Protocol Nr.0 din 04.03.2011

În baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004, a avut loc la Gyula, pe teritoriul Republicii Ungare, în perioada 28 februarie-4 martie 2011, sesiunea a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare.Au participat:Delegaţia părţii române:

Delegaţia părţii ungare:

Comisia a stabilit următoarea ordine de zi:I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului sesiunii a XXI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare (denumită în continuare Comisie), semnat la Târgu Mureş la 16 aprilie 2010II. DiverseI. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului sesiunii a XXI-a a ComisieiI.1. Activitatea Subcomisiei ad-hoc pentru armonizarea regulamentelor în vigoare cu Acordul hidrotehnic şi elaborarea de noi regulamente, conform cap. III art. 11 paragraful 14 din Acord.I.1.a. Comisia constată:– Subcomisia ad-hoc a avut o întâlnire la Fântânele (Cluj), în perioada 31 ianuarie-4 februarie 2011.– Subcomisia ad-hoc a continuat analiza stadiului verificării şi reînnoirii regulamentelor existente şi elaborarea noilor regulamente, în conformitate cu programul care reprezintă anexa nr. 6 la Protocolul sesiunii a XVI-a a Comisiei, rezultând următoarele:• La „Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă“: – Anexele nr. 2 şi 3 la acest regulament nu sunt încă finalizate deoarece experţii părţilor au puncte de vedere diferite cu privire la delimitarea sectoarelor anumitor cursuri de apă ce intră sub incidenţa regulamentului.– La întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor care s-a desfăşurat la Balmazujvaros, în perioada 9-13 noiembrie 2009, s-a convenit delimitarea sectoarelor pe care se va aplica regulamentul pentru cursurile de apă Tur, Someş, Crasna, Crişul Negru şi Crişul Alb.– Este necesar să se continue discuţiile şi să se stabilească delimitarea sectoarelor pe care se va aplica regulamentul pe râurile Barcău, Crişul Repede, Teuz, Ciohoş, Cigher şi Mureş.Subcomisia ad-hoc propune ca, la următoarea întâlnire a Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, experţii părţilor să prezinte câte o argumentare tehnică detaliată asupra punctelor de vedere exprimate în procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei desfăşurate la Târgu Mureş în perioada 22-26 noiembrie 2010 şi să analizeze dacă acestea au efecte asupra regulamentului. • La „Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne“: – Subcomisia ad-hoc constată că experţii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor au întocmit îndrumarul de completare unitară a anexelor nr. 2 şi 5c la Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne.– Subcomisia ad-hoc propune ca, pe baza îndrumarului, experţii părţilor să finalizeze anexele nr. 2 şi 5c la regulament şi să le transmită până la data de 15 mai 2011 secretarilor Comisiei.• La „Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară“ – Subcomisia ad-hoc constată că, în urma analizelor făcute, experţii părţilor propun ca schimbul de date să se facă prin serverele FTP şi e-mail. Ca urmare, se vor modifica anexele nr. 4.a, 4.b, 6.a, 6.b şi 9 la regulament.Subcomisia ad-hoc propune Comisiei aprobarea anexelor refăcute. • La „Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară“: Subcomisia ad-hoc constată că Subcomisia de calitate a apei a propus modificarea art. 5 lit. d, art. 9 şi art. 14 lit. b din Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, după cum urmează: Frecvenţa şi data prelevării probelor de apă Art. 5 d)În scopul intercomparării, experţii laboratoarelor implicate, ungare şi române, se întâlnesc anual la unul dintre locurile stabilite în anexa nr. 1 la prezentul regulament, alternativ pe teritoriul român şi ungar, conform celor ce se vor aproba de către Subcomisia de calitate a apelor. Experţii prelevă în comun proba de apă în secţiunea stabilită a cursului de apă desemnat, primesc probele sintetice de intercomparare, transportă probele şi efectuează analizele independent, în laboratoarele proprii. Rezultatele vor fi transmise în decurs de 3 săptămâni la o instituţie independentă, acreditată, care asigură şi probele sintetice. După o lună de la efectuarea analizei, experţii laboratoarelor se vor întâlni pentru compararea şi evaluarea rezultatelor. Concluziile rezultatelor, propunerile privind data şi locul acţiunilor de prelevare/analiză comună anuală şi de intercomparare se consemnează într-un proces verbal. Evaluarea rezultatelor Art. 9 Pentru evaluarea calităţii apelor se utilizează cele 24 de rezultate ale analizelor fizico-chimice, bacteriologice şi dintre indicatorii biologici clorofila «a», care se efectuează anual, câte 12 de fiecare parte, care se vor înscrie în buletine centralizatoare pe fiecare râu şi vor fi transmise reciproc, după cum urmează: – pentru primul semestru, până la 15 septembrie; – pentru al doilea semestru, până la 15 februarie.Pentru evaluarea rezultatelor fizico-chimice, bacteriologice şi dintre indicatorii biologici clorofila «a» se utilizează următoarele valori statistice: valoarea minimă, valoarea medie, valoarea maximă, valoarea cu asigurare (în general de 90% percentile). În cazul oxigenului dizolvat se va considera valoarea cu asigurare de 10% percentile, în cazul pH-ului ambele, luându-se în considerare, în acest caz, încadrarea în clasa de calitate cea mai defavorabilă. Datele se vor înscrie în tabelul centralizator cuprins în anexa nr. 6.1 la prezentul regulament. Valorile indicatorilor substanţelor organice specifice, măsurate în apă, vor fi prezentate în acelaşi tabel, fără a fi calculate în cazul lor valorile statistice. Datele referitoare la indicatorii biologici se vor înscrie în tabelele centralizatoare cuprinse în anexa nr. 6.2 la prezentul regulament. Tabelele centralizatoare cu datele anuale pentru fiecare curs de apă vor fi transmise reciproc de către părţi, pe cale electronică, în primul trimestru al anului următor celui analizat. Dispoziţii finale Art. 14 b)Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 7, 8 şi 9 a-c la prezentul regulament reprezintă parte integrantă din acesta. Totodată se modifică anexele nr. 5.1, 5.2 şi 6.2 la regulament şi se abrogă anexa nr. 6.3 a-e. Subcomisia ad-hoc propune Comisiei aprobarea acestor modificări ale regulamentului, precum şi a anexelor refăcute. • Necesitatea revizuirii şi modernizării următoarelor regulamente: Ø „Regulamentul privind procedura aplicabilă proiectelor de natură a provoca impact transfrontier“, împreună cu „Regulamentul privind procedura de urmat în cazul examinării intervenţiilor cu posibil efect transfrontier“; Ø „Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei hidrotehnice româno-ungare“; Ø „Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transfer de apă şi pompări de ape interne“, în sensul separării celor două capitole (cap. I „Transfer de apă“ şi cap. II „Pompări de ape interne“) în două regulamente diferite. – Subcomisia ad-hoc propune împuterniciţilor să analizeze cele de mai sus şi să înainteze problemele subcomisiilor spre rezolvare.