*) Republicat în temeiul art. II din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 7/2011 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 13 aprilie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare.
Regulamentul Camerei Deputaţilor (aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 25 februarie 1994) a mai fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2006, a fost rectificat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 20 ianuarie 2006 şi, ulterior, a fost modificat şi completat prin:– Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 4/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 15 februarie 2006;
– Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 7/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 3 martie 2009;
– Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 7/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 17 februarie 2010;
– Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 10/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 aprilie 2010;
– Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 14/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 15 iunie 2010;
– Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 17/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 30 iunie 2010;
– Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 24/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 17 septembrie 2010;
– Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 26/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 octombrie 2010;
– Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 27/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 octombrie 2010;
– Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 30/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 16 noiembrie 2010;
– Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 37/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 7 decembrie 2010;
– Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 39/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 7 decembrie 2010. Capitolul IOrganizarea Camerei Deputaţilor Secţiunea 1Constituirea Camerei Deputaţilor Articolul 1Camera Deputaţilor nou-aleasă se întruneşte în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată. Articolul 2(1) Până la alegerea Biroului permanent lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 deputaţi, în calitate de secretari.(2) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele de vârstă sau de către unul ori mai mulţi secretari prevăzuţi la alin. (1) atrage de drept înlocuirea acestora cu deputatul cel mai în vârstă sau, după caz, cu cei mai tineri deputaţi din rândul celor prezenţi.(3) În intervalul de timp prevăzut la alin. (1) nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepţia celor care privesc validarea mandatelor de deputat. Articolul 3(1) Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.(2) Comisia de validare funcţionează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaţilor. Articolul 4(1) Numărul deputaţilor care vor fi desemnaţi în Comisia de validare de către fiecare grup parlamentar se stabileşte în funcţie de proporţia membrilor săi în numărul total al deputaţilor.(2) Propunerile pentru stabilirea numărului de deputaţi care revine fiecărui grup parlamentar se fac, în condiţiile art. 12, de către liderii acestor grupuri şi se transmit secretarilor Camerei Deputaţilor.(3) Preşedintele de vârstă prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea descrescătoare a numărului membrilor grupurilor parlamentare, iar plenul Camerei Deputaţilor hotărăşte asupra lor cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.(4) Propunerile pentru componenţa nominală a Comisiei de validare se fac de către grupurile parlamentare, în limita numărului de locuri aprobat.(5) Componenţa Comisiei de validare este aprobată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Articolul 5Comisia de validare îşi alege un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, care alcătuiesc biroul comisiei, şi se organizează în 9 grupe de lucru, compuse din câte 3 membri, cu respectarea proporţiei prevăzute la art. 4 alin. (1). Articolul 6(1) Biroul Comisiei de validare repartizează grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputaţilor, primite de la Biroul Electoral Central, cu excepţia celor privind membrii grupelor de lucru.(2) Verificarea legalităţii alegerii deputaţilor care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare.(3) Biroul Comisiei de validare şi grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorităţii membrilor biroului sau al grupelor de lucru.(4) După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluţionate se face în plenul Comisiei de validare.(5) Comisia de validare verifică şi se pronunţă în următoarele situaţii:a)asupra contestaţiilor conţinute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central, nesoluţionate sau a căror soluţionare s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la procedura de soluţionare; b)asupra îndeplinirii de către fiecare deputat a condiţiilor de eligibilitate şi a depunerii la dosar a tuturor documentelor cerute de legislaţia în vigoare pentru validarea mandatelor. Articolul 7(1) Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi deputaţii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.(2) Comisia de validare propune validarea mandatelor deputaţilor ale căror dosare sunt complete şi se constată că alegerea respectivilor deputaţi a fost făcută în conformitate cu prevederile legale.(3) Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor legale privind condiţiile de eligibilitate şi în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă şi irevocabilă, privind săvârşirea de către respectivul deputat a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral. (4) Amânarea validării mandatului unui deputat se propune de către Comisia de validare plenului Camerei Deputaţilor, pentru o dată ulterioară, dacă nu s-au putut clarifica, în termenul prevăzut, toate aspectele legate de soluţionarea unor contestaţii şi dacă deputatul în cauză nu a depus toate documentele cerute de legislaţia în vigoare pentru validarea mandatului său. În termen de cel mult 10 zile de la clarificarea problemelor care au justificat amânarea, Comisia de validare va propune validarea sau invalidarea mandatului, după caz. Articolul 8Raportul este aprobat de către Comisia de validare cu votul majorităţii membrilor acesteia. Articolul 9(1) Camera Deputaţilor se întruneşte în şedinţă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.(2) Raportul Comisiei de validare se prezintă de către preşedintele acesteia plenului Camerei Deputaţilor. Articolul 10(1) În cazul deputaţilor pentru care nu există motive de invalidare potrivit art. 7 alin. (3), se întocmeşte, pe circumscripţii electorale, o listă cu numele şi prenumele acestora, asupra căreia Camera Deputaţilor se pronunţă printrun singur vot. În cazul deputaţilor pentru care a fost propusă invalidarea mandatului, Camera Deputaţilor dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte.(2) Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor. Articolul 11(1) Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia.(2) Deputaţii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi. Refuzul depunerii jurământului se constată de către preşedintele de şedinţă. Secţiunea a 2-aGrupurile parlamentare Articolul 12(1) Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaţilor. Ele se pot constitui din deputaţi care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice, pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi din deputaţi independenţi sau care au devenit independenţi. Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au obţinut mandatul de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicată, pot constitui un singur grup parlamentar.(2) Deputaţii unui partid politic sau ai unei formaţiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar.(3) Deputaţii care au candidat pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor politice din care fac parte.(4) Deputaţii partidelor politice, formaţiunilor politice, alianţelor politice sau ai alianţelor electorale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum şi deputaţii independenţi sau care au devenit independenţi în timpul unei legislaturi se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1) sau într-un grup al deputaţilor independenţi, după caz.(5) Deputaţii care au devenit independenţi în timpul unei legislaturi pot constitui un singur grup parlamentar cu respectarea alin. (6).(6) Un grup parlamentar este format din minimum 10 deputaţi.(7) În cazul constituirii de noi grupuri parlamentare, acestea sunt prezentate plenului de către liderii lor, la începutul sesiunii parlamentare. Articolul 13(1) Deputaţii care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la întrunirea Camerei Deputaţilor, deputaţii ale căror grupuri parlamentare s-au desfiinţat, precum şi deputaţii deveniţi independenţi, prin demisie, prin excludere din partid, prin părăsirea unui grup parlamentar, dacă nu s-au constituit în grupuri parlamentare în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1)-(4), au următoarele drepturi:a)să intervină la dezbaterile generale, respectiv la dezbaterea moţiunilor, într-un interval de 20 de secunde, având posibilitatea să îşi cumuleze aceste secunde pentru o singură intervenţie realizată printr-un reprezentant comun; b)să delege un reprezentant comun, în calitate de observator fără drept de vot la lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; c)să participe la delegaţiile în străinătate ale grupurilor de prietenie, ale comisiilor permanente sau pe bază de invitaţii personale, cu acordul Biroului permanent. (2) Deputaţilor prevăzuţi la alin. (1) li se vor pune la dispoziţie pentru folosinţă comună, de către secretarul general, pe baza deciziei Biroului permanent, o sală de şedinţă, logistica adecvată, un autoturism şi personal tehnic compus dintr-un şofer şi o secretară. Articolul 14(1) În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar, după constituire, procedează la desemnarea conducerii proprii alcătuite din lider şi, după caz, din unul sau mai mulţi vicelideri şi un secretar.