ORDONANTA Nr. 46 din 25 iulie 2002
pentru ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si
Comisia Europeana referitor la Programul orizontal PHARE 2001 de asistenta in
domeniul securitatii nucleare - RO 0110, semnat la Bucuresti la 19 decembrie
2001
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 614 din 20 august 2002
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 1
pct. I.5 din Legea nr. 411/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite
ordonante,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.
Art. 1
Se ratifica Memorandumul de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia
Europeana referitor la Programul orizontal PHARE 2001 de asistenta in domeniul
securitatii nucleare - RO 0110, semnat la Bucuresti la 19 decembrie 2001.
Art. 2
In cadrul contractelor pentru executarea de lucrari, precum si pentru
furnizarea de bunuri si servicii, incheiate cu contractorii locali in temeiul
memorandumului de finantare, platile pot fi efectuate si in euro.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul integrarii europene,
Hildegard Carola Puwak
p. Ministrul afacerilor externe,
Cristian Diaconescu,
secretar de stat
Ministrul apelor si protectiei mediului,
Petru Lificiu
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
MEMORANDUM DE FINANTARE*)
*) Traducere.
Comisia Europeana, denumita in continuare Comisia, actionand pentru si in
numele Comunitati Europene, denumita in continuare Comunitatea, pe de o parte,
si Guvernul Romaniei, denumit in continuare Beneficiarul, pe de alta parte,
au convenit urmatoarele:
Masura la care se face referire la art. 1 va fi executata si finantata din
resursele bugetare ale Comunitatii, conform prevederilor cuprinse in prezentul
memorandum. Cadrul tehnic, juridic si administrativ in care va fi pusa in
aplicare masura la care se face referire la art. 1 este stabilit de Conditiile
generale anexate la Acordul-cadru incheiat la 12 martie 1991 intre Comisie si
Beneficiar si completate cu prevederile prezentului memorandum si cu
Prevederile speciale anexate la acesta.
Art. 1
Natura si obiectul
Ca o componenta a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui,
sub forma finantarii nerambursabile, la finantarea urmatoarei masuri:
Numarul programului: RO 0110
Titlul: Program orizontal PHARE 2001 de asistenta pentru Romania in
domeniul securitatii nucleare
Durata: pana la 30 noiembrie 2003
Art. 2
Angajamentul Comunitatii
Contributia financiara din partea Comunitatii este fixata la nivelul maxim
de 1,4 milioane euro, denumita in continuare finantare gratuita.
Art. 3
Durata si data de expirare
Pentru prezenta masura finantarea gratuita este disponibila pentru
contractare pana la 30 noiembrie 2003, facand obiectul reglementarilor
prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data.
Fondurile ramase din finantarea gratuita, care nu au fost contractate pana la
aceasta data, vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea platilor din
cadrul finantarii gratuite este 30 noiembrie 2004. Toate platile trebuie
efectuate pana la expirarea termenului limita. Comisia poate totusi, in
imprejurari exceptionale, sa fie de acord cu o prelungire a perioadei de
contractare sau a perioadei de plati, daca aceasta este ceruta in timp util si
justificata adecvat de catre Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data
la care expira perioada de efectuare a platilor pentru finantarea gratuita.
Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.
Art. 4
Adrese
Corespondenta referitoare la executarea masurii, avand mentionate numarul
si titlul acesteia, va fi adresata:
Pentru Comunitate:
Delegatia Comisiei Europene in Romania
Bd Primaverii nr. 48
71297 Bucuresti
Romania
Fax: 00 40 1 230 24 53
Pentru Beneficiar:
Doamna Hildegard Carola Puwak
Ministrul integrarii europene
Guvernul Romaniei
Str. Apolodor nr. 17
Bucuresti
Romania
Fax: 00 40 1 336 85 09
Art. 5
Numarul de exemplare
Prezentul memorandum este redactat in doua exemplare in limba engleza.
Art. 6
Intrarea in vigoare
Prezentul memorandum va intra in vigoare la data semnarii de catre ambele
parti. Orice cheltuiala care are loc inaintea acestei date nu este eligibila
pentru finantarea gratuita.
Anexele reprezinta parte integranta a prezentului memorandum.
Semnat la Bucuresti la 19 decembrie 2001.
Pentru Beneficiar,
Hildegard Carola Puwak
Pentru Comunitate,
Jonathan Scheele
Anexe:
Anexa nr. 1: Acordul-cadru (anexele A si B)
Anexa nr. 2: Prevederi speciale (anexa C)
Anexa nr. 3: Informare si publicitate (anexa D)
ANEXA 1 (A si B)
ACORD-CADRU
Comisia Comunitatilor Europene, denumita in cele ce urmeaza Comisia, actionand
pentru si in numele Comunitatii Economice Europene, denumita in cele ce urmeaza
Comunitatea, pe de o parte, si Romania, de cealalta parte, si impreuna denumite
parti contractante,
avand in vedere faptul ca Romania este eligibila de a beneficia de
Programul de asistenta PHARE din partea Comunitatii, prevazut in Regulamentul
nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitatii Europene,
modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
avand in vedere faptul ca este convenabila mentionarea in cele de mai jos a
cadrului tehnic, legal si administrativ pentru executarea masurilor finantate
in Romania in cadrul programului de asistenta al Comunitatii,
au convenit dupa cum urmeaza:
Art. 1
Pentru a promova cooperarea dintre partile contractante in scopul
sprijinirii procesului reformei economice si sociale din Romania, partile
contractante sunt de acord sa implementeze masuri in domeniul cooperarii
financiare, tehnice si al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat in
regulamentul mentionat mai sus, care vor fi finantate si implementate in cadrul
tehnic, legal si administrativ stabilit in acest acord. Detaliile specifice ale
fiecarei masuri (sau set de masuri) vor fi introduse intr-un memorandum ce va
fi convenit intre partile contractante (denumit in continuare memorandum de
finantare), pentru care este oferit un model in anexa nr. 2 (C).
Romania intreprinde toate actiunile necesare pentru a asigura executarea
corespunzatoare a tuturor masurilor.
Art. 2
Fiecare masura finantata in cadrul acestui acord va fi implementata in
conformitate cu Conditiile generale prevazute in anexa A, care vor fi
considerate ca fiind incluse in fiecare memorandum de finantare.
Memorandumul de finantare poate schimba sau suplimenta Conditiile generale,
dupa cum va fi necesar pentru implementarea masurii in discutie.
Art. 3
Pentru problemele legate de masurile finantate in cadrul acestui acord
Comisia va fi reprezentata de delegatia sa, imediat ce aceasta este infiintata
in Bucuresti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca masura este executata
in conformitate cu practicile financiare si tehnice legale.
Art. 4
Cand partile contractante convin astfel, Comisia poate delega
responsabilitatea sa integrala sau partiala privind implementarea unei masuri
catre o terta parte, stat sau agentie.
In acest caz termenii si conditiile unei asemenea delegari vor fi
mentionate in acordul ce urmeaza sa fie incheiat intre Comisie si terta parte,
stat sau agentie, cu acordul Guvernului Romaniei.
Art. 5
Orice disputa legata de acest acord, care nu poate fi rezolvata prin
consultare, va fi solutionata in conformitate cu procedura de arbitraj
mentionata in anexa B.
Art. 6
Acest acord este intocmit in doua exemplare in limba engleza.
Art. 7
Acest acord va intra in vigoare la data la care partile contractante se vor
informa reciproc despre aprobarea sa in conformitate cu legislatia sau
procedura interna a fiecarei parti. Acordul va continua sa fie in vigoare
pentru o perioada nedefinita, daca nu isi inceteaza valabilitatea prin
notificarea scrisa a uneia dintre partile contractante catre cealalta parte.
La incheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice masura aflata
inca in curs de executie va fi adusa la indeplinire conform termenilor
memorandumului de finantare aferent si Conditiilor generale stabilite prin
prezentul acord.
Art. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica si cooperarii tehnice si altor
forme de cooperare convenite intre partile contractante, care, prin natura lor,
nu sunt cuprinse intr-un memorandum specific finantat in baza Programului de
asistenta PHARE, la cererea Guvernului Romaniei.
Anexele vor fi considerate parte integranta a acestui acord.
Intocmit la Bucuresti la 12 martie 1991.
Eugen Dijmarescu,
ministru de stat
ROMANIA
Frans Andriessen,
vicepresedinte al Comisiei Europene
COMUNITATEA
ANEXA A
CONDITII GENERALE
privind memorandumurile de finantare
In aceste Conditii generale termenul Beneficiar va fi inteles ca referitor
la Guvernul Romaniei.
TITLUL I
Finantarea proiectelor
Art. 1
Obligatia Comunitatii
Angajamentul Comunitatii, denumit in cele ce urmeaza finantarea gratuita a
CEE, a carei valoare este mentionata in memorandumul de finantare, va determina
limita in cadrul careia se vor desfasura angajarea si executia platilor prin
contracte si devize aprobate corespunzator.
Orice cheltuieli ce depasesc finantarea gratuita a CEE vor fi suportate de
Beneficiar.
Art. 2
Disponibilitatea finantarii gratuite a CEE
Acolo unde executia unei masuri depinde de angajamentele financiare asupra
resurselor proprii ale Beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri,
finantarea gratuita a CEE va deveni disponibila in momentul in care devin
disponibile si sumele angajate de Beneficiar si/sau celelalte surse de fonduri,
conform celor prevazute in memorandumul de finantare.
Art. 3
Plata
Contractele sunt eligibile pentru plati in baza acestui memorandum de finantare
numai daca sunt incheiate inainte de data expirarii memorandumului de
finantare. Platile in cadrul unor asemenea contracte pot avea loc in timpul
unei perioade de maximum 12 luni de la data expirarii memorandumului de
finantare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie
aprobata de Comisie.
In cadrul limitei stabilite pentru finantarea gratuita a CEE cererile
pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegatiei
Comisiei de catre Beneficiar, conform agendei stabilite in memorandumul de
finantare. Documentele justificative referitoare la platile facute pentru
realizarea unei anumite masuri vor fi puse la dispozitie in sprijinul cererii
de fonduri, atunci cand Comisia o solicita.