– Subcomisia ad-hoc a analizat procedura de intrare în vigoare a anexelor care cuprind datele de identificare ale organelor hidrotehnice teritoriale competente care răspund de aplicarea regulamentelor şi propune ca informarea operativă referitoare la orice schimbare în datele de identificare să se facă imediat prin schimb de scrisori la nivelul secretarilor. Anexele vor fi modificate de către fiecare parte şi se vor aplica imediat, urmând a intra în vigoare după aprobarea lor la următoarea sesiune a Comisiei.I.1.b. Comisia hotărăşte: – Se aprobă procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei ad-hoc, semnat la Fântânele (Cluj) la 4 februarie 2011.– Se aprobă modificarea anexelor nr. 4a şi 4b la „Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară“, care reprezintă anexa nr. 1 la prezentul protocol.– Se aprobă modificarea anexelor nr. 6a şi 6b la „Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară“, care reprezintă anexa nr. 2 la prezentul protocol.– Se aprobă modificarea anexei nr. 9 la „Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară“, care reprezintă anexa nr. 3 la prezentul protocol.– Se aprobă modificarea art. 5 lit. d), art. 9 şi art. 14 lit. b) ale „Regulamentului pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară“.– Se aprobă modificarea anexei nr. 5.1 la „Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară“, care reprezintă anexa nr. 4 la prezentul protocol.– Se aprobă modificarea anexei nr. 5.2 la „Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară“, care reprezintă anexa nr. 5 la prezentul protocol.– Se aprobă modificarea anexei nr. 6.2 la „Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară“, care reprezintă anexa nr. 6 la prezentul protocol.– Subcomisia ad-hoc trebuie să continue activitatea pentru finalizarea regulamentelor.– Subcomisia ad-hoc trebuie să revizuiască „Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei hidrotehnice româno-ungare“.– Subcomisia de calitate a apelor, Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor şi Subcomisia de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie trebuie să revizuiască „Regulamentul privind procedura aplicabilă proiectelor de natură a provoca impact transfrontier“ împreună cu „Regulamentul privind procedura de urmat în cazul examinării intervenţiilor cu posibil efect transfrontier“.– Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor şi Subcomisia de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie trebuie să revizuiască „Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transfer de apă şi pompări de ape interne“, în sensul separării celor două capitole (cap. I „Transfer de apă“ şi cap. II „Pompări de ape interne“) în două regulamente diferite.– Informarea operativă referitoare la orice schimbare în datele de identificare trebuie să se facă imediat prin schimb de scrisori la nivelul secretarilor. Anexele vor fi modificate de către fiecare parte şi se vor aplica imediat. Modificările survenite vor fi aprobate de către împuterniciţii guvernamentali la următoarea sesiune a Comisiei.– Următoarea întâlnire a Subcomisiei ad-hoc va avea loc pe teritoriul Republicii Ungare în semestrul II al anului 2011.I.2. Activitatea Subcomisiei de calitate a apelor I.2.a. Comisia constată: – Subcomisia a avut o întâlnire la Arieşeni (Oradea), în perioada 1-5 noiembrie 2010.– Conform prevederilor „Regulamentului privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară“, experţii părţilor au efectuat în anul 2009, cu frecvenţă lunară, recoltări de probe de apă din râurile Tur, Someş, Crasna, Barcău, Ier, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş.Evaluarea stării calităţii cursurilor de apă a fost făcută pe baza analizelor fizico-chimice, biologice şi bacteriologice efectuate în anul 2009 de către ambele părţi, în conformitate cu art. 9 al regulamentului. În ceea ce priveşte calitatea apei, în anul 2009 numărul cazurilor care indică o tendinţă de îmbunătăţire a calităţii este de 70, iar a celor care indică o tendinţă de înrăutăţire a calităţii este de 46. Se păstrează tendinţa generală de îmbunătăţire calitativă a apei râurilor care formează sau traversează frontiera de stat româno-ungară. Evaluarea nu a ţinut cont de influenţa debitului în momentul recoltării. – Evaluarea calităţii apelor folosind indicatorii biologici s-a realizat pe baza datelor proprii ale părţilor.Conform rezultatelor părţii române, încadrarea secţiunilor de frontieră ale râurilor Tur, Someş, Crişul Repede şi Mureş după evaluarea finală a rezultatelor biologice se situează în clasa a II-a de calitate - stare ecologică bună, iar în cazul secţiunilor de frontieră ale râurilor Barcău, Ier, Crişul Negru şi Crişul Alb se situează în clasa a III-a de calitate - stare ecologică moderată. Situaţia cea mai proastă a fost înregistrată în secţiunea de frontieră a râului Crasna, care se încadrează în clasa a V-a de calitate - stare ecologică proastă. Centralizând rezultatele analizelor biologice ale părţii ungare putem trage concluzia că majoritatea cursurilor de apă transfrontaliere se încadrează în clasa a III-a de calitate - stare ecologică moderată, pe când râul Mureş se încadrează în clasa a IV-a de calitate - stare ecologică slabă, iar râul Crasna în clasa a V-a de calitate - stare ecologică proastă. – Experţii părţilor au analizat rezultatele acţiunii de intercalibrare anuală a laboratoarelor participante, în cadrul întâlnirii desfăşurate la Arad (Vârtop) în perioada 5-8 octombrie 2010, şi au fost de acord cu cele cuprinse în procesul-verbal încheiat cu această ocazie.La prelevarea efectuată în data de 24 august 2010 pe teritoriul român, în secţiunea Nădlac a râului Mureş, în cadrul colaborării româno-ungare, au participat două laboratoare din Ungaria şi 5 laboratoare din România. Prelucrarea probelor a fost efectuată independent, în condiţiile proprii ale fiecărui laborator. În scopul creşterii şirului de date statistice, faţă de practica anilor anteriori, prelucrarea probelor pentru indicatorii chimici generali a fost efectuată şi de laboratoarele din Cluj-Napoca, Târgu Mureş, precum şi de laboratorul din Deva, aparţinând Administraţiei Bazinale de Apă Mureş. Evaluarea rezultatelor obţinute la analiza probei naturale a fost efectuată pe baza schemei de evaluare z-score (scorul z) de către laboratorul Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, Ocrotirea Naturii şi Gospodărirea Apelor de dincolo de Tisa Debrecen (TI-KTVF). Comparând rezultatele intercalibrării din acest an cu cele de anul trecut se poate constata o îmbunătăţire. În cazul intercalibrării din acest an rezultatele laboratoarelor care au efectuat determinări în ambele ocazii prezintă împrăştiere mai mică. Părţile au căzut de acord că sistemul GC-FID este mai puţin adecvat analizei PAH-uri din probe naturale, din cauza selectivităţii reduse şi limitei de cuantificare ridicate. Pe baza rezultatelor evaluate, toate cele 8 laboratoare au obţinut calificativul „foarte bine“ în cadrul acţiunii de intercalibrare. În data de 24 august 2010, în cadrul intercalibrării româno-ungare, laboratoarele au prelevat şi probe biologice în secţiunea Nădlac a râului Mureş, în vederea determinării concentraţiei de clorofilă „a“, a numărului de