(2) Liderul grupului parlamentar are următoarele atribuţii:a)prezintă Camerei Deputaţilor denumirea grupului parlamentar, componenţa numerică, nominală şi conducerea acestuia, precum şi orice modificări care survin pe parcursul mandatului; b)propune Camerei Deputaţilor reprezentanţii grupului parlamentar în Comisia de validare; c)reprezintă grupul parlamentar şi negociază în numele acestuia; d)nominalizează reprezentanţii grupului său parlamentar în comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, în comisiile speciale sau de anchetă ale acesteia ori în comisiile comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului; e)nominalizează reprezentanţii grupului său parlamentar în instituţiile sau autorităţile publice aflate în subordinea Parlamentului României, în grupurile de prietenie interparlamentare, în structuri parlamentare internaţionale la care România este parte; f)face propuneri şi prezintă candidaţii grupului său parlamentar pentru funcţiile de conducere şi pentru reprezentanţii acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputaţilor, funcţii care îi revin de drept, conform ponderii grupului său parlamentar în configuraţia politică iniţială a Camerei Deputaţilor şi negocierilor între liderii de grup; g)solicită revocarea din funcţie sau înlocuirea reprezentanţilor grupului său parlamentar din structurile Camerei Deputaţilor; h)participă la şedinţele Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi la dezbaterile acestuia fără a avea drept de vot; i)poate cere plenului Camerei Deputaţilor: pauză pentru consultări, verificarea cvorumului, ţinerea unor şedinţe nepublice ale plenului, încheierea dezbaterilor în Camera Deputaţilor; j)informează membrii grupului său parlamentar asupra activităţilor Camerei Deputaţilor şi ale structurilor acesteia; k)prezintă plenului Camerei Deputaţilor reprezentantul grupului său parlamentar care participă la dezbaterile generale; l)prezintă amendamentele grupului său parlamentar la proiectele de lege şi propunerile legislative aflate în dezbaterea comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; m)propune retrimiterea la comisie a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative, în condiţiile prezentului regulament; n)propune plenului Camerei Deputaţilor modalitatea de vot; o)prezintă punctul de vedere al grupului său parlamentar cu privire la propunerea de ridicare a imunităţii parlamentare a unuia dintre membrii propriului grup; p)îşi poate delega atribuţiile unuia dintre membrii conducerii grupului său parlamentar; în lipsa acestora se pot delega atribuţiile sale oricărui membru al grupului. (3) Unul dintre viceliderii grupului parlamentar îl înlocuieşte de drept pe lider în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie. În absenţa atât a liderului grupului parlamentar, cât şi a viceliderilor şi a secretarului acestuia, grupul parlamentar decide desemnarea unui înlocuitor pe durata absenţei acestora.(4) Secretarul grupului parlamentar ţine evidenţa prezenţei deputaţilor grupului, asigură redactarea proceselor-verbale şi îndeplineşte orice alte atribuţii ce sunt stabilite de grupul parlamentar căruia îi aparţine. Articolul 15În prima şedinţă de constituire a Camerei Deputaţilor, grupurile parlamentare sunt prezentate în ordinea mărimii acestora, rezultată în urma alegerilor. Articolul 16(1) Grupurile parlamentare, în funcţie de ponderea lor în Camera Deputaţilor, au la dispoziţie personal angajat pentru munca de secretariat şi de specialitate, logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii şi autoturisme, potrivit hotărârii Biroului permanent.(2) Numirea şi schimbarea din funcţie a personalului angajat se fac la propunerea liderului grupului parlamentar respectiv, în condiţiile legii. În condiţiile în care un angajat care lucrează pentru grupul parlamentar nu mai este agreat de către parlamentarii acelui grup sau dacă acel grup parlamentar se desfiinţează, angajatul sau angajaţii acelui grup parlamentar vor fi transferaţi pe funcţii echivalente, prin grija secretarului general al Camerei Deputaţilor. Articolul 17Preşedintele Camerei Deputaţilor împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizează, la începutul primei sesiuni a legislaturii, locurile în sala de şedinţe pentru fiecare grup parlamentar. Articolul 18Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor este interzisă. Articolul 19(1) Orice modificare intervenită în componenţa unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţă preşedintelui Camerei Deputaţilor sub semnătura liderului grupului şi, după caz, a deputatului care îşi schimbă apartenenţa la grupul parlamentar.(2) Preşedintele Camerei Deputaţilor informează deputaţii, în şedinţă publică, asupra modificărilor intervenite în componenţa grupurilor parlamentare.(3) Orice deputat are dreptul să aducă la cunoştinţa plenului Camerei Deputaţilor orice modificare privind apartenenţa sa la un grup parlamentar. Secţiunea a 3-aAlegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a celorlalţi membri ai Biroului permanent Articolul 20(1) După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia.(2) Preşedintele Camerei Deputaţilor face parte din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi este preşedintele acestuia. Din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori.(3) Biroul permanent al Camerei Deputaţilor este format în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei Deputaţilor. În cazul constituirii unui grup de deputaţi independenţi având un număr de minimum 10 deputaţi, componenţa Biroului permanent se renegociază conform noii configuraţii politice a Camerei Deputaţilor, începând cu următoarea sesiune. Grupului parlamentar constituit din deputaţii independenţi îi poate reveni un singur reprezentant în Biroul permanent.(4) Calitatea de preşedinte al Camerei Deputaţilor sau cea de membru al Biroului permanent încetează în urma demisiei, a revocării sau a pierderii calităţii de deputat. Articolul 21(1) Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.(2) Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor.(3) Dacă niciun candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului prevăzut la art. 67 din Constituţia României, republicată. Articolul 22Odată cu alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, activitatea preşedintelui de vârstă ales conform art. 2 încetează de drept. Articolul 23(1) Alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configuraţiei politice iniţiale a Camerei Deputaţilor şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 alin. (3).(2) În vederea depunerii propunerilor, Camera Deputaţilor aprobă numărul de locuri din Biroul permanent, negociat de liderii grupurilor parlamentare, aşa cum revin, pe funcţii, grupurilor parlamentare constituite potrivit configuraţiei politice iniţiale a Camerei Deputaţilor, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 alin. (3).(3) Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în limita numărului de locuri stabilit potrivit alin. (2). Lista candidaţilor propuşi pentru Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei Deputaţilor şi se aprobă cu majoritatea voturilor deputaţilor. Dacă nu se realizează această majoritate, se organizează un nou tur de scrutin, în care lista este aprobată cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Articolul 24Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Camerei Deputaţilor sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea grupurilor parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective, în conformitate cu prevederile art. 23. Articolul 25Preşedintele Camerei Deputaţilor şi orice alt membru al Biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului, cu votul majorităţii deputaţilor. Votul este secret şi se exprimă prin buletine de vot în cazul preşedintelui Camerei Deputaţilor şi prin bile în cazul celorlalţi membri ai Biroului permanent. Propunerea de revocare se face în scris şi este însoţită de semnăturile iniţiatorilor. Articolul 26(1)*) Revocarea din funcţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor poate fi propusă, când se schimbă majoritatea politică din Camera Deputaţilor, de către majoritatea deputaţilor.(2)*) Revocarea din funcţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor poate fi propusă şi la cererea a minimum o treime din numărul total al deputaţilor, în una dintre următoarele situaţii:a)încalcă prevederile Constituţiei României; b)încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor sau ale Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. (3) Revocarea preşedintelui Camerei Deputaţilor poate fi cerută de grupul parlamentar care l-a propus.____*) Declarat neconstituţional prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a încetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată.(4)**) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care verifică, din punct de vedere formal, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1), (2), (3) şi (7), după caz, urmând ca acesta să introducă în proiectul ordinii de zi a următoarei şedinţe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 229*). Dezbaterea se realizează pe baza unui aviz consultativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în legătură cu situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b)._____ *) Art. 227 a devenit, prin renumerotare, art. 229.(5) Preşedintele Camerei Deputaţilor căruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce şedinţa Biroului permanent sau cea a plenului în care se discută revocarea sa. El va fi înlocuit prin votul Biroului permanent de unul dintre vicepreşedinţi.(6) Dacă propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei, se organizează alegerea unui nou preşedinte, în conformitate cu prevederile art. 21.(7)**) În cazul în care este revocat preşedintele Camerei Deputaţilor, la cererea majorităţii politice nou-formate, din rândul căreia a fost ales noul preşedinte, aceasta va ceda o funcţie de vicepreşedinte pentru tot restul legislaturii grupului parlamentar care a deţinut funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, pentru a se respecta configuraţia politică, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3). Funcţia de vicepreşedinte, care este cedată, va fi stabilită prin renegociere în interiorul majorităţii politice respective şi va fi precizată în cererea de revocare înaintată Biroului permanent. În cazul în care noul preşedinte ales aparţine unui grup parlamentar din cadrul majorităţii politice care a propus revocarea, respectarea configuraţiei politice se realizează prin renegociere în cadrul acestei majorităţi. Articolul 27(1) Revocarea din funcţie a oricăruia dintre ceilalţi membri ai Biroului permanent poate fi solicitată de grupul parlamentar care l-a propus.(2)**) Revocarea din funcţie a oricăruia dintre ceilalţi membri ai Biroului permanent poate fi propusă şi la cererea a minimum o treime din numărul total al deputaţilor, în una dintre următoarele situaţii:a)încalcă prevederile Constituţiei României; b)încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor sau ale Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. (3) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care verifică, din punct de vedere formal, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) sau (2)**), după caz, urmând ca acesta să introducă în proiectul ordinii de zi a următoarei şedinţe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 229. Dezbaterea se realizează pe baza unui aviz consultativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în legătură cu situaţiile prevăzute la alin. (2)**) lit. a) şi b).(4) Membrii Biroului permanent al Camerei Deputaţilor cărora li s-a cerut revocarea nu pot conduce sau, după caz, nu pot participa la conducerea lucrărilor Biroului permanent sau a şedinţei în plen a Camerei Deputaţilor în care se discută revocarea lor; ei vor fi înlocuiţi, prin votul Biroului permanent, de unul dintre membrii Biroului permanent care îndeplineşte condiţiile regulamentare, dar pot fi prezenţi în calitate de parte interesată.