Oricum, in cadrul anumitor contracte din cadrul masurii poate fi prevazuta
plata direct de catre Comisie catre contractanti. Fiecare contract va indica
proportia si momentul efectuarii platii, impreuna cu documentele justificative
necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar autoritatea de
implementare va inainta un program de lucru cu cel putin 9 luni inainte de data
expirarii memorandumului de finantare, pentru aprobarea de catre Comisie a
contractelor ce mai trebuie incheiate pentru implementarea programului.
Programul de lucru trebuie sa cuprinda propuneri pentru utilizarea dobanzilor
nete provenite din conturile deschise in cursul implementarii programului, cu
conditia ca intreaga finantare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
In ceea ce priveste masurile executate pe baza unor devize estimative, in
conditiile in care memorandumul de finantare nu poate prevedea altfel, o prima
transa de plata, care nu va depasi 20% din totalul devizului aprobat de
Comisie, poate fi efectuata in favoarea Beneficiarului pentru a facilita
lansarea masurii. Alte transe de plata vor fi disponibile la cererea
Beneficiarului, in aceleasi conditii mentionate la paragraful 2 de mai sus.
TITLUL II
Achizitii
Art. 4
Generalitati
Procedura ce trebuie urmata pentru incheierea contractelor de lucrari,
achizitii si de cooperare tehnica va fi mentionata in memorandumul de
finantare, conform principiilor de mai jos.
Art. 5
Conditii de participare
1. Cu exceptia prevederilor art. 6, Comisia si Beneficiarul vor lua
masurile necesare pentru a asigura egalitatea conditiilor de participare la
astfel de contracte, in special prin publicarea in timp util a invitatiilor la
licitatie. Anunturile urmeaza sa fie facute pentru Comunitate cel putin in
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene si pentru statele beneficiare, in
jurnalul oficial corespunzator.
2. Conditiile generale ale contractelor trebuie sa fie intocmite in
conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementarile
generale si conditiile pentru contractele de achizitii finantate din fondurile
PHARE.
Art. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situatiei sau unde aceasta este
justificata pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici
particulare ale anumitor masuri (de exemplu: operatiuni de finantare in doua
etape, operatiuni multifazate, specificatii tehnice particulare etc.) si ale
contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze
in mod exceptional:
- acordarea contractelor in urma unor invitatii restranse la licitatie;
- incheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrari publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie mentionata in memorandumul de
finantare.
Art. 7
Acordarea contractelor de lucrari si achizitii
Comisia si Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operatiune oferta
selectata este cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, in special din
punct de vedere al calificarilor si garantiilor oferite de licitatori, al
costului si al calitatii serviciilor, al naturii si al conditiilor de executie
a lucrarilor sau a achizitiilor, al costului lor de utilizare si al valorii
tehnice.
Rezultatele invitatiilor la licitatie vor trebui publicate in Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene cat de repede posibil.
Art. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru
studii, supervizarea lucrarilor sau de asistenta tehnica, vor fi incheiate dupa
negocierea directa cu consultantul sau, daca se justifica din punct de vedere
tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitatie.
2. Contractele vor trebui sa fie intocmite, negociate si incheiate fie de
Beneficiar, fie de Comisie, atunci cand se prevede astfel in memorandumul de
finantare.
3. In situatia in care contractele urmeaza sa fie intocmite, negociate si
incheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai
multi candidati, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experientei
si independentei lor si tinand seama de disponibilitatea acestora pentru
proiectul in discutie.
4. In cazul unei proceduri directe de negociere, cand Comisia a propus mai
multi candidati, Beneficiarul este liber sa aleaga dintre cei propusi
candidatul cu care intentioneaza sa incheie contractul.
5. Cand exista recurs la o procedura de licitare contractul va fi acordat
candidatului care a inaintat oferta confirmata de Beneficiar si de Comisie ca
fiind cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.
TITLUL III
Acordarea de facilitati
Art. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la masurile finantate de Comunitate, precum si
membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii si
scutiri nu mai putin favorabile decat cele acordate in mod obisnuit altor
straini angajati in statul Beneficiarului, in cadrul oricaror alte acorduri
bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta
economica si de cooperare tehnica.
Art. 10
Facilitati de stabilire, instalare, intrare si rezidenta
In cazul contractelor de lucrari, de achizitii sau de servicii persoanele
fizice ori juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitatie
vor avea drept de instalare temporara si de rezidenta in cazurile in care
importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obtinut numai dupa
emiterea invitatiei de participare la licitatie si va servi personalului tehnic
necesar in vederea efectuarii studiilor preparatorii pentru redactarea
ofertelor si va expira la o luna dupa desemnarea contractorului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de
lucrari, achizitii sau de servicii finantate de Comunitate si membrilor de
familie apropiati ai acestuia sa intre in statul Beneficiarului, sa se
stabileasca in stat, sa lucreze acolo si sa paraseasca statul respectiv, asa
cum o justifica natura contractului.
Art. 11
Importul si reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament
profesional cerut pentru executarea masurii, in conformitate cu legile,
regulile si reglementarile in vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda in plus persoanelor fizice si juridice care au
executat contracte de lucrari, achizitii sau de servicii permisele necesare
pentru reexportul echipamentului mentionat.
Art. 12
Controlul importurilor si schimburilor valutare
Pentru executarea masurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizatii de
import, precum si autorizatii pentru achizitionarea valutei necesare si sa
aplice reglementarile nationale privind controlul asupra schimburilor valutare,
fara discriminare intre statele membre ale Comunitatii, Albania, Bulgaria,
Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania,
Slovacia, Slovenia si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor
primite pentru executarea masurii, conform reglementarilor de control al
schimburilor valutare in vigoare in statul Beneficiarului.
Art. 13
Impozitare si vama
1. Plata impozitelor, taxelor vamale si taxelor de import nu va fi
finantata din finantarea gratuita a CEE.
2. Importurile in baza contractelor de livrari incheiate de autoritatile
Beneficiarului si finantate din finantarea gratuita a CEE vor putea intra in
statul Beneficiarului fara a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import,
impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din
punctul de intrare pentru a fi livrate catre contractor, asa cum se prevede in
contract, si pentru folosinta imediata conform cerintelor pentru implementarea
normala a contractului, fara a tine seama de intarzieri sau de dispute in ceea
ce priveste stabilirea taxelor vamale, platilor ori impozitelor mentionate mai
sus.
3. Contractele pentru achizitii sau servicii oferite de firme externe sau
romanesti, finantate din finantarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse in statul
Beneficiarului platii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de inregistrare ori
altor impuneri fiscale avand efect similar, indiferent daca aceste taxe exista
sau urmeaza sa fie instituite.
4. Persoanele fizice si juridice, inclusiv personalul expatriat din statele
membre ale Comunitatii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica
finantate din finantarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului
pe profit si pe venit in statul Beneficiarului.
5. Efectele personale si gospodaresti importate pentru uz personal de catre
persoanele fizice (si membrii familiilor lor), altele decat cele achizitionate
local, angajate in indeplinirea sarcinilor definite in contractele de cooperare
tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe si impozite
fiscale cu acelasi efect, efectele personale si gospodaresti respective urmand
sa fie reexportate sau sa se dispuna de ele in tara conform reglementarilor in
vigoare in statul Beneficiarului, dupa terminarea contractului.
6. Persoanele fizice si juridice care importa echipament profesional, asa
cum se prevede la art. 11, daca solicita astfel, vor beneficia de sistemul de
admitere temporara, asa cum este definit prin legislatia nationala a
Beneficiarului, in ceea ce priveste echipamentul respectiv.
TITLUL IV
Executarea contractelor
Art. 14
Originea achizitiilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci cand Comisia nu autorizeaza
altfel, materialele si livrarile necesare pentru executarea contractelor
trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha,
Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si
Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Art. 15
Proceduri de efectuare a platilor
1. Pentru contractele finantate din finantarea gratuita a CEE documentele
de licitatie vor fi intocmite si platile vor fi efectuate fie in unitati
europene de cont (ECU) sau, conform legilor si reglementarilor privind schimbul
valutar ale Beneficiarului, in valuta Beneficiarului ori in valuta statului in
care ofertantul isi are inregistrat sediul de afaceri sau in valuta statului in
care sunt produse livrarile.
2. Cand documentele de licitatie sunt intocmite in ECU, platile in cauza
vor fi efectuate in mod corespunzator in valuta prevazuta in contract, pe baza
ratei de schimb a ECU in ziua precedenta efectuarii platii.
3. Beneficiarul si Comisia vor lua toate masurile necesare pentru a asigura
executia platilor in cel mai scurt timp posibil.
TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie si Beneficiar
Art. 16
Inspectie si evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa isi trimita propriii agenti sau
reprezentantii corespunzator autorizati pentru a aduce la indeplinire orice
misiune tehnica sau financiara ori de audit pe care o considera necesara pentru
a urmari executia masurii. In orice caz Comisia va comunica din timp
autoritatilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispozitie toate informatiile si documentele care
vor fi solicitate de aceasta si va lua toate masurile pentru a facilita munca
persoanelor imputernicite sa duca la indeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pastra inregistrari si documente contabile adecvate pentru
identificarea lucrarilor, achizitiilor sau serviciilor finantate in baza
memorandumului de finantare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agentii sau reprezentantii sus-mentionati ai Comisiei sa
aiba dreptul de a inspecta toata documentatia si inregistrarile contabile
relevante, privitoare la cele finantate in baza memorandumului de finantare, si
va asista Curtea de Conturi a Comunitatii Europene in executarea evaluarii
contabile privind utilizarea finantarii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ex post si o evaluare
contabila finala a programului. Evaluarea ex post va analiza realizarea
obiectivelor/scopurilor programelor, precum si impactul asupra dezvoltarii si
restructurarii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale
programului, oferind o parere independenta asupra corectitudinii si
compatibilitatii contractelor si platilor, precum si asupra conformitatii lor
cu prevederile memorandumului de finantare. Evaluarea contabila va stabili
balanta fondurilor neangajate si/sau necheltuite care vor fi rambursate
Comisiei.
