ORDONANTA Nr. 24 din 29 ianuarie 1999
pentru ratificarea Memorandumului de finantare privind Programul National PHARE
1998, semnat la Bruxelles la 20 octombrie 1998
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 46 din 30 ianuarie 1999
In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei
si ale art. 1 pct. 1 lit. q) din Legea nr. 259/1998 privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:
ARTICOL UNIC
Se ratifica Memorandumul de finantare privind Programul National PHARE
1998, semnat la Bruxelles la 20 octombrie 1998 intre Comisia Europeana si
Guvernul Romaniei.
Memorandumul de finantare este anexat la prezenta ordonanta si face parte
integranta din aceasta.
p. PRIM-MINISTRU,
VICTOR BABIUC
Contrasemneaza:
Ministru delegat pe langa
primul-ministru pentru
integrare europeana,
Alexandru Herlea
p. Ministrul afacerilor externe,
Mihai Razvan Ungureanu,
secretar de stat
p. Ministrul finantelor,
Bujor Bogdan Teodoriu,
secretar de stat
MEMORANDUM DE FINANTARE*)
*) Traducere.
Comisia Comunitatii Europene, denumita in continuare Comisia, actionand
pentru si in numele Comunitatii Europene, denumita in continuare Comunitatea,
pe de o parte, si Guvernul Romaniei, pe de alta parte,
au convenit cele ce urmeaza:
Masura la care se face referire la art. 1 va fi executata si finantata din
resursele bugetare ale Comunitatii, conform prevederilor cuprinse in acest
memorandum. Cadrul tehnic, juridic si administrativ in care va fi pusa in
aplicare masura la care se face referire la art. 1 este stabilit de Conditiile
generale, anexate la Acordul-cadru dintre Comisie si Guvernul Romaniei si
completate prin prevederile acestui memorandum, si de Prevederile speciale
anexate la acesta.
Art. 1
Natura si subiectul
Ca parte a programului sau de asistenta, Comisia va contribui, prin
finantare gratuita, la finantarea urmatoarei masuri:
Numarul programului: RO - 9803 la RO 9807
Titlul: Program National PHARE 1998
Durata: pana la 31 decembrie 2000
Art. 2
Angajamentul Comunitatii
Contributia financiara a Comunitatii este fixata la nivelul maxim de 106,6
MECU, denumita in continuare finantarea gratuita.
Art. 3
Durata si data de expirare
Pentru prezenta masura, finantarea gratuita este disponibila pentru
contractare pana la 31 decembrie 2000. Toate contractele trebuie semnate pana
la aceasta data. Orice fonduri din finantarea gratuita care nu au fost
contractate pana la aceasta data vor fi anulate. Termenul limita pentru
efectuarea platilor din finantarea gratuita este 31 decembrie 2001, cu exceptia
Proiectului de reabilitare a drumurilor RO 09807.02, caz in care termenul
limita este 31 decembrie 2003. Toate platile trebuie efectuate pana la
expirarea termenului limita. Comisia poate insa, in functie de imprejurari, sa
fie de acord cu o prelungire adecvata a acestei date de expirare, cu conditia
ca o asemenea prelungire sa fie solicitata si justificata in mod corespunzator
de catre Guvernul Romaniei. Acest memorandum va expira la data de expirare a
perioadei de efectuare a platilor finantarii gratuite. Toate fondurile care nu
au fost utilizate vor fi returnate catre Comisie.
Art. 4
Adrese
Corespondenta privitoare la executarea masurii, avand mentionate numarul si
titlul masurii, va fi adresata:
Pentru Comunitate:
Delegatia C.E. la Bucuresti
Str. Grigore Mora nr. 11
71278, Bucuresti
Romania
e-mail: office@ecdel.eunet.ro
Fax: 401 230 24 53
Pentru Guvernul Romaniei:
Guvernul Romaniei
Departamentul pentru Integrare Europeana
Piata Victoriei nr. 1
Bucuresti, Romania
Fax: 401 312 69 29
Art. 5
Numarul de exemplare
Acest memorandum este intocmit in limba engleza, in doua exemplare.
Art. 6
Intrarea in vigoare
Acest memorandum va intra in vigoare la data semnarii de catre ambele
parti. Numai cheltuielile care au loc dupa aceasta data sunt eligibile pentru
finantarea gratuita.
Anexele vor fi considerate parte integranta a acestui memorandum.
Intocmit la Bruxelles,
la data de 20 octombrie 1998.
Pentru Guvernul Romaniei,
Alexandru Ioan Herlea
Pentru Comunitate,
Hans Van Den Broek
Anexa 1: Acord-cadru si Clauza de arbitrare (Anexa A si B)
Anexa 2: Prevederi speciale (Anexa C)
ACORD-CADRU
Comisia Comunitatilor Europene, numita in cele ce urmeaza Comisia,
actionand pentru si in numele Comunitatii Economice Europene, numita in cele ce
urmeaza Comunitatea, pe de o parte, si Romania, de cealalta parte, numite parti
contractante,
avand in vedere faptul ca Romania este eligibila de a beneficia de
Programul de asistenta PHARE din partea Comunitatii, prevazut in Regulamentul
nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitatii Europene,
modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
avand in vedere faptul ca este convenabila mentionarea in cele de mai jos a
cadrului tehnic, legal si administrativ pentru executarea masurilor finantate
in Romania in cadrul programului de asistenta al Comunitatii,
au convenit dupa cum urmeaza:
Art. 1
Pentru a promova cooperarea dintre partile contractante in scopul
sprijinirii procesului reformei economice si sociale din Romania, partile
contractante sunt de acord sa implementeze masuri in domeniul cooperarii
financiare, tehnice si al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat in
regulamentul de mai sus, care vor fi finantate si implementate in cadrul
tehnic, legal si administrativ stabilit in acest acord. Detaliile specifice ale
fiecarei masuri (sau set de masuri) vor fi introduse intr-un memorandum ce
urmeaza sa fie convenit intre partile contractante, numit in continuare
Memorandum de finantare, al carui model este prezentat in anexa C.
Romania ia toate masurile necesare pentru a asigura executarea
corespunzatoare a tuturor masurilor.
Art. 2
Fiecare masura finantata in cadrul acestui acord va fi implementata in
conformitate cu Conditiile generale din anexa A aici de fata, care vor fi
considerate ca fiind incluse in fiecare memorandum de finantare.
Memorandumul de finantare poate schimba sau suplimenta Conditiile generale,
astfel cum ar fi necesar pentru implementarea masurii in discutie.
Art. 3
Pentru problemele legate de masurile finantate in cadrul acestui acord, Comisia
va fi reprezentata de delegatia sa, o data ce aceasta este infiintata in
Bucuresti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca masura este executata in
conformitate cu practicile financiare si tehnice legale.
Art. 4
Cand partile contractante convin astfel, Comisia poate delega
responsabilitatea sa integrala sau partiala privind implementarea unei masuri
catre o terta parte, stat sau agentie.
In acest caz termenii si conditiile unei asemenea delegari vor fi
mentionate intr-un acord ce urmeaza sa fie incheiat intre Comisie si terta
parte, stat sau agentie, cu acordul Guvernului Romaniei.
Art. 5
Orice disputa legata de acest acord ce nu poate fi rezolvata prin
consultare va fi solutionata in conformitate cu procedura de arbitraj mentionata
in anexa B.
Art. 6
Acest acord este intocmit in dublu exemplar, in limba engleza.
Art. 7
Acest acord va intra in vigoare in ziua in care partile contractante se vor
informa reciproc despre aprobarea sa in conformitate cu legislatia sau
procedura interna a fiecarei parti. Acordul va continua sa fie in vigoare
pentru o perioada nedefinita, daca nu i se pune capat prin notificarea scrisa a
uneia din partile contractante catre cealalta.
La incheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice masura aflata
inca in curs de executie va fi dusa la indeplinire conform termenilor
Memorandumului de finantare aferent si Conditiilor generale stabilite prin
prezentul acord.
Art. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica si cooperarii tehnice si altor
operatiuni convenite intre partile contractante, care, prin natura lor, nu sunt
cuprinse intr-un memorandum specific finantat in baza Programului de asistenta
PHARE, la cererea Guvernului Romaniei.
Anexele vor fi considerate ca parte integranta a acestui acord.
Intocmit la Bucuresti in ziua de 12 martie 1991.
Eugen Dijmarescu,
ministru de stat
ROMANIA
Frans Andriessen,
vicepresedinte al Comisiei Europene
COMUNITATEA
ANEXA A
CONDITII GENERALE
privind memorandumurile de finantare
In aceste Conditii generale termenul Beneficiar va fi inteles ca referitor
la Guvernul Romaniei.
TITLUL I
Finantarea proiectelor
Art. 1
Obligatia Comunitatii
Angajamentul Comunitatii, numit in cele ce urmeaza Finantarea gratuita a
C.E.E., a carei valoare este mentionata in Memorandumul de finantare, va
determina limita in cadrul careia se vor desfasura angajarea si executia
platilor prin contracte si devize aprobate corespunzator.
Orice cheltuieli ce depasesc Finantarea gratuita a C.E.E. vor fi suportate
de Beneficiar.
Art. 2
Disponibilitatea asistentei nerambursabile a C.E.E.
Acolo unde executia unei masuri depinde de angajamentele financiare asupra
resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri,
Finantarea gratuita a C.E.E. va deveni disponibila in momentul in care devin
disponibile si sumele angajate de Beneficiar si/sau celelalte surse de fonduri,
conform celor prevazute in Memorandumul de finantare.
Art. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plati in baza acestui Memorandum de
finantare numai daca sunt incheiate inainte de data de expirare a
Memorandumului de finantare. Platile in cadrul unor asemenea contracte pot avea
loc in timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirarii
Memorandumului de finantare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade
trebuie sa fie aprobata de Comisie.