(5) Dacă propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei Deputaţilor, se organizează alegerea unui nou membru al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, cu respectarea configuraţiei politice iniţiale a Camerei, în conformitate cu prevederile art. 23.(6) Dacă un grup parlamentar din Camera Deputaţilor s-a desfiinţat, funcţiile aferente acelui grup parlamentar se redistribuie celorlalte grupuri parlamentare rămase, în mod proporţional. _____**) Declarat neconstituţional prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a încetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată. Articolul 28(1) Funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, devenită vacantă în timpul legislaturii din alte motive decât revocarea, se ocupă cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3) şi ale art. 21.(2) Funcţiile din Biroul permanent devenite vacante în timpul sesiunii din alte motive decât revocarea se ocupă la propunerea grupului parlamentar căruia i-a fost repartizată funcţia respectivă, în condiţiile prevăzute la art. 23. Articolul 29Odată cu alegerea Biroului permanent, activitatea secretarilor desemnaţi în condiţiile art. 2 alin. (1) încetează. Articolul 30Hotărârile prevăzute la art. 1-29 se adoptă prin vot deschis, în afară de cazurile în care se prevede altfel. Secţiunea a 4-aBiroul permanent al Camerei Deputaţilor şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare Articolul 31(1) Biroul permanent al Camerei Deputaţilor are următoarele atribuţii:a)propune Camerei data începerii şi data încheierii sesiunilor parlamentare; b)solicită preşedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare; c)supune aprobării Camerei Deputaţilor regulamentul acesteia, precum şi propunerile de modificare; d)prezintă Camerei Deputaţilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie către deputaţi împreună cu nota de fundamentare şi anexele acestuia, cu cel puţin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei; e)pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Camerei Deputaţilor; f)primeşte sub formă electronică şi asigură difuzarea pe siteul Camerei Deputaţilor a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, amendamentelor primite de la Guvern şi rapoartelor comisiilor parlamentare, în ordinea depunerii acestora la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor. Documentele menţionate pot fi transmise şi pe suport hârtie, la solicitarea scrisă a deputaţilor, formulată la începutul fiecărei sesiuni; g)hotărăşte, în cazul iniţiativelor legislative, reţinerea lor spre dezbatere şi adoptare ca primă Cameră sesizată sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputaţilor este Cameră decizională; h)difuzează la casetele deputaţilor programul de lucru, ordinea de zi, informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, legile adoptate cu privire la care deputaţii pot sesiza Curtea Constituţională, precum şi alte documente care nu sunt menţionate la lit. f); i)întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor şi al programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere şi aprobare; j)rezolvă orice sesizare privind situaţia de incompatibilitate, vacantare, blocaj, obstrucţionare sau comportament abuziv din partea biroului comisiei sau a unui grup de deputaţi al unei comisii permanente, nerezolvată de comisia respectivă; k)organizează relaţiile Camerei cu parlamentele altor state şi cu organizaţiile parlamentare pe baza consultării, în funcţie de natura acţiunilor avute în vedere, a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politică externă şi a altor comisii permanente, informând Camera Deputaţilor asupra măsurilor stabilite, inclusiv cu privire la componenţa nominală a delegaţiilor; l)supune spre aprobare Camerei Deputaţilor componenţa delegaţiilor permanente la organizaţiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare şi cu respectarea configuraţiei politice iniţiale a Camerei; m)avizează şi supune aprobării plenului Camerei structura organizatorică, statul de funcţii şi regulamentul serviciilor Camerei Deputaţilor; n)conduce şi controlează serviciile Camerei Deputaţilor; o)aprobă regulamentul privind paza şi accesul persoanelor în sediul Camerei Deputaţilor; p)propune Camerei Deputaţilor numirea secretarului general şi a 2 secretari generali adjuncţi; r)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, alte dispoziţii legale sau însărcinări date de Camera Deputaţilor. (2) Materialele înscrise pe ordinea de zi a Biroului permanent se aprobă sau se resping cu votul majorităţii celor prezenţi.(3) La lucrările Biroului permanent participă reprezentantul Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul, liderii grupurilor parlamentare constituite în Cameră, iar la lucrările care vizează activităţile comisiilor participă preşedinţii comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.(4) Dezbaterile din Biroul permanent se consemnează în stenograme şi se introduc pe site-ul Camerei Deputaţilor, cu excepţia celor declarate confidenţiale.(5) Deputaţii pot consulta stenogramele sau pot obţine o copie de pe acestea, cu excepţia celor declarate confidenţiale de către Biroul permanent, care pot fi numai consultate. Articolul 32(1) Biroul permanent se convoacă la cererea preşedintelui Camerei Deputaţilor sau la cererea a cel puţin 4 membri ai săi.(2) Preşedintele Camerei Deputaţilor are obligaţia să convoace Biroul permanent cel puţin o dată pe săptămână, de regulă miercurea. Articolul 33Preşedintele Camerei Deputaţilor are următoarele atribuţii: a)convoacă deputaţii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament; b)conduce lucrările plenului Camerei Deputaţilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor prezentului regulament; c)acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabileşte ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia; d)conduce lucrările şedinţelor Biroului permanent; e)sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constituţia României, republicată; f)asigură trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ori, după caz, Preşedintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale; g)reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile interne şi externe; h)prezintă rapoarte justificative, anual, în faţa plenului asupra utilizării fondului preşedintelui; i)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, precum şi însărcinările date de plenul Camerei Deputaţilor. Articolul 34(1) Vicepreşedinţii îndeplinesc atribuţiile stabilite de Biroul permanent sau încredinţate de preşedintele Camerei Deputaţilor.(2) Vicepreşedinţii conduc activitatea Biroului permanent şi a plenului Camerei Deputaţilor, la solicitarea preşedintelui sau, în absenţa acestuia, prin decizie a preşedintelui Camerei Deputaţilor.(3) În perioada în care preşedintele Camerei Deputaţilor asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României, atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor se exercită de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedintele Camerei Deputaţilor.(4) Fiecare vicepreşedinte coordonează şi activitatea unor comisii permanente stabilite de Biroul permanent, prin hotărâre a acestuia.(5) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (4), vicepreşedintele coordonator poate participa la lucrările comisiilor, fără drept de vot, prezentând informări Biroului permanent. Articolul 35Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, pe baza solicitărilor, în ordinea în care acestea au fost făcute; prezintă propunerile, amendamentele şi orice alte comunicări adresate plenului Camerei Deputaţilor, efectuează apelul nominal, consemnează rezultatul votului, ţin evidenţa hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor şedinţelor plenului Camerei Deputaţilor, îl asistă pe preşedintele Camerei Deputaţilor în realizarea atribuţiilor ce îi revin şi îndeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul permanent. Articolul 36(1) Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului, funcţionarea şi calitatea serviciilor Camerei Deputaţilor şi fac propuneri corespunzătoare Biroului permanent. Aceştia exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Biroului permanent proiectul de buget al Camerei Deputaţilor şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar anual, asigură menţinerea ordinii în sediul Camerei Deputaţilor şi îndeplinesc alte atribuţii, în conformitate cu dispoziţiile preşedintelui acesteia sau ale Biroului permanent.(2) În exercitarea atribuţiilor de control financiar-contabil chestorii sunt sprijiniţi de un corp de control compus din 2 experţi contabili şi sunt subordonaţi numai plenului Camerei Deputaţilor.(3) La sfârşitul fiecărei sesiuni parlamentare chestorii prezintă plenului Camerei Deputaţilor un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate. Articolul 37Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare constituite conform configuraţiei politice a Camerei şi are următoarele atribuţii: a)aprobă ordinea de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor şi programul de lucru al acesteia, precum şi modificările sau completările aduse ordinii de zi ori programului de lucru; b)propune plenului Camerei Deputaţilor modul de organizare a dezbaterilor în plenul Camerei Deputaţilor prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, în funcţie de ponderea sa în numărul total al deputaţilor, a timpului afectat pentru luările de cuvânt în şedinţa plenară a Camerei Deputaţilor; alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice şi facultativă la dezbaterile generale asupra unui proiect de lege sau asupra unei propuneri legislative; c)poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit. Articolul 38(1) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare hotărăşte cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporţia grupului parlamentar reprezentat de lider în numărul total al deputaţilor, conform configuraţiei politice a Camerei. (2) La lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor participă, fără drept de vot, preşedintele Camerei Deputaţilor şi, dacă este cazul, reprezentantul Guvernului României sau preşedintele comisiei parlamentare care a depăşit termenul de depunere a raportului.(3) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor se întruneşte săptămânal, de regulă miercurea şi ori de câte ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a preşedintelui Camerei Deputaţilor sau a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.(4) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se întruneşte şi lucrează în mod regulamentar în prezenţa a mai mult de jumătate din numărul liderilor grupurilor parlamentare, care reprezintă majoritatea deputaţilor, fiind prezidat de preşedintele Camerei Deputaţilor. Secţiunea a 5-aComisiile Camerei Deputaţilor 1. Dispoziţii comune Articolul 39Comisiile Camerei Deputaţilor sunt organisme de lucru ale acesteia, înfiinţate cu scopul de a îndeplini atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament. Comisiile Camerei Deputaţilor pregătesc documentele de lucru pentru lucrările în plen ale acesteia şi exercită controlul parlamentar. Articolul 40 (1) Camera Deputaţilor constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale.(2) Camera Deputaţilor constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul.(3) Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor sunt formate dintr-un număr de 11-41 de deputaţi, cu excepţia Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar din Camera Deputaţilor. Numărul membrilor comisiilor permanente se stabileşte, pentru fiecare caz în parte, de plenul Camerei Deputaţilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor. Obiectivele, numărul membrilor, componenţa nominală şi conducerea comisiilor de anchetă sau speciale ale Camerei Deputaţilor se aprobă de plenul acesteia odată cu constituirea acestora.(4) Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă, cu excepţia membrilor Comisiei pentru regulament, Comisiei de validare, Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi ai Comisiei pentru afaceri europene care pot face parte şi din altă comisie permanentă. Pe durata mandatului, membrii Biroului permanent pot opta pentru una dintre comisiile permanente şi pentru una dintre comisiile stabilite ca excepţii în prezentul alineat. Articolul 41(1) Alcătuirea comisiilor Camerei Deputaţilor se face cu respectarea configuraţiei politice a acesteia.(2) Pentru fiecare comisie numărul de locuri care revine fiecărui grup parlamentar sau deputaţilor independenţi se aprobă prin hotărâre a Camerei Deputaţilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. Articolul 42Propunerile de membri ai comisiilor Camerei Deputaţilor se vor face de grupurile parlamentare, în limita locurilor aprobate de plenul Camerei Deputaţilor, potrivit prevederilor prezentului regulament, în termenul stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Articolul 43(1) Numărul membrilor fiecărei comisii a Camerei Deputaţilor este stabilit, prin acordul liderilor grupurilor parlamentare, cu respectarea configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor.(2) În cazul în care nu există dezacord asupra numărului membrilor în comisiile Camerei Deputaţilor potrivit alin. (1), plenul Camerei Deputaţilor va aproba, prin hotărâre, componenţa numerică şi nominală a comisiilor acesteia cu votul deschis al majorităţii deputaţilor prezenţi. Articolul 44Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau a mai multor comisii, Biroul permanent supune spre aprobare şi Camera Deputaţilor hotărăşte, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, asupra candidaturilor susţinute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei. Articolul 45(1) În prima lor şedinţă, convocată de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, comisiile permanente îşi aleg birourile, compuse din câte un preşedinte, 2-3 vicepreşedinţi şi 2 secretari, cu excepţia Comisiei pentru regulament, al cărei birou este compus din preşedinte, un vicepreşedinte şi 2 secretari. Funcţiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.(2) Componenţa biroului comisiei se stabileşte prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică iniţială a Camerei, aşa cum rezultă din constituirea iniţială a grupurilor parlamentare.(3) Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. (2).(4) Lista candidaţilor pentru biroul comisiei se supune în întregime votului membrilor acesteia şi se aprobă cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi.(5)*) Revocarea unui membru din biroul comisiei se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor din comisie, la solicitarea grupului parlamentar care l-a propus sau a mai mult de jumătate din numărul membrilor comisiei.____*) Teza finală a acestui text a fost declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a încetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată. Articolul 46Biroul fiecărei comisii a Camerei Deputaţilor: a)propune ordinea de zi a şedinţelor, prezentând comisiei lista cuprinzând toate iniţiativele legislative şi celelalte probleme de competenţa acesteia; b)propune proiectul regulamentului de funcţionare a comisiei şi orice modificare a acestuia; c)propune sarcinile ce revin deputaţilor din comisie; d)adoptă hotărâri în chestiuni care interesează bunul mers al activităţii comisiei, stabileşte atribuţiile personalului tehnic de specialitate al comisiei şi controlează îndeplinirea acestora; e)constituie, cu aprobarea comisiei, dacă este necesar, subcomisii, desemnându-le misiunea, componenţa şi conducerea; f)invită să ia parte la lucrările comisiei reprezentanţi ai societăţii civile, ai asociaţiilor patronale, profesionale sau sindicale, ai administraţiei publice centrale ori locale, precum şi ai altor persoane juridice, precum şi persoane fizice, la solicitarea membrilor comisiei, a Guvernului şi a persoanelor interesate; g)organizează, la propunerea membrilor comisiei, şedinţe de consultări cu reprezentanţi ai societăţii civile, ai asociaţiilor patronale şi profesionale, ai sindicatelor, ai administraţiei publice centrale sau/şi locale; h)aprobă prezenţa persoanelor interesate să ia parte la lucrările comisiei în condiţiile prevăzute la art. 142 alin. (1) teza a II-a. Articolul 47Preşedintele comisiei: a)conduce şedinţele comisiei; b)poate propune ca la lucrările comisiei, în scopul realizării lor în bune condiţii, să ia parte şi alte persoane; c)convoacă biroul comisiei pentru a stabili modalităţile de îndeplinire a activităţilor reglementate la art. 46; d)asigură reprezentarea comisiei în raporturile cu Guvernul României, cu Biroul permanent al Camerei şi cu celelalte comisii ale Camerei Deputaţilor şi ale Senatului; e)îndeplineşte alte atribuţii cerute de desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor comisiei prevăzute în prezentul regulament, în Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi în regulamentul comisiei; f)solicită Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru activitatea comisiei şi a membrilor acesteia, personal de secretariat şi de specialitate, logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii comisiei, autoturisme, în mod similar cu liderul de grup. Articolul 48Vicepreşedinţii comisiilor îndeplinesc, pe rând, atribuţiile preşedintelui, în absenţa sau potrivit delegării date de către acesta. Articolul 49Secretarii comisiilor: a)ţin evidenţa prezenţei membrilor comisiei la şedinţele acesteia; b)asigură redactarea tuturor actelor comisiei; c)numără voturile exprimate în şedinţele comisiei; d)urmăresc întocmirea proceselor-verbale, realizarea stenogramelor sau înregistrarea şedinţelor comisiei, după caz; e)urmăresc buna funcţionare a dotărilor comisiei, precum şi activitatea personalului; f)îndeplinesc orice alte activităţi necesare bunului mers al activităţii comisiei, ca urmare a dispoziţiilor biroului sau ale preşedintelui acesteia. Articolul 50Înainte de aprobarea ordinii de zi preşedintele de şedinţă este obligat să supună votului toate propunerile de modificare sau de completare a ordinii de zi. Articolul 51(1) Convocarea şedinţelor comisiei se face cu cel puţin 24 de ore înainte de către preşedintele acesteia sau, în lipsa lui, de un vicepreşedinte care îl înlocuieşte.(2) Participarea deputaţilor la şedinţele comisiilor este obligatorie.(3) Pentru ca şedinţele comisiei să se desfăşoare în mod regulamentar este necesară prezenţa majorităţii membrilor.(4) Hotărârile comisiilor Camerei Deputaţilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.(5) În caz de absenţă nejustificată de la lucrările comisiei, deputatului i se reţine din indemnizaţia lunară, pentru fiecare zi de absenţă, o sumă de bani ce reprezintă a 21-a parte din indemnizaţia lunară, la care se adaugă diurna de deplasare.(6) Deputatul care absentează de la lucrările comisiei poate fi înlocuit de un alt deputat din acelaşi grup, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului parlamentar. Articolul 52(1) Şedinţele comisiilor parlamentare pot avea loc în acelaşi timp cu cele ale plenului Camerei Deputaţilor, pe baza aprobării date de Biroul permanent, la solicitarea preşedintelui de comisie.(2) Şedinţele comisiilor parlamentare nu pot avea loc concomitent cu şedinţa plenului dedicată votului final, potrivit ordinii de zi. De asemenea, lucrările comisiei se suspendă de drept în cazul în care preşedintele de şedinţă al Camerei Deputaţilor solicită prezenţa deputaţilor la lucrările în plen.(3) Activitatea comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor se desfăşoară, de regulă, la sediul Parlamentului. În cazuri excepţionale şi cu aprobarea prealabilă a Biroului permanent, activitatea comisiilor se poate desfăşura în afara sediului Parlamentului. Articolul 53Şedinţele comisiilor Camerei Deputaţilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul acestora prevede altfel. Lucrările comisiilor Camerei Deputaţilor pot fi transmise pe reţeaua internă de televiziune a Camerei Deputaţilor şi la posturile de radio şi televiziune. Articolul 54(1) Miniştrii au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea, prezenţa lor devine obligatorie. Guvernul trebuie înştiinţat, prin preşedintele comisiei, cu cel puţin 24 de ore înainte, cu privire la data, ora şi locul desfăşurării şedinţelor comisiilor.(2) O dată pe sesiune miniştrii prezintă un raport de activitate şi strategia ministerului în faţa comisiei de resort a Camerei Deputaţilor. Articolul 55(1) La şedinţele comisiilor vor fi invitaţi să participe deputaţii şi senatorii care au făcut propuneri, care stau la baza lucrărilor acestora, cum ar fi autori de propuneri legislative, de amendamente etc., precum şi, la cererea preşedintelui comisiei, specialişti ai Consiliului Legislativ.(2) Comisiile pot invita să participe la lucrări persoane interesate, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi specialişti din partea unor autorităţi publice sau a altor instituţii specializate. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi specialiştii invitaţi pot să îşi prezinte opiniile cu privire la problemele discutate în comisie sau pot înmâna preşedintelui comisiei documentaţii ce vizează tematica pusă în discuţie.(3) Numai deputaţii care sunt membri ai comisiei permanente sau înlocuitorii împuterniciţi au drept de vot la lucrările comisiei.(4) Comisia poate hotărî, la propunerea biroului comisiei, a preşedintelui sau a unui deputat, limitarea duratei luărilor de cuvânt. Deputaţii, senatorii şi invitaţii sunt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea supusă dezbaterii. În caz contrar preşedintele poate retrage cuvântul. Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte. Articolul 56(1) La începerea dezbaterii unui punct aflat pe ordinea de zi, comisia desemnează, la propunerea preşedintelui sau a unui alt membru, unul ori mai mulţi raportori dintre membrii săi.(2) Raportorul va participa la redactarea raportului sau a avizului comisiei, care va fi supus aprobării acesteia, şi poate susţine raportul în plenul Camerei.(3) Rapoartele şi avizele vor cuprinde, în mod obligatoriu, pe lângă opinia majorităţii membrilor comisiei, atât amendamentele admise, cât şi părerea contrară motivată a celorlalţi deputaţi din comisie şi amendamentele respinse. Articolul 57(1) Votul în comisie este, de regulă, deschis.(2) În anumite situaţii, hotărâte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge şi la vot secret. Articolul 58(1) Cu privire la desfăşurarea şedinţelor comisiilor se încheie procese-verbale şi se pot realiza stenograme sau înregistrări, care pot fi consultate de deputaţi.(2) La sfârşitul fiecărei şedinţe, prin grija biroului comisiei se redactează sinteza lucrărilor şi un comunicat de presă.(3) Sinteza lucrărilor fiecărei comisii se publică săptămânal în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbătute, rezultatul votului asupra articolelor şi proiectelor de legi, numele şi prenumele celor prezenţi şi ale celor absenţi.2. Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor Articolul 59Comisiile permanente se aleg pe întreaga durată a legislaturii. Denumirile şi domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele: 1. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare
– restructurarea economiei la nivel macroeconomic şi la nivel sectorial; programe de reconstrucţie şi dezvoltare; prognoză economică; mijloace şi instituţii specifice ale economiei de piaţă; problemele preţurilor şi concurenţei; libera iniţiativă; privatizarea; activitatea economică a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi a societăţilor de investiţii financiare, a regiilor autonome şi a societăţilor comerciale cu capital integral de stat sau mixt; importul şi exportul de capital;
– alte probleme privind strategia dezvoltării economice şi politica reformei.2. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci
– bugetul de stat şi execuţia bugetară; bugetul asigurărilor sociale de stat şi execuţia acestuia; politica financiară; sistemul de impozite şi taxe, asigurări şi reasigurări; echilibrul monetar, circulaţia bănească, credite şi sisteme de credite, dobânzi, scont; bursa de valori şi efecte; împrumuturi externe ale statului sau garantate de stat; investiţii realizate din credite bugetare.3. Comisia pentru industrii şi servicii
– industria şi ramurile ei; transporturi, comerţ (interior şi exterior), turism; protecţia consumatorilor; strategii de dezvoltare a industriilor şi a serviciilor; asigurarea resurselor de materii prime şi energie pentru economia naţională; dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în industrie şi în servicii; probleme specifice ale privatizării în industrie şi servicii, ale dezvoltării sectorului privat în aceste ramuri; bursele de mărfuri industriale şi servicii; strategii de investiţii; calitatea produselor industriale şi a serviciilor; standarde şi mărci; protecţia investiţiilor şi a mărcilor; progresul tehnic şi dezvoltarea tehnologică; eficienţa şi capacitatea concurenţială a produselor şi serviciilor pe piaţa internă şi externă.4. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice
– programe în domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizării în agricultură; libera iniţiativă, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodărirea fondului funciar; activitatea societăţilor şi regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultură, silvicultură şi alimentaţie; servicii pentru agricultură, îmbunătăţiri funciare, industrie alimentară şi silvicultură.5. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
– drepturile omului şi ale cetăţeanului; problemele minorităţilor; libertatea de conştiinţă; problemele cultelor religioase; libertatea de exprimare prin alte mijloace decât prin cele de informare în masă.6. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic
– autonomia locală; reforme administrative; organizarea administrativ-teritorială; statutul funcţionarului public; sisteme urbane; reţele urbane şi rurale; finanţele publice locale; sisteme ecologice şi echilibru ecologic; calitatea aerului, apei, solului; protecţia florei, faunei şi aşezărilor umane; recuperarea zonelor deteriorate; tehnologii pentru controlul şi eliminarea emisiilor poluante; gospodărirea apelor; amenajarea teritoriului; construcţii.7. Comisia pentru muncă şi protecţie socială
– raporturile individuale de muncă (contractul individual de muncă, timpul de lucru, concediile, protecţia muncii, sistemul de salarizare, jurisdicţia muncii, statutul juridic al femeii salariate); raporturile colective de muncă (negocierea colectivă, contractul colectiv de muncă, jurisdicţia conflictelor colective de muncă); statutul juridic al sindicatelor şi al organizaţiilor patronale; sistemul asigurărilor sociale (pensii, indemnizaţii, ajutor de şomaj, alocaţie de stat); asistenţa socială (ajutoare materiale, gratuităţi); ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: bătrâni, persoane cu handicap, minori şi altele; problematica ocupării forţei de muncă.8. Comisia pentru sănătate şi familie
– ocrotirea sănătăţii populaţiei; asistenţă sanitară; forme de organizare a reţelei sanitare; problemele sociale ale familiei, mamei şi copilului, bătrânilor şi persoanelor cu dezabilităţi; probleme demografice.9. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport
– învăţământul de toate formele şi gradele; cercetarea ştiinţifică; activitatea sportivă; problemele tineretului; protecţia proprietăţii intelectuale.10. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
– instituţii de artă şi cultură; protecţia patrimoniului cultural naţional; activitatea presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.11. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
– constituţionalitatea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative; reglementări în domeniul dreptului civil, penal, contravenţional, procedură civilă, penală, administrativă, organizarea judecătorească; alte reglementări cu caracter precumpănitor juridic; probleme de disciplină parlamentară, incompatibilităţi şi imunităţi.12. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
– probleme privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională.13. Comisia pentru politică externă
– probleme şi programe de politică externă a României; dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state şi ale organismelor parlamentare internaţionale; avizarea tratatelor, convenţiilor şi altor instrumente internaţionale la care aderă România; audierea persoanelor propuse să fie numite în funcţia de ambasador al României în străinătate, în urma căreia dă un aviz consultativ.14. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii
– examinarea petiţiilor primite şi cercetarea abuzurilor semnalate prin aceste petiţii; efectuarea unei anchete asupra abuzurilor sesizate în cazurile în care Camera Deputaţilor dispune aceasta ca urmare a prezentării, potrivit regulamentului, a unei cereri în faţa plenului Camerei Deputaţilor.15. Comisia pentru regulament
– interpretarea regulamentului, monitorizarea şi analiza intervenţiilor referitoare la procedură formulate în plenul Camerei Deputaţilor şi elaborarea propunerilor de amendare a regulamentului la începutul sesiunilor ordinare, când este cazul; evidenţa şi regularitatea cutumelor parlamentare; studierea şi informarea operativă a Camerei şi a Biroului permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adunări parlamentare paneuropene; elaborarea şi prezentarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor a propunerilor de modificare şi completare a Regulamentului Camerei Deputaţilor; analizarea sesizărilor trimise de Cameră, de Biroul permanent sau de preşedintele Camerei cu privire la procedurile şi prevederile regulamentului şi prezentarea punctului de vedere în Camera Deputaţilor; avizarea regulamentelor comisiilor permanente.16. Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
– tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, tehnologii avansate specifice domeniului, alinierea la reglementările, respectiv la standardele internaţionale, şi proprietatea intelectuală în domeniu.17. Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi
– eliminarea oricăror forme de discriminare după criteriul de sex şi îmbunătăţirea condiţiei femeii în societate;
– integrarea principiului egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi în iniţiativele legislative, în politicile şi programele ce interesează atât femeile, cât şi bărbaţii;
– urmărirea aplicării prevederilor referitoare la egalitatea de şanse şi de tratament pentru femei şi bărbaţi din documentele internaţionale ratificate de România.18. Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării
– problemele legate de promovarea, păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din afara graniţelor ţării;
– probleme privind strategia dezvoltării relaţiilor dintre instituţiile statului român şi comunităţile de români din afara graniţelor ţării;
–
dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state şi ale organismelor parlamentare internaţionale; – audierea persoanelor propuse să fie numite în funcţii de conducere în instituţiile care se ocupă de românii din străinătate, în urma căreia dă un aviz consultativ.19. Comisia pentru afaceri europene
– contribuie la formarea poziţiei naţionale pentru adoptarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene, cu participarea Camerei Deputaţilor;
– examinează documentele de consultare, proiectele actelor legislative europene şi alte documente provenite de la instituţiile Uniunii Europene şi integrează punctele de vedere exprimate de celelalte comisii permanente în avize motivate şi opinii;
– analizează principalele strategii şi politici ale Uniunii Europene, modul în care România îndeplineşte prevederile tratatelor Uniunii Europene şi modul în care sunt integrate în dreptul intern actele legislative europene;
– asigură exercitarea controlului parlamentar în domeniul afacerilor europene;
– reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile cu Uniunea Europeană, în condiţiile legii şi ale regulamentelor parlamentare. Articolul 60(1) Schimbarea unui membru dintr-o comisie a Camerei Deputaţilor se face la solicitarea grupului parlamentar care l-a propus, cu aprobarea plenului Camerei Deputaţilor.(2) În cazul în care un grup parlamentar îşi modifică componenţa sau îşi încetează existenţa, Camera Deputaţilor poate hotărî asupra rămânerii în comisii a deputaţilor deveniţi independenţi, în limita locurilor disponibile rămase.(3) Calitatea de membru al comisiei poate înceta prin demisie sau la propunerea grupului parlamentar din care a făcut parte deputatul, în cazul în care acesta nu mai este membru al grupului. În acest caz, acelaşi grup parlamentar poate propune un alt deputat pentru a fi ales membru al comisiei. Articolul 61Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor examinează proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, avizele şi amendamentele, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor, după caz; dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor; pot efectua anchete parlamentare, precum şi alte activităţi, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Articolul 62Biroul permanent trimite, spre examinare şi în vederea elaborării rapoartelor, proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei şi amendamentele formulate de către Guvern comisiei permanente sesizate în fond, în competenţa căreia intră materia reglementată prin proiectul sau propunerea respectivă. Acesta poate sesiza şi alte comisii pentru a-şi da avizul cu privire la lucrarea respectivă. Articolul 63În cazul în care Biroul permanent sesizează în fond două sau mai multe comisii asupra unei iniţiative legislative, comisiile respective vor redacta un raport comun. În cazul în care comisiile sesizate în fond lucrează împreună, conducerea şedinţelor se va realiza prin rotaţie de preşedinţii comisiilor. Articolul 64(1) Orice comisie permanentă poate solicita motivat Biroului permanent să întocmească un raport, să participe la întocmirea unui raport comun sau să îşi dea avizul asupra unui proiect de lege ori a unei propuneri legislative trimise spre examinare altei comisii.(2) Solicitarea se va realiza în cel mult 5 zile de la sesizarea comisiei ce urmează să întocmească raportul sau să îşi dea avizul, cu condiţia încadrării în termenul de depunere a raportului.(3) Dacă solicitarea este aprobată, respectivei comisii i se vor trimite şi amendamentele deja depuse.(4) Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă cu care a fost sesizată nu este de competenţa sa, aceasta poate solicita motivat Biroului permanent, în cel mult 3 zile de la sesizarea ei, trimiterea respectivei iniţiative legislative altei comisii.(5) În cazul în care Biroul permanent refuză solicitările comisiilor prevăzute la alin. (1) şi (4), Camera hotărăşte prin vot. Articolul 65(1) Comisia permanentă sesizată în fond va stabili un termen în care să îi fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examinează proiectul ori propunerea legislativă, consultându-se cu acestea şi ţinând seama de termenul de predare a raportului.(2) Termenul de remitere a avizului sau avizelor nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului.(3) În caz de nerespectare a acestui termen, comisia sesizată în fond îşi va putea redacta raportul fără a mai aştepta avizul sau avizele respective.(4) Deputaţii care nu fac parte din comisia sesizată în fond, precum şi Guvernul vor putea depune amendamente într-un termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului de la anunţarea în plenul Camerei a proiectului de lege sau a propunerii legislative.(5) Comisia sesizată în fond nu va putea finaliza şi depune raportul decât după expirarea unui termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului. Articolul 66La şedinţele comisiei sesizate în fond vor fi invitaţi la dezbateri atât raportorii comisiilor sesizate pentru avize, cât şi specialişti ai Consiliului Legislativ, dacă este necesară prezenţa acestora. Articolul 67(1) În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă, la toate amendamentele primite, admise ori respinse, la avizul Consiliului Legislativ şi la avizele altor autorităţi publice, dacă s-au întocmit asemenea avize.(2) Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări şi/ori completări şi se înaintează Biroului permanent.(3) În cazul în care o comisie examinează în fond mai multe proiecte de legi şi propuneri legislative care au acelaşi obiect de reglementare, se întocmeşte un singur raport, cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (2). Articolul 68(1) În cazul în care o comisie are spre examinare în fond mai multe iniţiative legislative care au acelaşi obiect de reglementare, se întocmeşte un singur raport.(2) Prima iniţiativă legislativă va fi reţinută de comisie ca proiect de bază, pentru care se face propunere de aprobare, iar pentru celelalte iniţiative legislative se face propunere de respingere, urmând ca prevederile pe care acestea le conţin să fie considerate amendamente la proiectul propus spre aprobare.(3) În cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, ea va solicita Senatului trimiterea iniţiativelor legislative care au stat la baza formei adoptate de Senat.(4) În cazul în care pentru una dintre iniţiativele legislative la care se referă alin. (1) s-a aprobat procedură de urgenţă, raportul se elaborează în procedură de urgenţă. Articolul 69(1) Termenul de depunere a raportului, în cazul în care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, este de cel mult 14 zile şi de cel mult 60 de zile, în cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Modificarea acestor termene poate fi aprobată de Biroul permanent de cel mult două ori, din propria iniţiativă sau la solicitarea scrisă a preşedintelui comisiei sesizate în fond.(2) Raportul va fi imprimat şi difuzat deputaţilor cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative în plenul Camerei Deputaţilor, în cazul proiectelor de legi şi al propunerilor legislative pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, şi cu cel puţin 5 zile, în cazul celor pentru care Camera Deputaţilor este Cameră decizională.(3) Biroul permanent poate stabili adoptarea în procedură de urgenţă în cazul proiectelor de legi care privesc ratificarea unor tratate şi convenţii internaţionale sau acorduri de împrumut. Articolul 70Proiectul se trimite spre reexaminare comisiei sesizate în fond, dacă în urma dezbaterilor în plen se solicită motivat aceasta sau intervin modificări importante pentru conţinutul său. Asupra acestei măsuri Camera Deputaţilor se pronunţă prin vot, la propunerea iniţiatorului, a preşedintelui de şedinţă, a unui grup parlamentar, a preşedintelui comisiei sesizate sau, după caz, a raportorului acesteia. Preşedintele de şedinţă va fixa un termen pentru întocmirea raportului suplimentar şi va supune aprobării plenului Camerei Deputaţilor acest termen. Articolul 71(1) Orice comisie permanentă poate porni, la solicitarea unuia sau a mai multor membri ai săi, o anchetă, în cadrul competenţei sale, cu încuviinţarea plenului Camerei Deputaţilor, privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de administraţia publică.(2) Pentru a obţine încuviinţarea comisia permanentă va prezenta o cerere motivată, adoptată cu votul majorităţii membrilor săi, în care vor fi enunţate materiile ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare şi termenul până la care raportul comisiei urmează să fie prezentat plenului Camerei Deputaţilor.3. Comisii speciale ale Camerei Deputaţilor Articolul 72(1) Camera Deputaţilor poate constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înfiinţare a comisiei, la propunerea a 50 de deputaţi din cel puţin două grupuri parlamentare. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinării altor comisii.(2) Prin aceeaşi hotărâre se vor indica: denumirea şi obiectivele comisiei, precum şi componenţa acesteia. Componenţa comisiei şi biroul acesteia se stabilesc la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică iniţială a Camerei Deputaţilor.(3) Comisiile speciale constituite potrivit alin. (1) au acelaşi statut ca şi comisiile permanente.(4) Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membru al comisiilor permanente.(5) Celelalte probleme legate de organizarea şi funcţionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, în măsura în care prevederile art. 39-58 nu sunt îndestulătoare.4. Comisii de anchetă ale Camerei Deputaţilor Articolul 73(1) În condiţiile în care se consideră necesare clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, precum şi stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor ce se impun, Camera Deputaţilor poate hotărî iniţierea unei anchete parlamentare.(2) Ancheta poate fi realizată de o comisie permanentă, în condiţiile art. 71, sau de o comisie de anchetă parlamentară înfiinţată în acest scop. Articolul 74(1) Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată.(2) O anchetă parlamentară încetează de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activităţile care constituie obiectul ei, situaţie în care Biroul permanent al Camerei Deputaţilor anunţă organele de urmărire penală că pot avea acces la toate documentele referitoare la cazul în speţă, aflate în arhiva Camerei Deputaţilor. Articolul 75La cererea a minimum 50 de deputaţi din cel puţin două grupuri parlamentare, Camera Deputaţilor va putea hotărî înfiinţarea unei comisii de anchetă, prevederile art. 39-58 şi ale art. 72 alin. (2)-(5) fiind aplicabile. Articolul 76(1) În vederea audierii, Comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei.(2) Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa Comisiei de anchetă parlamentară.(3) La cererea Comisiei de anchetă parlamentară, orice persoană care cunoaşte fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării ori care deţine un mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoştinţă sau să le înfăţişeze la termenele stabilite. Instituţiile şi organizaţiile sunt obligate, în condiţiile legii, să răspundă la solicitările Comisiei de anchetă parlamentară în termenul stabilit de aceasta.(4) Când, pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, este necesară întocmirea unor rapoarte de expertiză, Comisia de anchetă parlamentară solicită efectuarea de expertize.(5) Dispoziţiile legii referitoare la citarea, prezentarea şi ascultarea martorilor, precum şi cele privitoare la prezentarea şi predarea obiectelor ori înscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător.(6) Preşedintele comisiei care efectuează ancheta atrage atenţia persoanei audiate că are obligaţia de a spune adevărul, de a nu ascunde nimic din ceea ce ştie şi că nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea penală.(7) Comisia poate solicita în cursul investigaţiilor şi accesul, în condiţiile legii, la informaţii clasificate.(8) Cheltuielile necesare efectuării expertizelor şi a altor acte procedurale, ce ţin de activitatea comisiei, se aprobă de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, la solicitarea preşedintelui Comisiei de anchetă parlamentară. Articolul 77Lucrările Comisiei de anchetă parlamentară se încheie cu redactarea unui raport asupra anchetei derulate, care se dezbate de Camera Deputaţilor, în termen de 15 zile de la depunere. Termenul maxim pentru realizarea unei anchete de către o comisie este de 180 de zile, termen în care comisia trebuie să depună raportul final. La cererea motivată a biroului Comisiei de anchetă parlamentară, plenul Camerei Deputaţilor poate să prelungească doar o singură dată acest termen cu maximum 60 de zile. Articolul 78(1) Concluziile, răspunderile şi măsurile conţinute în raportul privind ancheta parlamentară, dezbătute de către Camera Deputaţilor, vor fi reflectate în conţinutul unei hotărâri care, după adoptare, va fi înaintată, dacă se impune, împreună cu raportul, autorităţilor competente în vederea examinării şi soluţionării.(2) Pentru soluţionarea problemelor rezultate din hotărârea Camerei Deputaţilor şi din raportul Comisiei de anchetă parlamentară, autorităţile competente pot avea acces la toate documentele ce au stat la baza întocmirii respectivului raport, care se păstrează în arhiva Camerei, conform dispoziţiilor legale în vigoare.(3) Autorităţile sesizate cu hotărârea Camerei Deputaţilor şi cu raportul Comisiei de anchetă parlamentară au obligaţia să informeze, în termen de 30 de zile de la adoptarea soluţiei, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor privind soluţiile adoptate şi motivarea acestora. Biroul permanent va prezenta plenului Camerei Deputaţilor informarea autorităţilor sesizate. Articolul 79Dispoziţiile art. 76, 77 şi 78 se aplică şi în cazul comisiilor permanente care desfăşoară anchete potrivit art. 71. 