Art. 17
Urmarirea masurilor
In urmarirea executarii masurii Comisia poate solicita orice explicatie si,
atunci cand este necesar, poate cadea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi
orientari in ceea ce priveste masura, care sa fie considerata mai bine adaptata
obiectivelor avute in vedere.
Beneficiarul va face rapoarte catre Comisie, conform planului mentionat in
memorandumul de finantare, pe toata perioada de executie a masurii si dupa
terminarea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor si, dupa caz, a evaluarii ex post, va proceda
la inchiderea oficiala a programului si va informa tara beneficiara despre data
inchiderii oficiale a programului.
TITLUL VI
Prevederi generale si finale
Art. 18
Consultari - dispute
1. Orice problema legata de executarea sau de interpretarea memorandumului
de finantare sau a acestor Conditii generale va fi subiect de consultare intre
Beneficiar si Comisie, conducand, in cazul in care este necesar, la un
amendament la memorandumul de finantare.
2. In situatia in care se constata neindeplinirea unei obligatii stabilite
in memorandumul de finantare si in aceste Conditii generale, care nu a fost
subiect al unor masuri de remediere luate in timp util, Comisia va putea
suspenda finantarea masurii dupa consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunta total sau partial la executia masurii.
Partile contractante vor stabili detaliile respectivei renuntari printr-un
schimb de scrisori.
Art. 19
Anunt - Adrese
Orice anunt si orice acord intre parti, prevazute aici, trebuie sa aiba
forma unei comunicari scrise, cu referire explicita la numarul si la titlul
masurii. Astfel de anunturi sau de acorduri vor fi facute prin scrisoare
adresata partii autorizate sa primeasca cele mentionate si vor fi trimise la
adresa anuntata de partea respectiva. In caz de urgenta sunt permise comunicari
prin telefax, comunicari telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate
valabile, cu conditia confirmarii imediate prin scrisoare.
Adresele sunt mentionate in memorandumul de finantare.
ANEXA B
ARBITRAJ
Orice disputa intre partile contractante, rezultand din acordul-cadru sau
din memorandumul de finantare, care nu este rezolvata prin aplicarea
procedurilor mentionate la art. 18 din Conditiile generale, referitoare la
memorandumul de finantare, va fi supusa arbitrarii de catre un tribunal de
arbitraj, dupa cum urmeaza:
Partile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, si Comisia, pe de
alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiti dupa cum urmeaza:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru (denumit in continuare si conducator) va fi numit prin
acordul partilor sau, in cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Daca oricare dintre parti nu reuseste sa numeasca un arbitru, acesta va fi
numit de conducator.
Daca un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeaza sau
devine incapabil sa isi desfasoare activitatea, un alt arbitru va fi numit in
acelasi mod ca si arbitrul caruia ii ia locul; un astfel de succesor va avea
toate puterile si indatoririle arbitrului initial.
ANEXA 2 (C)
PREVEDERI SPECIALE
1. Obiective si descriere
1.1. Obiective
Obiectivul general al acestui program este sa contribuie la imbunatatirea
securitatii nucleare in tarile candidate beneficiare.
Obiectivul specific al acestui program este sa asigure ca proiectele
mentionate mai jos vor fi finalizate in cadrul perioadei de plati si ca
rezultatele acestora vor conduce la obtinerea unui grad ridicat de securitate
nucleara.
In ceea ce priveste elementele programului ce contine asistenta acordata
organismului de reglementare, obiectivul este de a contribui la intensificarea
factorilor care afecteaza eficienta organismului de reglementare, dupa cum sunt
mentionati, de exemplu, in concluziile celei de-a 17-a intalniri a grupului
CONCERT referitoare la continutul tehnic al fiecarui proiect. Acesti factori
sunt*1):
- "Pentru a fi eficient, un organism de reglementare trebuie sa aiba o
sarcina foarte bine definita, procese de evaluare si de lucru foarte bine
stabilite, sa fie independent fata de producatorii de energie, fata de puterea
politica si de grupurile de presiune, sa fie transparent si deschis si sa aiba
mijloace adecvate din punct de vedere al bugetului si un personal foarte bine
motivat si competent pentru a-si realiza obiectivul.
- Un organism de reglementare eficient este acela care asigura un nivel
acceptabil de siguranta nucleara, actioneaza pentru a preveni degradarea
securitatii nucleare, promoveaza imbunatatirile in domeniul securitatii
nucleare, este eficient din punct de vedere al activitatii si al costurilor,
asigura increderea operatorilor, a publicului larg si a guvernului si face
eforturi continue pentru imbunatatirea performantei.
- Un sistem de reglementare este eficient atunci cand utilizatorii, in mod
consecvent, fac tot ceea ce este necesar pentru a mentine sau a imbunatati
siguranta nucleara. Cu toate acestea, performanta operatorilor centralei
depinde, de asemenea, de alti factori si este dificil ca aceasta sa se
utilizeze pentru evaluarea eficientei unui organism de reglementare.
- Cooperarea internationala si evaluarile internationale joaca un rol
important in dezvoltarea si mentinerea unui organism de reglementare
eficient."
Detalii cu privire la obiectivele proiectelor de asistenta tehnica in
domeniile securitatii nucleare a reactorilor de putere, managementului
deseurilor radioactive, pregatirii in caz de urgenta, protectiei impotriva
radioactivitatii se regasesc in fisele de proiect.
------------
*1) Concluziile celei de-a 17-a intalniri a grupului CONCERT din 29 - 30
iunie 2000.
1.2. Descrierea proiectelor
Datorita naturii specific tehnice a acestora si in scopul cresterii
sigurantei publice, proiectele finantate in domeniul securitatii nucleare nu
corespund in mod obligatoriu criteriilor generale de a fi catalitice,
cofinantate sau aditionale. Proiectele au fost totusi selectate, fiind
suficient de mature si pentru contributia lor la imbunatatirea sustinuta a
nivelului de securitate nucleara prin obiectivele specifice ale acestora. O
apreciere generala este aceea ca proiectul trebuie sa intensifice procesul de
aderare pentru tarile candidate. Asa cum s-a mentionat anterior, proiectele se
impart in 7 tematici generale diferite:
- asistenta pentru organismul de reglementare;
- securitatea reactorilor;
- pregatirea in caz de urgenta;
- managementul deseurilor radioactive;
- radioprotectia;
- alocarea unui imprumut EURATOM pentru un proiect de investitii necesar
imbunatatirii securitatii reactorilor;
- garantii nucleare.
Importanta fiecareia dintre aceste tematici depinde in mod evident de
situatia care predomina in fiecare tara candidata in domeniul securitatii
nucleare. In scopul clarificarii proiectele care urmeaza sa fie implementate in
cadrul Programului PHARE 2001 sunt inregistrate pe tari, in functie de specificul
nuclear al fiecareia dintre acestea.
1.2.1. Bulgaria
BG 0110.01 Investigarea fenomenelor si realizarea Ghidului pentru
managementul accidentelor severe
In prezent documentatia operationala a Centralei Nucleare de la Kozlodui
(CNK) este in conformitate cu standardele occidentale. Aceasta inseamna ca
documentatia cuprinde instructiuni pentru operare normala, instructiuni pentru
conditii de urgenta, instructiuni pentru intoarcere la normalitate, un plan de
urgenta pentru amplasament si un plan de urgenta national. Unicul document care
mai este inca necesar este Ghidul pentru managementul accidentelor severe
(GMAS) care defineste in mod remarcabil natura accidentelor si masurile
adecvate ce trebuie luate in situatii accidentale. Pregatirea unui GMAS trebuie
sa se bazeze pe un numar de coduri de computer bine stabilite pentru CNK, care
sa simuleze comportarea zonei active a reactorului si a diferitelor altor
componente importante. GMAS trebuie, de asemenea, sa stabileasca o structura
organizatorica pentru situatii de urgenta si sa propuna metodologii de
instruire pentru personal. Beneficiarul acestui proiect este Centrala Nucleara
de la Kozlodui. GMAS trebuie, de asemenea, sa furnizeze autoritatilor bulgare
date pentru pregatirea Planului national de urgenta care defineste mijloacele,
resursele si facilitatile disponibile in cazul unui accident nuclear. Este
important de notat ca Programul PHARE a furnizat in trecut sprijin similar
pentru centrale nuclearo-electrice din alte tari candidate. Acest proiect este
in conformitate cu recomandarea de tip I din Raportul Consiliului.
BG 0110.02 Intarirea capacitatii Autoritatii de Securitate Nucleara din
Bulgaria (ASNB) de evaluare a securitatii nucleare
Centrala Nucleara de la Kozlodui (CNK) s-a angajat intr-un program de
lucrari pentru imbunatatirea securitatii nucleare la unitatile 3 si 4, in
scopul asigurarii operarii lor in siguranta pana la inchiderea finala a
acestora, in conformitate cu angajamentul luat de catre Bulgaria prin Intelegerea
cu Comisia Europeana semnata in 1999. In paralel CNK imbunatateste securitatea
nucleara si fiabilitatea unitatilor 5 si 6 ale CNK, cu sprijin partial
printr-un imprumut EURATOM. Aceste actiuni implica revizuirea tuturor
analizelor de securitate pentru unitatile 3, 4, 5 si 6 ale CNK. CNK este, de
asemenea, implicata in dezvoltarea unui sistem de management al calitatii bine
documentat si modern. In cele din urma, CNK cauta sa asigure masuri adecvate
pentru integritatea vaselor de presiune ale reactorului pentru unitatile 3, 4,
5 si 6 ale CNK. Scopul principal al proiectului este de a furniza pentru ASNB
sprijin extern pentru a-si indeplini sarcinile de autorizare in mod eficient si
in stransa colaborare cu alte proiecte de asistenta pentru organismul de reglementare.
Aceasta actiune este in conformitate cu recomandarile de tip I din Raportul
Consiliului.
