc de comun acord cu toate autorităţile administraţiei publice locale implicate. Articolul 12
(1) Costurile aferente activităţii de depozitare se suportă de către producători şi deţinătorii de deşeuri.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale iau măsuri ca atât costurile prevăzute pentru construirea şi exploatarea unui depozit de deşeuri municipale, costurile estimate pentru închiderea şi monitorizarea postînchidere a depozitului, respectiv costurile pentru fondul de închidere, precum şi garanţia financiară de mediu să fie acoperite de tariful practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deşeu în acel depozit.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale iau măsurile necesare pentru ca operatorii de salubrizare care desfăşoară activităţi de colectare şi transport să depună aceste deşeuri conform contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare prin concesiune.
(4) Tarifele pentru activitatea de depozitare a deşeurilor trebuie să includă cheltuielile aferente tuturor operaţiilor de exploatare/operare, întreţinere a echipamentelor, închidere şi monitorizare postînchidere.
(5) Operatorii economici generatori de deşeuri provenite din industrie care operează propriile depozite trebuie să evidenţieze separat costurile prevăzute pentru organizarea, exploatarea, închiderea depozitului de deşeuri, monitorizarea postînchidere a acestuia, inclusiv costurile pentru garanţia financiară de mediu şi fondul de închidere, într-un format stabilit de agenţia judeţeană de protecţia mediului prin actul de reglementare.
(6) Operatorii depozitelor de deşeuri provenite din industrie care oferă servicii de depozitare pentru terţi vor lua măsuri ca atât costurile prevăzute pentru organizarea şi exploatarea depozitului, cât şi costurile estimate pentru închiderea şi monitorizarea postînchidere a depozitului, inclusiv costurile pentru garanţia financiară de mediu şi fondul de închidere, să fie acoperite de preţul practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deşeu în acel depozit. Articolul 13
(1) Solicitantul unei autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să facă dovada existenţei unei garanţii financiare de mediu, înainte de începerea operaţiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie, garanţie care este menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi monitorizare postînchidere a depozitului.
(2) Garanţia financiară de mediu este constituită înaintea începerii activităţii de depozitare, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, care constituie un fond specific, având ca destinaţie finanţarea proiectelor privind gestionarea deşeurilor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Mecanismul, prin care suma corespunzătoare cotei procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului de la operatorii/titularii depozitelor care au constituit garanţia financiară de mediu sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare rămâne la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu conform alin. (2), se stabileşte în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Prevederile alin. (1) nu se aplică depozitelor de deşeuri inerte.
(5) Constituirea garanţiei financiare de mediu nu exclude îndeplinirea obligaţiilor care revin operatorului/titularului privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţia de mediu/autorizaţia integrată de mediu. Articolul 14
(1) Operatorul/Titularul depozitului este obligat să constituie un fond pentru închiderea şi monitorizarea postînchidere a depozitului, denumit în continuare fond, de la momentul începerii activităţii de depozitare.
(2) Fondul prevăzut la alin. (1) se păstrează într-un cont purtător de dobândă, deschis la o bancă comercială, la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, cu excepţia cazului în care operatorul depozitului are calitatea de autoritate publică, situaţie în care se păstrează într-un cont deschis la unitatea de trezorerie şi contabilitate publică în a cărei rază acesta îşi are sediul social, iar dobânda obţinută constituie sursă suplimentară de alimentare a fondului.
(3) Mecanismul de constituire al fondului se realizează prin depunerea din momentul începerii activităţii de depozitare a sumei reprezentând cota-parte, proporţional repartizată trimestrial, din valoarea lucrărilor de închidere stabilite prin proiectul tehnic de închidere şi monitorizare postînchidere, astfel încât la epuizarea capacităţii/încetarea activităţii depozitului valoarea cumulată a acestei sume să corespundă costurilor totale determinate/stabilite prin proiectul de închidere şi monitorizare postînchidere.
(4) Suma corespunzătoare acestei cote este actualizată anual cu coeficientul de inflaţie comunicat de Institutul Naţional de Statistică, precum şi în cazul modificărilor survenite la proiectul iniţial, în vederea asigurării unui înalt standard de siguranţă pentru mediu şi sănătate.
(5) Fondul pentru închiderea şi monitorizarea postînchidere a depozitului se alimentează trimestrial.
(6) Autorităţile administraţiei publice locale impun prin contractele de delegare a gestiunii încheiate cu titularii/operatorii depozitelor de deşeuri municipale constituirea fondului prevăzut la alin. (1).
(7) Pentru depozitele de deşeuri municipale, în cazul în care operatorul depozitului nu a constituit integral fondul, conform alin. (1), pentru două trimestre consecutiv, responsabilitatea privind constituirea acestuia revine autorităţilor administraţiei publice locale, cu obligativitatea recuperării acestor sume de la operatorul depozitului. Articolul 15
(1) Returnarea/Decontarea sumelor aferente lucrărilor de închidere intermediară/finală se face de către Administraţia Fondului pentru Mediu, pe baza situaţiilor de lucrări justificative, a proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor şi actelor de control întocmite de autorităţile administraţiei publice locale, corelate cu proiectul tehnic de închidere al depozitului şi monitorizare postînchidere.
(2) Operatorul depozitului de deşeuri va ţine cont, la stabilirea cuantumului sumelor necesare lucrărilor de închidere, dacă închiderea unei părţi din depozit este definitivă sau dacă la închiderea finală a întregului depozit vor fi necesare costuri suplimentare pentru închiderea şi reabilitarea întregului depozit, care să includă şi celule deja închise.
(3) Fondul prevăzut la art. 14 alin. (1) poate fi utilizat exclusiv pentru finanţarea lucrărilor de închidere intermediară/finală şi monitorizare postînchidere a depozitului.
(4) Titularul/Operatorul depozitului prezintă autorităţilor responsabile, la solicitarea acestora, situaţia la zi a acestui fond şi toate documentele care au stat la baza constituirii acestuia.
(5) Controlul constituirii, alimentării şi utilizării fondului se realizează trimestrial de către Garda Naţională de Mediu şi Administraţia Fondului de Mediu.
(6) Autorităţile administraţiei publice locale asigură transparenţa informaţiei privind costul depozitării deşeurilor municipale şi al oricăror informaţii privind realizarea depozitului de deşeuri.
(7) În situaţia în care perioada până la epuizarea capacităţii depozitului este mai mică de 12 luni, operatorul are obligaţia completării sumelor până la data încetării activităţii de depozitare.
(8) Revizuirea proiectului tehnic de închidere şi monitorizare postînchidere este obligatorie în toate situaţiile în care:a)poluarea produsă de depozit necesită revizuirea soluţiilor tehnice prevăzute în proiectul iniţial; b)schimbările celor mai bune tehnici disponibile fac posibilă reducerea impactului asupra mediului; c)siguranţa în exploatare a proceselor sau activităţilor impune utilizarea altor tehnici; d)prevederile unor noi reglementări legale o impun. Articolul 16
(1) Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului calculează dacă s-au îndeplinit obiectivele prevăzute la art. 8 alin. (5) şi la art. 9 alin. (1) astfel:a)greutatea deşeurilor municipale generate şi destinate eliminării în depozite de deşeuri se calculează într-un an calendaristic dat; b)greutatea deşeurilor rezultate din operaţiuni de tratare înainte de reciclare sau alte forme de valorificare a deşeurilor municipale, cum ar fi sortarea sau tratarea mecano-biologică, care sunt apoi eliminate în depozite de deşeuri, se include în cantitatea deşeurilor municipale declarate ca fiind eliminate în depozite de deşeuri; c)greutatea deşeurilor municipale care fac obiectul operaţiunilor de eliminare prin incinerare şi cantitatea deşeurilor produse în cadrul operaţiunilor de stabilizare a fracţiei biodegradabile a deşeurilor municipale pentru a fi ulterior eliminate în depozite de deşeuri se raportează în cadrul categoriei deşeurilor eliminate în depozite de deşeuri; d)greutatea deşeurilor produse în cadrul reciclării sau al altor operaţiuni de valorificare a deşeurilor municipale care sunt ulterior eliminate prin depozitare nu este inclusă în greutatea deşeurilor municipale declarate ca fiind eliminate prin depozitare.