In cadrul limitei stabilite pentru Finantarea gratuita a C.E.E., cererile
pentru fonduri, sub forma unui program de lucru, vor fi prezentate delegatiei
Comisiei de catre Beneficiar, conform agendei stabilite in Memorandumul de
finantare. Documentele justificative referitoare la platile facute pentru
realizarea unei anumite masuri vor fi puse la dispozitie in sprijinul cererii
de fonduri, atunci cand Comisia o solicita.
Oricum, in cadrul anumitor contracte din cadrul masurii poate fi prevazuta
plata directa de catre Comisie catre contractanti. Fiecare contract va indica
proportia si momentul efectuarii platii, impreuna cu documentele justificative
necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar, Autoritatea de
implementare va inainta un program de lucru cu cel putin 9 luni inainte de data
de expirare a Memorandumului de finantare, pentru aprobarea de catre Comisie a
contractelor care mai trebuie incheiate pentru implementarea programului.
Programul de lucru trebuie sa cuprinda propuneri pentru utilizarea dobanzilor
nete provenite din conturile deschise in cursul implementarii programului, cu
conditia ca intreaga Finantare gratuita a C.E.E. sa fi fost angajata anterior.
In ceea ce priveste masurile executate pe baza unor devize estimative, in
conditiile in care Memorandumul de finantare nu prevede altfel, o prima transa
de plata, care nu va depasi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate
fi executata in favoarea Beneficiarului pentru a facilita lansarea masurii.
Alte transe de plata vor fi disponibilizate, la cererea Beneficiarului, in
aceleasi conditii mentionate la paragraful 2 de mai sus.
TITLUL II
Achizitionarea
Art. 4
Generalitati
Procedura de urmat pentru incheierea contractelor de lucrari, livrari si de
cooperare tehnica va fi mentionata in Memorandumul de finantare, urmand
principiile de mai jos.
Art. 5
Conditii de participare
1. Cu exceptia prevederilor art. 6, Comisia si Beneficiarul vor lua
masurile necesare pentru a asigura egalitatea conditiilor de participare la
astfel de contracte, in special prin publicarea, in timp util, a invitatiilor
la licitatie. Anunturile urmeaza sa fie facute pentru Comunitate cel putin in
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene si pentru statele beneficiare in
jurnalul oficial corespunzator.
2. Conditiile generale ale contractelor trebuie sa fie intocmite in
conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementarile
generale si conditiile pentru contractele de livrari finantate din fondurile
PHARE.
Art. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situatiei sau unde aceasta este
justificata pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici
particulare ale anumitor masuri (de exemplu, operatiuni de finantare in doua
stagii, operatiuni multifazate, specificatii tehnice particulare etc.) si ale
contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze
in mod exceptional:
- acordarea contractelor in urma unor invitatii restranse la licitatie;
- incheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrari publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie mentionata in Memorandumul de
finantare.
Art. 7
Acordarea contractelor de lucrari si livrari
Comisia si Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operatiune oferta
selectata este cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, in special din
punctul de vedere al calificarilor si garantiilor oferite de licitatori, al
costului si calitatii serviciilor, al naturii si conditiilor de executie a
lucrarilor sau livrarilor, al costului lor de utilizare si valorii tehnice.
Rezultatele invitatiilor la licitatie vor trebui publicate in Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene cat de repede posibil.
Art. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru
studii, supravegherea lucrarilor sau de asistenta tehnica, vor fi incheiate
dupa negocierea directa cu consultantul sau, daca se justifica din punct de
vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitatie.
2. Contractele vor trebui sa fie intocmite, negociate si incheiate fie de
Beneficiar, fie de Comisie, atunci cand astfel se prevede in Memorandumul de
finantare.
3. In situatia in care contractele urmeaza sa fie intocmite, negociate si
incheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai
multi candidati, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experientei
si independentei lor si tinand seama de disponibilitatea acestora pentru
proiectul in chestiune.
4. In cazul unei proceduri directe de negociere, cand Comisia a propus mai
multi candidati, Beneficiarul este liber sa aleaga dintre cei propusi
candidatul cu care intentioneaza sa incheie contractul.
5. Cand exista recurs la o procedura de licitatie, contractul va fi acordat
candidatului care a inaintat oferta confirmata de Beneficiar si de Comisie ca
fiind cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.
TITLUL III
Acordarea de facilitati
Art. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la masurile finantate de Comunitate, precum si
membrilor familiilor lui li se pot acorda avantaje, privilegii si scutiri nu
mai putin favorabile decat cele acordate in mod obisnuit altor straini angajati
in statul Beneficiarului, in cadrul oricaror alte acorduri bilaterale sau
multinationale sau aranjamente pentru programe de asistenta economica si de
cooperare tehnica.
Art. 10
Facilitati de stabilire, instalare, intrare si rezidenta
In cazul contractelor de lucrari, livrari sau servicii, persoanele fizice sau
juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitatie vor avea
drept de instalare temporara si rezidenta in cazurile in care importanta
contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obtinut numai dupa emiterea
invitatiei de participare la licitatie si va servi personalului necesar
efectuarii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor; va expira la o
luna dupa desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de
lucrari, livrari sau servicii finantate de Comunitate si membrilor familiei lui
apropiate sa intre in statul Beneficiarului, sa se stabileasca in stat, sa
lucreze acolo si sa paraseasca statul respectiv, asa cum o justifica natura
contractului.
Art. 11
Importul si reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament
profesional cerut pentru executarea masurii, in conformitate cu legile,
regulile si reglementarile in vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda in plus persoanelor fizice si juridice care au
executat contracte de lucrari, livrari sau servicii permisele necesare pentru
reexportul echipamentului mentionat.
Art. 12
Controlul importurilor si schimburilor valutare
Pentru executarea masurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizatii de
import, precum si autorizatii pentru achizitionarea valutei necesare si sa
aplice reglementarile nationale privind controlul asupra schimburilor valutare,
fara discriminare intre statele membre ale Comunitatii, Albania, Bulgaria,
Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia,
Slovenia si fosta Republica Iugoslava Macedonia.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor
primite pentru executarea masurii, conform reglementarilor de control al
schimburilor valutare in vigoare in statul Beneficiarului.
Art. 13
Impozitare si vama
1. Plata impozitelor, a taxelor vamale si a taxelor de import nu va fi
finantata din Finantarea gratuita a C.E.E.
2. Importurile in baza contractelor de livrari, incheiate de autoritatile
Beneficiarului si finantate din Finantarea gratuita a C.E.E., vor putea intra
in statul Beneficiarului fara a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din
import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din
punctul de intrare pentru a fi livrate catre contractant, asa cum se prevede in
contract, si pentru folosinta imediata, conform celor cerute pentru implementarea
normala a contractului, fara a tine seama de intarzieri sau dispute asupra
stabilirii taxelor vamale, platilor sau impozitelor mentionate mai sus.
3. Contractele pentru livrari sau servicii oferite de firme externe sau
romanesti, finantate din Finantarea gratuita a C.E.E., nu vor fi supuse in
statul Beneficiarului platii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de
inregistrare ori altor impuneri fiscale avand efect similar, indiferent ca
aceste taxe exista sau urmeaza sa fie instituite.
4. Persoanele fizice si juridice, inclusiv personalul expatriat, din
statele membre ale Comunitatii Europene, care executa contracte de cooperare
tehnica finantate din Finantarea gratuita a C.E.E., vor fi scutite de la plata
impozitului pe profit si venit in statul Beneficiarului.
5. Efectele personale si gospodaresti importate pentru uz personal de catre
persoanele fizice (si membrii familiilor lor), altele decat cele recrutate
local, angajate in indeplinirea sarcinilor definite in contractele de cooperare
tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de taxe si alte impozite
fiscale cu acelasi efect, efectele personale si gospodaresti respective urmand
sa fie reexportate sau sa se dispuna de ele in tara, conform reglementarilor in
vigoare in statul Beneficiarului, dupa terminarea contractului.
6. Persoanele fizice si juridice, care importa echipament profesional
conform art. 11, daca solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere
temporara asa cum este definit in legislatia nationala a Beneficiarului in ceea
ce priveste echipamentul respectiv.
TITLUL IV
Executarea contractelor
Art. 14
Originea livrarilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci cand Comisia nu autorizeaza
altfel, materialele si livrarile necesare pentru executarea contractelor
trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha,
Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si
fosta Republica Iugoslava Macedonia.
Art. 15
Proceduri de efectuare a platilor
1. Pentru contractele finantate din Finantarea gratuita a C.E.E.
documentele de licitatie vor fi intocmite si platile vor fi efectuate fie in
unitati europene de cont (ECU) sau, conform legilor si reglementarilor privind
schimbul valutar ale Beneficiarului, in valuta Beneficiarului ori in valuta
statului unde ofertantul isi are inregistrat sediul de afaceri sau in valuta
statului unde sunt produse livrarile.
2. Cand documentele de licitatie sunt intocmite in ECU, platile in cauza
vor fi efectuate, in mod corespunzator, in valuta prevazuta in contract, pe
baza ratei de schimb a ECU in ziua precedenta efectuarii platii.
3. Beneficiarul si Comisia vor lua toate masurile necesare pentru a asigura
executia platilor in cel mai scurt timp posibil.
TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie si Beneficiar
Art. 16
Inspectie si evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa isi trimita propriii agenti sau
reprezentantii corespunzator autorizati, pentru a duce la indeplinire orice
misiune tehnica sau financiara ori de audit pe care o considera necesara pentru
a urmari executia masurii. In orice caz, Comisia va comunica in avans
autoritatilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispozitie toate informatiile si documentele care
vor fi solicitate de aceasta si va lua toate masurile pentru a facilita munca
persoanelor imputernicite sa duca la indeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pastra inregistrari si documente contabile adecvate pentru
identificarea lucrarilor, livrarilor sau serviciilor, finantate in baza
Memorandumului de finantare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agentii sau reprezentantii mai sus mentionati ai Comisiei
sa aiba dreptul de a inspecta toata documentatia si inregistrarile contabile
relevante privitoare la cele finantate in baza Memorandumului de finantare si
va asista Curtea de Conturi a Comunitatilor Europene in executarea evaluarilor
contabile privind utilizarea Finantarii gratuite a C.E.E.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara si o
evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza
realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, ca si impactul asupra
dezvoltarii si restructurarii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale
programului, oferind o parere independenta asupra corectitudinii si
compatibilitatii contractelor si platilor, precum si asupra conformitatii lor cu
prevederile Memorandumului de finantare. Evaluarea contabila va stabili balanta
fondurilor neangajate si/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
Art. 17
Urmarirea masurilor
In urmarirea executarii masurii, Comisia poate solicita orice explicatie
si, unde este necesar, poate agrea cu Beneficiarul asupra unei noi orientari
pentru masura, care sa fie considerata mai bine adaptata obiectivelor avute in
vedere.
Beneficiarul va face rapoarte catre Comisie, conform planului mentionat in
Memorandumul de finantare, pe toata perioada de executie a masurii, si asupra
completarii acesteia dupa incheiere.
Comisia, in lumina rapoartelor si, unde este potrivit, si a evaluarii
ulterioare, va proceda la inchiderea oficiala a programului si va informa tara
beneficiara despre data inchiderii oficiale a programului.
TITLUL VI
Prevederi generale si finale
Art. 18
Consultari; dispute
1. Orice problema legata de executarea sau de interpretarea Memorandumului
de finantare sau a acestor Conditii generale va fi subiect de consultare intre
Beneficiar si Comisie, ducand, unde este necesar, la un amendament al
Memorandumului de finantare.
2. Acolo unde se constata neindeplinirea unei obligatii stabilite in
Memorandumul de finantare si in aceste Conditii generale, care nu au fost
subiect al unor masuri de remediere luate in timp util, Comisia va putea
suspenda finantarea masurii, dupa consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunta total sau partial la executia masurii.
Partile contractante vor stabili detaliile respectivei renuntari printr-un
schimb de scrisori.
Art. 19
Anunt; adrese
Orice anunt si orice acord intre parti prevazut trebuie sa aiba forma unei
comunicari scrise cu referire explicita la numarul si titlul masurii. Astfel de
anunturi sau acorduri vor fi facute prin scrisoare adresata partii autorizate
sa primeasca cele mentionate si vor fi trimise la adresa anuntata de partea
respectiva. In caz de urgenta sunt permise comunicari prin telefax, comunicari
telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu conditia
confirmarii imediate prin scrisoare. Adresele sunt mentionate in Memorandumul
de finantare.
ARBITRAJ
Orice disputa intre partile contractante rezultand din Acordul-cadru sau
Memorandumul de finantare, care nu este rezolvata prin aplicarea procedurilor
mentionate la art. 18 al Conditiilor generale referitoare la Memorandumul de
finantare, va fi supusa arbitrarii de catre un tribunal de arbitraj, dupa cum
urmeaza:
Partile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, si Comisia, pe de
alta parte.
Tribunalul de arbitraj va consta din trei arbitri, numiti dupa cum urmeaza:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru, numit in continuare si conducator, va fi numit prin
acordul partilor sau, in cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Daca oricare dintre parti nu reuseste sa numeasca un arbitru, acesta va fi
numit de conducator.
Daca un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeaza sau
devine incapabil sa isi desfasoare activitatea, un alt arbitru va fi numit in
acelasi mod ca si arbitrul caruia ii ia locul; un astfel de succesor va avea
toate puterile si indatoririle arbitrului initial.
ANEXA C
PREVEDERI SPECIALE
1. Obiective si descriere
Obiectivul 1: Intarirea democratiei, a statului de drept si a drepturilor
omului
Acest subprogram include doua proiecte: integrarea socioeconomica a
rromilor si protectia copilului.
Primul proiect urmareste imbunatatirea situatiei socioeconomice a rromilor,
incluzand respectarea drepturilor lor asa cum sunt ele definite in legislatia
internationala, prin elaborarea unei strategii a Guvernului. Mai precis,
proiectul isi propune adoptarea unei strategii guvernamentale pana in anul
2000, realizata pe baza unei analize atente a situatiei actuale a rromilor,
care sa aiba ca obiectiv imbunatatirea situatiei lor prin programe inovatoare
de parteneriat intre autoritatile si comunitatile de la nivel local.
Integrarea socioeconomica a rromilor este evidentiata si in Parteneriatul
de aderare si, intr-un mod mai detaliat, in PNNA (partea IV, cap. 2), unde se
subliniaza necesitatea integrarii sociale a rromilor si a consolidarii
capacitatii institutional-administrative pentru protectia minoritatilor.
Succesul implementarii proiectului si durabilitatea lui impun angajarea
Guvernului, care, in mod concret, se poate masura prin: a) constituirea unui
comitet ministerial pentru minoritati nationale si, sub egida acestuia, a unui
grup de lucru interministerial, precum si a unui comitet consultativ pe
problemele populatiei rroma, care sa asigure cadrul pentru consultarea
organizatiilor pentru rroma si a organizatiilor neguvernamentale; b) dotarea cu
spatiu pentru birouri si asigurarea satisfacatoare a contrapartii romane a
proiectului; c) sprijinirea infiintarii in cadrul Departamentului pentru
Protectia Minoritatilor a unui birou pentru populatia rroma, care sa asigure,
printre altele, preluarea functiilor unitatii de asistenta tehnica in momentul
finalizarii proiectului. Nu se va incheia nici un contract inaintea
indeplinirii acestor conditii; d) alocarea de fonduri de la bugetul statului
(2000) inainte de finalizarea proiectului, in vederea sprijinirii biroului
pentru populatia rroma. In cazul neindeplinirii acestei conditii de catre
Guvern, Comisia poate avea in vedere sistarea transferarii fondurilor
necheltuite pana in acel moment. Implicarea activa a membrilor executivului
poate contribui la asigurarea succesului proiectului.
Cel de-al doilea proiect isi propune sa acorde asistenta Guvernului pentru
implementarea strategiei de reforma in domeniul protectiei copilului. Strategia
de reforma a protectiei copilului are ca punct de pornire respectarea
interesului superior al copilului, asa cum se stipuleaza in Conventia O.N.U.
privind drepturile copilului. Obiectivele programului sunt: dezvoltarea de noi
servicii pentru protectia copilului, ca alternative la ingrijirea de tip
rezidential si intarirea capacitatii institutionale la nivel judetean,
restructurarea/rationalizarea institutiilor de tip rezidential; armonizarea
cadrului legislativ (cu referiri la legislatia internationala in domeniul
protectiei copilului), intarirea capacitatii organizatorice a autoritatilor
centrale in domeniul protectiei copilului si dezvoltarea unui sistem national
de monitorizare si evaluare in domeniul protectiei copilului.
Aceste obiective sunt in concordanta cu Programul national de adoptare a
acquisului comunitar. Se estimeaza ca in urmatorii ani serviciile diversificate
pentru protectia copilului sa devina functionale in toate judetele. Copiii in
dificultate - fie copii cu handicap, copii infectati cu HIV, copii fara familii
sau in alt fel dezavantajati -, precum si familiile lor vor beneficia de
accesul liber si total la aceste servicii oferite la nivel judetean.
Un aspect asupra caruia trebuie reflectat este posibilitatea de sustinere
financiara pe termen lung a reformei in domeniul protectiei copilului, care va
fi evaluata de Departamentul pentru Protectia Copilului (D.P.C.). Acesta
trebuie sa aiba, de asemenea, capacitatea de a-si indeplini propriul rol.
Astfel, Departamentul pentru Protectia Copilului va fi obligat sa aiba in
vedere masuri care sa ii intareasca structura si capacitatea, astfel incat, pe
termen scurt si mediu sa poata asigura implementarea reformei, iar pe termen
lung sa isi poata indeplini rolul strategic. O evaluare mai detaliata va fi
facuta in cadrul programului care va incepe cu propuneri specifice, bazate pe
atributiile Departamentului pentru Protectia Copilului si pe situatia din
teritoriu.
Obiectivul 2: Intarirea capacitatii institutionale si administrative de
adoptare a acquisului comunitar
Primul proiect are ca scop acordarea de asistenta Ministerului Finantelor
in vederea imbunatatirii formarii profesionale prin activitati interne de
pregatire, a crearii capacitatii de dezvoltare a strategiei economice pe termen
mediu, a dezvoltarii capacitatilor de audit intern si a imbunatatirii
sistemului de colectare a veniturilor.
Ministerul Finantelor intentioneaza sa realizeze o structura proprie
permanenta de formare profesionala, Scoala de finante publice, conditie
necesara pentru imbunatatirea procedurilor bugetare si de planificare ale
gestionarii trezoreriei statului. De asemenea, Ministerul Finantelor
intentioneaza sa creeze un centru independent pentru politici publice, care va
furniza informatiile si analizele necesare pentru definirea strategiei
economice pe termen mediu. Experienta acumulata pana in prezent (asa cum se
reflecta in programele de guvernare si in contactele cu institutiile financiare
internationale) a evidentiat necesitatea cresterii capacitatii Ministerului
Finantelor de a dezvolta si monitoriza implementarea politicilor economice.
Centrul mentionat isi va desfasura activitatea in stransa legatura cu
Departamentul pentru analiza macroeconomica si informatizarea sistemului financiar
din cadrul Ministerului Finantelor. Dezvoltarea capacitatilor de audit intern
necesita amendarea legislatiei actuale care permite Curtii de Conturi din
Romania exercitarea functiei de control intern. Departamentul de control
financiar din cadrul Ministerului Finantelor va fi consolidat prin recrutarea
de personal si prin dezvoltarea unor module de formare profesionala in domeniul
controlului financiar. De asemenea, se asteapta sa fie elaborate noi norme
metodologice in vederea colectarii veniturilor statului.