indivizi şi a compoziţiei taxonomice a fitoplanctonului, a abundenţei şi a compoziţiei taxonomice a fitobentosului şi a macronevertebratelor acvatice. S-a distribuit câte o probă sintetică (cultură de Scenedesmus), în scopul determinării numărului de unităţi algale ale fitoplanctonului. În paralel cu prelevarea probelor s-a efectuat determinarea concentraţiei de clorofilă cu ajutorul spectrofluorometrului (fluoroprobe) din dotarea laboratorului din Cluj-Napoca. Rezultatele analizelor au fost evaluate de către experţii biologi ai laboratorului din Debrecen. Deşi au existat diferenţe, valorile indicilor utilizaţi de către partea ungară şi rezultatele evaluărilor finale au diferit doar în mică măsură în cazul tuturor laboratoarelor. În totalitate, acţiunea de intercalibrare chimică şi biologică a laboratoarelor participante poate fi calificată ca fiind de succes. – Experţii biologi au avut o întâlnire la Arad (Vârtop) în perioada 5-8 octombrie 2010.La întâlnire s-au discutat aspecte privind armonizarea metodologiilor de prelevare, analiză şi evaluare a sistemelor de clasificare pentru fitoplancton, clorofila „a“, fitobentos şi macronevertebrate. Experţii biologi ai părţilor au schimbat informaţii (tipologie, indici, EQR-uri etc.) despre metodele naţionale. – În perioada scursă de la sesiunea a XXI-a a Comisiei (Târgu Mureş, 12-16 aprilie 2010) şi până la prezenta sesiune nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontalier în înţelesul „Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase, care nu se mai pot evita“.– Pe Canalul Cutaş, la solicitarea părţii ungare, în data de 28 iunie 2010, conform sarcinilor stabilite la pct. 7 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007, s-a prelevat o probă comună de apă din canalul CC2, în secţiunea situată în amonte de confluenţa cu canalul Cutaş. Proba a fost împărţită reprezentanţilor laboratoarelor celor două părţi, iar rezultatele analizelor au fost predate Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie.– Părţile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele aflate în derulare, care au legătură cu activitatea subcomisiei.I.2.b. Comisia hotărăşte: – Se aprobă procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei, semnat la Arieşeni (Oradea) la 5 noiembrie 2010.– Să se facă evaluarea rezultatelor analizelor fizico-chimice şi biologice din anul 2010, în conformitate cu prevederile „Regulamentului pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară“.– Să se continue activitatea de intercalibrare şi să se facă evaluarea acestei activităţi desfăşurate de laboratoarele care participă la urmărirea calităţii cursurilor de apă care formează sau sunt întretăiate de frontieră.– Să aibă loc o întâlnire a experţilor biologi în vederea armonizării metodelor de prelevare, analiză şi evaluare a indicatorilor biologici, în cadrul acţiunii de intercomparare a laboratoarelor de frontieră din anul 2011. Tot în cadrul acestei întâlniri experţii trebuie să analizeze articolele din „Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară“, care reglementează prelevarea de probe fizico-chimice, biologice şi microbiologice (secţiune, dată şi frecvenţă), şi să facă propuneri pentru eliminarea eventualelor deficienţe.– Să se facă trecerea în revistă a poluărilor accidentale cu efect transfrontalier, în perioada de după sesiunea a XXII-a a Comisiei.– Să se preleve în comun o probă în anul 2011 dintr-o secţiune de pe canalul CC2 situată în aval de intersecţia cu canalul Cutaş.– Experţii părţilor să se informeze reciproc în legătură cu proiectele în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.– Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în semestrul II al anului 2011 pe teritoriul Republicii Ungare.I.3. Activitatea Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor I.3.a. Comisia constată: – Subcomisia a avut o întâlnire la Târgu Mureş, în perioada 22-26 noiembrie 2010.– Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor a continuat activitatea de reactualizare a anexelor la „Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă“ şi la „Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne“.– Anexele nr. 2 şi 3 la „Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă“ nu sunt încă finalizate deoarece experţii părţilor au puncte de vedere diferite cu privire la delimitarea sectoarelor cursurilor de apă ce intră sub incidenţa regulamentului.– Experţii Subcomisiei au întocmit îndrumarul de completare unitară a anexelor nr. 2 şi 5c la „Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne“.– Experţii organelor hidrotehnice teritoriale competente ale părţilor au efectuat în anul 2010 măsurătorile geodezice comune pentru urmărirea modificărilor morfologice datorită influenţei pragului de fund de pe râul Crişul Repede din secţiunea km 55+830 şi a Barajului cu ace de pe Crişul Alb din secţiunea km 135+165.– Experţii părţilor au concordat datele şi au constatat că în profilele transversale nu s-au evidenţiat modificări semnificative.– Experţii părţilor au informat că în anul 2010 barajul Bekeş de pe râul Crişul Dublu nu a funcţionat la nivel ridicat în conformitate cu prevederile „Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekeş la nivel ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul român“.– Referitor la analiza formării şi scurgerii viiturilor pe râul Barcău, în vederea compensării de către partea română a lucrărilor executate de către partea ungară pe râul Crişul Alb, dig mal drept, experţii părţilor au informat următoarele:• În anul 2010 pe râul Barcău a fost efectuată o singură măsurătoare simultană de debit la viituri (în data de 22 martie 2010 la Sălard H = 538 cm şi Q = 40,2 m³/s, şi în data de 23 februarie 2010 la Kismarija, H = 343 cm şi Q = 37,8 m³/s). • Din cauza restricţiilor bugetare nu s-au efectuat măsurători topografice în comun. Împuternicitul guvernamental al părţii române informează că acumularea permanentă Suplacul de Barcău, situată pe râul Barcău, a fost finalizată şi pusă în funcţiune în decembrie 2010. Prin realizarea acestei lucrări se reduce debitul Q_1% pe râul Barcău în secţiunea Suplacul de Barcău de la 202 m³/s la 100 m³/s. Totodată, efectul acumulării este de reducere a debitului Q_1%în frontieră de la 450 m³/s la 350 m³/s, cu efecte pozitive pe teritoriul Republicii Ungaria. Odată cu realizarea acestei acumulări partea română consideră compensate lucrările executate de partea ungară pe râul Crişul Alb. Împuternicitul guvernamental al părţii ungare a luat cunoştinţă de informarea împuternicitului guvernamental al părţii române conform căreia acumularea permanentă Suplacul de Barcău a fost finalizată şi pusă în funcţiune în decembrie 2010. În legătură cu inundaţiile produse în anul 2000 pe râul Crişul Alb, care au pus în pericol vieţi omeneşti şi bunuri materiale, împuterniciţii guvernamentali ai părţilor constată că situaţia de criză a fost rezolvată eficient prin colaborarea specialiştilor celor două părţi. Activitatea de apărare împotriva inundaţiilor din acea perioadă şi investiţiile ulterioare făcute de partea română în domeniul prevenirii inundaţiilor au fost bazate pe colaborări fructuoase anterioare care pot fi exemple pozitive pentru viitor. – Experţii părţilor au efectuat în perioada 31 august-14 octombrie 2010 examinarea anuală a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi de ape interne, din domeniul de aplicare al acordului, de pe teritoriile celor două ţări.