(2) Pentru a asigura îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului instituie un sistem eficace de control al calităţii şi de trasabilitate a deşeurilor municipale eliminate prin depozitare, gestionat de Administraţia Fondului pentru Mediu, care conţine localizarea, istoricul cantităţilor şi al operaţiunilor de gestionare a deşeurilor municipale, precum colectarea, transportul, reciclarea şi, după caz, valorificarea, sortarea şi eliminarea prin identificare electronică, conform prevederilor referitoare la sistemul instituit în baza art. 11a alin. (3) din Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive.
(3) În situaţia în care deşeurile municipale sunt transferate într-un alt stat membru sau sunt exportate din Uniunea Europeană în scopul eliminării lor în depozite de deşeuri, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri, aceste deşeuri sunt incluse la calculul cantităţii de deşeuri eliminate în depozitele de deşeuri din România, în conformitate cu alin. (1). Capitolul IICerinţe specifice în cadrul procedurii de emitere a acordului şi autorizaţiei de mediu/autorizaţiei integrate de mediu pentru depozitele de deşeuri Articolul 17
(1) Reglementarea activităţii privind depozitarea deşeurilor se face prin emiterea acordului de mediu, cu respectarea prevederilor Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, a autorizaţiei de mediu, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau a autorizaţiei integrate de mediu, cu respectarea prevederilor Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Documentaţia care se înaintează autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii acordului de mediu, conţine, pe lângă cerinţele prevăzute în Legea nr. 292/2018, şi următoarele elemente specifice depozitelor de deşeuri:a)identitatea solicitantului şi a operatorului, atunci când sunt entităţi diferite; b)dovada că proiectul depozitului este în conformitate cu planul naţional de gestionare a deşeurilor şi cu planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, în cazul depozitelor pentru deşeuri municipale; c)descrierea tipului şi a cantităţii totale de deşeuri, în tone, care urmează să fie depozitate; d)capacitatea de depozitare, în metri cubi, propusă pe amplasament; e)descrierea amplasamentului, conform pct. 1.1.2 din anexa nr. 1, inclusiv gestiunea apelor, caracteristicile sale hidrogeologice şi geologice; aceste informaţii se vor asigura prin studii de specialitate întocmite conform prevederilor Legii nr. 292/2018; f)metodele propuse de prevenire şi reducere a poluării; g)planul de funcţionare propus; h)proiectul tehnic de închidere şi monitorizare postînchidere, care stabileşte şi costurile aferente lucrărilor de închidere şi monitorizare postînchidere; i)planul de intervenţie; j)în cazul în care este necesară evaluarea impactului asupra mediului conform prevederilor Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, titularul proiectului este obligat să completeze documentaţia de solicitare cu informaţiile prevăzute la alin. (2) al art. 11 din respectiva lege.
(3) Pentru emiterea acordului de mediu pentru un depozit trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:a)proiectul tehnic al depozitului să fie în conformitate cu prevederile de la anexa nr. 1 şi prevederile Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004, cu modificările şi completările ulterioare; b)gestionarea lucrărilor de construcţie a depozitului să se încredinţeze unei persoane fizice care este competentă tehnic şi să se asigure instruirea profesională şi tehnică a operatorilor şi personalului depozitului; c)construcţia depozitului să se realizeze astfel încât să poată fi aplicate măsurile necesare pentru a preveni accidentele şi a limita consecinţele lor.
(4) După finalizarea lucrărilor de construcţie a depozitului autoritatea competentă pentru protecţia mediului efectuează un control de specialitate pentru verificarea respectării tuturor cerinţelor impuse prin acordul de mediu.
(5) Autorizaţia de mediu/Autorizaţia integrată de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să conţină, în afara cerinţelor generale prevăzute de Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare, şi următoarele cerinţe specifice:a)clasa depozitului; b)lista cu tipurile de deşeuri care pot fi acceptate la depozitare, pentru fiecare clasă de depozit, conform criteriilor precizate la art. 8 alin. (8), şi cantitatea totală de deşeuri care este autorizată să fie depozitată în depozit; c)cerinţele pentru pregătirea depozitului, operaţiile de depozitare, procedurile de monitorizare şi control, inclusiv planuri de intervenţie în caz de accidente, precum şi planul şi operaţiile de închidere şi operaţiile de urmărire postînchidere, cu respectarea prevederilor art. 6, 8, 10, 12-14 şi 19-30, ale anexelor nr. 1, 2 şi 3 la prezenta ordonanţă şi ale Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004, cu modificările şi completările ulterioare; d)gestionarea depozitului să se încredinţeze unei persoane fizice care este competentă tehnic pentru conducerea lui şi să se asigure instruirea profesională şi tehnică a operatorilor şi personalului depozitului; e)depozitul să se exploateze astfel încât să se poată lua măsurile necesare pentru a preveni accidentele şi a limita consecinţele lor; f)obligaţia operatorului depozitului de a raporta anual autorităţii competente pentru protecţia mediului tipurile şi cantităţile de deşeuri eliminate şi rezultatele programului de monitorizare potrivit prevederilor art. 22-30 şi celor ale anexei nr. 3; g)autorizaţia de gospodărire a apelor emisă de autoritatea competentă; h)dovada constituirii garanţiei financiare de mediu; i)dovada deschiderii unui cont pentru constituirea fondului de închidere şi planificarea constituirii acestuia pe parcursul perioadei de operare. Articolul 18Agenţiile judeţene pentru protecţia mediului sau Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, după caz, transmit la cerere datele cuprinse în actele de reglementare emise pentru depozitele de deşeuri, precum şi în raportările stabilite prin prezenta ordonanţă Institutului Naţional de Statistică, respectiv forului european competent. Capitolul IIIProceduri de acceptare a deşeurilor în depozitul de deşeuri Articolul 19
(1) Operatorii depozitelor de deşeuri sunt obligaţi să respecte, la primirea deşeurilor în depozit, următoarele proceduri de recepţie:a)verificarea documentaţiei privind cantităţile şi caracteristicile deşeurilor, originea şi natura lor, inclusiv buletine de analiză, precum şi date privind identitatea producătorului/ generatorului sau a deţinătorului deşeurilor; b)inspecţia vizuală a deşeurilor la intrare şi la punctul de depozitare şi, după caz, verificarea conformităţii cu descrierea prezentată în documentaţia înaintată de deţinător, în conformitate cu procedura prevăzută la pct. 3.1 nivelul 3 din anexa nr. 2; c)păstrarea, cel puţin o lună, a probelor reprezentative prelevate pentru verificările impuse în conformitate cu prevederile pct. 3.1 nivelul 1 sau nivelul 2 din anexa nr. 2, precum şi înregistrarea rezultatelor determinărilor; d)păstrarea unui registru electronic cu înregistrările privind cantităţile, caracteristicile deşeurilor depozitate, originea şi natura, data livrării, identitatea producătorului, a deţinătorului sau, după caz, a colectorului, iar în cazul depozitelor de deşeuri periculoase, şi localizarea precisă a acestora în depozit.
(2) În mod obligatoriu, operatorul depozitului eliberează celui care predă deşeurile o confirmare scrisă a recepţiei fiecărei cantităţi livrate acceptate la depozit, care să conţină informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. d). Articolul 20
(1) La controlul efectuat de Garda Naţională de Mediu, operatorul depozitului este obligat să demonstreze cu documente că deşeurile au fost acceptate în conformitate cu condiţiile din autorizaţia de mediu/autorizaţia integrată de mediu şi că îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr. 2, pentru clasa de depozit respectivă.