1.2.2. Republica Ceha
CZ 0114.01 Reevaluarea starilor de tensiune in componentele interne ale
vasului de presiune al reactorului pe baza proprietatilor mecanice in urma
iradierii in timpul functionarii reale
Proprietatile materialelor componentelor interne ale reactorului se
modifica pe durata iradierii. Amploarea modificarilor este afectata de
temperatura de iradiere si de fluxul de neutroni. Se propune determinarea
proprietatilor mecanice si de mecanica ruperii ale materialului iradiat pe
perioada operarii reactorilor VVER de la Greifswald, pentru a determina
parametrii necesari in evaluarea timpului de functionare rezidual pentru
structurile interne ale VVER (din zona activa a reactorului). Sunt foarte
putine date disponibile in acest domeniu; anumite lucrari s-au realizat la
reactorii Loviisa din Finlanda. Scopul acestui proiect (care va contine doua
faze, ambele urmand sa fie finantate in cadrul acestui proiect) este, in primul
rand, sa se stabileasca o metodologie pentru partea experimentala a lucrarii,
precum si sa se determine integrarea bazei de date rezultate continand
proprietatile, in procedurile de reglementare cehe. Acest proiect este in
conformitate cu recomandarea de tip II din Raportul Consiliului.
CZ 0114.02 Evaluarea si validarea codurilor de calcul pe baza datelor
experimentale realizate in reactor PSB-VVER
Organizatiile internationale de specialitate (de exemplu: CSNI, Comitetul
pentru securitatea instalatiilor nucleare al OECD) au identificat necesitatea
urgenta de a imbunatati increderea in utilizarea anumitor coduri
termohidraulice de simulare a reactorilor VVER-1.000. Parametrii singurei
instalatii de testare VVER-1.000, amplasata in Rusia, permit investigarea
experimentala a unei game largi de procese termohidraulice care pot aparea in
circuitele primar si secundar ale reactorilor VVER-1.000 in timpul regimurilor
tranzitorii si a situatiilor de accident. Intrucat mai multe coduri
termohidraulice, inclusiv cele de provenienta UE, sunt disponibile
organizatiilor tehnice suport (OTS) din Republica Ceha, se propune sa se
defineasca in faza initiala experimentele critice care pot fi efectuate in
aceasta instalatie, pentru a sprijini evaluarea si fixarea reperelor. Pentru
faza ulterioara, in afara proiectului, va avea loc un seminar international in
vederea evaluarii robustetii programului de experimente propus in lumina altor
eforturi financiare, fie ale Comunitatii Europene, fie din alte surse.
Experimentele actuale si analizele numerice postexperimentale vor fi posibile
intr-un stadiu ulterior care ar putea avea loc separat de sprijinul financiar
PHARE. Acest proiect este conform recomandarii de tip I din Raportul Consiliului.
CZ 0114.03 Inchiderea unei camere din depozitul subteran de deseuri Richard
Pentru deseurile radioactive institutionale Republica Ceha utilizeaza de
cateva decenii un depozit pentru stocarea/depozitarea pe termen lung, numit
Richard. Acest depozit a fost construit intr-o fosta mina de calcar, sapata in
munte, in partea de nord a tarii. Coletele cu deseuri sunt stivuite in camere
care sunt situate in lungul galeriilor. Este planificata inchiderea camerelor
prin sigilarea acestora cu beton si prin umplerea cu materiale corespunzatoare
a golurilor dintre coletele cu deseuri. Principalul obiectiv al proiectului
este dezvoltarea unei solutii tehnice pentru sigilarea galeriilor si efectuarea
unei evaluari de securitate pentru solutia care va fi aleasa. Aceasta este o
cerinta obligatorie pentru a demonstra securitatea pe termen lung a intregului
depozit de deseuri radioactive. Acest proiect este conform recomandarii de tip
II din Raportul Consiliului.
CZ 0114.04 Reconstruirea celulei de urgenta la depozitul Richard
In prezent in Republica Ceha exista cateva surse radioactive inchise uzate
pentru care nu exista modalitati de depozitare finala sau stocare pe termen
lung. Acestea sunt in principal surse radioactive cu viata lunga, care sunt
stocate provizoriu in spatiile utilizatorilor. Organizatia de stat RAWRA
(Radioactive Waste Repository Authority) recunoaste ca este responsabilitatea
sa sa prevada modalitatile de depozitare pentru astfel de deseuri. Se studiaza
posibilitatea de a primi asemenea surse la depozitul Richard pentru depozitare
intermediara inaintea depozitarii finale in depozitul subteran. In conformitate
cu reglementarile cehe, depozitarea intermediara in camerele depozitului
Richard necesita ambalarea sau reambalarea acestor surse si controlul
integritatii lor fizice. In acest scop o celula de urgenta corespunzatoare
trebuie sa fie operationala langa depozitul Richard. Scopul acestui proiect
este de a realiza un plan de imbunatatire a acestei celule de urgenta si de a
efectua lucrarile necesare de reconstructie pentru ca operatiunile de
reimpachetare sa poata avea loc cat mai curand posibil. Acest proiect este
conform recomandarii de tip II din Raportul Consiliului.
CZ 0114.05 Realizarea sistemului informational de urmarire a deseurilor
Pentru a indeplini cerintele Conventiei comune privind gestionarea in
siguranta a deseurilor radioactive, RAWRA, ca agentie responsabila cu
managementul deseurilor radioactive si cu depozitarea acestora, a fost
imputernicita sa realizeze un inventar al tuturor tipurilor de deseuri care
sunt stocate sau depozitate pe teritoriul ceh. In acest scop a fost creat un
sistem computerizat de baza de date. Desi sistemul a devenit operational,
acesta necesita optimizari pentru ca fiecare producator de deseuri radioactive
sa poata fi conectat on-line la sistemul existent. Scopul principal al
proiectului este sa intareasca capacitatea RAWRA de a urmari toate tipurile de
deseuri radioactive de pe teritoriul ceh prin optimizarea bazei de date
computerizate. Acest proiect este conform recomandarii de tip II din Raportul
Consiliului.
1.2.3. Ungaria
HU 0111.01 Sprijin OTS pentru evaluarea PSA (analiza probabilistica de
securitate) de nivel 2 pentru VVER 440/213
Un program complet de analize PSA de nivel 2 pentru CNE Paks a fost initiat
de catre centrala. In prezent autoritatea de reglementare nucleara HAEA/NSD se
confrunta cu sarcina de a evalua relevanta datelor de intrare, metodologiile
aplicate si rezultatele analizelor care pot fi utilizate cel mai bine in
scopuri de reglementare. PSA de nivel 2 va fi efectuata prin analize atat de
performante, incat resursele interne ale HAEA/NSD nu sunt suficiente pentru
sarcina de a evalua calitatea lucrarilor executate. In cursul acestui proiect
se propun stabilirea metodologiei de revizuire a PSA de nivel 2 pentru HAEA/NSD
si implementarea ei prin revizuirea rapoartelor inaintate catre HAEA/NSD.
Sporirea proportiilor si a independentei sprijinului OTS catre autoritatea de
reglementare nucleara corespunde recomandarii de tip I din Raportul
Consiliului.
HU 0111.02 Evaluarea optiunilor de mutare si depozitare a deseurilor
radioactive la instalatia de depozitare si tratare a deseurilor radioactive
Puspokszilagy
In prezent in Ungaria exista in operare doar o instalatie de
depozitare/stocare pentru deseuri radioactive. Instalatia situata la
Puspokszilagy este aproape plina. In scopul de a creste capacitatea de
depozitare/stocare a instalatiei coletele de deseuri radioactive vor fi mutate
din celulele de depozitare amenajate pentru reducerea ulterioara a volumului,
utilizandu-se diferite procese de tratare. Scopul principal al proiectului este
sa evalueze o serie de optiuni de mutare, tratare/conditionare, stocare
intermediara si depozitare a diferitelor tipuri de deseuri radioactive, stocate
in mod curent pe amplasamentul mentionat, astfel incat sa poata fi eliberate
spatii suplimentare.
1.2.4. Letonia
LE 0109.01 Proiectarea unei celule de depozitare suplimentare si a
instalatiei de stocare integrala pentru deseurile cu viata lunga la Baldone,
Letonia
Depozitul de suprafata pentru deseurile radioactive, amplasat la Baldone,
situat la 27 km de Riga, a intrat in functiune in anul 1961. Aceasta instalatie
este singurul depozit pentru toate deseurile radioactive colectate in Letonia
(dupa tratare, daca este cazul). Se asteapta ca in viitorul apropiat Letonia sa
dezafecteze reactorul de cercetare Salaspils, de la care se estimeaza ca vor
proveni mai mult de 1.200 mc de deseuri cu activitate corespunzatoare pentru depozitare
la Baldone. In plus se asteapta sa se depoziteze in acest depozit sursele
nucleare inchise uzate, aflate pe teritoriul leton. In prezent nu exista la
Baldone capacitati de depozitare pentru acest tip de deseuri, care sa
corespunda standardelor UE. Acest proiect are drept scop: indicarea in mod
amanuntit a unui proiect detaliat pentru o celula de depozitare amenajata, din
beton, pentru depozitare de suprafata, bazat pe experienta disponibila in UE;
indicarea in mod amanuntit a unui proiect pentru o instalatie integrala in
cadrul acestei celule pentru stocare pe termen lung a deseurilor radioactive cu
viata lunga; si proiectarea documentatiei necesare pentru viitorul proiect de
constructie. Acest proiect este conform recomandarii de tip II din Raportul
Consiliului.
LE 0109.02 Imbunatatirea radioprotectiei in legatura cu expunerea medicala
Transpunerea acquisului necesita implementarea in Letonia a cerintelor
Directivei Consiliului 97/43 EURATOM din 30 iunie 1997 privind "protectia
sanatatii persoanelor impotriva pericolelor radiatiei ionizante legate de
expunerea medicala". Intr-o prima faza aceasta implica inlocuirea
echipamentului existent care nu poate atinge standardele moderne; in plus sunt
necesare schitarea si implementarea reglementarilor tehnice, precum si
instruirea personalului. Acest proiect va sprijini pregatirea unor reglementari
nationale privind supravegherea tehnica a echipamentului radiologic utilizat in
practica medicala, incluzand imbunatatirea laboratoarelor standard. In plus
acest proiect va include un program larg de educatie, realizat cu experti
nationali calificati ca rezultat al asistentei anterioare. Desi recentul raport
al Consiliului nu a facut nici o recomandare privitoare la radioprotectie, a
recunoscut ca aceasta are anumite legaturi cu securitatea nucleara.
