ORDONANTA   Nr. 42 din 12 august 1999

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea in domeniul apararii, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1998

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 389 din 17 august 1999

    In temeiul prevederilor art. 1 lit. A pct. 2 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

    Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:

    ARTICOL UNIC
    Se ratifica Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea in domeniul apararii, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1998.

             p. PRIM-MINISTRU,
                VICTOR BABIUC

                       Contrasemneaza:
                       Ministru de stat,
                       ministrul apararii nationale,
                       Victor Babiuc

                       p. Ministrul afacerilor externe,
                       Mihai Rasvan Ungureanu,
                       secretar de stat

                                ACORD
intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea in domeniul apararii

    Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Franceze, denumite in continuare parti,
    avand la baza Tratatul de intelegere amicala si cooperare dintre Romania si Republica Franceza, semnat la Paris la 20 noiembrie 1991,
    constatand ca evolutia situatiei in Europa, marcata in special de afirmarea noilor democratii, este propice dezvoltarii si aprofundarii noilor relatii de parteneriat si cooperare intre statele europene,
    subliniind necesitatea de a inscrie in centrul acestei cooperari problemele de securitate si aparare, tinand seama de restructurarea globala a mediului nostru de securitate,
    reamintind ca extinderea atat a Aliantei Nord-Atlantice, cat si a Uniunii Europene este o contributie importanta la noua organizare a continentului european in acest domeniu,
    considerand ca acest spirit de parteneriat si cooperare trebuie sa guverneze relatiile intre toate statele europene, fara discriminare,
    reamintind in special Declaratia de la Madrid asupra securitatii si cooperarii euroatlantice, adoptata de sefii de state si de guverne ale Aliantei Nord-Atlantice, in care se reafirma ca NATO ramane deschis pentru noi membri, si subliniind, in aceasta privinta, evolutiile pozitive in sensul democratiei si al preeminentei dreptului ce au avut loc in Romania,
    considerand ca identitatea europeana de securitate si aparare trebuie sa se afirme si sa se intareasca, ceea ce va constitui o contributie majora la securitatea si la stabilitatea in Europa,
    considerand ca aceste evolutii au ca scop instaurarea, pe ansamblul continentului, a pacii si securitatii,
    apreciind rezultatele pozitive ale cooperarii bilaterale intreprinse deja in domeniul apararii,
    reamintind angajamentul de a intari increderea reciproca printr-o deschidere mai ampla asupra problemelor de aparare in cadrul Organizatiei de Securitate si Cooperare in Europa,
    reamintind ca obiectivul acestei cooperari este de a contribui la mentinerea pacii si stabilitatii in Europa prin apropierea intre institutiile militare, amplificarea schimburilor si diversificarea relatiilor in domeniul securitatii si apararii,
    constatand vointa lor de aprofundare si de largire a cadrului cooperarii lor in domeniul apararii,
    au convenit urmatoarele:

    CAP. 1
    Obiectul si formele cooperarii

    Art. 1
    1.1. Partile coopereaza in domeniul apararii pe baza de reciprocitate.
    1.2. Punerea in aplicare a acestei cooperari este de competenta ministrilor apararii ai celor doua parti, care pot primi sprijinul altor ministere.
    Art. 2
    2.1. Cooperarea in domeniul apararii consta in:
    2.1.1. schimburi de analize strategice asupra mentinerii stabilitatii in Europa si asupra conditiilor de intarire a ei in plan militar;
    2.1.2. schimburi de informatii asupra conceptului de securitate si a celui de aparare, precum si asupra doctrinei de folosire a fortelor si politicii de formare a personalului;
    2.1.3. schimburi de experienta in domeniul controlului armamentelor;
    2.1.4. actiuni avand ca scop formarea cadrelor, cu prioritate formarea ofiterilor, precum si instruirea unitatilor si a statelor majore din fortele armate;
    2.1.5. schimburi de cunostinte si experienta in materie de:
    a) legislatie si reglementari interne si internationale privind apararea si fortele armate;
    b) gestionare a resurselor financiare, planificare si executie a bugetului apararii;
    c) management al resurselor umane si administrare a mijloacelor materiale;
    d) organizare a comandamentului (operational si la nivel teritorial) si in materie de functionare a statelor majore, tinand seama de rolul informaticii in actul de comanda;
    e) organizare a unor unitati multinationale si instruire a acestora;
    f) armament si echipamente militare, precum si studii si dezvoltari privind tehnica militara si interoperabilitatea echipamentelor militare;
    g) organizare si functionare a sistemelor de transmisiuni in cadrul fortelor armate;
    h) realizare a infrastructurilor militare;
    i) control si management al spatiului aerian;
    j) sanatate si actiuni umanitare;
    k) relatii ale fortelor armate cu societatea;
    l) relatii umane in cadrul fortelor armate si probleme sociale;
    m) organizare si misiuni ale logisticii in cadrul fortelor armate;
    n) istorie militara;
    o) geografie si topografie militara;
    p) politie militara;
    q) activitati culturale si sportive;
    2.1.6. examinarea posibilitatilor de a indeplini actiuni comune in cadrul operatiunilor de mentinere a pacii sau umanitare sub egida ONU, OSCE si UEO.
    2.2. Partile isi rezerva dreptul identificarii si aprofundarii altor domenii de cooperare.
    Art. 3
    3.1. Cooperarea se realizeaza, in special, prin urmatoarele forme:
    3.1.1. consultari si reuniuni de lucru la toate nivelurile de comanda si de conducere;
    3.1.2. schimburi, vizite, stagii si perioade de sedere (de scurta sau de lunga durata) ale membrilor personalului militar si civil;
    3.1.3. stagii de scurta durata in cadrul ministerelor apararii in sectoarele administrativ, juridic, al domeniilor militare, financiar si social;
    3.1.4. studii si cursuri in scolile militare, inclusiv in invatamantul militar superior si in centrele de instruire a categoriilor de forte armate;
    3.1.5. congrese, colocvii, conferinte si seminarii;
    3.1.6. schimburi reciproce de reprezentanti ai statelor majore si ai unitatilor din categoriile de forte armate pentru participarea la planificarea instructiei si a exercitiilor militare;
    3.1.7. instructie in comun a unitatilor de la toate nivelurile fortelor armate;
    3.1.8. escale oficiale si de rutina ale navelor de razboi, vizite la bazele aeriene si in unitatile trupelor de uscat;
    3.1.9. intalniri intre delegatii ale statelor majore, ale unitatilor fortelor armate si ale scolilor militare;
    3.1.10. schimburi de ofiteri intre institutiile de invatamant militar pentru participarea la discutii, predarea cursurilor sau efectuarea stagiilor profesionale.
    3.1.11. schimburi de documentatie;
    3.1.12. manifestari sportive sub patronajul Consiliului International al Sportului Militar (CISM).
    3.2. Cesionari de bunuri si prestari de servicii pot fi efectuate in conditii ce vor fi stabilite de parti.
    Art. 4
    Pentru a intari intelegerea si increderea reciproca, partile organizeaza la intervale regulate vizite reciproce ale reprezentantilor lor, la nivelul ministerelor apararii, al statelor majore generale, al comandamentelor si al statelor majore ale categoriilor de forte armate, al armelor si specialitatilor, precum si la nivel de comandament si de directii similare.
    Art. 5
    5.1. Se instituie o comisie militara mixta romano-franceza care este responsabila atat cu definirea conceptiei generale a cooperarii bilaterale in domeniul apararii, cat si cu organizarea si coordonarea acestei cooperari.
    5.2. Comisia militara mixta romano-franceza este coprezidata de un general din ministerul apararii al fiecarei parti. Comisia mai are in componenta un secretar, atasatii apararii ai fiecareia dintre cele doua tari si, in functie de subiectele abordate, ofiteri sau reprezentanti ai diferitelor categorii de forte armate, arme si servicii.
    5.3. Sedintele Comisiei militare mixte romano-franceze au loc o data pe an, alternativ, in Romania si in Republica Franceza.
    5.4. Toate subiectele de natura sa favorizeze intarirea cooperarii bilaterale pot fi inscrise pe ordinea de zi a sedintei Comisiei militare mixte romano-franceze dupa ce au primit aprobarea celor doi copresedinti.
    5.5. Comisia militara mixta romano-franceza face bilantul cooperarii realizate pe parcursul anului precedent si stabileste planul de cooperare pentru anii urmatori.
    5.6. Planul de cooperare cuprinde atat actiunile stabilite de comun acord, cat si tematica lor, modalitatile, datele si locurile de realizare, precum si institutiile responsabile de executarea lor. Planul de cooperare bilaterala este semnat de copresedintii Comisiei militare mixte romano-franceze.
    5.7. Copresedintii Comisiei militare mixte romano-franceze corespondeaza intre ei prin intermediul atasatilor apararii.
    Art. 6
    6.1. Se instituie un comitet mixt romano-francez responsabil cu coordonarea si urmarirea activitatilor de cooperare bilaterala in domeniul armamentului.
    6.2. Comitetul mixt romano-francez este coprezidat de inalti functionari ai ministerelor apararii ale celor doua parti. Comitetul mai are in componenta un secretar, atasatii apararii din cele doua tari, precum si ofiteri si experti competenti in problemele de pe ordinea de zi a sesiunilor acestuia.
    6.3. Cei doi copresedinti stabilesc de comun acord regulamentul interior de functionare, frecventa intalnirilor, precum si ordinea de zi a sesiunilor Comitetului mixt romano-francez.