(2) În situaţia în care deşeurile nu sunt acceptate într-un depozit, operatorul are obligaţia de a informa imediat autorităţile competente pentru protecţia mediului cu privire la refuzul de a accepta deşeurile. Articolul 21Pentru depozitele de deşeuri care au fost exceptate de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe în temeiul art. 2 alin. (3) şi (5), autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului ia măsurile necesare pentru a asigura: a)inspecţii vizuale sistematice ale deşeurilor la punctul de depozitare, pentru a se asigura de faptul că, în respectivul depozit de deşeuri, sunt acceptate numai deşeuri nepericuloase sau inerte şi b)ţinerea unui registru pentru cantităţile de deşeuri care sunt depozitate în depozitul de deşeuri respectiv. Capitolul IVProceduri de control şi urmărire în faza de exploatare a depozitului de deşeuri Art. 22 - (1) Operatorul depozitului este obligat să instituie un sistem de automonitorizare a depozitului de deşeuri şi să suporte costurile acestuia. Procedurile de control şi monitorizare în faza de exploatare a unui depozit de deşeuri cuprind: a)automonitorizarea tehnologică; b)automonitorizarea calităţii factorilor de mediu.
(2) Operatorii depozitelor prevăzute în anexa nr. 5 instituie sistemul de monitorizare conform programului stabilit de agenţia judeţeană pentru protecţia mediului prin acordul de mediu/ autorizaţia de mediu/autorizaţia integrală de mediu emis/emisă în vederea închiderii depozitelor de deşeuri. Articolul 23
(1) Automonitorizarea tehnologică constă în verificarea permanentă a stării şi funcţionării următoarelor amenajări şi dotări posibile din depozite:a)starea drumului de acces şi a drumurilor din incintă; b)starea impermeabilizării depozitului; c)funcţionarea sistemelor de drenaj; d)comportarea taluzurilor şi a digurilor; e)urmărirea anuală a gradului de tasare a zonelor deja acoperite; f)funcţionarea instalaţiilor de epurare a apelor uzate; g)funcţionarea instalaţiilor de captare şi ardere a gazelor de depozit; h)funcţionarea instalaţiilor de evacuare a apelor pluviale; i)starea altor utilaje şi instalaţii existente în cadrul depozitului.
(2) Automonitorizarea tehnologică are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin incendii şi explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de drenaj şi tasări inegale ale deşeurilor în corpul depozitului. Articolul 24
(1) Automonitorizarea calităţii factorilor de mediu pentru faza de exploatare se realizează potrivit procedurii de control şi urmărire a depozitelor de deşeuri prevăzute în anexa nr. 3 şi în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Determinările prevăzute în anexa nr. 3 şi în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se efectuează de laboratoare acreditate, conform Ordonanţei Guvernului nr. 23/2009 privind activitatea de acreditare a organismelor de evaluare a conformităţii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 256/2011, cu modificările şi completările ulterioare, iar rezultatele acestor determinări se păstrează într-un registru pe toată perioada de monitorizare. Articolul 25Operatorul depozitului este obligat să raporteze agenţiei judeţene pentru protecţia mediului şi comisariatului judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, după cum urmează: a)semestrial, datele înregistrate în urma monitorizării, pentru a demonstra conformitatea cu prevederile din autorizaţia de mediu/autorizaţia integrată de mediu, precum şi stadiul îndeplinirii măsurilor din programul pentru conformare, dacă este cazul; b)în maximum 12 ore de la constatare, orice efecte negative asupra mediului constatate prin programul de monitorizare. Articolul 26
(1) Operatorul depozitului de deşeuri este răspunzător financiar pentru prevenirea şi repararea prejudiciilor asupra mediului, aşa cum sunt definite la art. 2 pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările şi completările ulterioare, provocate de activităţile de administrare a depozitului de deşeuri, inclusiv în perioada de monitorizare postînchidere.
(2) În cazul producerii unor evenimente cu impact asupra mediului costurile de remediere sunt suportate de operatorul economic.
(3) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului aprobă sau respinge măsurile de remediere propuse de operator, în urma producerii unor evenimente cu impact asupra mediului.
(4) În cazul în care agenţia judeţeană pentru protecţia mediului respinge măsurile de remediere, operatorul depozitului are obligaţia transmiterii unor noi propuneri de măsuri în termen de 5 zile de la comunicarea respingerii. Capitolul VProceduri de închidere a depozitelor de deşeuri şi monitorizarea postînchidere a acestora Articolul 27
(1) Depozitul sau o secţiune a depozitului se închide astfel:a)când sunt îndeplinite condiţiile privind epuizarea perioadei de operare şi/sau capacitatea de depozitare, aşa cum sunt precizate acestea în autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu; b)la cererea operatorului depozitului şi emiterea actului de reglementare de către agenţia judeţeană pentru protecţia mediului; c)în urma deciziei agenţiei judeţene pentru protecţia mediului, pe baza notei de constatare a Gărzii Naţionale de Mediu.
(2) Închiderea depozitelor se realizează conform prevederilor alin. (1) şi ale Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Pentru depozitele de deşeuri precizate la art. 31 pot fi acceptate soluţii alternative de închidere, altele decât cele precizate prin Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004, cu modificările şi completările ulterioare, dacă prin proiectele de închidere şi monitorizare postînchidere reiese în mod clar că se asigură protecţia mediului şi sănătăţii populaţiei, inclusiv aspecte care privesc parametrii tehnico-economici, condiţii care asigură stabilitatea şi durabilitatea depozitului şi măsuri privind monitorizarea postînchidere, conform prevederilor prezentei ordonanţe. Articolul 28Etapele închiderii depozitului sau a unei părţi din depozit sunt următoarele: a)agenţia judeţeană pentru protecţia mediului evaluează toate rapoartele înaintate de operator conform art. 25 şi comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu efectuează o inspecţie finală a amplasamentului; b)agenţia judeţeană pentru protecţia mediului stabileşte obligaţiile de mediu la încetarea activităţii, inclusiv obligativitatea realizării proiectului tehnic de închidere; c)agenţia judeţeană pentru protecţia mediului emite actele de reglementare corespunzătoare, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 29Suprafeţele care au fost ocupate de depozite de deşeuri se înregistrează în registrul de cadastru şi se intabulează. Articolul 30
(1) Titularul/Operatorul depozitului este responsabil de întreţinerea, supravegherea, monitorizarea şi controlul postînchidere al depozitului, potrivit actului de reglementare emis de agenţia judeţeană pentru protecţia mediului în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care include şi planul de monitorizare postînchidere.
(2) Perioada de urmărire postînchidere stabilită de agenţia judeţeană pentru protecţia mediului este de minimum 30 de ani şi poate fi prelungită dacă se constată că depozitul nu este încă stabil şi/sau prezintă un risc potenţial pentru factorii de mediu.
(3) Monitorizarea postînchidere va fi efectuată conform procedurilor prevăzute în anexa nr. 3, iar rezultatele determinărilor efectuate sunt păstrate de operator într-un registru pe toată perioada de monitorizare.