Ministerul Finantelor va asigura spatiul necesar si personalul
corespunzator. Statutul Centrului pentru Politici Publice va fi convenit pana
in octombrie 1998. Este necesara propunerea unei legislatii privind controlul
financiar si auditul care sa asigure un echilibru adecvat intre Departamentul
pentru control financiar din cadrul Ministerului Finantelor si Curtea de
Conturi a Romaniei. Se asteapta ca aceasta sa conduca la limitarea activitatii
Curtii de Conturi la controalele ex-post asupra legalitatii, regularitatii si
la auditul performantei.
Al doilea proiect se concentreaza asupra Administratiei Vamale Romane.
Obiectivele proiectului sunt: perfectionarea activitatii vamale prin
implementarea unui sistem eficient, simplificat, complet automatizat si durabil
de vamuire a bunurilor si de incasare a datoriilor vamale; intarirea
capacitatii de lupta impotriva fraudelor vamale si a traficului de stupefiante,
prin implementarea unei retele informatice moderne de culegere si manipulare a
informatiilor; cresterea domeniilor de acoperire, a oportunitatii si acuratetii
informatiilor cu caracter vamal aplicabile in comert, informatii care trebuie
sa parvina cercurilor comerciale interesate; imbunatatirea calitatii
activitatii vamale si cresterea performantelor prin stabilirea unui sistem
functional de pregatire profesionala a personalului vamal; imbunatatirea
colaborarii si comunicarii intre vama si mediile comerciale prin stabilirea
unor metode noi de circulare a informatiilor spre mediile comerciale si prin
extinderea facilitatilor care sunt folosite in mod curent in transferul
electronic si in prelucrarea informatizata a datelor.
Un obiectiv pe termen scurt, prevazut atat in Parteneriatul de aderare, cat
si in PNAA, este intarirea capacitatii institutionale si administrative a
Administratiei Vamale Romane.
In Romania s-a incheiat practic primul nivel de armonizare a legislatiei.
Armonizarea legislativa este insa un proces care continua si care este evaluat
cu regularitate de administratia vamala, guvern si organismele europene.
Legislatia privind metodologia tranzitului comun si noua schema de organizare a
sistemului vamal asteapta in prezent aprobarea Guvernului Romaniei. Pentru
perioada urmatoare, Administratia Vamala Romana are in vedere adoptarea
legislatiei privind drepturile proprietatii intelectuale si marcile
inregistrate, tariful comunitar armonizat si colectarea de catre vama a
accizelor. In consecinta, atentia se va concentra acum asupra organizarii,
structurarii, elaborarii strategiilor, implementarii legislatiei,
automatizarii, facilitarii si punerii in aplicare, cu precadere la granite. In
plus, se va acorda o atentie deosebita infiintarii si dotarii scolii vamale si
perfectionarii metodologiei de pregatire profesionala. Administratia Vamala
Romana s-a angajat ferm pentru indeplinirea acestor obiective. De asemenea, se
va cauta ca tratarea aspectelor legate de T.V.A. sa se faca de o maniera
integrata, prin cooperare cu Directia generala impozite indirecte din cadrul
Ministerului Finantelor, urmarind imbunatatirea structurilor si circulatia
informatiei.
Al treilea proiect vizeaza agricultura. Obiectivul acestuia este
consolidarea capacitatilor, la nivel national si regional, ale Ministerului
Agriculturii si Alimentatiei, in vederea stabilirii prioritatilor si preluarii
pe baza sectoriala a acquisului comunitar in agricultura, pescuit si dezvoltare
rurala, domenii pentru care ministerul este responsabil. Domeniile de interes
special sunt alinierea standardelor din domeniile veterinar, al sanatatii
animalelor si plantelor, in punctele de frontiera si in teritoriu, cu cele ale
U.E. si internationale, precum si dezvoltarea intreprinderilor private din
mediul rural pe bazele principiilor economiei de piata.
In vederea maximizarii resurselor necesare obiectivelor mentionate,
Ministerul Agriculturii si Alimentatiei va acorda sprijin managerial, financiar
in domeniul formarii profesionale si de alta natura personalului (in special
din teritoriu) care isi ofera in mod voluntar disponibilitatea pentru pregatire
profesionala si schimbarea resedintei. Ministerul va furniza spatiul si
personalul necesare pentru realizarea imbunatatirilor din sectoarele
fitosanitar, veterinar si al sanatatii animalelor si va disponibiliza resursele
financiare suplimentare necesare pentru lucrari in constructii si la punctele
vamale de frontiera selectate.
Al patrulea proiect se ocupa de mediu. Obiectivul proiectului il constituie
crearea garantiei ca structurile institutionale sunt capabile sa elaboreze, sa gestioneze
si sa administreze acquisul comunitar in domeniul mediului. Proiectul vizeaza
producerea unor schimbari si consolidarea institutionala la toate nivelurile a
administratiei romane din domeniul mediului:
- Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului (M.A.P.P.M.): este
necesara intarirea capacitatii ministerului pentru dezvoltarea de politici in
domeniul mediului, in contextul economiei de piata (prin constituirea unei
unitati de politica economica), asigurarea unui management adecvat al acestei
politici, precum si a unui sprijin administrativ eficient pentru realizarea
monitorizarii punerii in aplicare si raportarilor. Este necesara, de asemenea,
o mai buna comunicare interministeriala asupra aspectelor de mediu, in scopul
integrarii politicilor de mediu cu celelalte segmente ale politicii Guvernului.
In acest context, sunt de o deosebita importanta relatiile cu Ministerul
Industriei si Comertului si cu Fondul Proprietatii de Stat pentru indepartarea
obstacolelor (legate de probleme de mediu) ce intervin in privatizarea din
industrie, precum si relatiile cu Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului, Consiliul pentru Reforma si autoritatile municipale pentru
imbunatatirea politicii de investitii in servicii, cum ar fi aprovizionarea cu
apa potabila, apele reziduale, eliminarea deseurilor.
- La nivel local este necesara intarirea capacitatii de implementare a
politicilor, prin imbunatatirea activitatilor operationale ale structurilor
corespunzatoare, imbunatatirea pregatirii proiectelor si imbunatatirea
relatiilor cu toti cei implicati in proces. Este nevoie de rationalizarea
structurilor la nivel regional si local si de perfectionarea capacitatii
acestor institutii de sprijinire a controlului integrat al poluarii.
- Publicul si organizatiile nonguvernamentale au nevoie de sprijin pentru a
genera o crestere a gradului de constientizare a aspectelor legate de mediu si
pentru a avea o mai mare capacitate in abordarea lor (de exemplu participarea
publica la evaluarea impactului de mediu).
Implementarea proiectului este conditionata de realizarea pana la data de 1
septembrie 1998 a unor modificari structurale in cadrul M.A.P.P.M., care sa
clarifice responsabilitatile in interiorul ministerului legate de dezvoltarea
si coordonarea politicii din domeniul mediului, de elaborarea legislatiei si
punerea ei in aplicare si de formularea unor programe clare, a unor termene
limita si a unor indicatori de performanta pentru fiecare unitate, in vederea
indeplinirii rolului ei in preluarea acquisului comunitar. Aceasta va include
si luarea in considerare, in mod logic si argumentat, a planului de organizare
elaborat in cadrul programului DISAE. Sprijinirea unitatii de politica
economica este conditionata de desemnarea unui coordonator cu profil, functie
si valoare acceptabile in cadrul ministerului si cu acces la resurse umane
adecvate dezvoltarii unei politici de mediu, bazate pe principiile economiei de
piata. Unitatea mentionata si coordonatorul ei vor trebui sa aiba roluri,
responsabilitati si sisteme de raportare clar stabilite in cadrul M.A.P.P.M.,
inclusiv responsabilitatea pentru absorbtia si utilizarea eficienta a
asistentei PHARE, precum si relatii clare si transparente cu celelalte resurse
nationale si vor putea beneficia de sprijin din partea altor agentii ale
donatorilor. Programul de lucru care va identifica obiectivele, calendarul si
indicatorii de performanta va fi elaborat pana la data de 1 septembrie 1998. Va
fi incheiata o intelegere scrisa clara referitoare la responsabilitatea
fiecarui membru al echipei romane pentru implementarea Programului PHARE 1998
pentru mediu, care sa demonstreze contributia acestei activitati la dezvoltarea
capacitatii institutionale din cadrul sectorului. Vor fi organizate reuniuni
bianuale pentru analiza progresului inregistrat, accentul punandu-se pe
imbunatatirea capacitatii de dezvoltare si coordonare a politicii nationale in
domeniul mediului in conditiile economiei de piata. La sfarsitul primului an,
se va face o trecere in revista, urmata de elaborarea unui plan bazat pe
realizarea programului, care sa cuprinda modificarile necesare ce trebuie
facute in structurile sectorului pentru a facilita absorbtia acquisului
comunitar pentru mediu.
Al cincilea proiect se refera la reforma administratiei publice (RAP),
incluzand si sprijinirea Departamentului pentru Integrare Europeana in vederea
reorganizarii sale, astfel incat sa poata indeplini rolul pe care il are in
contextul preaderarii. Progresul inregistrat pana in prezent este nesatisfacator.