    CAP. 2
    Exercitii militare

    Art. 7
    7.1. Partile, respectand dispozitiile legale in vigoare, organizeaza exercitii si antrenamente comune, cu caracter intercategorii de forte armate ori privitor la o singura categorie de forte armate sau de servicii. Acestea sunt inscrise in planurile anuale de antrenament operational al fortelor armate ale fiecareia dintre parti. Modalitatile administrative, logistice si financiare generale sunt descrise mai jos. Detaliile specifice organizarii, desfasurarii si modalitatilor de finantare a exercitiilor comune ale fortelor armate sunt stabilite de catre ministrii apararii ai celor doua parti printr-o intelegere speciala.
    7.2. Pentru exercitii, utilizarea spatiului aerian al statului care primeste se face in conditiile prevazute pentru aeronavele de stat, militare si civile ale statului care primeste. Tranzitarile aeriene se efectueaza conform tratatelor si conventiilor internationale cu privire la traficul aerian ce angajeaza partile, in special Conventia de la Chicago din 7 decembrie 1944 privind aviatia civila internationala.
    7.3. Pentru exercitiile navale accesul navelor militare in apele teritoriale nationale se efectueaza in conditiile fixate de partea care primeste.
    7.4. Pe timpul desfasurarii exercitiilor militare statul care primeste asigura gazduirea si hrana membrilor fortelor armate si ale personalului civil al statului care trimite, in aceleasi conditii ca si pentru categoriile de personal similare ale statului care primeste. Conditiile de finantare sunt descrise la art. 8.
    7.5. In ceea ce priveste exercitiile si antrenamentele, conform dispozitiilor prezentului acord, in momentul trecerii frontierei fiecare sef de detasament prezinta la postul de control vamal o situatie detaliata privind personalul si o lista, pe categorii, cuprinzand vehiculele, echipamentele, proviziile si materialele transportate. Atunci cand transporturile sunt efectuate pe cale aeriana sau maritima, o lista precisa, detaliata pe categorii de personal si materiale transportate, este prezentata de fiecare sef de detasament serviciului de control al aerodromurilor sau al porturilor implicate.
    Art. 8
    8.1. Pe timpul pregatirii si desfasurarii exercitiilor militare, statul care primeste are responsabilitatea de a asigura, cu titlu gratuit:
    8.1.1. punerea la dispozitie a unor tabere de pregatire militara inzestrate cu instalatiile necesare, cu un sistem de comunicatii militare intern corespunzator necesitatilor exercitiului militar, precum si cu echipament de multiplicare;
    8.1.2. gazduirea in institutii militare a membrilor fortelor armate si a personalului civil al statului care trimite, participanti la exercitiul militar;
    8.1.3. mijloacele de transport pentru deplasarea membrilor fortelor armate si a personalului civil al statului care trimite participanti la exercitiul militar in interiorul taberei de pregatire militara;
    8.1.4. instalatiile si serviciile aeronautice de pe aeroporturile militare, inclusiv operatiunile de tranzit;
    8.1.5. operatiunile de salvare aeriana si maritima;
    8.1.6. cartografia zonei in care se desfasoara exercitiul militar. Aceasta cartografie este conforma cu Acordul de standardizare 2211 - Datumuri geodezice, elipsoizi, retele si retele de referinta din 15 iulie 1991.
    8.2. Pe timpul pregatirii si derularii exercitiilor militare statul care trimite suporta cheltuielile legate de:
    8.2.1. deplasarea participantilor la exercitiul militar si a echipamentelor militare catre locul de desfasurare a acestuia si reintoarcerea lor, precum si costul taxelor de trecere pe autostrazile, podurile si prin tunelurile folosite de unitatile sale pe teritoriul statului care primeste;
    8.2.2. gazduirea membrilor fortelor armate si ai unei componente civile a statului care trimite, participanti la exercitiile militare in afara cazarmilor, in cazul in care oferta de cazare in cadrul cazarmilor nu este utilizata;
    8.2.3. mijloacele de subzistenta sau hranirea membrilor fortelor armate si ai unei componente civile a statului care trimite, participanti la exercitiul militar;
    8.2.4. utilizarea mijloacelor exterioare de telefonie, de telecopiere si informatice in afara necesitatilor exercitiului militar;
    8.2.5. repararea si intretinerea vehiculelor sale militare, a echipamentului si a armamentului sau;
    8.2.6. manifestarile in domeniul relatiilor publice pe care le organizeaza;
    8.2.7. alte prestatii stabilite de comun acord;
    8.2.8. pentru nevoi proprii, statul care trimite poate sa foloseasca interpreti. In acest caz cheltuielile ocazionate de aceasta revin in responsabilitatea sa;
    8.2.9. aprovizionarea cu carburanti si cu lubrifianti prin intermediul fortelor armate ale statului care primeste, facturate la tarif normal, practicat in cadrul fortelor armate ale statului care primeste.
    Art. 9
    In timpul exercitiilor comune este autorizat schimbul de membri ai fortelor armate sau ai componentei civile intre unitatile fortelor armate si ale componentei civile ale partilor. Acesti membri respecta regulamentele militare si regulile in vigoare in unitatea care primeste.
    Art. 10
    Pe timpul exercitiilor comune munitiile sunt transportate, depozitate, pazite si folosite conform legilor si regulamentelor statului care primeste.
    Art. 11
    11.1. Utilizarea serviciilor de telecomunicatii publice in statul care primeste este supusa dispozitiilor juridice ale statului care primeste si conditiilor comerciale ale furnizorului acestor servicii. Aceasta se refera mai ales la tipul si la modalitatile de calcul al rambursarii cheltuielilor, la stabilirea si plata facturilor.
    11.2. Fortele armate ale statului care trimite pot, daca acest fapt este necesar pentru indeplinirea misiunii temporare si daca acordul autoritatilor statului care primeste este obtinut, sa instaleze si sa puna in functiune, temporar, echipamente de telecomunicatii, inclusiv echipamente radio.
    11.3. Echipamentele de comunicatii ale fortelor armate ale statului care trimite, care trebuie legate sau conectate la retelele de telecomunicatii ale statului care primeste, sunt aprobate de autoritatile competente.
    11.4. In statul care primeste fortele armate ale statului care trimite folosesc doar frecventele care le-au fost atribuite de autoritatile competente ale statului care primeste. Indata ce perioada de sedere temporara a fost incheiata, acestea nu mai au dreptul sa le utilizeze.
    11.5. Fortele armate ale statului care trimite iau toate masurile pentru a nu perturba functionarea retelelor de telecomunicatii ale statului care primeste, carora le comunica, in prealabil, caracteristicile de utilizare a echipamentelor pe timpul exercitiului. In cazul unei perturbatii cauzate, in afara teritoriului statului care primeste, de catre statiile radio ale fortelor armate ale statului care trimite, autoritatile competente ale statului care primeste procedeaza conform dispozitiilor regulamentului international de radiocomunicatii in vigoare. Autoritatile competente ale statului care primeste iau masuri care sa impiedice perturbatiile de functionare a echipamentelor de telecomunicatii ale fortelor armate ale statului care trimite, cauzate de echipamente radio sau de alte instalatii electrice ale statului care primeste. In cazul perturbatiilor electromagnetice se aplica dispozitiile juridice ale statului care primeste, referitoare la compatibilitatea electromagnetica a echipamentelor. Daca, pentru a elimina aceste perturbatii, trebuie oprit echipamentul care este cauza, fortele armate ale statului care trimite procedeaza in acest sens fara intarziere.
    Art. 12
    12.1. Partile recunosc importanta protectiei mediului pe timpul activitatilor realizate in comun. Acestea iau toate masurile pentru a evita deteriorarea mediului. Orice deteriorare inevitabila a mediului inconjurator va fi compensata intr-o maniera adecvata.
    12.2. Armamentul, vehiculele senilate, tehnica de lupta grea si materialele periculoase sunt transportate, de preferinta, pe cale feroviara sau navigabila.
    12.3. Pe timpul exercitiilor comune, fortele armate ale partilor folosesc pentru functionarea mijloacelor lor terestre, aeriene si navale carburanti, lubrifianti si aditivi cat mai putin poluanti. In caz de alerta la poluare atmosferica sunt luate toate masurile necesare pentru a limita emisia de gaze de esapament.
    12.4. Pe timpul exercitiilor comune fortele armate ale partilor se straduiesc sa limiteze la maximum poluarea sonora si iau in considerare interesul riveranilor, mai ales pe timpul noptii si in zilele de sarbatoare.
    12.5. Deseurile si gunoaiele sunt eliminate si reciclate conform reglementarii statului care primeste. Eliminarea prin explozie sau combustie a munitiei sau a altor mijloace de lupta in instalatiile militare trebuie sa faca obiectul unei autorizatii date de autoritatile competente ale statului care primeste.
    12.6. Paragrafele 3, 4 si 5 ale prezentului articol pot face obiectul unor intelegeri speciale.
    Art. 13
    13.1. Cererile privind convoaiele exceptionale si transportul materialelor periculoase, formulate de catre fortele armate sau de componenta civila a statului care trimite, sunt prezentate autoritatilor militare ale statului care primeste.
    13.2. Avioanele militare ale fortelor armate ale statului care trimite nu pot sa utilizeze instalatiile civile ale statului care primeste decat in caz de urgenta.