(4) Operatorul depozitului este obligat să anunţe imediat agenţia judeţeană pentru protecţia mediului şi comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu în cazul producerii unor efecte negative asupra mediului şi să respecte măsurile stabilite pentru astfel de situaţii prin actul de reglementare aferent perioadei de monitorizare postînchidere. Capitolul VIDepozite existente Articolul 31Operatorii depozitelor prevăzute în anexa nr. 5 au obligaţia să le închidă, ca urmare a Hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18 octombrie 2018 (Cauza-301/17 Comisia Europeană/România) sau a altor proceduri declanşate de Comisia Europeană împotriva României. Articolul 32În situaţia în care depozitul în operare atinge pragul de 75% din capacitatea proiectată, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a lua măsuri pentru deschiderea unui depozit de deşeuri municipale. Capitolul VIIContravenţii Articolul 33
(1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:a)nerespectarea prevederilor art. 19 alin. (2) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei; b)nerespectarea oricăreia dintre prevederile art. 11 alin. (1) şi (2) de către autorităţile administraţiei publice locale, cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei; c)nerespectarea oricăreia dintre prevederile art. 19 alin. (1) lit. a)-d), ale art. 25 lit. a) şi ale art. 26 alin. (4) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei; d)neîndeplinirea prevederilor art. 12 alin. (5) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei; e)nerespectarea oricăreia dintre prevederile art. 20 alin. (1) şi (2) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei; f)nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (1) privind instituirea unui sistem de automonitorizare a depozitului de deşeuri de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei; g)nerespectarea oricăreia dintre prevederile art. 6 lit. a), b), c), d), e) şi f) de către operatorii depozitelor şi a oricăreia dintre prevederile art. 8 alin. (1)-(4) şi (6) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei; h)nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (1) şi a oricăreia dintre prevederile art. 14 alin. (1)-(7) de către operatorul/ titularul depozitului, cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei; i)nerespectarea prevederilor art. 30 alin. (3) şi a oricăreia dintre prevederile art. 40 lit. a)-c) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei; j)nerespectarea oricăreia dintre prevederile pct. 1.1.2.1.1 lit. a), b), c), d), e) şi f) din anexa nr. 1 de către autorităţile administraţiei publice locale, cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei; k)nerespectarea oricăreia dintre prevederile pct. 1.2.1. lit. a), b), a oricăreia dintre prevederile pct. 1.2.2 lit. a), b), c), d), e), f), g), h), i), j), k) sau l), ale pct. 1.2.3, a oricăreia dintre prevederile pct. 1.3.1, 1.3.2, 1.3.3, 1.3.4, 1.3.5, 1.3.6, 1.3.7, 1.3.8 sau 1.3.9, a oricăreia dintre prevederile pct. 2.1.1. lit. a), b), c) sau d), ale pct. 2.1.2, ale pct. 2.1.3 lit. a) sau b), ale pct. 2.1.4, a oricăreia dintre prevederile pct. 2.2.1, 2.2.2, 2.2.3, 2.2.4, 2.3.1, 2.3.2, 2.4.1, 2.4.2 sau 2.4.3, a oricăreia dintre prevederile pct. 2.5.1 lit. a), b), c), d), e) sau f), ale pct. 2.5.2 sau a oricăreia dintre prevederile pct. 2.6 lit. a), b), c) sau d) din anexa nr. 1 de către proiectanţii şi constructorii de depozite şi autorităţile administraţiei publice locale dacă acceptă proiecte de depozite de deşeuri care nu respectă prevederile prezentei ordonanţe, cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei; l)nerespectarea prevederilor art. 24 alin. (1), ale art. 25 lit. b), ale art. 30 alin. (4) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei.
(2) Nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (1) sau a oricăreia dintre prevederile art. 14 alin. (1)-(7) se sancţionează şi cu suspendarea desfăşurării activităţii până la restabilirea conformităţii cu cerinţele legale privind constituirea, alimentarea şi utilizarea garanţiei financiare de mediu şi a fondului pentru închiderea şi monitorizarea postînchidere a depozitului, ca sancţiune contravenţională complementară, de către autorităţile competente de inspecţie şi control prevăzute la art. 34. Articolul 34Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 33 se fac de către personalul împuternicit din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu sau/şi Administraţiei Fondului de Mediu, după caz, conform atribuţiilor stabilite conform Hotărârii Guvernului nr. 1.005/2012 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 35
(1) Contravenţiilor prevăzute la art. 33 alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prin derogare de la dispoziţiile art. 32 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii nu suspendă executarea sancţiunii contravenţionale complementare aplicate potrivit art. 33 alin. (2). Articolul 36
(1) Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului raportează Comisiei Europene, pentru fiecare an calendaristic, datele privind punerea în aplicare a art. 5, a art. 8 alin. (5) şi a art. 9 alin. (1) pe cale electronică, în termen de 18 luni de la sfârşitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele în formatul stabilit de Comisia Europeană, prin Decizia de punere în aplicare 2019/1.885/UE a Comisiei din 6 noiembrie 2019 de stabilire a normelor pentru calculul, verificarea şi raportarea datelor referitoare la depozitele de deşeuri municipale în conformitate cu Directiva 1999/31/CE a Consiliului şi de abrogare a Deciziei 2000/738/CE a Comisiei [notificată cu numărul C (2019) 7874], publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 290 din data de 11.11.2019.
(2) Prima perioadă de raportare referitoare la aplicarea prevederilor art. 8 alin. (5) şi ale art. 9 alin. (1) conţine date începând din anul 2020.
(3) Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului raportează punerea în aplicare a art. 5 alin. (1) până la 1 ianuarie 2025.
(4) Datele raportate potrivit alin. (1)-(3) sunt însoţite de un raport privind verificarea calităţii acestora. Articolul 37Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului stabileşte măsuri adecvate, instrumente economice şi modalităţile de stimulare pentru aplicarea ierarhiei deşeurilor conform dispoziţiei naţionale de transpunere a anexei a IVa la Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, cum ar fi: a)instrumentul economic „plăteşte pentru cât arunci", reglementat la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b)contribuţia pentru economia circulară reglementată la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 211/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; c)contribuţia reglementată la art. 9 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru neîndeplinirea obiectivului anual de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare, prevăzut în anexa nr. 6 din respectiva ordonanţă de urgenţă. Articolul 38Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă. Capitolul VIIIDispoziţii tranzitorii şi finale Articolul 39
(1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, orice trimitere la art. 32 din Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră a fi făcută la art. 33 din prezenta ordonanţă, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 10 mai 2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi orice trimitere la aceasta se consideră a fi făcută la prezenta ordonanţă.
(3) Actele administrative şi normative emise în baza Hotărârii Guvernului nr. 349/2005, cu modificările şi completările ulterioare, rămân valabile până la intrarea în vigoare a actelor normative şi administrative cu acelaşi obiect de reglementare care vor fi adoptate în temeiul prezentei ordonanţe.
(4) Modalitatea de implementare, funcţionare, operare, inclusiv specificaţiile tehnice ale sistemului prevăzut la art. 16 alin. (2), se reglementează prin hotărâre a Guvernului până la data de 1 ianuarie 2024 şi va lua în calcul actele de punere în aplicare sau de implementare pe care le va elabora Comisia Europeană cu referire la sistemul de trasabilitate.