5. Comisii de mediere*)____*) Conform art. 155 alin. (1) din Constituţia României, republicată, procedura medierii se referă doar la proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare, înregistrate înainte de adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei României, rămânând aplicabilă legilor constituţionale. Articolul 80(1) Dacă una dintre Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului vor iniţia procedura de mediere.(2) În acest scop Biroul permanent va propune Camerei Deputaţilor, după consultarea grupurilor parlamentare, un număr de 7 deputaţi care vor face parte din comisia de mediere, urmărindu-se respectarea configuraţiei politice a Camerei.(3) Deputaţii aprobaţi de Camera Deputaţilor, împreună cu 7 senatori desemnaţi de Senat, formează comisia de mediere. Articolul 81(1) Comisia de mediere se reuneşte la sediul uneia dintre Camere la convocarea preşedintelui comisiei sesizate în fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul şi stabileşte regulile după care îşi va desfăşura activitatea, inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul.(2) Conducerea lucrărilor se realizează prin rotaţie de către un deputat sau un senator, stabilit de comisie. Articolul 82Hotărârile comisiei se iau cu acordul majorităţii membrilor acesteia. În caz de egalitate la 7 voturi decide votul preşedintelui care conduce şedinţa comisiei în momentul votării. Articolul 83(1) Activitatea comisiei încetează odată cu depunerea raportului, a cărui aprobare are loc în condiţiile art. 82, precum şi în cazul în care comisia nu ajunge la un acord asupra raportului în termenul stabilit.(2) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate în divergenţă, în termenul stabilit potrivit art. 81 alin. (1), sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenţă se supun dezbaterii în şedinţa comună a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe. Capitolul IIDesfăşurarea lucrărilor Camerei Deputaţilor Secţiunea 1Sesiunile şi actele Camerei Deputaţilor Articolul 84(1) Camera Deputaţilor îşi desfăşoară activitatea în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.(2) Camera Deputaţilor se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent sau a cel puţin unei treimi din numărul deputaţilor.(3) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde ordinea de zi, precum şi perioada de desfăşurare a sesiunii. Neaprobarea de către Cameră a ordinii de zi solicitate împiedică ţinerea sesiunii extraordinare.(4) Convocarea Camerei Deputaţilor se face de către preşedintele acesteia. Preşedintele nu va lua în considerare cererile pentru convocarea unei sesiuni extraordinare care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) şi (3).(5) În timpul sesiunilor, deputaţii lucrează în şedinţe în plen, în comisii, în grupuri parlamentare, la nivelul birourilor parlamentare, în circumscripţiile electorale ori îndeplinesc alte sarcini dispuse de Camera Deputaţilor.(6) În afara sesiunilor deputaţii îşi pot desfăşura activitatea, cu aprobarea Biroului permanent, în comisii permanente sau speciale ori îndeplinesc alte sarcini dispuse de Camera Deputaţilor.(7) În afara sesiunilor deputaţii pot lucra în grupuri parlamentare, din dispoziţia sau cu aprobarea conducerii grupurilor, şi îşi exercită mandatul la nivelul birourilor parlamentare şi în circumscripţiile electorale. Articolul 85Camera Deputaţilor adoptă legi, hotărâri, moţiuni simple, mesaje, declaraţii, rezoluţii şi alte acte politice în prezenţa majorităţii deputaţilor, conform prevederilor prezentului regulament. Secţiunea a 2-aOrdinea de zi şi programul de lucru ale Camerei Deputaţilor Articolul 86(1) Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru ale Camerei Deputaţilor pentru săptămâna următoare se întocmesc de Biroul permanent.(2) Biroul permanent, din proprie iniţiativă sau la solicitarea motivată a iniţiatorului, poate include în proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit. Articolul 87(1) Ordinea de zi a Camerei Deputaţilor cuprinde toate problemele care se supun dezbaterii şi adoptării Camerei.(2) Proiectele de legi şi propunerile legislative se înscriu în proiectul ordinii de zi în termen de cel mult 5 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond, în cazul în care Camera Deputaţilor a fost sesizată ca primă Cameră, şi în termen de cel mult 7 zile pentru cele în care este Cameră decizională.(3) Proiectele de hotărâri se înscriu în proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 5 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond.(4) La întocmirea şi adoptarea ordinii de zi în domeniul legislativ se va asigura prioritate cererilor adresate de birourile comisiilor permanente, dezbaterilor în procedură de urgenţă, cererilor pentru adoptarea unei asemenea proceduri, proiectelor de legi şi propunerilor legislative pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată şi dezbaterii rapoartelor întocmite de comisiile de mediere.(5) Alte propuneri sau documente decât cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent, pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi, cu cel puţin două zile înainte de şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, dacă prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotărâre a Camerei Deputaţilor nu se prevede un termen mai scurt.(6) Cererile Preşedintelui României, rapoartele şi declaraţiile primului-ministru se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.(7) Proiectul de lege sau propunerea legislativă transmisă spre reexaminare în baza prevederilor art. 104 alin. (3) se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi pentru dezbatere în procedură de urgenţă. Articolul 88Programul de lucru al Camerei Deputaţilor se stabileşte în concordanţă cu ordinea de zi şi poate cuprinde măsuri pentru organizarea dezbaterilor Camerei. Articolul 89Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru sunt săptămânale şi se aprobă de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare în ziua de miercuri a fiecărei săptămâni de lucru a Camerei, pentru săptămâna următoare. Articolul 90În cazuri excepţionale, modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aprobă de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, la cererea Biroului permanent. Articolul 91(1) Ordinea de zi şi programul de lucru aprobate se transmit în scris şi pe suport electronic deputaţilor şi grupurilor parlamentare şi se afişează la sediul Camerei Deputaţilor în aceeaşi zi în care au fost aprobate de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare.(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în caz de modificare sau de completare a ordinii de zi ori a programului de lucru.(3) În prima şedinţă a Camerei, după votul din Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, liderii grupurilor parlamentare au dreptul să prezinte Camerei poziţia grupului faţă de ordinea de zi şi programul de lucru. Secţiunea a 3-aProcedura legislativă Articolul 92(1) În exerciţiul dreptului de iniţiativă legislativă, Guvernul înaintează Camerei proiecte de legi. Deputaţii, senatorii şi cetăţenii prevăzuţi la art. 74 din Constituţia României, republicată, pot prezenta Camerei Deputaţilor propunerile legislative. Acestea trebuie să fie însoţite de o expunere de motive şi redactate în forma cerută pentru proiectele de legi.(2) Deputaţii pot prezenta şi proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.(3) În cazul propunerilor legislative depuse în condiţiile alin. (1), preşedintele Biroului permanent solicită avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere sau informarea, după caz, a Guvernului, care trebuie depuse în maximum 15 zile de la data solicitării. Punctul de vedere al Guvernului poate conţine şi amendamente.(4) În cazul propunerilor legislative depuse în condiţiile alin. (1), care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, preşedintele Camerei Deputaţilor va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condiţiile art. 111 din Constituţia României, republicată, în acelaşi termen de 15 zile.(5) În cazul în care Consiliul Legislativ sau Guvernul nu transmite, în termen de 15 zile de la solicitare, avizul, punctul de vedere sau informarea, după caz, Biroul permanent va stabili comisia sesizată în fond, comisiile de aviz, termenul de depunere a raportului pentru propunerea legislativă respectivă, trimiţând proiectul pentru dezbatere şi întocmirea raportului.(6) Dacă în cursul dezbaterii, în comisia sesizată în fond apar amendamente care impun modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, preşedintele comisiei va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condiţiile art. 111 din Constituţia României, republicată, într-un termen care să se încadreze în termenul de predare a raportului.(7) În cazul propunerilor legislative iniţiate de cetăţeni, preşedintele Camerei Deputaţilor, înainte de comunicarea lor către deputaţi şi de sesizarea în fond a comisiei permanente competente, va solicita Curţii Constituţionale verificarea îndeplinirii condiţiilor constituţionale pentru exercitarea iniţiativei legislative.(8) Potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată:1. proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri; 2. proiectele legilor organice prevăzute în Constituţia României, republicată, la: a)art. 31 alin. (5) - Organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de radio şi televiziune şi controlul parlamentar al acestora; b)art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere, respectiv incompatibilitatea cu calitatea de membru al partidelor politice a unor categorii socioprofesionale; c)art. 55 alin. (2) şi (3)*) - Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare de către cetăţenii români; d)art. 58 alin. (3) - Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului; e)art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:– lit. e) - organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
– lit. k) - contenciosul administrativ;
– lit. l) - organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
– lit. n) - organizarea generală a învăţământului;
– lit. o) - organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală; f)art. 79 alin. (2) - Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ; g)art. 102 alin. (3) - Guvernul - rolul şi structura; h)art. 105 alin. (2) - Incompatibilităţile cu funcţia de membru al Guvernului; i)art. 117 alin. (3) - Înfiinţarea de autorităţi administrative autonome; j)art. 118 alin. (2) şi (3) - Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, statutul cadrelor militare şi reglementări similare referitoare la celelalte componente ale forţelor armate; k)art. 120 alin. (2) - Raporturile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale cu serviciile publice deconcentrate în unităţile administrativ-teritoriale, unde respectivele minorităţi au o pondere semnificativă, în ceea ce priveşte utilizarea limbii materne; l)art. 126 alin. (4) şi (5) - Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, regulile de funcţionare ale acesteia şi înfiinţarea de instanţe judecătoreşti specializate în anumite materii; m)art. 142 - Curtea Constituţională.