    CAP. 3
    Statutul membrilor personalului militar si civil

    Art. 14
    14.1. Functia membrilor personalului militar si civil al uneia dintre parti, pusi la dispozitie celeilalte parti, precum si caracterul si durata misiunii lor si alte modalitati precise de exercitare a atributiilor lor sunt definite inaintea numirii pe post a fiecaruia dintre ei printr-un schimb de scrisori intre ministrii apararii ai celor doua parti.
    14.2. Membrii personalului militar si civil isi exercita functiile conform deciziilor continute in scrisorile mentionate la paragraful 1 al prezentului articol. Ei nu pot sa fie, in mod special, asociati la pregatirea sau la executarea operatiunilor de razboi, nici la actiuni de mentinere sau de restabilire a ordinii, securitatii publice sau suveranitatii nationale si nici nu pot sa intervina in aceste operatiuni sub nici o forma.
    14.3. Pe timpul sederii pe teritoriul statului celeilalte parti, membrii personalului militar si civil si membrii familiilor acestora respecta dreptul intern al acestei parti si nu pot desfasura nici o activitate politica pe teritoriul numitei parti. Membrii personalului militar si civil respecta, in plus, regulamentele interne in vigoare in cadrul ministerului apararii al partii care primeste.
    Art. 15
    Pe timpul exercitarii functiilor lor, membrii personalului civil si militar pot sa stea cu familiile lor pe teritoriul statului celeilalte parti. Identitatea membrilor familiei rezidente pe teritoriul acestui stat care insoteste membrul personalului militar si civil este indicata in scrisorile mentionate la art. 14 paragraful 1 din prezentul acord.
    Art. 16
    16.1. Membrii personalului militar si civil francez se afla sub autoritatea Guvernului Republicii Franceze prin intermediul Ambasadei Republicii Franceze la Bucuresti.
    16.2. Membrii personalului militar si civil roman se afla sub autoritatea Guvernului Romaniei prin intermediul Ambasadei Romaniei la Paris.
    16.3. Pe timpul sederii pe teritoriul statului celeilalte parti, acestia isi pastreaza statutul lor de functionar de stat civil sau militar.
    16.4. Membrii personalului militar si civil poarta uniforma si insemnele militare conform reglementarilor in vigoare in fortele armate ale statului partii care trimite. Partea care primeste ii autorizeaza sa imbrace tinuta civila.
    16.5. Membrii personalului militar al partii care trimite pot sa detina si sa poarte armele lor, cu conditia sa fie autorizati in acest sens de regulamentul care li se aplica. Autoritatile statului partii care primeste examineaza cu bunavointa cererile pe care statul partii care trimite le prezinta in acest sens.
    16.6. Membrii personalului militar si civil autorizati sa conduca vehicule militare in statul partii care trimite sunt, de asemenea, autorizati sa conduca vehicule de aceeasi categorie pe teritoriul statului partii care primeste.
    16.7. Autoritatile statului partii care trimite sunt competente in materie de disciplina. Regulile de disciplina aplicabile personalului militar si civil al statului partii care primeste sunt comunicate personalului militar si civil al statului partii care trimite inaintea intrarii sale pe teritoriul statului partii care primeste. Autoritatile statului partii care primeste informeaza ambasada statului partii care trimite despre actiunile unui membru al personalului militar sau civil, contrare regulilor de disciplina ale statului partii care primeste.
    Art. 17
    17.1. Membrii personalului militar si civil al statului partii care trimite sunt scutiti de formalitatile de pasaport si de viza si beneficiaza de facilitati de trecere la intrarea sau la iesirea de pe teritoriul statului partii care primeste, cu conditia ca autoritatile vamale interesate sa fi primit notificarea corespunzatoare in timp util. Ei nu sunt supusi dispozitiilor juridice ale statului partii care primeste, referitoare la inregistrarea si controlul strainilor. Totusi acestia nu sunt considerati ca dobanditori ai drepturilor de resedinta permanenta pe teritoriul statului partii care primeste.
    17.2. La intrarea pe teritoriul statului partii care primeste, membrii personalului militar si civil al partii care trimite vor avea asupra lor:
    17.2.1. pasaport; sau
    17.2.2. carte de identitate personala, eliberata de statul partii care trimite, cu fotografie si in care sunt mentionate numele, prenumele, data nasterii, gradul si numarul de inmatriculare, daca este cazul, si serviciul caruia ii apartine; si
    17.2.3. ordinul de misiune, individual sau colectiv, eliberat de un serviciu competent al statului care trimite si care atesta statului individului sau al unitatii, in calitate de membru sau de parte a fortelor armate, si care confirma deplasarea.
    17.3. Persoanele insotitoare vor avea asupra lor pasaportul.
    Art. 18
    18.1. Membrii personalului militar si civil, precum si membrii familiilor acestora raspund penal in fata tribunalelor competente, conform dreptului intern al celeilalte parti, pentru infractiunile comise, sub rezerva urmatoarelor dispozitii:
    18.1.1. autoritatile militare ale statului partii care trimite au dreptul de a-si exercita pe teritoriul statului partii care primeste jurisdictia penala si disciplinara pe care le-o confera legislatia statului partii care trimite asupra tuturor persoanelor supuse legii militare a acestui stat;
    18.1.2. autoritatile statului partii care primeste au dreptul de a-si exercita asupra membrilor unei forte sau ai unei componente civile si asupra persoanelor care ii insotesc propria jurisdictie, cu privire la infractiunile comise pe teritoriul statului partii care primeste si pedepsite de legislatia acestui stat.