(5) Raporturile sau situaţiile juridice născute sub reglementarea Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit. Articolul 40Pentru depozitele existente: a)garanţia financiară de mediu se constituie în termen de până la 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare prevăzut de lege, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau sub forma unei cotepărţi corespunzătoare din procentul de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, aferentă perioadei de operare rămase până la epuizarea capacităţii depozitului; b)în termen de până la 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe titularul/operatorul actualizează proiectul tehnic de închidere şi monitorizare postînchidere cu explicitarea/detalierea sumelor aferente fondului precizat la art. 14 alin. (1), inclusiv a unui grafic trimestrial privind completarea acestuia până la valoarea stabilită prin proiectul tehnic de închidere şi monitorizare postînchidere actualizat, pe care îl înaintează agenţiei judeţene pentru protecţia mediului, după avizarea favorabilă a acestuia de către Administraţia Fondului pentru Mediu; c)în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe se actualizează fondul prin completarea sumelor până la valoarea indicată prin graficul trimestrial privind constituirea fondului, ataşat proiectului tehnic de închidere şi monitorizare postînchidere. Articolul 41 Depozitele de deşeuri conforme existente continuă să funcţioneze până la epuizarea capacităţii proiectate, sub rezerva obţinerii vizei anuale, conform prevederilor art. 16 alin. (2¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Prezenta ordonanţă transpune prevederile Directivei 1999/31/CE a Consiliului din 29 aprilie 1999 privind depozitarea deşeurilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 182 din 16 iulie 1999, aşa cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1.882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 septembrie 2003, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 284 din 31 octombrie 2003, prin Regulamentul (CE) nr. 1.137/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 311 din 21 noiembrie 2008, şi prin Directiva (UE) 2018/850 a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 150 din 14 iunie 2018, excepţie Directiva 2011/97/UE a Consiliului din 5 decembrie 2011 de modificare a Directivei 1999/31/CE în ceea ce priveşte criteriile specifice de depozitare a mercurului metalic considerat deşeu, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 10 decembrie 2011. PRIM-MINISTRU FLORIN-VASILE CÎŢU Contrasemnează: Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Tánczos Barna Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila Zoltán Ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, Claudiu-Iulius-Gavril Năsui Ministrul energiei, Virgil-Daniel Popescu Ministrul sănătăţii, Ioana Mihăilă p. Ministrul afacerilor externe, Cornel Feruţă, secretar de stat Bucureşti, 11 august 2021. Nr. 2. ANEXA Nr. 1CERINŢE GENERALE pentru toate clasele de depozite de deşeuri 1. Cerinţe generale la amplasarea şi proiectarea unui depozit 1.1. Cerinţe generale pentru amplasarea unui depozit 1.1.1. Amplasarea unui depozit de deşeuri se face ţinânduse seama de planurile urbanistice generale şi de planurile urbanistice zonale. 1.1.2. Alegerea unui amplasament se face conform următoarei scheme: 1.1.2.1. Faza preliminară 1.1.2.1.1. Se interzice amplasarea depozitelor de deşeuri în următoarele zone: a)zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru apă; excepţiile sunt posibile doar pentru depozite de tip c, dacă din verificările în fiecare caz rezultă că amplasamentul este corespunzător; b)zone inundabile sau zone supuse viiturilor; c)zone ce se constituie în arii naturale protejate şi zone de protecţie a elementelor patrimoniului natural şi cultural; d)zone de protecţie a surselor de apă potabilă sau zone izolate temporar, prevăzute în acest scop de autorităţile competente, zone cu izvoare de apă minerală sau termală cu scop terapeutic; e)excavaţii din care nu este posibilă evacuarea levigatului prin cădere liberă în conductele de evacuare plasate în afara zonei de depozitare; f)zone portuare, zone libere.1.1.2.1.2. Verificarea amplasamentului unui depozit ţine seama de: a)condiţiile geologice, hidrogeologice, pedologice şi geotehnice de pe amplasamentul depozitului şi în zonele imediat învecinate; b)poziţionarea faţă de zonele locuite existente sau planificate; distanţa de protecţie faţă de corpul depozitului trebuie să fie de cel puţin 1.000 m pentru depozitele de deşeuri nepericuloase şi periculoase; construcţiile individuale vor fi luate în considerare separat; c)poziţionarea în zone seismice sau în zone active tectonic; d)poziţionarea în zone în care pot apărea alunecări de teren şi căderi de pământ în mod natural, respectiv în care există posibilitatea apariţiei acestor fenomene în urma exploatărilor miniere în subteran sau la suprafaţă.1.1.2.1.3. Amploarea investigaţiilor geologice, pedologice şi hidrogeologice depinde de condiţiile specifice fiecărui amplasament şi de clasa de depozit ce intenţionează să se realizeze. În fiecare caz se va avea grijă să existe posibilitatea unei investigaţii a terenului de fundare până la o adâncime destul de mare. 1.1.2.1.4. Terenul de fundare trebuie să aibă stabilitatea necesară pentru a prelua sarcinile rezultate din corpul depozitului, astfel încât să nu apară deteriorări ale sistemului de impermeabilizare la bază şi să nu fie periclitată stabilitatea corpului depozitului. 1.1.3. Analiza amplasamentelor acceptate: a)se defineşte clasa de depozit care se intenţionează a se realiza; b)se identifică şi se inventariază amplasamentele acceptate; c)se analizează amplasamentele în funcţie de clasa de depozit şi de tipurile de deşeuri ce vor fi acceptate la depozitare, pe baza unei comparaţii pluricriteriale; d)amplasamentul considerat, în urma analizei pluricriteriale, ca fiind cel mai favorabil realizării obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic în conformitate cu prevederile legale în vigoare prin întocmirea studiului de evaluare a impactului, după care solicitantul va parcurge etapele legale pentru obţinerea acordului de mediu; e)autoritatea competentă analizează Raportul la studiul de evaluare a impactului şi a soluţiei de proiectare şi stabileşte, după consultarea publicului, oportunitatea alegerii amplasamentului în funcţie de care se ia decizia realizării obiectivului.1.1.4. Distanţele minime de amplasare faţă de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza concentraţiilor de poluanţi în atmosferă, estimate în cadrul unor studii de evaluare a impactului asupra mediului şi sănătăţii. 1.1.5. Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt: • Criterii geologice, pedologice şi hidrogeologice: a)caracteristicile şi dispunerea în adâncime a straturilor geologice; b)folosinţele actuale ale terenurilor şi clasa de fertilitate, evaluarea lor economică, financiară şi socială pentru populaţia din zonă; c)structura (caracteristici fizico-chimice şi bacteriologice), adâncimea şi direcţia de curgere a apei subterane; d)distanţa faţă de cursurile de apă, faţă de albiile minore şi majore ale acestora, faţă de apele stătătoare, faţă de apele cu regim special şi faţă de sursele de alimentare cu apă; e)starea de inundabilitate a zonei; f)aportul de apă de pe versanţi la precipitaţii.• Criterii climatice: a)direcţia dominantă a vânturilor în raport cu aşezările umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanţi în atmosferă; b)regimul precipitaţiilor.• Criterii economice: a)capacitatea depozitului şi durata de exploatare; b)distanţa pe care se efectuează transportul deşeurilor de la sursa de producere/colectare la locul de depozitare; c)necesitatea unor amenajări secundare pentru depozit (drumuri de acces, utilităţi).