Implementarea cu succes a acestui proiect depinde clar de angajamentul
Guvernului Romaniei de a continua reforma. Se asteapta ca RAP sa fie
complementar proiectelor de constructie institutionala prin introducerea unor
elemente (cum ar fi statutul functionarului public) care depasesc sfera de
activitate a ministerelor. Reforma administratiei publice are doua elemente
distincte:
1. crearea unui serviciu public permanent, regulat si independent, prin
adoptarea si implementarea unui set de acte legislative; si
2. imbunatatirea structurii si eficientei Guvernului si ministerelor,
precum si a cooperarii dintre ministere la nivel central si local; cresterea
nivelului capacitatii manageriale si administrative a functionarilor publici;
imbunatatirea serviciilor publice furnizate de stat, public si/sau sectorul
privat; sprijinirea elaborarii si implementarii unei politici consecvente a
reformei in Romania, in vederea imbunatatirii prestatiei administratiei
publice, initiata si pregatita la nivel central de Consiliul pentru Reforma, in
stransa cooperare cu Guvernul si cu ministerele de resort, si implementata de
Guvern, ministere si toate celelalte institutii implicate, sub indrumarea si
coordonarea Consiliului pentru Reforma; un element specific il constituie
continuarea sprijinului acordat Departamentului pentru Integrare Europeana
(D.I.E.); imbunatatirea structurii si eficientei D.I.E. in coordonarea
strategiei de preaderare, pe baza reorganizarii si evaluarii necesitatilor si
identificarii functiilor esentiale ale departamentului. Aceasta reorganizare a
administratiei va constitui elementul principal pe baza caruia vor fi
intensificate eforturile sectoriale de constructie institutionala.
Pentru lansarea proiectului este indispensabila nominalizarea pana la
sfarsitul lunii mai 1998 a unei contraparti eficiente (o structura alcatuita
din persoana de contact si un grup de experti).
Pana in luna septembrie 1998 vor trebui clarificate competentele Directiei
pentru reforma administratiei publice, care functioneaza in prezent in cadrul
Consiliului pentru Reforma. Clarificarea are in vedere, in special, distributia
de sarcini intre Consiliul pentru Reforma, Secretariatul General al Guvernului
si Cabinetul primului-ministru. Se refera, de asemenea, la relatia dintre
Directia pentru reforma administratiei publice si ministere.
In special, este necesar ca directia amintita sa isi recapete atributiile,
asa cum erau ele prevazute in Hotararea Guvernului, recent revocata, privind
infiintarea unui departament pentru reforma administratiei centrale. Directia
ar trebui sa aiba in componenta sa cel putin 12 experti guvernamentali
calificati care sa lucreze intr-o structura bine definita si pe baza unor fise
clare ale postului.
Pe aceasta baza, va fi constituit cu ajutorul Programului PHARE un grup de
sprijin alcatuit din experti care vor acorda asistenta pentru realizarea
procesului de reforma, pe verticala, in cadrul ministerelor.
Obiectivul 3: Viitoarea integrare a Romaniei in piata interna
Primul proiect din cadrul acestui obiectiv se refera la regiile autonome
(RA). In contextul restructurarii si privatizarii unui numar de regii autonome,
organele publice din tara se confrunta cu probleme in care au putina
experienta. Se va infiinta un grup de lucru care va acorda asistenta
autoritatilor locale si centrale in domeniul politicilor, implementarii
legislatiei, pregatirii profesionale si al sprijinirii restructurarii.
Proiectul va sprijini, de asemenea, infiintarea unei autoritati de reglementare
in sectorul energetic; aceasta autoritate independenta de reglementare trebuie
sa fie capabila sa ofere un cadru de reglementare stabil, transparent si
nediscriminatoriu.
Asistenta se va axa pe politica de preturi, supervizarea concentrarii
puterii si operarea concurentiala a pietei, eliberarea de licente si
autorizatii si pe planificare.
In contextul restructurarii sectorului energetic, proiectul se va concentra
pe pregatirea privatizarii regiilor autonome din sectorul energetic. Asistenta
se refera la studierea optiunilor pentru privatizare, evaluarea activelor
companiilor si pregatirea licitatiei pentru privatizare. In final, proiectul va
sprijini dezvoltarea unui cadru corespunzator pentru operarea si administrarea
infrastructurii de transport proprietate publica si folosirea acesteia de catre
societati comerciale prin concesiune sau alte scheme, aplicarea cadrului pentru
restructurarea Administratiei Porturilor Dunarii Fluviale si a Administratiei
Zonei Libere Constanta-sud si Ministerul Transporturilor in administrarea
proiectului finantat de Banca Mondiala privind terminalul de grane.
Adoptarea legilor privind concesionarea, proprietatea publica
(patrimoniul), electricitatea si caldura, crearea Agentiei de Reglementare a
Energiei, angajamentul Guvernului de a restructura regiile autonome si de a
crea societati comerciale separate din intreprinderile monopoliste de
administrare a utilitatilor, integrate pe verticala, sunt elemente esentiale
pentru implementarea cu succes a acestui proiect.
Al doilea proiect are ca obiectiv intarirea sectorului financiar. Proiectul
are doua componente importante. Prima componenta are ca scop asistarea Bancii
Nationale a Romaniei (B.N.R.) in vederea ameliorarii capacitatii sale
institutionale si administrative pentru asigurarea stabilitatii monedei
nationale si indeplinirea corespunzatoare a functiei B.N.R. de supervizare a
sectorului bancar. Se va acorda sprijin pentru imbunatatirea functiei B.N.R. de
supervizare in ceea ce priveste reglementarile de prudenta, elaborarea
regulilor contabile, a reglementarilor si a practicilor din sectorul bancar,
implementarea auditului operational aflat in curs si infiintarea unui sistem
integrat de management al informatiei. Se va cauta realizarea de
"infratiri" cu bancile centrale din statele membre in domeniile
supervizarii si al dezvoltarii institutionale. Elementul critic pentru
incheierea cu succes a acestui proiect este angajamentul referitor la
implementarea recomandarilor auditului operational. A doua componenta priveste
auditarea si restructurarea Casei de Economii si Consemnatiuni (C.E.C. - banca
nationala de economii), avand drept scop transformarea acestei banci intr-o
institutie moderna in conformitate cu standardele, politicile, practicile si
procedurile bancare internationale. Va fi acordat sprijin pentru auditarea
financiara si operationala si pentru implementarea planului de
restructurare/dezvoltare institutionala. Factorul critic pentru asigurarea
succesului proiectului este angajamentul Guvernului Romaniei si al conducerii
C.E.C. fata de restructurarea si dezvoltarea institutionala a acestei banci.
Obiectivul 4: Sprijinirea Romaniei in vederea indeplinirii obligatiilor
pilonului al treilea
Pana in prezent, in Romania nu s-a inregistrat un progres substantial in
domeniul justitiei si afacerilor interne. Nici unul dintre dialogurile cu
Ministerul Justitiei si Ministerul de Interne nu a fost satisfacator. Aceasta a
condus la aprobarea in 1997 a unui singur program de 5 MECU pentru sprijinirea
Ministerului Justitiei in domeniile in care s-au constatat necesitati izbitoare
in activitatea justitiei in tara: formare profesionala, biblioteca/facilitati
de documentare, sprijin logistic pentru conducerea cazului si documentului. In
plus, aceasta situatie nu a favorizat nici elaborarea pentru acest an a unor
programe corespunzatoare de constructie institutionala. In acest context,
obiectivul programelor propuse este sprijinirea autoritatilor romane in
elaborarea unor astfel de programe care sa fie finantate din bugetul PHARE pe
1999 sau anul urmator.
Primul proiect vizeaza Ministerul de Interne. Obiectivul il constituie
asistarea autoritatilor romane in elaborarea unor programe corespunzatoare care
sa intareasca capacitatea ministerului in abordarea si solutionarea unor probleme
legate de managementul si controlul, cu ajutorul politiei, al frontierelor, de
imigrare si azil. Exista patru aspecte ale analizei acestor chestiuni: a)
legislatie, b) structuri administrative, c) educatie si formare profesionala si
d) resurse materiale.
Unul dintre principalele aspecte care privesc Ministerul de Interne este
cel al statutului militar al diverselor organe ale politiei. Se asteapta ca
demilitarizarea sa conduca la includerea personalului politiei in competentele
tribunalelor civile. Intr-adevar, statutul militar al politiei inseamna ca se
asteapta ca personalul ei sa execute mai degraba, in cazul procedurilor penale,
ordinele superiorilor ierarhici decat pe cele ale magistraturii. Exista un
numar mare de organe ale politiei ale caror responsabilitati nu sunt clar si
optim definite.
Reforma ministerului ar necesita o rationalizare a structurilor acestuia,
in special in ceea ce priveste organizarea politiei.
Pe baza unei evaluari in profunzime a nevoilor, proiectul va trebui sa
conduca la elaborarea unor programe corespunzatoare care sa includa: a)
legislatia, b) structurile administrative si c) resursele umane si materiale,
pentru a aborda aspecte cum ar fi: cooperarea in cadrul politiei, managementul
si controlul frontierelor, azilul si imigratia. Demilitarizarea (in special a
fortelor politiei) trebuie privita in corelare cu reforma Ministerului Public
(de exemplu, Procuratura), necesitand eventual crearea functiei de magistrat
examinator, precum si reforma relatiei dintre politie, procuratura,
magistratura si Ministerul Justitiei. Pentru asigurarea eficientei reformei,
este necesara implementarea ei in paralel cu reformele in cadrul Ministerului
Justitiei si procuraturii.
Al doilea proiect se concentreaza asupra Ministerului Justitiei. Obiectivul
consta in sprijinirea autoritatilor romane sa elaboreze programe cuprinzatoare
in vederea intaririi capacitatii ministerului de a aborda problema cooperarii
in domeniul juridic si a imbunatatirii activitatii justitiei in toata tara.
Exista si in acest caz patru aspecte ale analizei: a) legislatia, b)
structurile administrative, c) educatia si pregatirea profesionala, si d)
resursele materiale.
Referitor la justitie, exista doua aspecte distincte: a) organizarea
sistemului juridic si b) functionarea justitiei, legata, in principal, de
resursele sale umane si materiale.
Functionarea sistemului judiciar este inca afectata din cauza competentelor
excesive ale Ministerului Public (Parchetul de pe langa Curtea Suprema de
Justitie), indeosebi in cadrul conducerii urmaririi penale. Prerogativele sale
extinse conduc la o situatie dezechilibrata care ar trebui revizuita si
corectata, pentru a supune actele efectuate de procurori controlului judiciar.