    18.2. Autoritatile militare ale statului partii care trimite au dreptul sa exercite o jurisdictie exclusiva asupra persoanelor supuse legilor militare ale acestui stat, in ceea ce priveste infractiunile pedepsite de legislatia statului partii care trimite, mai ales infractiunile care aduc atingere sigurantei acestui stat, dar care nu cad sub incidenta legislatiei statului partii care primeste.
    18.3. Autoritatile statului partii care primeste au dreptul de a exercita o jurisdictie exclusiva asupra membrilor unei forte sau ai unei componente civile si asupra persoanelor care ii insotesc in ceea ce priveste infractiunile pedepsite de legile statului partii care primeste, in special infractiunile care aduc atingere sigurantei acestui stat, dar care nu cad sub incidenta legislatiei statului partii care trimite.
    18.4. In sensul prezentului acord se considera infractiuni care aduc atingere sigurantei unui stat:
    18.4.1. tradarea de patrie;
    18.4.2. sabotajul, spionajul sau violarea legislatiei privind secretele de stat sau ale apararii nationale.
    18.5. In cazul legislatiei sau al jurisdictiei concurente se aplica urmatoarele reguli:
    18.5.1. autoritatile militare ale statului partii care trimite au dreptul sa exercite cu prioritate jurisdictia proprie asupra membrului unei forte sau al unei componente civile in ceea ce priveste:
    a) infractiunile care aduc atingere numai securitatii sau proprietatii acestui stat ori infractiunile care aduc atingere numai persoanei sau proprietatii unui membru al unei forte ori al unei componente civile al acestui stat, precum si unei persoane insotitoare;
    b) infractiunile care rezulta din orice act sau neglijenta comisa in timpul executarii serviciului;
    18.5.2. in cazul oricarei alte infractiuni, autoritatile statului partii care primeste exercita cu prioritate propria jurisdictie;
    18.5.3. daca statul care are dreptul sa exercite cu prioritate propria jurisdictie decide sa renunte la acest drept, va notifica despre aceasta decizie, cat mai curand posibil, autoritatilor celuilalt stat.
    Autoritatile statului care are dreptul sa exercite cu prioritate propria jurisdictie examineaza cu bunavointa cererile de renuntare la acest drept, prezentate de autoritatile celuilalt stat, atunci cand acestea apreciaza ca motive deosebit de importante justifica acest fapt.
    18.6. Dispozitiile prezentului articol nu comporta nici un drept pentru autoritatile militare ale statului partii care trimite de a-si exercita o jurisdictie asupra cetatenilor statului partii care primeste sau asupra persoanelor care au acolo resedinta obisnuita, cu exceptia celor care sunt membri ai fortelor armate ale statului partii care trimite.
    18.7. Autoritatile statului partii care primeste si ale statului partii care trimite isi acorda reciproc asistenta pentru arestarea membrilor unei forte a statului partii care trimite sau ai unei componente civile ori a persoanelor insotitoare pe teritoriul statului partii care primeste si pentru predarea acestora autoritatilor care urmeaza sa isi exercite jurisdictia conform dispozitiilor de mai sus.
    18.8. Autoritatile statului partii care primeste notifica in cel mai scurt timp autoritatilor militare si misiunii diplomatice a statului partii care trimite arestarea oricarui membru al unei forte sau al unei componente civile ori a unei persoane insotitoare.
    18.9. Paza unui membru al unei forte sau al unei componente civile asupra caruia statul partii care primeste urmeaza sa isi exercite dreptul de jurisdictie si care se afla in mainile autoritatilor statului partii care trimite va fi asigurata de catre acestea pana cand se va declansa urmarirea penala impotriva lui de catre statul partii care primeste.
    18.10. Autoritatile statelor partii care primeste si ale partii care trimite isi acorda asistenta reciproca in conducerea anchetelor, in strangerea probelor, inclusiv in punerea sechestrului si, daca are loc, in punerea la dispozitie a probelor vinovatiei si a obiectelor infractiunii. Punerea la dispozitie a probelor si a obiectelor sechestrate poate fi conditionata, totusi, de restituirea lor intr-un termen determinat de autoritatea care a procedat la punerea la dispozitie.
    18.11. Autoritatile partilor, in cazul in care exista jurisdictie concurenta, se informeaza reciproc asupra cursului problemelor.
    18.12. Autoritatile statului partii care primeste vor examina cu bunavointa cererile autoritatilor statului partii care trimite de a le fi acordata asistenta pentru executarea pedepselor privative de libertate, pronuntate pe teritoriul statului partii care primeste de catre autoritatile mentionate in conformitate cu dispozitiile prezentului articol.
    18.13. Atunci cand un inculpat este judecat conform dispozitiilor acestui articol de catre autoritatile unei parti si este achitat sau, in caz de condamnare, daca executa sau si-a executat pedeapsa ori a fost gratiat, el nu mai poate fi judecat pe acelasi teritoriu pentru aceeasi infractiune de catre autoritatile unei alte parti.
    Totusi aceasta prevedere nu va impiedica autoritatile militare ale statului partii care trimite sa judece un membru al unei forte pentru orice violare a regulilor de disciplina, care a rezultat dintr-o actiune sau dintr-o omisiune constitutiva a infractiunii pentru care el a fost judecat.