• Criterii suplimentare: a)vizibilitatea amplasamentului; b)accesul la amplasament; c)topografia terenului.1.1.6. Depozitul poate fi autorizat numai în cazul în care caracteristicile amplasamentului din punctul de vedere al condiţiilor menţionate anterior sau al măsurilor de remediere care trebuie luate respectă legislaţia de mediu în vigoare. 1.2. Cerinţe generale la proiectarea şi realizarea unui depozit 1.2.1. Proiectul depozitului trebuie să respecte următoarele: a)dimensiunile depozitului trebuie să fie corelate cu volumul total de deşeuri ce urmează a fi acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare municipală ori zonală; b)perioada de exploatare să fie de minimum 20 de ani.1.2.2. Proiectul unui depozit trebuie să prezinte: a)natura şi provenienţa deşeurilor care urmează să fie depozitate; b)cantităţile de deşeuri care vor fi eliminate final prin depozitare; c)tehnologiile de tratare a deşeurilor înainte de depozitare şi/sau în incinta depozitului; d)modul de realizare a bazei depozitului, adică:– modul de impermeabilizare a cuvei depozitului (baza şi taluzurile interioare ale digurilor de protecţie); – modul de protecţie a sistemului de impermeabilizare; – sistemul de drenare, colectare, epurare şi evacuare a levigatului, apelor pluviale şi a apelor exfiltrate; e)sistemul de colectare, înmagazinare şi valorificare a gazelor de depozit, unde este cazul, sau sistemul de ardere controlată a gazelor de depozit; f)organizarea tehnică a depozitului, utilităţile; g)instrucţiunile de exploatare a depozitului; h)procedura de închidere a depozitului; i)sistemul de control şi de supraveghere a depozitului; j)măsurile de siguranţă în timpul exploatării, cum ar fi prevenirea incendiilor, prevenirea şi combaterea exploziilor şi planul de intervenţie în caz de accidente sau avarii într-un depozit; k)măsuri pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsecţie; l)măsuri de protecţie a muncii.Soluţia tehnologică care va fi adoptată este opţiunea proiectantului, în limita prevederilor prezentei ordonanţe şi a cerinţelor Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004, cu modificările şi completările ulterioare, acesta asumându-şi răspunderea că depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu şi pentru sănătatea populaţiei. 1.2.3. După atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizată acoperirea finală cu continuarea acţiunii de captare a gazelor de depozit şi a drenării apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal. 1.3. Cerinţe generale pentru impermeabilizarea depozitelor 1.3.1. În vederea protecţiei solului şi a apei subterane şi de suprafaţă, baza, taluzurile interioare ale digurilor de protecţie şi acoperişul depozitelor trebuie impermeabilizate. Soluţiile de impermeabilizare se stabilesc de către proiectant astfel încât depozitul să răspundă cerinţelor prezentei ordonanţe, inclusiv ale anexelor. 1.3.2. Un depozit trebuie să fie amplasat şi proiectat astfel încât să satisfacă condiţiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane şi/sau de suprafaţă şi a asigura colectarea eficientă a levigatului în conformitate cu secţiunea 2.1 „Controlul apei şi gestiunea levigatului"; aceasta se realizează prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului în timpul fazei de exploatare/active şi prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare superioară în cursul fazei pasive/ postînchidere. 1.3.3. Bariera geologică este creată de condiţiile geologice şi hidrogeologice de sub şi din vecinătatea unui depozit şi trebuie să confere o capacitate suficientă de atenuare şi prevenire a unui potenţial risc ecologic pentru sol şi apa subterană. Bariera geologică a bazei şi taluzurilor depozitului va consta într-un strat mineral care satisface cerinţele de permeabilitate şi grosime cu un efect combinat din punctul de vedere al protecţiei solului, apei freatice şi de suprafaţă cel puţin echivalent cu cel rezultat din următoarele condiţii: – depozit pentru deşeuri periculoase: K </= 1,0 x 10^–9 m/s; grosime >/= 5 m; – depozit pentru deşeuri nepericuloase: K </= 1,0 x 10^–9 m/s; grosime >/= 1 m; – depozit pentru deşeuri inerte: K </= 1,0 x 10^–7 m/s; grosime >/= 1 m.1.3.4. Metoda folosită pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe suprafaţa analizată şi pentru tot amplasamentul, trebuie să fie metodă standardizată sau recunoscută internaţional. 1.3.5. Acolo unde bariera geologică nu satisface în mod natural condiţiile menţionate anterior, ea poate fi completată în mod artificial şi întărită prin alte mijloace care să realizeze o protecţie echivalentă. O barieră geologică construită nu trebuie să fie mai subţire de 0,5 m (tabelul nr. 1.1). 1.3.6. În afara barierei geologice descrise anterior depozitul trebuie să fie prevăzut cu o impermeabilizare artificială care îndeplineşte cerinţele de rezistenţă fizico-chimică şi de stabilitate în timp, corespunzătoare condiţiilor de etanşare cerute, şi cu un sistem etanş de colectare a levigatului pentru a se asigura că acumularea de levigat la baza depozitului se menţine la un nivel minim. Tabelul nr. 1.1

1.3.7. Dacă autoritatea administraţiei publice centrale sau locale pentru protecţia mediului, după evaluarea potenţialelor pericole faţă de mediu, consideră că este necesară prevenirea formării de levigat, se poate prescrie o impermeabilizare a suprafeţei superioare. Recomandările pentru etanşarea suprafeţei sunt: Tabelul nr. 1.2

1.3.8. Autoritatea administraţiei publice centrale sau locale pentru protecţia mediului stabileşte condiţii generale ori specifice pentru depozitele de deşeuri inerte şi pentru caracteristicile mijloacelor tehnice menţionate anterior. 1.3.9. Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului stabileşte condiţiile generale sau specifice pentru depozitele de deşeuri subterane şi pentru caracteristicile mijloacelor tehnice menţionate anterior. 2. Cerinţe generale de control şi protecţia factorilor de mediu 2.1. Controlul apei şi gestiunea levigatului 2.1.1. În corelaţie cu caracteristicile depozitului şi cu condiţiile meteorologice vor fi luate măsurile corespunzătoare pentru: a)controlul cantităţii de apă din precipitaţiile care pătrund în corpul depozitului; b)prevenirea pătrunderii apei de suprafaţă şi/sau subterane în deşeurile depozitate; c)colectarea apei contaminate şi a levigatului; d)epurarea apei contaminate şi a levigatului colectat din depozit la standardul corespunzător cerut pentru evacuarea lor din depozit.2.1.2. Prevederile de mai sus nu se aplică la depozitele de deşeuri inerte; decizia este luată de autoritatea competentă pentru protecţia mediului dacă evaluarea, ţinându-se seama de amplasarea depozitului şi a deşeurilor care trebuie acceptate, arată că depozitul nu reprezintă un pericol potenţial pentru mediu. 2.1.3. Levigatul colectat la baza depozitului prin intermediul sistemului de drenaj se evacuează conform următoarelor variante: a)la o staţie de epurare proprie şi apoi într-un receptor natural; b)la o staţie de preepurare proprie şi apoi într-o staţie de epurare orăşenească.2.1.4. Şanţurile de gardă trebuie prevăzute pe tot conturul depozitului pentru colectarea apelor meteorice care cad pe suprafeţele învecinate depozitului. 2.1.5. Dacă autoritatea competentă, pe baza unui studiu de impact şi/sau bilanţ de mediu, decide, în conformitate cu secţiunea 2.1 „Controlul apei şi gestiunea levigatului", că nu sunt necesare colectarea şi tratarea levigatului sau a stabilit că depozitul nu prezintă pericol potenţial pentru sol, apa freatică sau de suprafaţă, condiţiile prevăzute la pct. 1.3.3-1.3.7 nu se aplică. 2.2. Controlul gazului 2.2.1. Sistemul de colectare şi evacuare a gazelor de fermentare constă din conducte, puţuri, drenuri, dispozitive de colectare ce conduc la instalaţii de prelucrare/valorificare. 2.2.2. Gazul de depozit se colectează în toate depozitele care acceptă deşeuri biodegradabile. Dacă gazul colectat nu poate fi folosit pentru a produce energie, el trebuie ars. 2.2.3. Colectarea, tratarea şi folosirea gazului de depozit conform pct. 2.2.2 se efectuează astfel încât să nu producă pagube sau distrugerea mediului şi să reducă riscurile pentru sănătatea populaţiei. 