Implementarea cu succes a proiectului va influenta pozitiv asupra sublinierii
motivelor pentru derogarea pe care Letonia a cerut-o cu privire la
implementarea directivei Consiliului mentionate mai sus.
1.2.5. Lituania
Urmatoarele 3 propuneri de proiecte sunt legate de sprijinirea, intr-o
anumita masura, a autoritatii lituaniene de reglementare, VATESI, privind
pregatirea Raportului analizei de securitate pentru Unitatea 2 a CNE Ignalina.
Aceasta este o cerinta pentru exploatarea acestei centrale dupa anul 2003.
LI 0118.01 Sprijin pentru VATESI si OTS aferente in timpul revizuirii
Raportului analizei de securitate pentru Unitatea 2 a CNE Ignalina
Centrala Nuclearo-Electrica Ignalina (INPP) consta din doi reactori
RBMK-1.500. INPP-1 trebuie inchisa inainte de anul 2005. Se intentioneaza ca
INPP-2 sa functioneze pana in anul 2009. O data definitiva pentru inchiderea
acestei unitati este inca in discutie la autoritatile lituaniene. Totusi,
pentru a o exploata dupa anul 2003, autoritatea lituaniana de autorizare
(VATESI) trebuie sa acorde o autorizatie bazata pe Raportul de analiza de
securitate (SAR). In trecutul apropiat a fost intocmit un SAR pentru INPP-1 cu
sprijinul organizatiilor din UE. Desi o parte din acest raport ar putea fi
folosita pentru SAR pentru INPP-2, vor trebui realizate analize suplimentare de
securitate si vor trebui furnizate informatii complementare. Aceasta implica
includerea in SAR de informatii si date suplimentare privind: managementul
deseurilor radioactive, radioprotectia, procedurile de functionare in caz de
urgenta si analizele de accident, supravegherea imbatranirii, precum si cateva
aspecte suplimentare privind analiza de sistem si evaluarea consecintelor
radiologice rezultand dintr-o selectie a scenariilor de accident. Sprijinul
acordat VATESI se refera in principal la revizuirea SAR pentru INPP-2. Acest
proiect este conform recomandarii de tip I din Raportul Consiliului.
LI 0118.02 Programul de asistenta acordata VATESI si OTS in analiza
comportarii dinamice a structurilor
In SAR pregatit pentru INPP-1 exista recomandari privind elementele ce
trebuie investigate ulterior. Una dintre recomandari se refera la analiza
dinamicii structurale a cladirilor si componentelor din INPP. Trebuie rezolvate
mai multe aspecte, precum sarcinile dinamice obisnuite, calificarea seismica a
tuturor cladirilor INPP (incluzand interactiunea sol-structura, raspunsul
echipamentelor si sistemul de conducte) si consecintele exploziilor si ale
undelor de soc (incluzand impactul caderilor de avioane sau rachete) si, in
particular, cladirea reactorului. Acest proiect va conduce la elaborarea
metodologiilor si ghidurilor nationale pentru analiza structurala a
structurilor metalice si din beton, supuse acestor sarcini dinamice. Acest
proiect este conform recomandarii de tip I din Raportul Consiliului.
LI 0118.03 Sprijin pentru VATESI in indeplinirea sarcinilor legate de
activitatile de autorizare la CNE Ignalina
Acest proiect este continuarea logica a proiectului PHARE LI 9806.016, in
derulare, care se termina la sfarsitul lunii octombrie 2001. Scopul proiectului
este sa asigure sprijin pentru VATESI in urmatoarele domenii: calificarea
echipamentelor, implementarea metodologiei ENIQ pentru analizele nedistructive;
analiza de autorizare si evaluarea accidentelor baza de proiect; si analiza
accidentelor grave. Proiectul va oferi date suplimentare pentru pregatirea SAR
al INPP-2. Programul de lucru al acestui proiect va fi coordonat in stransa legatura
cu proiectele LI 0118.01 si LI 0118.02, avandu-se in vedere interactiunile
evidente care exista intre aceste proiecte si, in particular, in domeniul
analizei de autorizare si al evaluarii accidentelor baza de proiect. Acest
proiect include organizarea de cursuri de pregatire si furnizarea de software
si hardware relevante. Acest proiect este conform recomandarii de tip I din
Raportul Consiliului.
1.2.6. Polonia
PL 0113.01 Imbunatatirea conditiilor de stocare si inchidere a depozitului
de deseuri radioactive Rozan
In Polonia este in functiune, la Rozan, o instalatie de depozitare la
suprafata a deseurilor cu viata scurta. In anul 1989 au fost evidentiate
eliberari de tritiu din instalatie, acest lucru aratand existenta unor defecte
in barierele utilizate pentru izolarea deseurilor radioactive de biosfera. De
atunci au fost elaborate mai multe studii de natura hidrogeologica pentru a se
elucida fenomenele de imprastiere. Pe baza numeroaselor date astfel colectate
va fi realizata o versiune revizuita a raportului de securitate pentru
functionarea instalatiei. Va fi definit, de asemenea, un concept de remediere.
La final raportul de securitate pentru faza de inchidere a depozitului va fi
imbunatatit. In absenta acestor rapoarte, Agentia Nationala pentru Energie
Atomica a Poloniei poate opri in viitorul apropiat toate operatiunile de
depozitare la instalatie si poate impiedica orice actiune ce poate conduce la
inchiderea amplasamentului. Acest proiect este conform recomandarii de tip II
din Raportul Consiliului.
PL 0113.02 Dezvoltarea tehnologiei si procurarea de echipamente pentru
reincapsularea combustibilului nuclear uzat de la reactorii de cercetare din
Polonia
In prezent combustibilul nuclear uzat provenit din functionarea reactorilor
de cercetare (de exemplu reactorii EWA si MARIA) este stocat in bazine de
racire la Institutul Polonez al Energiei Atomice de la Swierk. Sunt stocate mai
mult de 5.000 de ansamble de combustibil nuclear. Pentru aceste ansamble de
combustibil uzat, care au fost stocate de mai mult de 20 de ani, s-a observat
corosiunea materialului tecii. Ca rezultat, a crescut in timp nivelul de
contaminare a bazinelor de racire. Pe baza investigatiilor preliminare acest
proiect isi propune dezvoltarea unui concept pentru stocarea uscata pe termen
lung a acestor ansamble de combustibil uzat si crearea conditiilor
corespunzatoare pentru incetinirea substantiala a procesului de corosiune prin
reincapsulare intr-un material corespunzator. Aproximativ 40% din valoarea
acestui proiect vor fi alocate pentru furnizarea de echipamente. Acest proiect
este conform recomandarii de tip II din Raportul Consiliului.
1.2.7. Romania
RO 0110.01 Consolidarea regimului de reglementare in domeniul securitatii
nucleare
Proiectul isi propune consolidarea tehnica a capacitatilor autoritatii
romane de reglementare in domeniul securitatii nucleare, CNCAN, cu privire la
managementul deseurilor radioactive, mineritul si prepararea materiilor prime
naturale radioactive, garantii nucleare, protectie fizica si securitate
nucleara. Se intentioneaza elaborarea procedurilor interne de lucru ale CNCAN
in conformitate cu standardele europene de asigurare a calitatii (ISO 9000).
Este prevazut un program extensiv de instruire practica a personalului CNCAN.
Activitatea corespunde atat prioritatilor pe termen scurt, cat si pe termen
mediu, prevazute in Programul National de Aderare a Romaniei (PNAR) din 1999 si
2000. Acest proiect este conform recomandarii de tara de tip I din Raportul
Consiliului.
RO 0110.02 Sprijin pentru autoritatea nationala de reglementare din Romania
in procesul de revizuire a protectiei la incendiu, a protectiei la
suprapresiune a circuitului primar si a elementelor de securitate nucleara
privind proiectarea conductei principale de abur la CNE Cernavoda Unitatea 1
Exista un program continuu al operatorului CNE Cernavoda Unitatea 1 pentru
a implementa securitatea nucleara si pentru alte imbunatatiri corespunzatoare
pentru centrala sau bazate pe recomandarile grupului de operatori CANDU. Acest
proiect are menirea sa sprijine CNCAN in procesul de revizuire a autorizarii
anumitor elemente specifice de securitate pentru CNE Cernavoda Unitatea 1.
Acestea includ: intregul program de protectie la incendiu, analiza de hazard la
incendiu si potentialele efecte ale incendiului; imbunatatirea masurilor pentru
protectia la incendiu; analiza de securitate a "loviturii de berbec"
in sistemele speciale de securitate (sistemul de racire la avarie a zonei
active si sistemul de oprire nr. 2); protectia la suprapresiune a circuitului
primar si elementelor de securitate nucleara privind proiectarea conductei
principale de abur. Aceasta raspunde recomandarii de tip I din recentul Raport
al Consiliului.
1.2.8. Slovenia
SL 0110.01 Statia de monitorizare seismica din bazinul Krsko
Ca urmare a recomandarii din precedentul proiect PHARE (de exemplu,
cercetari geofizice in zona inconjuratoare a CNE Krsko), Slovenia a decis sa
imbunatateasca sistemul de monitorizare seismica din vecinatatea CNE Krsko.
Statii seismice fixe vor fi instalate suplimentar in anul 2001, utilizand
resursele proprii. Prevederea a doua statii seismice portabile suplimentare in
cadrul acestui proiect, complementar cu cresterea acoperirii actuale si a celei
planificate, va sprijini decizia de amplasare a viitoarelor statii seismice
fixe (pana la 4 in total) si va completa reteaua seismica. O densitate ridicata
a statiilor seismice este cruciala, indeosebi in regiunile cu seismicitate de
mica adancime, cum este cazul regiunii din jurul CNE Krsko. Acest proiect
raspunde recomandarii de tip II din Raportul Consiliului.