În conformitate cu cele consemnate în procesele-verbale întocmite cu ocazia verificărilor, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor sunt în stare corespunzătoare. Totodată, au constat că procesele-verbale întocmite cu ocazia acestor examinări, ca formă şi conţinut, sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 a Protocolului sesiunii a XI-a a Comisiei. Experţii părţilor şi-au predat reciproc dările de seamă referitoare la activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, desfăşurată în perioada care s-a scurs de la ultima verificare. – În cursul anului 2010 transferul de apă pentru beneficiarii Domeniile Hergheliei Mezőhegyes (Mezőhegyesi Ménesbirtok Zrt) şi SRL Dombegyházi Vízgazdálkodási Nonprofit s-a desfăşurat în conformitate cu „Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă şi pompări de ape interne“, pe baza contractelor încheiate de furnizorii Administraţia Naţională „Apele Române“ şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare.Volumele de apă transferate în perioada 3-7 mai 2010 au fost:

– Referitor la solicitarea părţii ungare, formulată în anul 2007, privind posibilitatea suplimentării debitului de apă tranzitat pe canalul Ier (Arad), s-au constatat următoarele:• Experţii părţii române au informat că au fost executate lucrări de decolmatare a canalului Ier în intravilanul localităţii Turnu şi a fost schimbată secţiunea conductei sifonului, mărindu-se astfel capacitatea de transport. • În urma analizei efectuate de experţii părţii române şi ţinându-se cont de punctul de vedere al Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, s-a constatat că există posibilitatea suplimentării debitului de apă tranzitat conform solicitării părţii ungare. Experţii părţilor propun să fie verificată capacitatea de transport a canalului de către experţii organelor hidrotehnice teritoriale competente prin măsurători de debit în comun, în perioada în care se tranzitează apă prin acesta. – În anul 2010, partea ungară nu a efectuat pompări de ape interne provenite de pe teritoriul României, ca urmare, partea română nu are de efectuat plăţi.– Părţile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele în derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.– Experţii părţilor s-au informat reciproc cu privire la stadiul actual al implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.– Experţii părţilor (ANIF şi FETIKÖVIZIG) au informat Subcomisia că pe râul Crasna, în zona de frontieră, în perioada apelor interne excedentare, atât pe partea română, cât şi pe partea ungară au fost inundate suprafeţe agricole.Experţii părţilor propun ca o grupă comună de specialişti să analizeze situaţia creată în teren şi să prezinte Subcomisiei până la următoarea întâlnire propuneri de soluţionare a situaţiei. I.3.b. Comisia hotărăşte: – Se aprobă procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Târgu Mureş la 26 noiembrie 2010.– La următoarea întâlnire a Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, experţii părţilor trebuie să prezinte câte o argumentare tehnică detaliată asupra punctelor de vedere exprimate în procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei desfăşurate la Târgu Mureş în perioada 22-26 noiembrie 2010 şi să analizeze dacă acestea au efecte asupra „Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă“. Totodată trebuie să se continue activitatea de actualizare a „Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă“ şi de finalizare a anexelor.– Experţii organelor hidrotehnice teritoriale ale părţilor trebuie să finalizeze, pe baza îndrumarului de completare, anexele nr. 2 şi nr. 5c la „Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne“ până la data de 15 mai 2011 şi să le transmită secretarilor Comisiei. După verificarea de către secretarii Comisiei din punct de vedere formal a anexelor transmise trebuie să aibă loc o întâlnire extraordinară a Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, pe teritoriul Republicii Ungare, cel târziu până la sfârşitul lunii iunie 2011. În cadrul acestei întâlniri experţii părţilor vor finaliza anexele nr. 2 şi 5 c la „Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne“ şi vor informa împuterniciţii guvernamentali despre rezultatele acestei întâlniri.– Să se examineze situaţia îndeplinirii prevederilor Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekeş la nivel ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul român.– În legătură cu modul de compensare de către partea română a lucrărilor executate de către partea ungară (pe Crişul Alb, mal drept), prin finalizarea şi punerea în funcţiune a acumulării permanente Suplacul de Barcău, hotărăşte următoarele:• Experţii organelor hidrotehnice teritoriale competente ale părţilor (ABA Crişuri şi TIKÖVIZIG - Debrecen) trebuie să se informeze în permanenţă cu privire la funcţionarea şi exploatarea acumulării permanente Suplacul de Barcău, precum şi cu privire la variaţia nivelurilor şi debitelor în secţiunea de frontieră şi să studieze efectul acumulării asupra regimului hidrologic al râului Barcău. • La întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor din anul 2014, experţii părţilor trebuie să evalueze în comun experienţa acumulată în perioada 2011-2014 privind funcţionarea acumulării permanente Suplacul de Barcău şi să întocmească un raport către împuterniciţii guvernamentali. • Râul Barcău şi lucrările hidrotehnice din bazinul hidrografic al acestuia, de pe sectorul de pe râul Barcău, de la confluenţa cu râul Crişul Repede, de pe teritoriul Republicii Ungare, şi până la acumularea permanentă Suplacul de Barcău (inclusiv aceasta), de pe teritoriul României, trebuie să fie incluse în anexele în curs de elaborare nr. 2 şi 3 la „Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă“. – Să se examineze procesele-verbale ale întâlnirilor de experţi pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din anul 2011.– Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în „Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă şi pompări de ape interne“. Comisia trebuie să fie informată în legătură cu rezultatul tratativelor pentru încheierea unor noi contracte de transfer al apei, precum şi cu derularea acestora.– Până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, experţii organelor hidrotehnice teritoriale competente ale părţilor vor face măsurători de debit în comun, în perioada în care se tranzitează apă prin canalul Ier, în vederea verificării capacităţii de transport a canalului, şi va informa Comisia privind rezultatele obţinute.– În conformitate cu prevederile art. 11 al „Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă şi pompări de ape interne“, experţii părţilor trebuie să stabilească tariful de pompare de ape interne, fiecare pe teritoriul propriu.