2.2.4. Controlul acumulării şi migrării gazului de depozit, precum şi cantitatea şi compoziţia gazului se realizează conform prevederilor din anexa nr. 3, pct. 2.2.4 şi tabelul nr. 3.2. 2.3. Asigurarea stabilităţii 2.3.1. Repartizarea deşeurilor în depozit trebuie făcută astfel încât să se asigure stabilitatea masei de deşeuri şi a structurilor asociate, precum sistemele de impermeabilizare, sistemele de colectare şi evacuare a apelor exfiltrate şi a gazelor, în special pentru evitarea alunecărilor. 2.3.2. Dacă există impermeabilizare artificială, trebuie apreciat dacă substratul geologic, ţinându-se seama de morfologia depozitului, este suficient de stabil pentru a preveni deteriorarea impermeabilizării. 2.4. Sisteme de siguranţă şi pază 2.4.1. Depozitele se împrejmuiesc şi se instituie paza lor pentru reducerea posibilităţilor de pătrundere ilegală pe amplasament a oamenilor şi animalelor. 2.4.2. Porţile se închid în afara orelor de lucru. 2.4.3. Sistemul de control şi de acces la fiecare depozit trebuie să conţină un program de măsuri pentru a detecta şi a descuraja aruncarea ilegală de deşeuri în depozit. 2.5. Combaterea altor inconveniente şi riscuri 2.5.1. La amenajarea depozitelor trebuie luate măsuri pentru diminuarea şi a altor noxe şi riscuri, precum: a)emisia de mirosuri şi praf; b)particule materiale antrenate de vânt; c)zgomot şi trafic; d)păsări, paraziţi şi insecte; e)formarea de aerosoli; f)incendii, explozii, alunecări.2.5.2. Depozitul trebuie echipat astfel încât noxele provenite de pe amplasament să nu fie dispersate pe drumurile publice şi în zonele învecinate. 2.6. Încadrarea în peisaj Amenajările pentru reducerea impactului vizual determinat de amplasarea unui depozit de deşeuri se realizează în funcţie de folosinţele terenurilor adiacente, prin: a)realizarea unei perdele vegetale de protecţie cu o lăţime ce se va stabili în proiect şi, dacă este cazul, plantarea unei perdele formate din mai multe etaje de arbori şi arbuşti repede crescători; b)amplasarea în frontul vizual a construcţiilor socialadministrative; c)amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame; d)înierbarea cu plante ierboase (graminee) şi plantarea unor specii rezistente la poluanţi pe suprafeţele acoperite ale depozitului care au ajuns la cota finală, pentru refacerea structurii solului şi a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluanţilor şi introducerea treptată a acestor terenuri în peisajul natural al zonei.Prin executarea lucrărilor tehnice de închidere a depozitului trebuie să i se confere terenului încadrarea în peisajul zonal. ANEXA Nr. 2ASPECTE GENERALE abordate la aplicarea criteriilor şi procedurilor de acceptare a deşeurilor în depozit 1. Principii generale 1.1. Criteriile pentru acceptarea deşeurilor la o anumită clasă de depozite trebuie să ţină cont în special de: a)protecţia factorilor de mediu, în special apa subterană şi de suprafaţă; b)sistemele de impermeabilizare a depozitelor, sistemele de colectare şi tratare a levigatului, sistemele de colectare şi evacuare a gazului de depozit; c)asigurarea desfăşurării normale a proceselor de stabilizare a deşeurilor în depozit; d)protecţia sănătăţii umane.1.2. Acceptarea deşeurilor la o anumită clasă de depozite se bazează pe: a)liste de deşeuri acceptate, definite după natură şi origine; b)caracteristicile deşeurilor determinate prin metode de analiză standardizate.2. Criterii de acceptare 2.1. Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului, conform prevederilor art. 8 alin. (8) din ordonanţă, stabileşte listele naţionale de deşeuri acceptate (sau refuzate) pentru fiecare clasă de depozite şi defineşte criteriile ce trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi incluse în liste. 2.2. Lista naţională de deşeuri acceptate pe fiecare clasă de depozite şi criteriile de acceptare servesc la întocmirea listei specifice fiecărui depozit sau a listei cu deşeuri acceptate ce vor fi specificate în autorizaţia de mediu a depozitului. 2.3. Criteriile de acceptare a deşeurilor într-o clasă de depozite, bazate pe caracteristicile deşeurilor, se vor referi la: a)compoziţia fizico-chimică; b)conţinutul de materie organică; c)biodegradabilitatea compuşilor organici din deşeuri; d)concentraţia compuşilor potenţial periculoşi/toxici în relaţie cu criteriile enunţate anterior; e)levigabilitatea prognozată sau testată a compuşilor potenţial periculoşi/toxici în relaţie cu criteriile enunţate mai sus; f)proprietăţile ecotoxicologice ale deşeurilor şi ale levigatului rezultat.2.4. Criteriile de acceptare la depozitare a deşeurilor inerte, bazate pe caracteristicile deşeurilor, vor fi corelate cu nivelul scăzut al dotărilor şi amenajărilor depozitelor de deşeuri inerte pentru protecţia factorilor de mediu. 3. Proceduri generale pentru testarea şi acceptarea deşeurilor 3.1. Procedurile generale pentru caracterizarea şi testarea deşeurilor în vederea acceptării la depozitare se stabilesc pe trei niveluri ierarhice: Nivelul 1: Caracterizare generală, realizată cu metode de analiză standardizate pentru determinarea compoziţiei fizicochimice a deşeurilor şi pentru testarea comportării la levigare şi/sau a variaţiei caracteristicilor deşeurilor pe termen scurt şi lung. Nivelul 2: Testarea încadrării corecte a deşeurilor într-un depozit, care se realizează prin verificări periodice efectuate prin analize simple, standardizate şi metode de caracterizare a comportării, pentru a determina dacă un deşeu îşi menţine încadrarea în condiţiile din autorizaţie şi/sau criteriile specifice de referinţă. Testele se vor concentra pe variabile cheie (indicatori variabili) şi pe comportarea identificată prin caracterizarea generală. Nivelul 3: Verificarea la faţa locului, printr-un control rapid, pentru a confirma că deşeul depozitat este acelaşi cu cel care a fost supus la testarea de nivel 2 şi că este cel descris în documentele de însoţire. Ea poate consta într-o inspecţie vizuală a încărcăturii de deşeuri, înainte şi după descărcarea la depozit. 3.2. Pentru a figura pe o listă de deşeuri acceptate într-o clasă de depozit, un deşeu este caracterizat la nivelul 1 şi trebuie să satisfacă criteriile corespunzătoare, care vor fi stabilite pentru fiecare tip de depozit. 3.3. Pentru a rămâne pe o listă specifică a depozitului, un deşeu se testează la nivelul 2 la intervale regulate de timp, semestrial sau anual, şi trebuie să satisfacă criteriile corespunzătoare pentru fiecare tip de depozit. 3.4. Toate încărcăturile de deşeuri ce intră într-un depozit se supun nivelului 3 de verificare. Nivelurile 1 şi 2 se realizează în măsura în care este posibil. 3.5. În situaţia în care testarea nu se poate realiza, nu sunt accesibile procedurile de testare sau există alte prevederi legislative ce prevalează, anumite deşeuri pot fi exceptate permanent sau temporar de la testarea la nivelul 1. 3.6. Informaţiile furnizate de determinările efectuate pot fi completate cu informaţii de la producătorii deşeurilor, laboratoarele de cercetare şi din literatura de specialitate. ANEXA Nr. 3PROCEDURI de control şi urmărire a depozitelor de deşeuri 1. Prevederi generale 1.1. Procedurile de control şi urmărire se aplică: a)amplasamentelor viitoarelor depozite de deşeuri, pentru obţinerea unor date de referinţă pe factori de mediu, anterior construcţiei şi exploatării acestora; b)depozitelor în exploatare; c)depozitelor după închidere.1.2. Prin activitatea de urmărire şi control se garantează că: a)depozitul este realizat conform proiectului şi sistemele de protecţie a mediului funcţionează integral; b)depozitul existent, ce funcţionează în baza unui program pentru conformare, îndeplineşte măsurile de remediere la termenele prevăzute; c)depozitul îndeplineşte condiţiile din acordul de mediu/ autorizaţia de mediu/autorizaţia integrată de mediu; d)deşeurile acceptate la depozitare sunt cele ce îndeplinesc criteriile pentru categoria respectivă de depozit.1.3. Metodele aplicate pentru controlul, prelevarea şi analiza probelor sunt cele standardizate la nivel naţional sau european ori sunt metodologii cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor. 1.4. Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii nivelului de afectare a calităţii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate. 2. Sistemul de control şi urmărire a calităţii factorilor de mediu Sistemul de control şi urmărire cuprinde: 2.1. Datele meteorologice 2.1.1. Datele meteorologice servesc la realizarea balanţei apei din depozit şi implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumulează la baza depozitului sau se deversează din depozit. 2.1.2. Datele necesare întocmirii balanţei apei se colectează de la cea mai apropiată staţie meteorologică sau prin monitorizarea depozitului. Frecvenţa urmăririi atât în faza de exploatare, cât şi în cea de urmărire postînchidere este prezentată în tabelul nr. 3.1. Tabelul nr. 3.1