1.2.9. Elementul multitara
ZZ 0125.01 Sprijinirea tarilor candidate pentru pregatirea lor pentru
conformitatea deplina cu prevederile cap. VII din Tratatul EURATOM si cu
Reglementarea de implementare EURATOM 3.227/76 - "Proiectul ACCESS"
Obiectivul proiectului ACCESS (Applicant Countries' Co-operation with the
EURATOM Safeguards System) este pregatirea operatorilor instalatiilor nucleare
din tarile candidate pentru conformitatea deplina cu prevederile Tratatului
EURATOM privitoare la obligatiile de contabilizare a materialelor nucleare.
Proiectul prevede manuale tehnice, manuale de procedura si manuale de instruire
in limba fiecarei tari beneficiare. Sunt incluse, de asemenea, seminarii de
instruire si livrare de hardware. Proiectul a inceput in anul 2000 si se va
termina in anul 2004, depinzand de aderarea tarilor candidate implicate.
Primele faze ale proiectului au fost finantate din programele PHARE anterioare
in domeniul garantiilor nucleare. Natura proiectului solicita o implementare
centralizata in stransa cooperare cu Biroul de Garantii Nucleare EURATOM.
ZZ 0125.02 Recomandarea Bancii Europene de Investitii in legatura cu
imprumutul EURATOM pentru proiectul Cernavoda-2
Guvernul Romaniei a solicitat pe data de 11 mai 1999 un imprumut EURATOM
pentru SNN (Societatea Nationala "Nuclearelectrica"). Conform
procedurilor stabilite pentru acordarea imprumuturilor EURATOM, au fost
efectuate 4 studii privind considerentele de securitate nucleara si impactul de
mediu al CNE Cernavoda-2 finalizate, precum si justificarea economica pentru
aceasta centrala si capacitatile financiare ale Beneficiarului de a returna
imprumutul. Acest viitor proiect va acoperi costurile pentru o sinteza a
acestor studii care vor fi analizate de catre Banca Europeana de Investitii in
vederea acordarii imprumutului.
Datorita naturii acestei actiuni, care necesita coordonare stransa cu Banca
Europeana de Investitii si cu experti juridici, acest proiect va fi condus
centralizat de Comisia Europeana, ca o exceptie de la politica generala care
guverneaza cea mai mare parte a acestui program.
ZZ 0125.03 Consultanta juridica acordata Romaniei si SNN in legatura cu
imprumutul EURATOM pentru finantarea proiectului Cernavoda-2
Guvernul Romaniei a solicitat pe data de 11 mai 1999 un imprumut EURATOM
pentru SNN (Societatea Nationala "Nuclearelectrica"). Conform
procedurilor stabilite pentru acordarea imprumuturilor EURATOM, au fost efectuate
4 studii privind considerentele de securitate nucleara si impactul de mediu al
CNE Cernavoda-2 finalizate, precum si justificarea economica pentru aceasta
centrala si capacitatile financiare ale Beneficiarului de a returna imprumutul.
Acest viitor proiect va furniza Romaniei asistenta urgenta solicitata pentru
evaluarea pozitiei sale juridice cu privire la imprumut si in negocierile cu
EURATOM legate de documentatia necesara pentru imprumut.
Datorita naturii acestei actiuni, care necesita coordonare stransa cu
EURATOM si cu experti juridici, acest proiect va fi condus centralizat de
Comisia Europeana, ca o exceptie de la politica generala care guverneaza cea
mai mare parte a acestui program.
1.3. Fisa de proiect
Fisele de proiect ofera detalii suplimentare cu privire la continutul
actiunilor sus-mentionate.
1.4. Observatii cu privire la aspectele de mediu
Toate proiectele de investitii care, potrivit regulilor stipulate in
Directiva 85/337/CEE, modificata prin Directiva 97/11, necesita o evaluare a
impactului de mediu trebuie sa faca obiectul unei evaluari asupra impactului de
mediu. Daca aceasta directiva nu a fost inca transpusa integral, procedura
trebuie sa fie similara celei stabilite in susmentionata directiva.
Toate proiectele de investitii vor trebui sa fie derulate in acord cu
legislatia comunitara de mediu. Fisele de proiect vor contine clauze specifice
in acord cu legislatia comunitara in domeniul mediului, corespunzator tipului
de activitate desfasurata in cadrul fiecarui proiect de investitii.
1.5. Conditionalitati
Lansarea efectiva a unora dintre proiectele mentionate mai sus face
obiectul unor conditii particulare ce sunt descrise mai detaliat in cadrul
fiselor de proiect respective:
BG 0110.01: O atentie deosebita trebuie acordata rezultatelor obtinute in
cadrul proiectelor incheiate sau in derulare cu privire la analiza de accident
la VVER in cadrul altor programe PHARE sau TACIS.
BG 0110.02: Coordonare stransa cu proiectul BG/TS/15 finantat din programul
PHARE 1999 Securitate nucleara. Pentru dezvoltarea unui sistem de management al
calitatii modern si bine documentat este necesar sa se acorde atentie
corespunzatoare rezultatelor proiectului BG/TA/03. In final, calendarul pentru
implementarea acestui proiect trebuie sa fie in concordanta cu angajamentele de
inchidere asumate de Bulgaria cu privire la unitatile 3 si 4 ale CNK.
CZ 0114.01: Modele mecanice importante pentru proiect trebuie puse la
dispozitie de catre Greifswald NPP, Germania.
CZ 0114.02: O atentie deosebita trebuie acordata rezultatelor obtinute in
cadrul altor proiecte finantate prin PHARE si TACIS in domeniul respectiv,
precum si altor proiecte ce vor fi derulate la instalatia PSB.
CZ 0114.03: Reglementarile cu privire la mediu trebuie respectate (a se
vedea detaliile in fisa de proiect).
CZ 0114.04: Reglementarile cu privire la mediu trebuie respectate (a se
vedea detaliile in fisa de proiect).
HU 0111.01: Rezultatele acestui proiect trebuie puse la dispozitie comunitatii
utilizatorilor de reactori VVER 440/213. Rezultatele obtinute in cadrul altor
proiecte finantate prin PHARE si TACIS in acest domeniu trebuie luate in
considerare.
LE 0109.01: Evaluarea securitatii nucleare pe termen lung si evaluarea
impactului asupra mediului, realizate in cadrul proiectelor finantate de
Comisia Europeana, finalizate in anul 2001, trebuie sa fie luate in
considerare. Reglementarile cu privire la mediu trebuie respectate (a se vedea
detaliile in fisa de proiect).
LI 0118.01, LI 0118.02, LI 0118.03: Stransa coordonare intre aceste
proiecte.
PL 0113.01: Luarea in considerare a rezultatelor proiectului anterior
finantat din PHARE. Reglementarile cu privire la mediu trebuie respectate (a se
vedea detaliile in fisa de proiect).
PL 0113.02: Luarea in considerare a rezultatelor proiectului anterior
finantat din PHARE. Reglementarile cu privire la mediu trebuie respectate (a se
vedea detaliile in fisa de proiect).
RO 0110.01: Stabilirea unei legaturi cu proiectul RO/RA/02 finantat din
PHARE.
RO 0110.02: Stabilirea unei legaturi cu proiectul PH2/01/99 finantat din
PHARE.
2. Bugetul
____________________________________________________________________
Tara Agentia de Cod Alocare
implementare (milioane euro)
____________________________________________________________________
Bulgaria OPCP BG 0110 4,50
Proiect 1 BG 0110.01 2,50
Proiect 2 BG 0110.02 2,00
____________________________________________________________________
Republica Ceha OPCP CZ 0114 2,19
Proiect 1 CZ 0114.01 0,89
Proiect 2 CZ 0114.02 0,40
Proiect 3 CZ 0114.03 0,40
Proiect 4 CZ 0114.04 0,20
Proiect 5 CZ 0114.05 0,30
____________________________________________________________________
Ungaria OPCP HU 0111 1,05
Proiect 1 HU 0111.01 0,75
Proiect 2 HU 0111.02 0,30
____________________________________________________________________
Letonia OPCP LE 0109 1,75
Proiect 1 LE 0109.01 0,10
Proiect 2 LE 0109.02 1,65
____________________________________________________________________
Lituania OPCP LI 0118 2,70
Proiect 1 LI 0118.01 1,20
Proiect 2 LI 0118.02 1,00
Proiect 3 LI 0118.03 0,50
____________________________________________________________________
Polonia OPCP PL 0113 1,45
Proiect 1 PL 0113.01 0,45
Proiect 2 PL 0113.02 1,00
____________________________________________________________________
Romania OPCP RO 0110 1,40
Proiect 1 RO 0110.01 1,00
Proiect 2 RO 0110.02 0,40
____________________________________________________________________
Slovenia OPCP SL 0110 0,15
Proiect 1 SL 0110.01 0,15
____________________________________________________________________
Multitara Comisia ZZ 0125 3,137
Proiect 1 ZZ 0125.01 2,087
Proiect 2 ZZ 0125.02 0,750
Proiect 3 ZZ 0125.03 0,300
____________________________________________________________________
TOTAL: 18,327
____________________________________________________________________
3. Aranjamente de implementare
Cea mai mare parte din propunerea de finantare este pentru un program
orizontal. Proiectele vor fi implementate prin structurile Programului national
PHARE. Propunerea de finantare va fi defalcata pentru fiecare tara, conducand
la 8 memorandumuri de finantare separate, asa cum sunt prezentate in tabelul de
mai sus.
Doar pentru elementul multitara al acestui program (ZZ 0125) Comisia
Europeana va implementa, va conduce si va coordona la nivel central prin
intermediul Grupului operational pentru securitate nucleara din cadrul
Directiei generale extindere, in numele tarilor beneficiare. Prevederile
privind implementarea pot fi revizuite de catre Comisie, daca este necesar.