Specialistii comunitari care vor acorda asistenta pe termen lung in cadrul
acestui proiect vor trebui sa aiba in vedere problemele mentionate mai sus.
Se asteapta ca acesti specialisti sa fie judecatori, magistrati examinatori
si procurori. In ceea ce priveste organizarea generala a ministerului, persoana
cea mai potrivita sa duca la indeplinire sarcina de a propune un plan de
reforma/reorganizare a ministerului ar fi un profesionist dintr-unul din
ministerele de justitie ale statelor membre, la nivelul secretarului general
sau similar.
Dupa cum s-a mentionat in paragraful introductiv al acestui capitol, al
doilea aspect referitor la justitie este functionarea acesteia. Aceasta vizeaza
numarul de posturi vacante de judecatori, imbunatatirea calitatii judecatorilor
(care depinde de educatie/pregatire profesionala) si resursele materiale
(biblioteci, sisteme informatice etc.). Proiectul PHARE din 1997, aflat in curs
de desfasurare, are in vedere cele mai izbitoare/urgente deficiente ale
functiei justitiei. Totusi, se va face o evaluare generala si vor fi propuse
metode de abordare a acestor probleme, pe faze.
Se asteapta ca rezultatul acestui proiect sa fie modificarea, prin lege, a
competentelor procurorilor, conferite de Codul de procedura penala, pe baza
studierii mai multor optiuni.
Reforma Ministerului Public si demilitarizarea politiei (de care se ocupa
proiectul de dezvoltare institutionala a Ministerului de Interne) trebuie sa
aiba loc in paralel, daca se doreste sa fie cu adevarat eficiente. Stabilirea
unui judecator examinator (care sa conduca procedura penala) va avea doar un
impact limitat daca nu se schimba situatia actuala in ceea ce priveste
controlul politiei.
Obiectivul 5: Coeziunea economica si sociala
Primul proiect se refera la dezvoltarea regionala. Scopul acestui proiect
este stabilirea, conform obiectivului definit in Parteneriatul de aderare, a
unui cadru cuprinzator de dezvoltare regionala, care sa incorporeze politici,
legislatie si instrumente, impreuna cu capacitatea administrativa de gestionare
a programelor ISPA, SAPARD si PHARE in contextul obiectivului 1. Mai exact,
proiectul are ca scop oferirea unui sprijin de tipul obiectivului 1, printr-o
serie de programe regionale si sectoriale. Se intentioneaza ca cele opt
macroregiuni propuse in Romania sa aiba acces aproximativ egal la resursele
financiare. Cele doua axe-cheie pentru interventie vor fi restructurarea
industriala si dezvoltarea resurselor umane.
Concret, proiectul are ca scop pregatirea Romaniei pentru elaborarea si
implementarea programelor de tip obiectiv 1, prin transferul de know-how in
ceea ce priveste elaborarea planurilor nationale de dezvoltare, a programelor
operationale regionale si sectoriale si stabilirea unor structuri
administrative si bugetare eficiente, conform prioritatilor prevazute in
Parteneriatul de aderare cu Romania.
Programul special de pregatire (P.S.P.) se va concentra in plus, in mod
specific, asupra procedurilor de implementare a Programului SAPARD in perioada
de preaderare, dezvoltand capacitatea institutionala de utilizare a fondurilor
conform regulamentului respectiv si oferind sprijin practic in cursul
implementarii prin actiuni de dezvoltare rurala.
O alta parte a fondurilor va fi folosita pentru identificarea proiectelor,
stabilirea prioritatilor si pregatirea finantarii prin Programul ISPA.
Selectarea si aprobarea proiectelor se vor baza pe programele nationale pentru
transport si mediu, incluse in Programul national de adoptare a acquisului
comunitar.
Aceste programe trebuie sa contina strategii sectoriale si criterii
specifice pentru determinarea prioritatilor pentru investitiile din domeniile
mediului inconjurator si transporturilor si sa abordeze dimensiunea
transnationala necesara pentru dezvoltarea viitoarelor retele transeuropene.
Identificarea, stabilirea prioritatilor si pregatirea proiectelor pentru
finantare vor avea loc in contextul unei legaturi efective cu procesul bugetar
national. Aceasta va asigura disponibilizarea la timp a resurselor din bugetul
de stat in vederea cofinantarii investitiilor conform cerintelor Programului
ISPA.
Finantarea investitiilor din cadrul proiectului de sprijinire a dezvoltarii
regionale a acestui subprogram este conditionata de: a) aprobarea in Parlament
pana la data de 1 noiembrie 1998 a proiectului de lege privind dezvoltarea
regionala; b) infiintarea Agentiei Nationale de Dezvoltare Regionala; si c)
angajarea personalului si dotarea cu spatiu pentru birouri a Agentiei Nationale
de Dezvoltare Regionala, conform prevederilor legii. Componenta de investitii
din cadrul acestui proiect, totalizand 18,5 MECU, va fi cofinantata de la
bugetul de stat al Romaniei printr-o contributie de aproximativ 25% din
sprijinul PHARE.
Al doilea proiect din cadrul acestui obiectiv se refera la sprijinirea dezvoltarii
in Romania a coridoarelor prioritare de transport si a adoptarii acquisului
comunitar; in special, sprijin pentru constructia si modernizarea Coridorului
IV paneuropean de transport (DN 1 - Vestem - Miercurea Sibiului) si integrarea
viitoare a acestuia in reteaua transeuropeana de transport a Uniunii Europene;
de asemenea prevede sprijin pentru indeplinirea prevederilor Directivei nr.
96/53 privind greutatea si dimensiunile pentru un transport international de
marfuri si pasageri mai economic si mai sigur in zonele de interes ale Uniunii
Europene, Romaniei si tarilor vecine.
Guvernul Romaniei se va angaja sa participe la cofinantarea proiectului de
reabilitare a drumurilor - faza a doua, in ansamblul sau. Un raport privind
stadiul finantarii proiectului de reabilitare a drumurilor - faza a doua
(inclusiv evidenta financiara a contractarilor si platilor) va fi prezentat
anual. Agentia de implementare va dispune de personal corespunzator - cel putin
trei persoane calificate care sa lucreze in exclusivitate la acest proiect
PHARE. In plus, daca este necesar, se va acorda asistenta tehnica complementara
finantata prin program. Pentru fiecare proiect, autoritatile romane se
angajeaza sa notifice Comisiei Europene incheierea achizitiei terenurilor inaintea
semnarii contractelor de lucrari. Contractele pentru lucrari de constructii
civile se vor baza pe conditiile contractuale FIDIC. Contractele pentru lucrari
de constructii civile vor fi incheiate in ECU. Fiecare proiect de constructii
civile va include si supervizarea corespunzatoare, independenta a proiectelor.
Consultantul care se ocupa cu supervizarea va avea rolul inginerului, asa cum a
fost el definit prin conditiile contractuale FIDIC. El va aproba si planurile
de lucrari pregatite de contractant. Executantul lucrarilor va fi ales in urma
unui proces de licitatie la care vor participa contractori precalificati cu
capacitate financiara si experienta tehnica si FIDIC relevante.
Vor fi luate toate masurile de conducere a traficului in timpul constructiei
pentru a permite un maximum de siguranta tuturor persoanelor angajate legal in
lucrari, publicului calator si tertelor parti. Se aplica pe deplin conditiile
generale ale memorandumurilor de finantare, anexa la Acordul-cadru semnat intre
Comisia Europeana si Romania la 12 martie 1991. Nu se vor folosi fonduri PHARE
pentru achizitia de terenuri, plata T.V.A. si a altor taxe.
Contractele pentru lucrari de constructii civile si supervizarea lucrarilor
vor fi conforme practicii internationale si, prin urmare, conditiile
contractuale vor prevala asupra urmatoarelor prevederi ale legislatiei romane:
Legea nr. 10/1995: art. 5, art. 13, de la art. 21 pana la art. 31, art. 40;
Hotararea Guvernului nr. 85/1997: Anexa, punctul II, 1 d); Hotararea Guvernului
nr. 272/1994; Hotararea Guvernului nr. 766/1997; Ordinul ministrului finantelor
si al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului nr.
1.743/69/N/1996 si anexa la acesta: Norme Metodologice ale Ministerului
Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, publicate in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 232 bis din 26 septembrie 1996; Ordinul ministrului
lucrarilor publice si amenajarii teritoriului nr. 3/N/12 din octombrie 1995.
Guvernul Romaniei se angajeaza sa finanteze orice cost suplimentar care poate
sa apara dupa contractare pentru a asigura finalizarea la timp a proiectului.
Obiectivul 6: Integrarea viitoare a Romaniei prin participarea la
programele comunitare si TEMPUS
Au fost deja adoptate propunerile financiare pentru TEMPUS si pentru
participarea la programele comunitare.
A fost realizat un studiu de impact asupra mediului pentru proiectul de
reabilitare a drumurilor; studii similare vor fi realizate pentru toate
proiectele de investitii.
Se va asigura egalitatea sanselor de participare pentru barbati si femei la
toate proiectele. Se vor elabora indicatori de evaluare a gradului de
participare a femeilor la proiecte.