¹⁾ Sau prin alte metode adecvate.2.2. Controlul apei de suprafaţă, al levigatului şi al gazului de depozit 2.2.1. Controlul calităţii apei de suprafaţă, a levigatului, a gazului de depozit şi frecvenţa de prelevare şi analizare se realizează conform tabelului nr. 3.2. 2.2.2. Măsurarea volumului levigatului, prelevarea şi analizarea probelor de levigat se efectuează pentru fiecare punct de evacuare a acestuia din depozit. 2.2.3. Urmărirea calităţii apei de suprafaţă, aflată în vecinătatea unui depozit, se efectuează în cel puţin două puncte, unul amonte şi unul aval de depozit. 2.2.4. Urmărirea cantităţii şi calităţii gazului de depozit se efectuează pe secţiuni reprezentative ale depozitului. 2.2.5. Frecvenţa prelevării probelor se adaptează morfologiei depozitului, precum rambleu, debleu. 2.2.6. Pentru levigat şi pentru apă se va preleva pentru supraveghere o probă reprezentativă pentru compoziţia medie. Tabelul nr. 3.2

¹⁾ Frecvenţa prelevării poate fi adaptată pe baza morfologiei depozitului, precum rambleu, debleu. Aceasta trebuie specificată în autorizaţie. ²⁾ Parametrii şi indicatorii analizaţi variază în funcţie de compoziţia deşeurilor depozitate; ei trebuie să fie stabiliţi în autorizaţie şi să reflecte caracteristicile deşeurilor. ³⁾ Dacă în punctele de prelevare volumul şi compoziţia apei de suprafaţă sunt relativ constante, măsurătorile se pot face la intervale mai mari de timp. ⁴⁾ Măsurătorile sunt legate în special de conţinutul de materie organică din deşeuri. ⁵⁾ CH₄, CO₂, O₂ - regulat, alte gaze după necesitate, în funcţie de compoziţia deşeurilor depozitate, în scopul de a reflecta caracteristicile levigatului. ⁶⁾ Sistemul de colectare a gazului trebuie verificat regulat. ⁷⁾ Pe baza caracteristicilor amplasamentului depozitului, autoritatea competentă poate decide că aceste măsurători nu sunt necesare. 2.3. Protecţia apei subterane 2.3.1. Urmărirea calităţii apei subterane oferă informaţii privind contaminarea acesteia datorată depozitării deşeurilor. 2.3.2. Controlul calităţii apei subterane se realizează prin foraje de control în cel puţin trei puncte, un punct amplasat amonte şi două aval faţă de depozit, pe direcţia de curgere. 2.3.3. Numărul punctelor de urmărire se poate mări pe baza unor prospecţiuni hidrogeologice şi a necesităţii depistării urgente a infiltraţiilor accidentale de levigat în apă. 2.3.4. Înaintea intrării în exploatare a depozitelor noi se prelevează probe din cel puţin trei puncte pentru a stabili valori de referinţă pentru prelevările ulterioare. 2.3.5. Indicatorii care se analizează în probele prelevate se aleg pe baza calităţii apei freatice din zonă şi a compoziţiei prognozate a levigatului (tabelul nr. 3.3). Alegerea corectă a indicatorilor de analizat şi datele privind mobilitatea apei subterane în zonă asigură identificarea rapidă a schimbării calităţii apei. Tabelul nr. 3.3

¹⁾ Dacă nivelul apei freatice variază, se măreşte frecvenţa prelevării probelor. ²⁾ Frecvenţa se stabileşte pe baza cunoştinţelor şi a evaluării vitezei fluxului de apă subterană. ³⁾ Când prin determinările efectuate pe probele prelevate se constată atingerea unui prag de alertă, se repetă prelevarea şi se reiau determinările efectuate. Dacă nivelul de poluare este confirmat, trebuie urmat planul de intervenţie specificat în autorizaţie. 2.3.6. Pragurile de alertă se determină ţinându-se cont de formaţiunile hidrogeologice specifice zonei în care este amplasat depozitul şi de calitatea apei. Nivelul de control al poluării se bazează pe compoziţia medie determinată din variaţiile locale ale calităţii apei subterane pentru fiecare foraj de control. Dacă există date şi este posibil, pragul de alertă se specifică în autorizaţie. 2.4. Topografia depozitului Urmărirea topografiei depozitului se realizează conform datelor înscrise în tabelul nr. 3.4. Tabelul nr. 3.4

¹⁾ Date pentru planul de situaţie al depozitului: suprafaţa ocupată de deşeuri, volumul şi compoziţia deşeurilor, metode de depozitare, timpul şi durata depozitării, calculul capacităţii remanente de depozitare. ANEXA Nr. 4PLAN de punere în aplicare a intenţiei de amânare a termenului de aplicare a prevederilor art. 9 alin. (1) Planul de punere în aplicare care trebuie prezentat în temeiul art. 9 alin. (1) conţine următoarele: 1. evaluarea ratelor anterioare, actuale şi preconizate de reciclare, eliminare prin depozitare a deşeurilor şi alte operaţiuni de tratare a deşeurilor municipale şi a fluxurilor din care sunt compuse; 2. evaluarea punerii în aplicare a planurilor de gestionare a deşeurilor şi a programelor de prevenire a generării de deşeuri, instituite conform dispoziţiei naţionale de transpunere a art. 28 şi 29 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive; 3. motivele pentru care autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului consideră că s-ar putea să nu poată îndeplini obiectivul relevant prevăzut la art. 8 alin. (6) în termenul stabilit în acesta şi o evaluare a prelungirii termenului necesar pentru îndeplinirea respectivului obiectiv; 4. măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite la art. 9 alin. (3) din ordonanţă aplicabile statului membru în perioada prelungirii termenului, inclusiv instrumentele economice adecvate şi alte măsuri pentru a oferi stimulente pentru aplicarea ierarhiei deşeurilor, astfel cum se prevede la art. 4 alin. (1) din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive şi în anexa IVa la aceeaşi directivă; 5. un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor identificate la pct. 4, stabilirea organismului competent pentru punerea lor în aplicare şi o evaluare a contribuţiei lor individuale la îndeplinirea obiectivelor aplicabile în cazul unei prelungiri a termenului; 6. informaţii privind finanţarea gestionării deşeurilor în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte"; 7. măsuri de îmbunătăţire a calităţii datelor, după caz, în vederea unei mai bune planificări şi monitorizări a performanţei în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor. ANEXA Nr. 5DEPOZITE neconforme de deşeuri care trebuie închise Tabelul 5.1 Depozite neconforme clasa „b" din zona urbană care au sistat depozitarea conform anilor înscrişi în tabel¹

¹ Depozite care fac obiectul Hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18 octombrie 2018. Tabelul 5.2 Depozite neconforme clasa „b" din zona urbană care au sistat/ încetat depozitarea în perioada 16 iulie 2009-16 iulie 2017

Tabelul 5.3 Depozite de deşeuri industriale periculoase care au sistat/ încetat depozitarea până la 31 decembrie 2006²

² Depozite care fac obiectul Hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18 octombrie 2018.

Tabelul 5.4 Depozite de deşeuri industriale nepericuloase care au sistat/ încetat depozitarea între 1 ianuarie 2007 şi 16 iulie 2009³

³ Depozite care fac obiectul Hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18 octombrie 2018.