3.1. Implementare
Cu exceptia programului multitara (ZZ 0125), programul va fi administrat in
conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizat PHARE
(SID), cu aprobare de tip "ex ante" de catre Comisia Europeana si cu
acordarea unei atentii deosebite "noilor reguli pentru contracte in
domeniul sigurantei nucleare", adoptate de Comisie la data de 6 septembrie
2000, in masura in care prevederile nu se adreseaza in exclusivitate
proiectelor implementate la nivel central ("Comisia va ...").
Coordonatorul national al asistentei (CNA) al fiecarei tari dintre cele 8 (a se
vedea tabelul de mai sus) va avea responsabilitatea de ansamblu in ceea ce
priveste programarea, monitorizarea si implementarea programelor PHARE. Coordonatorul
national al asistentei si responsabilul national cu autorizarea finantarii
(RNAF) vor fi impreuna responsabili pentru coordonarea dintre PHARE (inclusiv
PHARE CBC), ISPA si SAPARD.
Fondul National (FN) din cadrul ministerului respectiv (dupa cum se
mentioneaza in tabelul de mai jos), condus de responsabilul national cu
autorizarea finantarii (RNAF), va superviza administrarea financiara a
programului si va fi responsabil de raportarile catre Comisia Europeana. RNAF
va avea responsabilitatea de ansamblu in ceea ce priveste administrarea
financiara a fondurilor PHARE. El va trebui sa asigure ca regulile PHARE,
reglementarile si procedurile legate de achizitii, raportare si administrare
financiara, precum si regulile comunitare privind ajutorul de stat sunt
respectate si ca functioneaza un sistem adecvat de informare si de raportare al
proiectului. Responsabilul national cu autorizarea finantarii va trebui sa aiba
responsabilitatea contabilitatii de ansamblu pentru fondurile PHARE ale programului
pana la inchiderea programului. Autoritatea nationala de control, competenta cu
privire la implementarea programului, va efectua controlul financiar adecvat.
Fondul National (FN) in fiecare dintre tarile respective este urmatorul:
Bulgaria - Ministerul Finantelor;
Republica Ceha - Ministerul Finantelor;
Ungaria - Trezoreria Statului;
Letonia - Ministerul Finantelor;
Lituania - Ministerul Finantelor;
Polonia - Ministerul Finantelor;
Romania - Ministerul Finantelor Publice;
Slovenia - Ministerul Finantelor.
Comisia va transfera fonduri catre Fondul National, in conformitate cu
Memorandumul de intelegere semnat intre Comisie si tarile respective in
decembrie 1998. Fondurile vor fi transferate la cererea responsabilului
national cu autorizarea finantarii (RNAF).
O plata de pana la 20% din fonduri, care urmeaza sa fie administrata la
nivel local, va fi transferata Fondului National dupa semnarea memorandumului
de finantare si a acordurilor de finantare dintre Fondul National si agentiile
de implementare/Oficiul de Plati si Contractare PHARE (OPCP). Prevederile art.
2 si 13 din Memorandumul de intelegere cu privire la Fondul National trebuie,
de asemenea, sa fie respectate. In plus RNAF trebuie sa inainteze Comisiei spre
aprobare numirea responsabililor cu autorizarea programului (RAP) si o
descriere a sistemului creat, evidentiind fluxul de informatii intre Fondul
National si agentiile de implementare/OPCP si modul in care va fi indeplinita
functia de plata.
Se vor efectua patru transe de completare de pana la 20% din fonduri pentru
a fi administrate local sau din valoarea totala a bugetului, in varianta care
presupune suma mai mica. Prima transa va fi trasa in momentul in care o cota de
10% din buget a fost deja platita de agentiile de implementare si OPCP. A doua
transa poate fi ceruta atunci cand o cota de 30% din bugetul total a fost
platita. Punctul de tragere al celei de-a treia transe este atunci cand s-a
platit o cota de 50%, iar pentru rata a patra finala, cand o cota de 70% este
platita. In afara unei autorizatii exprese prealabile din partea Comisiei, nici
o cerere de plata nu poate fi facuta daca fondurile cumulate, aflate la
dispozitia Fondului National si la agentiile de implementare, depasesc 10% din
exercitiul bugetar angajat. In mod exceptional RNAF poate cere o plata in avans
de peste 20%, in conformitate cu procedurile prevazute in memorandumul de
intelegere sus-mentionat.
Agentiile de implementare vor fi responsabile de subprograme dupa cum urmeaza:
Bulgaria:
OPCP
Republica Ceha:
OPCP
Ungaria:
OPCP
Letonia:
LE 0109.01: Ministerul Protectiei Mediului si Dezvoltarii Regionale
LE 0109.02: Ministerul Finantelor
Lituania:
OPCP, Ministerul Finantelor
Polonia:
OPCP
Romania:
OPCP, Ministerul Finantelor Publice
Autoritatea de implementare: Comisia Nationala pentru Controlul
Activitatilor Nucleare (CNCAN)
Slovenia:
OPCP
Fondul National va transfera fonduri agentiilor de implementare
nominalizate in fiecare tara, inclusiv Oficiului de Plati si Contractare PHARE
(OPCP), in conformitate cu acordurile de finantare semnate intre fondurile
nationale si agentiile de implementare/OPCP, dupa caz. Fiecare acord de
finantare va fi avizat in prealabil de Comisia Europeana. In cazul in care
Fondul National este el insusi agent de plata pentru OPCP/agentia de
implementare, nu se va efectua nici un transfer de la Fondul National catre
OPCP/agentia de implementare. OPCP si agentiile de implementare vor fi,
fiecare, conduse de cate un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit
de RNA dupa consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operatiunile
derulate de OPCP/agentiile de implementare relevante.
Un cont bancar separat, in euro, va fi deschis si administrat de Fondul
National intr-un sistem contabil separat, la Banca Centrala (sau la o banca ce
a fost anterior convenita cu Comisia). In principiu, toate conturile bancare
vor fi purtatoare de dobanda. Dobanda va fi raportata Comisiei Europene. In
cazul in care Comisia decide astfel, pe baza unei propuneri din partea RNAF,
dobanda poate fi reinvestita in program. Aceleasi proceduri vor fi aplicate
fondurilor transferate la agentia de implementare sau OPCP.
RNAF si RPA se vor asigura ca toate contractele sunt pregatite in
conformitate cu procedurile stabilite in manualul SID.
Toate contractele trebuie incheiate pana la data de 30 noiembrie 2003.
Toate platile trebuie efectuate pana la data de 30 noiembrie 2004.
Orice fonduri neutilizate pana la data expirarii programului vor fi
recuperate de Comisie.
Pentru acele contracte cu fonduri pastrate pentru o perioada de garantie
prelungita peste data de sfarsit al perioadei de plata a programului, suma
totala a fondurilor acelor contracte, calculata de RAP si stabilita de Comisie,
va fi platita agentiei de implementare inainte de inchiderea oficiala a
programului. Agentia de implementare isi asuma intreaga responsabilitate pentru
depozitarea fondurilor pana cand plata finala este scadenta si se asigura ca
aceste fonduri vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de
pastrare. Agentia de implementare isi asuma in continuare intreaga
responsabilitate fata de contractori pentru indeplinirea conditiilor legate de
clauzele de pastrare. Dobanzile obtinute din fondurile depozitate vor fi
platite Comisiei dupa ce vor fi facute platile finale catre contractori.
Fondurile care nu au fost platite contractorilor dupa ce au fost facute platile
finale vor fi rambursate Comisiei. O analiza generala a utilizarii fondurilor
depozitate in conturi de garantie - si, in mod special, a platilor facute din
acestea - si a dobanzilor obtinute va fi transmisa anual Comisiei de catre
RNAF.
4. Monitorizare si evaluare
Un comitet comun de monitorizare (CCM) a fost infiintat pentru fiecare
dintre cele 8 tari cuprinse in acest program. CCM va cuprinde RNAF, CNA si
Comisia. CCM se va intalni cel putin o data pe an pentru a trece in revista
programele finantate din PHARE, cu scopul de a evalua progresele inregistrate
in atingerea obiectivelor stabilite in memorandumurile de finantare si in
Parteneriatul pentru aderare. CCM poate recomanda o schimbare a prioritatilor
si/sau realocarea fondurilor PHARE. CCM va fi asistat de subcomitete de
monitorizare (SCM) care vor include CNA, RAP de la fiecare agentie de
implementare (si de la OPCP, cand este cazul) si serviciile Comisiei. SCM vor
revizui in detaliu progresul inregistrat in cazul fiecarui program, inclusiv
componentele si contractele sale, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare
si evaluare realizate cu asistenta consultantului extern (in conformitate cu
prevederile manualului SID), si vor face recomandari cu privire la aspectele de
management si proiectare, asigurandu-se ca acestea vor fi puse in aplicare. SCM
vor raporta CCM, caruia ii vor inainta rapoarte generale detaliate cu privire
la toate programele finantate prin PHARE.
5. Masuri antifrauda, audit si evaluare
Toate memorandumurile de finantare, precum si contractele care sunt
incheiate ca urmare a acestor acorduri sunt supervizate si controlate financiar
de catre Comisie (inclusiv Biroul european impotriva fraudei) si de Curtea
Europeana de Conturi. Aceasta presupune masuri, cum ar fi verificarea ex ante a
activitatilor de ofertare si de contractare efectuate de delegatia din tara
candidata, precum si inspectii inopinate.
Pentru asigurarea unei protectii eficiente a intereselor financiare ale
Comunitatii, Comisia poate efectua verificari si inspectii la fata locului in
conformitate cu procedurile prevazute in Reglementarea Consiliului (EURATOM,
CE) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996 cu privire la verificarile si
inspectiile la fata locului efectuate de Comisie in vederea protejarii
intereselor financiare ale Comunitatilor Europene impotriva fraudei si a altor
nereguli.
Se vor aplica procedurile prevazute la art. 15 paragraful 3 din
Reglementarea Comisiei nr. 2.222/2000 din 7 iunie 2000 cu privire la
comunicarea in cazul neregulilor si punerea in aplicare a unui sistem de
gestionare a informatiilor in acest domeniu.