– Să fie informaţi secretarii părţilor, de către organele teritoriale, în cazul în care se efectuează pompări de ape interne.– Experţii părţilor trebuie să se informeze în legătură cu proiectele aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.– Experţii părţilor trebuie să se informeze reciproc în legătură cu stadiul implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.– Specialişti de la ANIF şi FETIKÖVIZIG trebuie să urmărească în teren dacă situaţia apărută în anul 2010 în bazinul râului Crasna, în zona de frontieră, în perioada apelor interne excedentare, se manifestă şi în anul 2011. În cazul în care situaţia reapare, experţii celor două părţi trebuie să prezinte Subcomisiei, până la următoarea întâlnire, propuneri de soluţionare a situaţiei.– Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în semestrul II al anului 2011, pe teritoriul Republicii Ungare.I.4. Activitatea Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie I.4.a. Comisia constată: – Grupa de lucru pentru Directiva-cadru a apei şi Subcomisia au avut o întâlnire comună la Balmazujvaros, în perioada 15-19 noiembrie 2010.– Sarcinile prevăzute în „Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară“ au fost îndeplinite“.– Sarcinile prevăzute în „Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră au fost îndeplinite“.– Referitor la sarcinile prevăzute în „Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară“ se constată că în perioada scursă de la intrarea în vigoare a regulamentului (1 iulie 2010) şi până la prezenta sesiune, valorile debitelor nu au scăzut sub valorile debitelor limită (prag) stabilite în anexa la regulament, nefiind necesar să se aplice măsurile stabilite în regulament.– Schimbul de experienţă între experţii români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice a avut loc la Budapesta în perioada 11-13 octombrie 2010.Experţii părţilor propun continuarea schimbului de experienţă în cadrul unei întâlniri ce se va desfăşura la Bucureşti, în perioada septembrie-octombrie 2011. – Partea română a informat că datele din sistemele de transmitere automată elaborate în cadrul programelor PHARE CBC în prezent nu sunt conectate la serverele FTP din centrele bazinale din cauza nefinalizării softului pentru realizarea interfeţei cu programul naţional DESWAT (Destructive Emergency System for Water) de elaborare a prognozelor în regim automat. Acesta din urmă se preconizează a fi finalizat la sfârşitul anului 2011.Experţii părţilor propun ca activitatea să se desfăşoare în continuare pe baza principiilor cuprinse la pct. 2.3 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Arad la 13 februarie 2002. – Referitor la posibilităţile teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş, conform sarcinilor prevăzute la pct. 7 al ordinii de zi, din procesul-verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007, experţii părţilor au stabilit următoarele:Canalul Cutaş La solicitarea părţii ungare, în data de 28 iunie 2010 a avut loc întâlnirea experţilor din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri (Oradea) şi Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, Ocrotirea Naturii şi Gospodărirea Apelor de dincolo de Tisa Debrecen (TI-KTVF), în vederea prelevării probei de apă. S-a prelevat o probă comună de apă din canalul CC2, în secţiunea situată în amonte de confluenţa cu canalul Cutaş. Rezultatele analizelor efectuate nu arată modificări ale calităţii apei în comparaţie cu rezultatele analizelor efectuate în anii anteriori. Experţii părţilor propun să se preleveze încă o probă în anul 2011 şi, numai în cazul în care se constată îmbunătăţirea calităţii apei, se vor analiza posibilităţile tehnice de tranzitare. Experţii părţilor au convenit ca prelevarea probei comune de apă să se facă dintr-o secţiune pe canalul CC2 situată în aval de intersecţia cu canalul Cutaş. Canalul Ghepeş Având în vedere că lungimea canalului Ghepeş este de 22,37 km (lungime pe care urmează să se efectueze măsurătorile topografice) şi că până în prezent ANIF a efectuat ridicări doar între frontieră şi canalul ANT (CPE2), experţii părţilor consideră necesară continuarea măsurătorilor geodezice de pe teritoriul român. După efectuarea măsurătorilor va fi posibilă elaborarea unui studiu comun privind posibilitatea de tranzitare a apei pe canalul Ghepeş din canalul colector. Experţii părţilor vor realiza un proiect comun pentru rezolvarea problematicilor mai sus menţionate, propunere de proiect care trebuie să fie depusă în cadrul Programului de cooperare transfrontalier Ungaria-România 2007-2013. – În conformitate cu cele cuprinse la pct. 9.4 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, semnat Oradea la 29 ianuarie 2010, şi luând în considerare cele cuprinse în anexa nr. 3 a procesului-verbal al întâlnirii experţilor Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Debrecen la data de 24 ianuarie 2002, experţii părţilor vor analiza posibilitatea teoretică de tranzitare a apei pentru următoarele canale şi cursuri de apă:• pentru zona Tur-Sareger: Galamboş (Galambos); • pentru zona Someş-Crasna: Boghiş (Keleti övcsatorna); • pentru zona Crasna mal stâng: Szenaşi (Szénási); • pentru zona Crişuri: Topronghioş (Nagytóti-Toprongyos); • pentru zona Mureş: Cutaş Mureş (Kutasér). Experţii părţilor propun ca până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, organele hidrotehnice teritoriale, în urma unei verificări comune în teren, să realizeze o informare comună privind starea canalelor şi a cursurilor de apă, lucrările hidrotehnice de pe acestea şi să analizeze regimul de curgere a acestora. – Părţile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.– Privitor la solicitarea părţii ungare referitor la posibilitatea completării anexelor nr. 1.a şi 1.d la „Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară“, experţii părţii române au informat că, în conformitate cu răspunsul primit de la Administraţia Naţională de Meteorologie, staţiile Baia Borşa (Borsabánya), Mara (Krácsfalva) şi Huta Certeze (Lajosvölgy) nu sunt staţii meteorologice, deci nu pot fi incluse în anexele 1.a şi 1.d la Regulament.– În scopul eficientizării modului de transmitere a informaţiilor hidrometeorologice stabilit în „Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară“, experţii părţilor au analizat problematica şi au convenit ca schimbul de date să se facă prin serverele FTP şi e-mail. Având în vedere cele de mai sus au fost modificate anexele nr. 4.a, 4.b, 6.a şi 6.b la „Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară“.– Privitor la solicitarea părţii ungare referitor la posibilitatea introducerii râului Ier în „Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară“, experţii părţii române au informat că, atât din punct de vedere tehnic, cât şi financiar, nu este oportună introducerea râului Ier în Regulament, problematica urmând a fi reluată după finalizarea proiectului DESWAT în bazinul Crişuri, care cuprinde şi râul Ier.