    18.14. Oricarui membru al unei forte ori al unei componente civile sau oricarei persoane insotitoare care a fost acuzata de savarsirea unei infractiuni si a fost urmarita conform jurisdictiei statului partii care primeste i se aplica prezumtia de nevinovatie pana in momentul stabilirii legale a vinovatiei sale. El are, in special, dreptul:
    18.14.1. la o judecata prompta si rapida;
    18.14.2. sa fie informat, in cel mai scurt timp, intr-o limba pe care o intelege si, in detaliu, despre natura si cauza acuzatiei care i se aduce;
    18.14.3. sa dispuna de timpul si de mijloacele necesare pentru a-si pregati apararea;
    18.14.4. sa se apere singur sau sa beneficieze de asistenta unui aparator ales de el si, daca nu are mijloace pentru plata unui aparator, sa poata fi asistat gratuit de catre un avocat numit din oficiu;
    18.14.5. sa interogheze sau sa ceara interogarea martorilor acuzarii si sa obtina convocarea si interogarea martorilor apararii in aceleasi conditii cu martorii acuzarii;
    18.14.6. sa fie asistat gratuit de catre un translator, daca nu intelege sau daca nu vorbeste limba utilizata la audiere;
    18.14.7. sa comunice cu reprezentantul autoritatilor statului partii care trimite si, atunci cand regulile de procedura permit, acesta sa fie prezent la proces.
    18.15. Unitatile sau formatiunile militare regulamentar constituite ale unei forte au drept de politie in toate taberele, institutiile sau in alte obiective ocupate de ele in baza unui acord cu statul partii care primeste. Politia militara a unitatilor sau a formatiunilor poate lua toate masurile necesare pentru a asigura mentinerea ordinii si securitatii in aceste obiective.
    18.16. Folosirea politiei militare mentionate in afara acestor obiective este conditionata de existenta unui acord cu autoritatile statului partii care primeste, se face in legatura cu aceste autoritati si numai atat cat este necesar pentru a mentine ordinea si disciplina printre membrii acestor unitati sau formatiuni.
    18.17. Fiecare dintre parti supune puterii legislative proiectele pe care le considera necesare pentru a putea asigura pe teritoriul sau securitatea si protectia obiectivelor, echipamentelor, proprietatilor, arhivelor si documentelor oficiale ale celeilalte parti, precum si incriminarea faptelor ce reprezinta infractiuni referitoare la aceasta materie.
    Art. 19
    19.1. Fiecare parte renunta la orice cerere de despagubire fata de o alta parte pentru pagubele cauzate bunurilor statului care sunt folosite de catre fortele sale terestre, aeriene si navale, in urmatoarele situatii:
    19.1.1. daca paguba este cauzata de un membru al fortelor armate ale celeilalte parti sau de un functionar al acesteia in exercitiul functiunii, in termenii prezentului acord; sau
    19.1.2. daca paguba este cauzata de un vehicul, o nava sau de o aeronava a unei parti si utilizata de fortele sale armate, cu conditia ca vehiculul, nava sau aeronava, cauza a pagubei, sa fi fost utilizata pentru actiuni intreprinse in cadrul operatiunilor convenite prin prezentul acord ori ca paguba sa fi fost provocata unei proprietati utilizate in aceleasi conditii.
    19.2. Pretentiile de despagubire pentru salvare maritima, formulate de catre o parte catre cealalta parte, fac obiectul aceleiasi renuntari, sub rezerva ca nava sau incarcatura salvata sa fie proprietatea unei parti si sa fie utilizata de fortele sale armate in timpul actiunilor intreprinse in conformitate cu prevederile prezentului acord.
    19.3. Dispozitiile paragrafului 1 al prezentului articol se aplica oricarei nave, navlosita in coca goala de o parte sau rechizitionata de aceasta cu un contract de navlosire coca goala ori de buna priza (cu exceptia cazului in care riscul pierderii sau raspunderea pentru daune este in sarcina unei alte persoane decat aceasta parte).
    19.4. Fiecare parte renunta sa ceara despagubiri celeilalte parti in cazul in care un membru al fortelor sale armate a suferit raniri sau a murit in timpul sau din cauza executarii serviciului.
    19.5. Pretentiile de despagubiri (altele decat cele izvorate din contracte si altele decat cele la care se refera paragrafele 6 sau 7 ale prezentului articol) decurgand din actiuni sau neglijente de care un membru al unei forte sau al unei componente civile este responsabil in executarea serviciului ori din orice fapta, neglijenta sau imprejurare pentru care este legal raspunzatoare o forta ori o componenta civila si care au cauzat, pe teritoriul statului partii care primeste, pagube unui tert, altul decat una dintre parti, vor fi solutionate de statul partii care primeste, in conformitate cu urmatoarele dispozitii:
    19.5.1. pretentiile de despagubiri sunt introduse, analizate si solutionate in conformitate cu legile si cu reglementarile statului partii care primeste, aplicabile in materie propriilor forte armate;
    19.5.2. statul partii care primeste poate decide asupra acestor pagube; el va proceda la plata despagubirilor stabilite in moneda proprie;
    19.5.3. aceasta plata, ce rezulta fie dintr-o intelegere, fie dintr-o decizie a instantei competente a statului partii care primeste, fie din decizia aceleiasi instante prin care a fost respinsa o actiune introdusa privind plata de despagubiri, va fi obligatorie si definitiva pentru parti;
    19.5.4. orice despagubire platita de statul partii care primeste va fi adusa la cunostinta statului partii care trimite interesat, ce va primi in acelasi timp un raport detaliat si o propunere de repartitie a sumelor, stabilita in conformitate cu subpunctele 5a) si 5b) de mai jos. In lipsa unui raspuns in termen de doua luni, propunerea de impartire a sumelor va fi considerata ca acceptata;