Conturile si operatiunile Fondului National si, unde este cazul, ale OPCP
si ale tuturor agentiilor de implementare pot fi verificate oricand, la cererea
Comisiei, de un auditor extern contractat de Comisie, fara a se aduce atingere
responsabilitatilor Comisiei si ale Curtii de Conturi a Uniunii Europene,
astfel cum se precizeaza in Conditiile generale referitoare la memorandumul de
finantare, anexate la acordul-cadru.
Serviciile Comisiei vor lua masuri pentru realizarea unei evaluari
ulterioare dupa terminarea programului.
6. Transparenta/publicitate
RAP va fi raspunzator de luarea masurilor necesare in vederea asigurarii
publicitatii adecvate pentru toate activitatile finantate din program. Aceasta
se va face in stransa legatura cu delegatia Comisiei. Mai multe detalii sunt
prezentate in anexa nr. 3 (D) "Informare si publicitate".
7. Conditii speciale
In eventualitatea in care angajamentele stabilite de comun acord nu sunt indeplinite
din motive imputabile guvernului implicat, Comisia poate oricand revizui
programul, in sensul anularii totale sau partiale a acestuia si/sau realocarii
fondurilor nefolosite pentru alte scopuri conforme cu obiectivele Programului
PHARE.
ANEXA 3 (D)
INFORMARE SI PUBLICITATE
pentru programele PHARE, ISPA si SAPARD ale Comunitatilor Europene
1. Obiectiv si scop
Informatiile si activitatile de publicitate privind asistenta Uniunii
Europene prin Programul PHARE sunt destinate cresterii gradului de
constientizare a publicului si a transparentei actiunilor UE, precum si crearii
unei imagini consistente privind activitatile respective in toate tarile
beneficiare. Informarea si publicitatea privesc activitatile care primesc o
contributie de la Programul PHARE.
2. Principii generale
Fiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor de finantare,
precum si a altor forme de asistenta va fi responsabil cu publicitatea la fata
locului. Aceasta actiune se va desfasura in cooperare cu delegatiile Comisiei
Europene care vor fi informate asupra masurilor luate in acest scop.
Autoritatile nationale si regionale competente vor desfasura toate
activitatile necesare pentru asigurarea unei aplicari efective a acestor
prevederi si colaborarea cu delegatia Comisiei Europene din tara respectiva.
Informarea si masurile publicitare descrise mai jos se bazeaza pe
prevederile reglementarilor si deciziilor ce se aplica fondurilor structurale.
Acestea sunt:
- Reglementarea Comisiei Europene nr. 1.159/2000; Jurnalul Oficial al
Comunitatilor Europene nr. L 130/30 din 31 mai 2000;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse in:
- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L 182/58.
Informarea si masurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile
reglementarilor si deciziilor mentionate mai sus. Ghidul informativ primit de
la delegatia Comisiei Europene din tara respectiva este disponibil la
autoritatile nationale, regionale si locale.
3. Informarea si publicitatea privind programele PHARE
Informarea si masurile publicitare vor face subiectul unui set de masuri
coerente, definite de autoritatile nationale, regionale si locale competente,
in colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru toata durata
memorandumului de finantare, si vor privi atat programele, cat si alte forme de
asistenta.
Costul informarii si publicitatii privind proiectele individuale va fi
suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
In cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica masurile mentionate
mai jos la lit. a) si b):
a) Autoritatile competente din tara beneficiara trebuie sa publice
continutul programelor si al altor tipuri de asistenta in forma cea mai
potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzator si trebuie puse
la dispozitie partilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea in teritoriul
tarii beneficiare a informatiilor si materialelor publicitare produse.
b) Informarea si masurile publicitare la fata locului trebuie sa cuprinda
urmatoarele:
(i) pentru investitiile de infrastructura ce depasesc 1 milion euro:
- panouri ridicate la fata locului, instalate in concordanta cu prevederile
reglementarilor si deciziilor mentionate in paragraful 2 de mai sus si cu
indicatiile tehnice din Ghidul informativ pus la dispozitie de delegatia
Comisiei Europene din tara beneficiara;
- placute permanente pentru lucrarile de infrastructura accesibile
publicului, instalate conform prevederilor reglementarilor si deciziilor
mentionate in paragraful 2 de mai sus si in concordanta cu indicatiile tehnice
din Ghidul informativ pus la dispozitie de delegatia Comisiei Europene din tara
beneficiara;
(ii) in cazul investitiilor de productie, masuri pentru dezvoltarea
potentialului local si alte masuri beneficiind de finantare PHARE, ISPA sau
SAPARD:
- masuri care sa constientizeze beneficiarii potentiali si opinia publica
cu privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, in concordanta cu
reglementarile paragrafului 3 b) (i) de mai sus;
- masuri adresate solicitantilor de ajutoare de stat, partial finantate de
PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicatii in formularul care trebuie
completat de acesti solicitanti, care sa indice faptul ca o parte a acestui
ajutor provine de la UE, mai ales prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, in
concordanta cu reglementarile specificate mai sus.
4. Transparenta asistentei UE in cercurile de afaceri, printre potentialii
beneficiari si publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate in cea mai mare masura in asistenta
care le priveste direct.
Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta
canalelor relevante pentru diseminarea informatiilor catre potentialii
beneficiari, in special catre intreprinderile mici si mijlocii. Acestea trebuie
sa cuprinda si indicatii privind procedurile administrative care trebuie
urmate.
4.2. Alti beneficiari potentiali
Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta
canalelor relevante pentru diseminarea informatiilor catre toate persoanele
care beneficiaza sau care ar putea beneficia de masuri de formare, angajare sau
dezvoltare a resurselor umane. In acest sens se va asigura cooperarea dintre
organisme de pregatire profesionala implicate in angajare, afaceri si grupuri
de afaceri, centre de formare si organizatii neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritatile locale, nationale sau regionale privind
anuntarea si solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor
finali sau oricarei alte entitati eligibile pentru acest fel de asistenta vor
trebui sa indice faptul ca UE si, in mod special, programele PHARE, ISPA sau
SAPARD asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenta transmisa
beneficiarilor trebuie sa mentioneze procentul sau volumul de asistenta
finantat de programele amintite. In cazul in care astfel de documente poarta
stema nationala sau regionala, trebuie sa poarte si sigla UE de aceeasi marime.
4.3. Publicul larg
Mass-media
Autoritatile competente vor informa mass-media, in maniera cea mai potrivita,
despre actiunile cofinantate de UE, PHARE, ISPA sau SAPARD in special.
Contributia PHARE va fi reflectata corespunzator in aceasta informare.
In acest context demararea operatiunilor (odata adoptate de Comisie) si
fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor actiuni de
publicitate, cu precadere in mass-media regionala (presa, radio, televiziune).
Trebuie asigurata o colaborare corespunzatoare cu delegatia Comisiei din tara
respectiva.
Cele doua principii mentionate mai sus se aplica anunturilor, precum si
comunicatelor de presa si comunicatelor publice.
Actiuni informative
Organizarea de actiuni informative, cum ar fi: conferinte, seminarii,
targuri si expozitii, in legatura cu implementarea operatiunilor partial finantate
de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmari sa faca explicita participarea
UE. In acest context vor fi expuse steagurile UE in camerele unde au loc
intalniri si se va pune sigla UE pe documente, in functie de situatie.
Delegatia Comisiei Europene din tara beneficiara va ajuta, dupa necesitati, la
pregatirea si implementarea acestui tip de actiuni.
Materiale informative
Publicatiile (cum ar fi brosuri si pliante) despre programe si masuri
similare, finantate ori cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD, trebuie sa
contina pe prima pagina o indicare clara a participarii UE, precum si sigla UE,
in cazul in care este folosita stema nationala sau regionala.
In cazul in care aceste publicatii au o prefata, aceasta trebuie semnata
atat de persoana responsabila in tara beneficiara, cat si de delegatul
Comisiei, in numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea UE.
Aceste publicatii trebuie sa se refere la organismele nationale si
regionale responsabile cu informarea partilor interesate.
Principiile mentionate mai sus se aplica, de asemenea, si materialelor
audiovizuale.
5. Prevederi speciale privind panouri, postere si placi comemorative
Tarile beneficiare vor asigura transparenta masurilor partial finantate de
programele PHARE, ISPA sau SAPARD, in concordanta cu urmatoarele masuri si
informatii publicitare:
Panouri
Panourile cu informatii privind participarea UE la finantarea investitiei
trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare UE in valoare de 1
milion euro sau mai mult. Chiar daca autoritatile locale sau regionale nu
ridica un panou care sa mentioneze propria lor implicare, finantarea UE trebuie
mentionata pe un panou special. Aceste panouri trebuie sa aiba o marime
corespunzatoare anvergurii (tinandu-se seama de marimea contributiei UE) si
trebuie sa corespunda instructiunilor prevazute in Ghidul informativ ce se
poate obtine de la delegatiile Comisiei Europene.
Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrarii si in masura in care
este posibil, aceste panouri vor fi inlocuite cu placi comemorative, in
concordanta cu prevederile Ghidului informativ.
Placi comemorative
Aceste placi vor trebui amplasate in zonele accesibile publicului larg
(centre de conferinte, aeroporturi, statii etc.). Placile trebuie sa cuprinda
pe langa sigla UE si o mentiune privind programele PHARE, ISPA sau SAPARD si
cofinantarea UE. In cazurile in care autoritatile locale, regionale sau
nationale, precum si orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placa comemorativa
ori poster sau fac orice alt demers menit sa asigure informarea despre proiecte
cu costuri mai mici de 1 milion euro, trebuie indicata participarea UE.
6. Prevederi finale
Autoritatile nationale, regionale sau locale implicate pot derula in orice
situatie masuri suplimentare, daca se considera necesar. In aceste cazuri
trebuie consultata si informata delegatia Comisiei, astfel incat aceasta sa
poata participa, daca considera necesar, la realizarea acestor masuri.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin
intermediul delegatiei din tara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub
forma indrumarii asupra cerintelor de design, in cazul in care este necesar. Se
va realiza un ghid informativ, scris in limba tarii respective, care va contine
indicatii detaliate referitoare la cerintele de design.