– La întâlnirea Subcomisiei au participat responsabilii de la cele două companii (S.C. Compania de Apă Arad SA - Békés Megyei Vizmuvek Zrt.) şi de la firma de consultanţă, care au făcut o prezentare a propunerii de proiect „Alimentarea cu apă potabilă sănătoasă a populaţiei judeţului Békéş din forajele conului aluvionar al Mureşului situate pe teritoriul judeţului Arad“.Experţii părţilor au pus întrebări în scopul clarificării unor aspecte tehnice. În urma răspunsurilor de clarificare se constată că volumele de apă totale extrase în prezent şi în viitor din corpurile de apă subterane aparţinând conului aluvionar al Mureşului vor fi aceleaşi, doar că distribuţia volumelor extrase se schimbă pe corpuri de apă, crescând volumele extrase din corpul de apă subterană de pe teritoriul român şi reducându-se volumele extrase din corpurile de apă subterane de pe teritoriul ungar. Experţii părţilor propun ca, în studiile de specialitate pe care le derulează în prezent cele două companii, să fie incluse: starea corpurilor de apă, obiectivele de mediu şi măsurile pentru atingerea acestora prevăzute în planurile de management ale ţărilor, analizând efectul în viitor al exploatării asupra corpurilor, astfel ca starea bună actuală a corpurilor de apă subterane să nu fie afectată. Experţii părţilor propun ca experţii celor două ţări implicaţi în problematicile menţionate anterior din planurile de management ale ţărilor să fie implicaţi în derularea studiilor de specialitate. Experţii părţilor propun ca, în condiţiile în care acest proiect se va implementa, companiile să facă o informare anuală la Subcomisie referitor la: volumul de apă exploatat, volumul de apă transferat, datele furnizate prin sistemul de monitoring şi influenţele cantitative şi calitative asupra corpului de apă. Experţii părţilor propun Comisiei ca, în condiţiile în care acest proiect se va implementa, să se modifice şi regulamentele specifice privind transferul de apă. Activitatea Grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apă: Comisia constată: – Experţii părţilor s-au informat reciproc privind stadiul de implementare a Directivei-cadru pentru apă. Se constată că experţii din fiecare ţară au participat la elaborarea Planului integrat de management al bazinului hidrografic Tisa (realizat sub coordonarea ICPDR). Planul urmează să fie aprobat la următoarea întâlnire ordinară a ICPDR şi adoptat în aprilie 2011 de către miniştrii responsabili cu gospodărirea apelor ai ţărilor din bazinul Tisei.– Experţii părţilor au convenit ca datele privind corpurile de apă transmise anterior (cuprinse în procesul-verbal al Grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apă care s-a desfăşurat la Oradea în perioada 14-16 iulie 2009) să fie actualizate cu ultimele informaţii transmise în sistemul DANUBE GIS pentru Planul integrat de management al bazinului hidrografic Tisa. Datele actualizate au fost transmise prin e-mail.– Experţii părţii române au informat experţii părţii ungare până la 31 ianuarie 2011 pentru corpurile de apă de frontieră, cu privire la obiectivele de mediu, la programul de măsuri şi de excepţii de la obiectivele de mediu, în baza datelor raportate prin sistemul WISE.Experţii părţii ungare vor informa experţii părţii române cu privire la informaţiile menţionate mai sus până la data de 31 martie 2011. – Experţii părţilor au propus ca sarcinile legate de implementarea Directivei-cadru pentru apă să fie în viitor tratate în cadrul Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie (cu implicarea experţilor din celelalte subcomisii, atunci când este necesar), ca punct distinct pe ordinea de zi.I.4.b. Comisia hotărăşte: – Se aprobă procesul-verbal al întâlnirii Grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apă şi Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Balmazujvaros la 19 noiembrie 2010.– Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în „Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară“.– Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în „Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apă pe cursurile de apă pe apele de frontieră“.– Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în „Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară“.– Să se continue schimbul de experienţă între experţii români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice.– Să se continue după calibrare discuţiile privind introducerea datelor obţinute din sistemele de monitoring elaborate în cadrul proiectelor PHARE CBC (Cross Border Cooperation), în fluxul informaţional existent între părţi.– Să se continue activitatea grupelor comune de experţi pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Cutaş şi Ghepeş, conform pct. 6 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Balmazujvaros la 19 noiembrie 2010.– Experţii părţilor trebuie să realizeze o informare comună, în baza unei verificări comune în teren a canalelor Galamboş (Galambos) - pentru zona Tur Sareger, Boghiş (Keleti övcsatorna) - pentru zona Someş-Crasna, Szenaşi (Szénási) - pentru zona Crasna mal stâng, Topronghioş (Nagytóti-Toprongyos) - pentru zona Crişuri şi Cutaş Mureş (Kutasér) - pentru zona Mureş, privind starea lor, lucrările hidrotehnice de pe acestea şi să analizeze regimul de curgere a acestora în conformitate cu cele cuprinse la pct. 7 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Balmazujvaros la 19 noiembrie 2010. – Experţii părţilor trebuie să se informeze în legătură cu proiectele aflate în derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.– Subcomisia de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie trebuie să urmărească implementarea proiectului „Alimentarea cu apă potabilă sănătoasă a populaţiei judeţului Békés din forajele conului aluvionar al Mureşului situate pe teritoriul judeţului Arad“.– Sarcinile legate de implementarea Directivei-cadru pentru apă trebuie să fie tratate ca punct distinct pe ordinea de zi în cadrul Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie (cu implicarea experţilor din celelalte subcomisii, atunci când este necesar).– Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în semestrul II al anului 2011, pe teritoriul României.I.5. Întâlnirea împuterniciţilor în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice În anul 2010 nu a avut loc întâlnirea împuterniciţilor cu ocazia verificării comune pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor. În data de 29 noiembrie 2010, împuterniciţii guvernamentali ai celor două părţi au participat la inaugurarea acumulării permanente Suplacu de Barcău de pe râul Barcău. I.6. Colaborarea organelor teritoriale: I.6.a. Comisia apreciază favorabil colaborarea directă dintre organele hidrotehnice teritoriale ale părţilor, desfăşurată între cele două sesiuni, în diferitele domenii ale gospodăririi apelor, care formează sau sunt întretăiate de frontiera de stat. I.6.b. Comisia hotărăşte sprijinirea în continuare a colaborării directe între organele hidrotehnice teritoriale, precum şi participarea specialiştilor din organele centrale şi teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre părţi. I.7. Examinarea programului lucrărilor noi I.7.a. Comisia constată: În perioada de la sesiunea a XXI-a a Comisiei (Târgu Mureş, 12-16 aprilie 2010) şi până la prezenta sesiune, partea română, în înţelesul „Regulamentului privind procedura de urmat în cazul examinării intervenţiilor cu posibil efect transfrontier“, a transmis spre examinare documentaţia „Punerea în siguranţă a digului de apărare pe râul Mureş, mal drept, la Pecica, judeţul Arad“. Documentaţia transmisă a fost examinată şi avizată favorabil de către partea ungară. I.7.b. Comisia hotărăşte: Organele hidrotehnice teritoriale competente trebuie să transmită Comisiei, spre avizare, documentaţiile intervenţiilor cu posibil efect transfrontalier, conform procedurii prevăzute în „Regulamentul privind procedura de urmat în cazul examinării intervenţiilor cu posibil efect transfrontier“. I.8. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic cu asistenţă tehnică sau financiară terţă I.8.a. Comisia constată că în cadrul subcomisiilor părţile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele comune realizate cu asistenţă tehnică şi financiară terţă aflate în derulare. I.8.b. Comisia hotărăşte sprijinirea şi urmărirea în continuare, cu atenţie, a proiectelor care se realizează în domeniul de aplicare a Acordului cu asistenţă tehnică şi financiară terţă, precum şi celor din bazinele hidrografice ale Tisei şi al Dunării. I.9. Următoarea întâlnire a Comisiei Comisia hotărăşte ca următoarea sesiune ordinară a Comisiei aferentă anului 2011 să aibă loc pe teritoriul României, în trimestrul IV al anului 2011 sau cel mai târziu în trimestrul I al anului 2012. II. Diverse Comisia salută şi sprijină colaborarea româno-ungară în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Comisia solicită să fie informată de către responsabilii de temă naţionali, în mod continuu, despre situaţia elaborării strategiei. * Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul protocol. Hotărârile prezentului protocol vor intra în vigoare după aprobarea lor de către guvernele celor două state, conform cap. III, art. 10, pct. 5 al Acordului. Odată cu acesta îşi pierd valabilitatea: 1. anexa nr. 4 a la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară, intrată în vigoare la data de 1 iulie 2010; 2. anexa nr. 4 b la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară, intrată în vigoare la data de 20 mai 2008; 3. anexele nr. 6 a şi 6 b la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară, intrate în vigoare la data de 26 aprilie 2006; 4. anexa nr. 9 la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară, intrată în vigoare la data de 6 august 2007; 5. art. 5 lit. d a Regulamentului privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, intrată în vigoare la data de 26 aprilie 2006; 6. art. 9 şi art. 14 lit. b ale Regulamentului privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, intrate în vigoare la data de 1 iulie 2010; 7. Anexele nr. 5.1, 5.2, 6.2 şi 6.3 la Regulamentul privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, intrate în vigoare la data de 1 iulie 2010. Prezentul protocol a fost semnat la Gyula la 4 martie 2011, în câte două exemplare originale, fiecare în limbile română şi maghiară, toate textele fiind egal autentice. Pentru partea română, Dan Cârlan Pentru partea ungară, Dr. Kling István ANEXA Nr. 1la Protocolul sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Gyula, 4 martie 2011 Anexa nr. 4.a la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară Schimbul zilnic curent al datelor hidrologice Transmiterea telegramelor HYDRA Transmiterea curentă a datelor hidrologice din partea română se referă la următoarele staţii:

Observaţie: Staţiile cu „*“ se raportează la Marea Baltică. CA - cota de atenţie CI - cota de inundaţie CP - cota de pericol Se transmit: * cotele apelor de dimineaţă şi din seara anterioară; * debitul de dimineaţă; * temperatura apei; * formaţiunile de gheaţă. Ora transmiterii: ora 10, ora locală. Modul de transmitere: INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Totodată, INHGA va transmite datele prin e-mail la VITUKI. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al INHGA timp de 30 de zile. La nivelul organelor teritoriale datele vor fi transmise astfel: • ABA Someş - Tisa va depune datele prin serverul FTP la FETIKÖVIZIG • ABA Crişuri Oradea va depune datele prin serverul FTP la KÖRKÖVIZIG • ABA Mureş va depune datele prin serverul FTP la ATIKÖVIZIG • ABA Someş-Tisa va transmite datele prin e-mail la FETIKÖVIZIG • ABA Crişuri Oradea va transmite datele prin e-mail la KÖRKÖVIZIG • ABA Mureş va transmite datele prin e-mail la ATIKÖVIZIG Forma transmiterii: zczc srro40 yrbk YYGGgg hhxx YYGG 00067 44102 ........ ............... = ........ ................ .......... ... Codul FM 67 - VI HYDRA 44834........ ................ = nnnn, unde YY = ziua, GG = ora (06 UTC) gg = 00 (minute) Modul de completare a datelor lipsă: Datele lipsă ce se pot recupera din informările zilnice vor fi depuse de către INHGA pe serverul FTP propriu şi transmise pe serverul FTP de la VITUKI. Datele din luna curentă vor rămâne stocate pe serverul FTP al INHGA până în data de 7 a lunii următoare. Anexa nr. 4.b la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară Schimbul zilnic curent al datelor hidrologice Transmiterea telegramelor HYDRA Transmiterea curentă a datelor hidrologice din partea ungară se referă la următoarele staţii:

*Se vor transmite fişele tip anuar de la staţia Kismarja în loc de Pocsai.

Se transmit: * cotele apelor de dimineaţa şi din seara anterioară; * debitul de dimineaţă; * temperatura apei; * condiţiile de gheaţă. Ora transmiterii: ora 10, ora locală. Modul de transmitere: VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la INHGA. Totodată, VITUKI va transmite datele prin e-mail la INHGA. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al VITUKI timp de 30 de zile. Forma transmiterii: zczc srhu50 habp YYGGgg hhxx YYGG 00064 42522 ........ ................= ........ ................ ......... Codul FM 67 - VI HYDRA 46503 ........ ................= nnnn, unde YY=ziua, GG=ora (06 UTC), gg = 00 (minute ) Modul de completare a datelor lipsă: Datele lipsă ce se pot recupera din informările zilnice vor fi depuse de către VITUKI pe serverul FTP propriu şi transmise pe serverul FTP de la INHGA. Datele din luna curentă vor rămâne stocate pe serverul FTP al VITUKI până la data de 7 a lunii următoare. ANEXA Nr. 2la Protocolul sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Gyula, 4 martie 2011 Anexa nr. 6.a la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară Schimbul de prognoze hidrologice Transmiterea telegramelor HYFOR Prognoza hidrologică elaborată de partea română se va întocmi pentru următoarele staţii:

Se transmite: În cazul cotelor normale, zilnic, prognoza nivelurilor şi debitelor se face numai pentru staţiile marcate cu „*“ Ora transmiterii: zilnic, ora 10 - ora locală, pentru staţiile notate cu „*“. Modul de transmitere: INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Totodată, INHGA va transmite datele prin e-mail la VITUKI. Se transmite: În cazul cotelor ce se află peste cota de atenţie se va transmite prognoza nivelului maxim de viitură şi a momentului producerii acestuia (H, cm, ziua, ora) pentru toate staţiile din tabel. Pe măsura derulării evenimentelor hidrometeorologice, prognoza va fi amendată. Ora transmiterii: după ce prognoza a fost elaborată, în cazul cotelor ce depăşesc cota de atenţie. Modul de transmitere: INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Totodată, INHGA va transmite datele prin e-mail la VITUKI. La nivelul organelor teritoriale datele vor fi transmise astfel: l ABA Someş-Tisa va depune datele prin serverul FTP la DA Tisa Superioară Nyiregyhaza l ABA Crişuri Oradea va depune datele prin serverul FTP la DA Crişuri Gyula şi DA de dincolo de Tisa Debrecen l ABA Mureş va depune datele prin serverul FTP la DA Tisa Inferioară Szeged l ABA Someş-Tisa va transmite datele prin e-mail la DA Tisa Superioară Nyiregyhaza l ABA Crişuri Oradea va transmite datele prin e-mail la DA Crişuri Gyula şi DA de dincolo de Tisa Debrecen l ABA Mureş va transmite datele prin e-mail la DA Tisa Inferioară Szeged Forma transmiterii: Pentru datele zilnice transmise prin calculator: zczc fgro70 yrbk YYGGgg HYFOR YYGG 00064 44119 22 8H₁H₁H₁H₁ M₁Y₁Y₁G₁G₁ 33 8QQQe_q M₁Y₁Y₁G₁G₁= ........ ........ ............... cod FM 68-VI.......... HYFOR 44612 22 8H₁H₁H₁H₁ M₁Y₁Y₁G₁G₁ 33 8QQQe_q M₁Y₁Y₁G₁G₁= 44622 22 8H₁H₁H₁H₁ M₁Y₁Y₁G₁G₁ 33 8QQQe_q M₁Y₁Y₁G₁G₁= 44622 22 8H₂H₂H₂H₂ M₂Y₂Y₂G₂G₂ 33 8QQQe_q M₂Y₂Y₂G₂G₂ nnnn, unde M=luna, YY=ziua, GG=ora (06 UTC), gg=00 (minute ) Prognoza când maximul de viitură depăşeşte faza I: fgro71 yrbk YYGGgg HYFOR YYGG 00064 42027 22 6H₁H₁H₁H₁ (6H₂H₂H₂H₂) M₁Y₁Y₁G₁G₁) (M₂Y₂Y₂G₂G₂) cod HYFOR 46503 22 6H₁H₁H₁H₁ (6H₂H₂H₂H₂) M₁Y₁Y₁G₁G₁) (M₂Y₂Y₂G₂G₂) nnnn, unde: M - luna, YY - ziua, GG - ora ( UTC ) (6H₂H₂H₂H₂), (M₂Y₂Y₂G₂G₂) - opţional, valoarea maximului de viitură prognozat Anexa nr. 6.b la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară Schimbul de prognoze hidrologice Transmiterea telegramelor HYFOR Prognoza hidrologică elaborată de partea ungară se va întocmi pentru următoarele staţii:

Se transmit: l În cazul cotelor normale, prognoza nivelurilor şi debitelor pentru toate staţiile din anexă, exceptând staţia Tisa-Szeged pentru care se transmite numai debitul. l În cazul cotelor ce se află peste cota aferentă fazei I, respectiv până când nivelurile coboară sub limita fazei I, se transmite prognoza nivelurilor, debitelor, prognoza nivelului maxim de viitură şi a momentului producerii acestuia (cm, ziua, ora). Ora transmiterii: l zilnic, ora 10 - ora locală; l după ce prognoza a fost elaborată, în cazul cotelor ce depăşesc cota aferentă fazei I. Modul de transmitere: l VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la INHGA. Totodată, VITUKI va transmite datele prin e-mail la INHGA. l După atingerea cotei aferente fazei I, VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la INHGA. Totodată, VITUKI va transmite datele prin e-mail la INHGA. Forma transmiterii: Pentru prognoza zilnică: zczc srhu50 habp YYGGgg HYFOR YYGG 00064 42027 22 8HHHH M₁Y₁Y₁G₁G₁ 8HHHH M₂Y₂Y₂G₂G.....8HHHH M₄Y₄Y₄G₄G₄ 42027 33 8QQQe_q M₁Y₁Y₁G₁G₁ 8QQQe_q M₂Y₂Y₂G₂G....8QQQe_q M₄Y₄Y₄G₄G₄ cod FM 68-VI - HYFOR 46503 22 8HHHH M₁Y₁Y₁G₁G₁ 33 8QQQe_q M₁Y₁Y₁G₁G₁ nnnn Prognoza când maximul de viitură depăşeşte faza I: FGHU52 HABP YYGGgg HYFOR YYGG 00064 42027 22 6H₁H₁H₁H₁ (6H₂H₂H₂H₂) M₁Y₁Y₁G₁G₁) (M₂Y₂Y₂G₂G₂) . . cod FM 68 - VI HYFOR 46503 22 6H₁H₁H₁H₁ (6H₂H₂H₂H₂) M₁Y₁Y₁G₁G₁) (M₂Y₂Y₂G₂G₂) nnnn, unde M - luna, YY - ziua, GG - ora (UTC) (6H₂H₂H₂H₂), (M₂Y₂Y₂G₂G₂) - opţional, valoarea maximului de viitură prognozat. ANEXA Nr. 3la Protocolul sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Gyula, 4 martie 2011 Anexa nr. 9 la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară Adresele poştale şi telefoanele instituţiilor care participă la schimbul de date meteorologice şi hidrologice Pentru partea română: Organe centrale: 1. Administraţia Naţională de Meteorologie - Bucureşti Şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 97, sectorul 1, Bucureşti, codul 013686, România Telefon centrală: 40-21-3183240; fax: 40-21-3163116 E-mail: relatii@meteoromania.ro Director general: Tel: 40-21-3164292; fax: 40-21-3163143 Director executiv ştiinţific meteorologie operaţională: Tel./fax: 40-21-316 21 93 Director executiv ştiinţific cercetare-dezvoltare: Tel./fax: 40-21-316 60 98 Centrul Naţional de Prognoză Meteorologică: Telefon + fax: +40-21-3163732 Telefon + fax: +40-21-3161191 Mobil: +40-723-344447 E-mail: meteorolog@meteoromania.ro prognoza.meteo@meteoromania.ro 2. Administraţia Naţională „Apele Române“: Str. Edgar Quinet nr. 6, sectorul 1, codul 010018, Bucureşti, România Telefon centrală: +40-21-3110146 Telefon mobil: +40-788-235751 +40-788-235752 +40-788-235753 Dispeceratul central: Telefon/Fax: +40-21-3103526 E-mail: dispecer@rowater.ro Secretariat: Telefon: +40-21-3151301 Fax: +40-21-3122174 Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor Centrul Naţional de Prognoze Bazinale: Şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 97, sectorul 1, codul 013686, Bucureşti, România Tel. +40-21-3179994; Fax: +40-21-3179995; Mobil: +40-724405329; E-mail: comun@hidro.ro Organe locale: Administraţia Naţională „Apele Române“ Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa: Str. Vânătorului nr. 17, codul 3400, Cluj-Napoca, România Telefon centrală: +40-264-433028 Telefon mobil: +40-788-235758 +40-788-235759 +40-746-046240 Dispecerat: Telefon + fax: +40-264-433021 Fax: +40-264-433026 +40-364806670 Mobil: +40-740316686 +40-765035532 +40-770967847 E-mail: dispecer@dast.rowater.ro Administraţia Naţională „Apele Române“ Administraţia Bazinală de Apă Crişuri: Str. Ion Bogdan nr. 35, Oradea, codul 3700, România Dispecerat: Telefon/Fax: +40-259-444237 E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro Secretariat: Telefon: +40-259-443892 Administraţia Naţională „Apele Române“ Administraţia Bazinală de Apă Mureş: Str. Samuel Koteles nr. 33, Târgu Mureş, codul 4300, România Telefon: +40-265-265420 +40-265-261303 Fax: +40-265-265303 Fax: +40-265-267955 E-mail: dispecer@dam.rowater.ro ANEXA Nr. 4la Protocolul sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Gyula, 4 martie 2011 Anexa nr. 5.1/5.1. sz. melléklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/ Szabályzat a magyar-román határt alkotó vagy a határ által átmetszett folyók vízminőségének követésére Metode de analiză utilizate (standard, exprimare rezultate, interval acceptabil)/ Alkalmazott vizsgálati módszerek (szabvány, eredmények megadási módja, elfogadható tartomány)

44

ANEXA Nr. 5la Protocolul sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Gyula, 4 martie 2011 Anexa nr. 5.2 la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară Metodele biologice utilizate (prelevare, analiză şi evaluare)

ANEXA Nr. 6la Protocolul sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Gyula, 4 martie 2011 Anexa nr. 6.2/6.2. sz. melléklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/ Szabályzat a magyar-román határt alkotó vagy a határ által átmetszett folyók vízminőségének követésére Râul: ........ .......... Folyó: ........ ......... Evaluarea rezultatelor analizelor efectuate în zona de frontieră în anul ...... A határ közelében ......... Évben végzett vizsgálatok eredményeinek értékelése