    19.5.5. responsabilitatea pentru sumele de plata pentru reparatia daunelor mentionate la paragrafele precedente ale prezentului articol va fi impartita intre parti in urmatoarele conditii:
    a) cand statul partii care trimite este responsabil, cuantumul despagubirilor se repartizeaza in proportie de 25% pentru statul partii care primeste si de 75% pentru statul partii care trimite;
    b) cand responsabilitatea revine ambelor parti, cuantumul despagubirilor este repartizat intre ele in parti egale;
    c) semestrial, o situatie privind sumele platite in cursul semestrului precedent, de catre statul partii care primeste, pentru despagubirile pentru care s-a admis o repartitie si un procentaj este inaintata statului partii care trimite, insotita de o cerere de rambursare. Rambursarea se va face in cel mai scurt termen in moneda statului partii care primeste;
    19.5.6. in cazul in care in urma aplicarii dispozitiilor paragrafelor 5.2 si 5.5 de mai sus o parte are in sarcina plata unor sume care ar afecta-o prea mult, ea poate solicita celeilalte parti sa procedeze la o solutionare a pretentiilor pe o baza diferita;
    19.5.7. nici o masura de executare silita nu poate fi luata impotriva unui membru al unei forte sau al unei componente civile, in cazul cand s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca impotriva lui in statul partii care primeste, daca este vorba de un litigiu aparut in urma unei actiuni indeplinite in timpul executarii serviciului;
    19.5.8. dispozitiile paragrafului 5.5 de mai sus nu se aplica in cazul navigatiei, exploatarii unei nave, incarcarii sau descarcarii marfurilor de pe nave sau al transportului unei incarcaturi, cu exceptia cazurilor in care a avut loc decesul sau ranirea unei persoane si atunci cand dispozitiile paragrafului 4 nu se aplica.
    19.6. Pretentiile de despagubire impotriva membrilor unei forte sau ai unei componente civile, decurgand din acte producatoare de prejudicii sau din neglijente care nu au fost savarsite pe timpul executarii serviciului, se solutioneaza astfel:
    19.6.1. autoritatile statului partii care primeste examineaza cererea de despagubire si decid intr-un mod just si echitabil cuantumul despagubirii datorate solicitantului, tinand seama de toate circumstantele cauzei, inclusiv de conduita si de comportamentul persoanei lezate, si intocmesc un raport cu privire la cauza respectiva;
    19.6.2. acest raport este trimis autoritatilor statului partii care trimite, care decid, fara intarziere, daca procedeaza la o despagubire cu titlu de favoare si, in acest caz, fixeaza cuantumul;
    19.6.3. daca o oferta de despagubire cu titlu de favoare este facuta si acceptata de catre reclamant cu titlu de despagubire integrala, autoritatile statului partii care trimite efectueaza aceasta plata si aduc la cunostinta autoritatilor statului partii care primeste decizia lor si cuantumul sumei varsate;
    19.6.4. dispozitiile prezentului paragraf nu contravin deciziei luate de jurisdictia statului partii care primeste asupra actiunii care ar putea fi introdusa impotriva unui membru al unei forte sau al unei componente civile, daca si atata timp cat o plata prin care pretentia sa fi fost complet satisfacuta nu a fost efectuata.
    19.7. Pretentiile de despagubiri decurgand din utilizarea neautorizata a oricarui vehicul al fortelor armate ale statului partii care trimite sunt solutionate in conformitate cu dispozitiile paragrafului 6 al prezentului articol, cu exceptia cazului in care forta insasi sau componenta civila poarta raspunderea legala.
    19.8. Daca exista un diferend asupra faptului de a sti daca actul pagubitor sau neglijenta imputabila membrului unei forte sau al unei componente civile a fost produsa pe timpul executarii serviciului ori asupra faptului de a sti daca utilizarea vehiculului apartinand fortelor armate ale statului partii care trimite nu a fost autorizata, cazul se rezolva intre parti.
    19.9. In afara conditiilor prevazute la paragraful 5.7 al prezentului articol, statul partii care trimite nu poate, in ceea ce priveste jurisdictia civila a tribunalelor statului partii care primeste, sa invoce imunitatea fata de jurisdictia tribunalelor statului partii care primeste in favoarea membrilor unei forte sau ai unei componente civile.
    19.10. Autoritatile statului partii care trimite si ale statului partii care primeste isi acorda asistenta in obtinerea probelor necesare pentru o judecata echitabila si pentru solutionarea pretentiilor de despagubiri care intereseaza partile.
    Art. 20
    20.1. In caz de deces al unui membru al unitatilor in tranzit sau pe perioada de sedere pe teritoriul uneia dintre parti, in cursul sau cu ocazia unui exercitiu ori a unui antrenament comun, decesul trebuie declarat ofiterului de stare civila teritorial competent.
    Decesul este constatat de un medic autorizat, care elibereaza actul constatator.
    20.2. Daca autoritatea judiciara nationala ordona autopsia defunctului, aceasta este efectuata de un medic desemnat de autoritatea judiciara.
    Un medic militar al partii careia ii apartine defunctul poate asista la autopsie.
    20.3. Autoritatile militare carora le apartine defunctul pot dispune de corpul acestuia de indata ce le-a fost notificata autorizarea de catre autoritatea militara a partii care primeste. Transportul corpului se efectueaza in conformitate cu reglementarile statului partii care primeste.
    20.4. Cheltuielile de transport al corpului sunt in sarcina partii care trimite.