2. Buget
_______________________________________________________________________________
Bugetul Dezvoltare Investitii
Numarul Titlul proiectului alocat, institutionala (estimativ)
proiectului din care: (estimativ)
_______________________________________________________________________________
RO 09803.01 Imbunatatirea situatiei
populatiei rroma 2,00 2,00 0,00
RO 09803.02 Sprijin pentru reforma
protectiei copilului 10,00 4,95 5,05
RO 09804.01 Proiect de dezvoltare
institutionala pentru
Ministerul Finantelor 3,00 3,00 0,00
RO 09804.02 Asistenta pentru
Administratia Vamala Romana
in dezvoltarea unui sistem
eficient de control si
administrare la frontiera 8,00 2,70 5,30
RO 09804.03 Asistenta in domeniul
veterinar si agricol 5,00 2,00 3,00
RO 09804.04 Intarirea capacitatii
institutionale si
administrative de
administrare a politicii de
mediu in Romania, in
conformitate cu acquisul
comunitar 3,00 3,00 0,00
RO 09804.05 Reforma administratiei publice 2,50 2,50 0,00
RO 09805.01 Imbunatatirea cadrului
competitiv pentru asigurarea
serviciilor publice 6,10 6,10 0,00
RO 09805.02 Institutii legate de piata
interna (Banca Nationala a
Romaniei si C.E.C.) 4,00 0,85 3,15
RO 09806.01 Proiect de dezvoltare
institutionala pentru
Ministerul de Interne 2,00 2,00 0,00
RO 09806.02 Proiect de dezvoltare
institutionala pentru
Ministerul Justitiei 1,00 1,00 0,00
RO 09807.01 Politica regionala si
de coeziune 33,00 7,00 26,00
RO 09807.02 Proiect de reabilitare
a drumurilor nationale 27,00 0,00 27,00
Programe comunitare/
TEMPUS*) 10,40 10,40 0,00
_______________________________________________________________________________
TOTAL: 117 47,50 69,50
_______________________________________________________________________________
*) Programele comunitare/TEMPUS sunt incluse doar ca aide-memoire. Aceste
programe fac subiectul altor memorandumuri de finantare.
N.B.
Pana la 30% din buget poate fi contractat direct de Comisie si deci nu
poate fi transferat in Fondul national.
3. Aranjamente de implementare
Programul va fi gestionat in conformitate cu procedurile Sistemului
descentralizat de implementare PHARE (DIS). Coordonatorul national PHARE
(National Aid Co-ordinator - NAC) va avea intreaga responsabilitate pentru programarea,
monitorizarea si implementarea programelor PHARE.
Fondul national (FN) din cadrul Ministerului Finantelor, condus de
responsabilul national cu autorizarea finantarii PHARE (National Authorising
Officer - NAO) va superviza gestionarea financiara a Programului si va avea
intreaga responsabilitate asupra tuturor aspectelor legate de controlul
financiar si raportarea financiara catre Comisia Europeana.
Comisia va transfera fonduri catre Fondul national in conformitate cu
Memorandumul de intelegere incheiat intre Comisie si Guvernul Romaniei in
toamna anului 1998. Fondurile vor fi transferate la solicitarea responsabilului
national cu autorizarea finantarii PHARE (NAO). Dupa semnarea Memorandumului de
finantare, o suma de pana la 26,6 MECU va fi transferata la Fondul national. Se
vor face patru alimentari ale fondului in suma de pana la 20 MECU sau de pana
la o valoare egala cu cea a bugetului total, in cazul in care acesta este mai
mic de 20 MECU. Prima alimentare se va face atunci cand platile efectuate de
catre agentiile de implementare (AI) si Oficiul de plati si contractare PHARE
(OPCP) insumeaza 10% din buget. A doua alimentare poate fi solicitata atunci
cand platile efectuate insumeaza 30% din bugetul total in vigoare. A treia
alimentare se va face atunci cand suma platilor se ridica la 50%, iar cea de-a
patra si ultima rata, atunci cand suma platita reprezinta 70% din bugetul
total. Daca totalul fondurilor depozitate in Fondul national si in cele ale
agentiilor de implementare (Al) depaseste 10% din bugetul total de contractare
in vigoare, nu sunt admise cereri de alimentare decat cu aprobarea prealabila a
Comisiei. In mod exceptional, responsabilul national cu autorizarea finantarii
PHARE (NAO) poate cere in avans o plata mai mare de 20%, in conformitate cu
procedurile prevazute in Memorandumul de intelegere mentionat anterior.
Pentru cazul aranjamentelor de "infratire" ale urmatoarelor
institutii, Comisia va transfera fonduri pentru plata specialistilor comunitari
pe termen lung direct unui Birou de asistenta tehnica: Ministerul Finantelor,
Administratia Vamala Romana, Curtea de Conturi, Ministerul Justitiei,
Ministerul de Interne, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul
Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Banca Nationala a Romaniei si alte
institutii corelate, asa cum rezulta din fisele individuale ale proiectelor.
Responsabilitatea derularii subprogramelor revine agentiilor de
implementare prezentate in tabelul urmator:
__________________________________________________________________________
Numarul Agentia de
proiectului Proiectul implementare
__________________________________________________________________________
RO 09803.01 Imbunatatirea situatiei
populatiei rroma OPCP
RO 09803.02 Sprijin pentru reforma
protectiei copilului OPCP
RO 09804.01 Proiect de dezvoltare
institutionala pentru
Ministerul Finantelor OPCP
RO 09804.02 Asistenta pentru
Administratia Vamala
Romana in dezvoltarea
unui sistem eficient de
control si administrare
la frontiera OPCP
RO 09804.03 Asistenta in domeniul
veterinar si agricol OPCP
RO 09804.04 Intarirea capacitatii
institutionale si
administrative de
administrare a politicii
de mediu in Romania,
in conformitate cu
acquisul comunitar OPCP
RO 09804.05 Reforma administratiei publice OPCP
RO 09805.01 Imbunatatirea cadrului
competitiv pentru asigurarea
serviciilor publice OPCP
RO 09805.02 Institutii legate de
piata interna (Banca
Nationala a Romaniei si C.E.C ) OPCP
RO 09806.01 Proiect de dezvoltare
institutionala pentru
Ministerul de Interne OPCP
RO 09806.02 Proiect de dezvoltare
institutionala pentru
Ministerul Justitiei OPCP
RO 09807.01 Politica regionala si
de coeziune Agentia Nationala
pentru Dezvoltare
Regionala
RO 09807.02 Proiect de reabilitare a Agentia Nationala
drumurilor nationale a Drumurilor
__________________________________________________________________________
Fondul national va transfera fonduri agentiilor de implementare, inclusiv
Oficiului de plati si contractare PHARE (OPCP), in conformitate cu acordurile
de finantare (AF) semnate intre Fondul national (FN) si agentiile de
implementare/OPCP, dupa caz. Fiecare acord de finantare va fi andosat in
prealabil de Comisia Europeana. In cazurile in care Fondul national este el
insusi agentul de plata pentru OPCP/AI, nu se vor face transferari de fonduri
din cadrul Fondului national catre OPCP/AI. OPCP si agentiile de implementare
vor fi conduse fiecare de cate un responsabil cu autorizarea finantarii
Programului (Programme Authorising Officer - PAO), numit de catre responsabilul
national cu autorizarea finantarii PHARE (NAO) dupa consultari cu coordonatorul
national PHARE (NAC). PAO va fi responsabil de toate operatiunile efectuate de
OPCP/agentia de implementare respectiva.
Pentru toate proiectele, OPCP va avea responsabilitatea organizarii
licitatiilor, contractarilor, administrarii, tinerii contabilitatii, efectuarii
platilor si raportarilor financiare. In cazul proiectului de dezvoltare
regionala, acest rol va fi jucat de Administratia Nationala a Drumurilor si,
respectiv, de Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala.
Fondul national va deschide la Banca Nationala a Romaniei sau la alta
banca, convenita in prealabil cu Comisia, un cont purtator de dobanda, in ECU,
pe care il va gestiona intr-un sistem contabil separat. Valoarea dobanzii va fi
raportata Comisiei Europene; dobanda poate fi reinvestita in Program, pe baza
unei cereri inaintate de NAO si aprobate de Comisie. Aceleasi proceduri se vor
aplica si in cazul oricaror alte fonduri transferate catre o agentie de
implementare sau catre OPCP.
Responsabilul national cu autorizarea finantarii PHARE (NAO) si
responsabilii cu autorizarea finantarii Programului (PAO) vor asigura
pregatirea tuturor contractelor in conformitate cu procedurile stabilite de
Manualul DIS. Fac exceptie doar aranjamentele de "infratire". Toate
contractele vor fi in valoare de minimum 2 MECU, cu exceptia unui numar mic de
contracte privind aranjamentele de "infratire". Aceasta se datoreaza
faptului ca "infratirile" se refera mai degraba la dezvoltarea unor
pachete de servicii corespunzatoare decat la implementarea de programe cuprinzatoare.
Toate contractele trebuie incheiate in primele 24 de luni ale duratei
Programului. Toate platile trebuie efectuate in primele 36 de luni ale duratei
Programului.
In cazul proiectului de reabilitare a drumurilor nationale, platile se pot
face pana la sfarsitul anului 2003.
Orice fonduri nefolosite pana la data expirarii Programului vor fi
rambursate Comisiei.
4. Monitorizare si evaluare
Se va infiinta un Comitet mixt de monitorizare (JMC - Joint Monitoring
Committee). Acesta va include si reprezentanti ai NAO, NAC si ai Comisiei.
Comitetul se va reuni cel putin o data pe an si va analiza toate programele
PHARE, in scopul evaluarii progresului inregistrat in atingerea obiectivelor
stabilite prin memorandumurile de finantare si Parteneriatul de aderare. JMC
poate recomanda o schimbare a prioritatilor si/sau realocarea fondurilor PHARE.
JMC va fi asistat de subcomitete de monitorizare (MSC - Monitoring
Sub-Committees), care vor include NAC, PAO al fiecarei AI (si OPCP, dupa caz)
si serviciile din cadrul Comisiei. MSC va analiza in detaliu progresul
inregistrat de fiecare program, inclusiv de componentele si contractele
acestuia, pe baza de rapoarte periodice de monitorizare si evaluare, intocmite
cu sprijinul acordat de consultanti externi (in conformitate cu prevederile
Manualului DIS), si va inainta recomandari in ceea ce priveste conceptia si
managementul programului, asigurand eficienta acestora. MSC va inainta catre
JMC rapoarte detaliate asupra tuturor programelor cu finantare PHARE.