    CAP. 4
    Finantarea cooperarii

    Art. 21
    Finantarea cooperarii se bazeaza pe reciprocitate si respecta principiile enuntate in prezentul capitol.
    21.1. Partea care trimite are in sarcina cheltuielile de transport dus-intors pana la locul de destinatie de pe teritoriul statului partii care primeste si indemnizatiile necesare cheltuielilor personale ale reprezentantilor sai.
    21.2. Partea care primeste furnizeaza membrilor personalului militar si civil, cu titlu gratuit, conditiile necesare exercitarii functiilor lor, sub rezerva urmatoarelor dispozitii:
    21.3. Pentru membrii personalului militar si civil care efectueaza deplasari de scurta durata (mai putin de 6 luni, cu exceptia exercitiilor si antrenamentelor comune, pentru care modalitatile de suportare a cheltuielilor financiare sunt prevazute intr-o intelegere specifica) pe teritoriul partii care primeste, aceasta ia in sarcina sa cheltuielile de transport de serviciu pe teritoriul propriu, cheltuielile de cazare si hranire, cheltuielile legate de manifestarile culturale in conformitate cu programul vizitei, precum si comunicatiile telefonice de serviciu cu statul care trimite. De asemenea, ia in sarcina sa cheltuielile de scolarizare pentru toti stagiarii din scolile militare si din unitatile fortelor armate. Partea care primeste poate examina cazuri particulare pentru acordarea unei burse pentru cheltuieli curente.
    21.4. Pentru membrii personalului militar si civil si pentru membrii familiilor lor care ii insotesc, ce efectueaza deplasari de lunga durata (mai mult de 6 luni) pe teritoriul statului partii care primeste, partea care trimite suporta cheltuielile de transport, cazare si hranire.
    Totusi ministerul apararii al partii care primeste asigura membrilor personalului militar si civil, care exercita functia de lector, cazarea si masa gratuite la locul de indeplinire a misiunii lor.
    Art. 22
    22.1. Membrii personalului militar si civil si membrii familiilor lor beneficiaza de acelasi ajutor si de aceeasi protectie ca cele acordate de autoritatile partii care primeste militarilor de cariera ai propriilor forte armate si membrilor lor de familie.
    22.2. In caz de criza, partea care primeste asigura membrilor personalului militar si civil si membrilor lor de familie toate facilitatile pentru repatriere.
    Art. 23
    23.1. Membrii personalului militar si civil pot, cu ocazia sosirii lor, in vederea luarii in primire a postului pe teritoriul statului partii care primeste sau in urmatoarele 6 luni ori in termen de 6 luni de la sosirea familiei lor, sa importe, in limitele compatibile cu utilizarea familiala normala, bunurile lor, mobilier personal si vehicule motorizate pentru folosire privata, cu scutire de impozite si taxe pentru durata sederii lor. O astfel de clauza nu semnifica scutirea de taxe care ar putea fi percepute ca urmare a utilizarii drumurilor de catre vehiculele private.
    23.2. In materie de impozitare se aplica dispozitiile Conventiei dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Franceze privind evitarea dublei impuneri pe venit si avere, semnata la Bucuresti la 27 septembrie 1974.
    Art. 24
    24.1. Toti membrii personalului militar si civil al partii care trimite si membrii familiilor lor au acces la asistenta medicala si stomatologica, necesara in cadrul serviciilor medicale militare ale statului partii care primeste, in aceleasi conditii ca pentru personalul fortelor armate ale statului partii care primeste.
    24.2. Ingrijirea si consultatiile acordate de serviciile medicale de unitate sau de garnizoana, precum si evacuarile sanitare de prima urgenta cu elicoptere militare sunt gratuite. Evacuarile sanitare cu mijloace aeriene civile, spitalizarile, consultatiile, examinarile si ingrijirea in mediu spitalicesc civil sau militar sunt rambursate de statul caruia ii apartine persoana tratata. Furnizarea de medicamente sau de obiecte de pansament poate fi efectuata cu titlu oneros.
    24.3. Pentru stagiarii pe termen lung din scolile militare si din unitati ale fortelor armate dreptul la prestatiile serviciului medical al fortelor armate si principiile de suportare financiara a acestor prestatii sunt stabilite prin reglementarile in vigoare pe teritoriul statului partii care primeste.
    24.4. Membrii personalului militar si civil si membrii familiilor lor au acces la popotele, cluburile, casele de odihna militare sau la alte institutii ale fortelor armate in aceleasi conditii ca si militarii de cariera ai fortelor armate ale statului partii care primeste si membrii lor de familie.

    CAP. 5
    Dispozitii finale

    Art. 25
    25.1. Pana la semnarea unui acord de securitate informatiile schimbate intre parti sunt protejate conform legii in vigoare in statul fiecarei parti.
    25.2. Informatiile obtinute in cadrul prezentului acord nu pot fi utilizate impotriva intereselor celeilalte parti si nu pot fi comunicate unor terte parti fara acordul prealabil, in scris, al partii care le-a furnizat.
    Art. 26
    Reprezentantii autorizati ai celor doua parti pot incheia intelegeri specifice, in scopul aplicarii dispozitiilor prezentului acord.
    Art. 27
    Litigiile legate de interpretarea si de aplicarea prezentului acord sunt rezolvate pe cale diplomatica si nu sunt supuse nici unei terte parti.
    Art. 28
    Aranjamentul administrativ intre ministrul apararii nationale al Romaniei si ministrul apararii al Republicii Franceze cu privire la instituirea unei cooperari intre ministerele apararii roman si francez, semnat la 24 mai 1991, isi inceteaza valabilitatea la data intrarii in vigoare a prezentului acord.
    Art. 29
    29.1. Prezentul acord este adoptat in conformitate cu legile statului fiecarei parti. El intra in vigoare a doua zi dupa primirea ultimei notificari prin care partile notifica indeplinirea formalitatilor lor constitutionale.
    29.2. Pe perioada pana la intrarea in vigoare a prezentului acord dispozitiile privind statutul membrilor personalului militar si civil si reglementarea daunelor sunt aplicabile cu titlu provizoriu prin schimb de scrisori intre parti.
    29.3. Prezentul acord poate fi completat, modificat si amendat in orice moment, in scris, printr-un acord comun al partilor. Intrarea in vigoare a amendamentelor are loc dupa procedura prevazuta la paragraful 1 al prezentului articol.
    29.4. Prezentul acord este incheiat pe o durata nedeterminata. El poate fi denuntat in orice moment, prin notificare scrisa, de catre fiecare dintre parti. In acest caz el inceteaza de a mai fi in vigoare dupa 90 (nouazeci) de zile incepand din ziua primirii denuntarii lui de catre cealalta parte.
    Prezentul acord a fost semnat la Bucuresti la data de 24 octombrie 1998, in 2 exemplare, fiecare in limbile romana si franceza, ambele texte fiind egal autentice.

                       Pentru Guvernul Romaniei,
                       Victor Babiuc,
                       ministru de stat,
                       ministrul apararii nationale

                       Pentru Guvernul Republicii Franceze,
                       Alain Richard,
                       ministrul apararii