5. Auditare si evaluare
Comisia poate dispune verificarea conturilor si operatiunilor Fondului
national si, dupa caz, ale OPCP si ale agentiilor de implementare respective,
activitate efectuata de un auditor independent, contractat de Comisie, fara a
prejudicia responsabilitatile Comisiei si Curtii de Conturi a Uniunii Europene,
asa cum se mentioneaza in conditiile generale ale Acordului-cadru.
Serviciile Comisiei vor asigura o evaluare ex-post dupa incheierea
Programului.
6. Transparenta/Publicitate
Fiecare PAO va fi responsabil pentru masurile necesare ce trebuie luate
pentru asigurarea publicitatii tuturor activitatilor finantate de Program.
Aceasta se va face in stransa conlucrare cu Delegatia C.E. Detalii suplimentare
sunt prezentate in Anexa III.
7. Conditii speciale
Asistenta acordata de Comunitate va fi conditionata de respectarea de catre
Romania a angajamentelor prevazute in Acordul european, de pasii urmatori ce
trebuie facuti pentru indeplinirea criteriilor de la Copenhaga si de progresele
inregistrate in implementarea Parteneriatului de aderare. Nerespectarea acestor
conditii generale poate conduce la decizia Consiliului de a sista asistenta
financiara.
ANEXA
despre informare pentru a fi inclusa in Memorandumul de finantare PHARE
Informare si publicitate pentru Programul PHARE al Uniunii Europene
1. Scop si obiective
Informatiile si activitatile de publicitate privind asistenta Uniunii
Europene prin Programul PHARE sunt destinate cresterii gradului de
constientizare a publicului si a transparentei actiunilor UE, precum si pentru
crearea unei imagini consistente privind activitatile respective in toate
tarile beneficiare. Informarea si publicitatea privesc activitatile care
primesc o contributie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.
2. Principii generale
Fiecare PAO responsabil de implementarea memorandumurilor financiare,
precum si a altor forme de asistenta va fi responsabil cu publicitatea la fata
locului. Aceasta actiune se va desfasura in cooperare cu Delegatia Comisiei
U.E., care va fi informata asupra demersurilor facute in acest scop.
Autoritatile nationale si regionale competente vor desfasura activitatile
necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, in colaborare cu Delegatia
Comisiei U.E. din tara respectiva.
Informarea si masurile publicitare descrise mai jos se bazeaza pe
prevederile reglementarilor si deciziilor ce se aplica fondurilor structurale.
Acestea sunt:
- art. 32 din Reglementarea Comisiei U.E. nr. 4.253/88, amendata de
Reglementarea Comisiei U.E. nr. 2.082/93, Buletinul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Buletinul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Informarea si masurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile
Ghidului informativ pentru Delegatiile Comisiei Europene din Europa Centrala.
Partea relevanta din acest ghid informativ va fi atasata tuturor contractelor
de lucrari si achizitii.
3. Informarea si publicitatea privind programele PHARE
Informarea si masurile publicitare vor face subiectul unui set de masuri
coerente definite de autoritatile nationale, regionale si locale competente, in
colaborare cu Delegatia Comisiei, pentru toata durata Memorandumului de
finantare, si va privi atat programele, cat si alte forme de asistenta.
Costul informarii si publicitatii privind proiectele individuale va fi
suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
In cazul implementarii programelor PHARE, se vor aplica masurile mentionate
mai jos la lit. a) si b):
a) Autoritatile competente din tara beneficiara trebuie sa publice
continutul programelor si al altor forme de asistenta in forma cea mai
potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzator si trebuie tinute
la dispozitia partilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea pe teritoriul
tarii beneficiare a informatiilor si materialelor publicitare produse, in
concordanta cu prevederile Ghidului informativ.
b) Informarea si masurile publicitare la fata locului trebuie sa cuprinda
urmatoarele:
(i) pentru investitii de infrastructura ce depasesc 1 milion ECU:
- panouri ridicate la fata locului, instalate in concordanta cu prevederile
Ghidului informativ;
- panouri informative pentru lucrarile de infrastructura accesibile
publicului, instalate conform prevederilor Ghidului informativ;
(ii) in cazul investitiilor de productie, masuri pentru dezvoltarea
potentialului local si alte masuri beneficiind de finantare PHARE:
- masuri care sa constientizeze beneficiarii potentiali si opinia publica
cu privire la asistenta PHARE, in concordanta cu prevederile Ghidului
informativ;
- masuri adresate solicitantilor de ajutoare de stat, partial finantate de
PHARE, sub forma unei indicatii in formularul care trebuie completat de
asemenea solicitanti, care sa indice faptul ca o parte a acestui ajutor vine
din partea U.E. si sa specifice Programul PHARE, in concordanta cu prevederile
Ghidului informativ.
4. Transparenta asistentei U.E. in cercurile de afaceri, printre
potentialii beneficiari si publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate in cea mai mare masura in asistenta
ce le priveste direct.
Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta
canalelor relevante pentru diseminarea informatiilor catre potentialii
beneficiari, in special catre intreprinderile mici si mijlocii. Acestea trebuie
sa cuprinda si indicatii privind procedurile administrative care trebuie
urmate.
4.2. Alti beneficiari potentiali
Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta
canalelor relevante pentru diseminarea informatiilor catre toate persoanele
care beneficiaza sau ar putea beneficia de masuri de formare, angajare sau
dezvoltare a resurselor umane. In acest sens, se va asigura cooperarea dintre
organismele de pregatire profesionala implicate in angajare, grupurile de
afaceri, centrele de formare si organizatiile nonguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritatile locale, nationale sau regionale privind
anuntarea si solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor
finali sau oricarei alte entitati eligibile pentru acest fel de asistenta vor
trebui sa indice faptul ca U.E. si, in mod special, Programul PHARE asigura
aceste surse financiare. Notificarea de asistenta transmisa beneficiarilor
trebuie sa mentioneze procentul sau volumul de asistenta finantat de Programul
PHARE. In cazul in care astfel de documente poarta stema nationala sau
regionala, trebuie sa poarte si un insemn al U.E. de aceeasi marime.
4.3. Publicul general
Media
Autoritatile competente vor informa mass-media, in maniera cea mai
potrivita, in ceea ce priveste actiunile cofinantate de U.E. si PHARE, in
special. Contributia PHARE va fi reflectata corespunzator in aceasta informare.
In acest context, demararea operatiunilor (o data adoptate de Comisie) si
fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor actiuni de
publicitate, cu precadere in mass-media regionala (presa, radio, televiziune).
Trebuie asigurata o colaborare corespunzatoare cu Delegatia Comisiei din tara
respectiva.
Cele doua principii mentionate mai sus se aplica anunturilor, precum si
comunicatelor de presa si comunicatelor publice.
Actiuni informative
Organizarea de actiuni informative, precum conferinte, seminarii, targuri
si expozitii in legatura cu implementarea operatiunilor partial finantate de
Programul PHARE, vor urmari sa faca explicita participarea U.E. In acest
context se vor expune steagurile U.E. in camerele unde au loc intalniri si se
va pune emblema U.E. pe documente, in functie de situatie. Delegatia Comisiei
din tara beneficiara va ajuta, dupa necesitati, la pregatirea si implementarea
acestui tip de actiuni.
Materiale informative
Publicatiile (precum brosuri si pliante) despre programe si masuri similare
finantate sau cofinantate de PHARE trebuie sa contina pe prima pagina o
indicare clara a participarii U.E., precum si simbolul U.E., in cazul in care
stema nationala sau regionala este folosita.
In cazul in care aceste publicatii au o prefata, aceasta trebuie semnata
atat de persoana responsabila in tara beneficiara, cat si de delegatul
Comisiei, in numele acesteia, pentru a putea face clara participarea PHARE.
Aceste publicatii trebuie sa se refere la organismele nationale si
regionale responsabile cu informarea partilor interesate.
Principiile mentionate mai sus se aplica, de asemenea, si materialelor
audiovizuale.
5. Prevederi privind panouri, postere si panouri permanente
Tarile beneficiare vor asigura transparenta masurilor partial finantate de
Programul PHARE, in concordanta cu urmatoarele masuri si informatii publicitare:
Panouri
Panourile cu informatii privind participarea U.E. la finantarea investitiei
trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare U.E. in proportie
de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar daca autoritatile locale sau regionale nu
ridica un panou care sa mentioneze propria lor implicare, finantarea U.E.
trebuie mentionata pe un panou special. Aceste panouri trebuie sa aiba o marime
corespunzatoare anvergurii proiectului (tinand seama de marimea contributiei
U.E.) si trebuie sa corespunda instructiunilor prevazute in Ghidul informativ.
Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrarii si in masura in care
este posibil, aceste panouri vor fi inlocuite cu placute permanente, in
concordanta cu prevederile Ghidului informativ.
Placute permanente
Aceste placute trebuie sa fie plasate in zonele accesibile publicului larg
(centre de conferinte, aeroporturi, statii etc). Placutele trebuie sa cuprinda
pe langa simbolul U.E. si o mentiune privind programul PHARE si cofinantarea
U.E.
In cazurile in care autoritatile locale, regionale sau nationale, precum si
orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta sau poster
sau fac orice alt demers menit sa asigure informarea despre proiecte cu costuri
mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicata participarea U.E. si PHARE.
6. Prevederi finale
Autoritatile nationale, regionale sau locale implicate pot derula in orice
situatie masuri suplimentare, daca se considera necesar. In aceste cazuri
trebuie consultata si informata Delegatia Comisiei, astfel incat aceasta sa
poata participa, daca considera necesar, la realizarea acestor masuri.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin
intermediul delegatiei din tara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub
forma indrumarii asupra cerintelor de design, in cazul in care este necesar.