(9) Potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională:1. toate proiectele de legi şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare, altele decât cele pentru ratificarea tratatelor internaţionale sau a altor acorduri internaţionale, precum şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestora; 2. proiectele legilor organice prevăzute în Constituţia României, republicată, la: a)art. 3 alin. (2) - Frontierele ţării; b)art. 5 alin. (1) - Dobândirea şi pierderea cetăţeniei române; c)art. 12 alin. (4) - Simboluri naţionale; d)art. 16 alin. (4) - Dreptul cetăţenilor Uniunii Europene de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile publice locale; e)art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată; f)art. 52 alin. (2) - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică;g)*) art. 63 alin. (1) - Prelungirea mandatului Parlamentului; h)*) art. 70 alin. (1) - Jurământul deputaţilor şi senatorilor; i)art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:– lit. a) - sistemul electoral, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
– lit. b) - organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
– lit. d) - organizarea şi desfăşurarea referendumului;
– lit. f) - regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
– lit. g) - regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
– lit. h) - infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
– lit. i) - acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
– lit. j) - statutul funcţionarilor publici;
– lit. m) - regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
– lit. p) - regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
– lit. r) - statutul minorităţilor naţionale din România;
– lit. s) - regimul general al cultelor; j)art. 83 alin. (3) - Prelungirea mandatului Preşedintelui; k)art. 123 alin. (3) - Atribuţiile prefectului; l)art. 125 alin. (2) - Statutul judecătorilor în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii; m)art. 128 alin. (2) - Folosirea limbii materne şi a interpretului în faţa instanţelor judecătoreşti de către cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale; n)art. 136 alin. (3), (4) şi (5) - Obiectul exclusiv al proprietăţii publice, darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică, inviolabilitatea proprietăţii private; o)art. 141 - Consiliul Economic şi Social. (10) Proiectele de legi se înaintează Camerei Deputaţilor însoţite de avizul Consiliului Legislativ. _____*) Declarat neconstituţional, în ceea ce priveşte referirea la art. 55 alin. (3) din Constituţia României, republicată, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a încetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată. Articolul 93Proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor se distribuie deputaţilor după prezentarea lor la Biroul permanent. Articolul 94(1) La începutul fiecărei şedinţe în plenul Camerei Deputaţilor, preşedintele de şedinţă va anunţa că a fost realizată distribuirea către deputaţi a documentelor prevăzute la alin. (2) şi (3), pentru informarea acestora.(2) La casetele deputaţilor se vor distribui programul de lucru, ordinea de zi, informarea privind proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor. Informarea va cuprinde titlul, iniţiatorul, comisiile sesizate în fond şi comisiile ce vor întocmi aviz, precum şi termenele de depunere a raportului şi a amendamentelor.(3) Tot la casetele deputaţilor se vor distribui lista rapoartelor ce au fost întocmite de comisiile sesizate în fond în ordinea cronologică a depunerii lor la Biroul permanent, lista proiectelor de legi şi a propunerilor legislative ce au fost adoptate de cele două Camere şi pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, conform legii, lista conţinutului fiecărui Monitor Oficial al României şi textele integrale ale moţiunilor simple şi de cenzură.(4) Conţinutul documentelor prevăzute la alin. (1) şi (2) este imprimat prin grija personalului de specialitate al Camerei Deputaţilor, la solicitarea expresă a deputaţilor. Accesarea acestor documente se va putea face şi de la cabinetele deputaţilor din circumscripţii care vor fi conectate la baza de date a Camerei Deputaţilor. Articolul 95Proiectele de legi, propunerile legislative, precum şi proiectele de hotărâri ale Camerei prevăzute la art. 94 se trimit de îndată de Biroul permanent spre dezbatere şi avizare comisiilor permanente competente, cu respectarea prevederilor art. 92, după caz. Articolul 96(1) Iniţiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să îşi retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.(2) În cazul în care o propunere legislativă aparţine mai multor iniţiatori, este necesar acordul scris al tuturor iniţiatorilor pentru retragerea respectivei propuneri.(3) În cazul în care o iniţiativă legislativă a fost adoptată sau respinsă de către Senat, ca primă Cameră sesizată, respectiva iniţiativă îşi continuă procedura de dezbatere şi adoptare, fără ca iniţiatorul să mai poată solicita retragerea acesteia. Articolul 97(1) După examinarea şi dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia permanentă sau comisiile permanente sesizate în fond întocmesc, în termenul stabilit, un raport.(2) Raportul comisiei sesizate în fond va propune adoptarea, adoptarea cu modificări ori respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative şi va cuprinde amendamentele admise şi amendamentele respinse, cu menţionarea autorilor acestora, avizele celorlalte comisii, referiri la modul cum s-au soluţionat propunerile cuprinse în avizul Consiliului Legislativ, referiri cu privire la punctul de vedere al Guvernului, dacă există implicaţii financiare asupra bugetului de stat sau asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, alte avize, dacă este cazul, precizări cu privire la articolele care intră în competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, respectiv a Senatului, în cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar în situaţia proiectelor de legi privind aprobarea sau respingerea ordonanţelor se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.(3) Raportul se transmite Biroului permanent, care va asigura multiplicarea şi difuzarea acestuia Guvernului, deputaţilor şi iniţiatorilor, cu respectarea termenului prevăzut la art. 69 alin. (2).(4) În situaţia prevăzută la art. 104 alin. (3) comisia va întocmi un raport care va cuprinde propunerea de adoptare ori adoptare cu modificări a proiectului sau a propunerii legislative. Articolul 98Proiectele şi propunerile legislative avizate potrivit art. 95-97 se supun dezbaterii Camerei în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată, în condiţiile regulamentului. Articolul 99(1) Deputaţii, grupurile parlamentare sau Guvernul, sub semnătura unui membru al Guvernului, au dreptul de a prezenta amendamente la comisia sesizată în fond, în termenele stabilite de art. 65 alin. (4).(2) Pentru propunerile legislative elaborate de o comisie parlamentară specială, amendamentele se depun la acea comisie în termen de 7 zile de la anunţarea în plenul Camerei Deputaţilor. În aceeaşi zi cu anunţarea în plen propunerea legislativă se comunică Guvernului. După expirarea termenului de depunere a amendamentelor, comisia este obligată în termen de 5 zile să întocmească un raport suplimentar asupra acestora, care se va difuza deputaţilor. Numai după împlinirea acestui termen propunerea legislativă poate fi înscrisă pe ordinea de zi.(3) Amendamentele formulate de către deputaţi se depun în scris, motivat şi sub semnătura iniţiatorului, la comisia sesizată *) Declarat neconstituţional prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a încetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată. în fond, cu precizarea, dacă este cazul, a grupului parlamentar din care face parte. (4) Amendamentele Guvernului se depun numai sub semnătura unui membru al Guvernului la Biroul permanent şi vor fi transmise comisiei sesizate în fond.(5) Data depunerii amendamentului este data înregistrării sale la comisie sau la Biroul permanent, după caz, unde se va ţine o evidenţă specială a tuturor amendamentelor primite. La cerere, se va elibera autorului o dovadă că amendamentul a fost primit.(6) Comisia sesizată în fond sau, după caz, comisia specială se pronunţă asupra tuturor amendamentelor înregistrate, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1) sau (2). Numai în cazul în care consideră necesar, comisia va solicita şi avizul unei alte comisii asupra unuia sau mai multor amendamente.(7) Preşedintele comisiei sesizate în fond poate solicita punctul de vedere al Consiliului Legislativ cu privire la unele amendamente, punct de vedere care va fi trimis în termenul stabilit de comisie.(8) Pentru amendamentele orale, prezentate în plen, cu respectarea art. 108 alin. (3), avizul comisiei se dă tot oral de către raportor, la solicitarea preşedintelui Camerei.(9) Este interzis preşedintelui Camerei să supună dezbaterii sau votului un amendament asupra căruia comisia nu s-a pronunţat, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 37 lit. c). Articolul 100(1) Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedată de prezentarea de către iniţiator a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum şi a raportului comisiei permanente de către preşedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.(2) Preşedintele comisiei, raportorul şi membrii acesteia pot fi asistaţi pe toată perioada dezbaterilor de experţi parlamentari din cadrul Camerei Deputaţilor. Articolul 101Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze un singur reprezentant. Preşedintele Camerei dă cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii. El poate propune Camerei limitarea timpului destinat dezbaterii generale. Articolul 102Iniţiatorul proiectului sau al propunerii legislative, preşedintele comisiei sesizate în fond sau raportorul acestei comisii are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale. Articolul 103În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente. Articolul 104(1) Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului, a propunerii legislative sau a proiectului de hotărâre a Camerei Deputaţilor, după încheierea dezbaterii generale preşedintele cere Camerei să se pronunţe prin vot.(2) Votul cu privire la propunerea de respingere poate fi dat şi într-o şedinţă specială de vot.(3) În cazul în care Camera Deputaţilor nu este de acord cu propunerea de respingere, dezbaterea pe articole se va face într-o şedinţă ulterioară, conform ordinii de zi, urmând să fie luate în considerare amendamentele depuse la comisia sesizată în fond şi care sunt înscrise în raport ca amendamente respinse, procedura finalizându-se cu propunerea de adoptare a respectivei iniţiative ori hotărâri a Camerei Deputaţilor, sau preşedintele va trimite spre reexaminare proiectul comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului pentru un nou raport. Articolul 105(1) În situaţia ordonanţelor se supune la vot proiectul de lege de aprobare a ordonanţei, dacă prin ultimul raport al comisiei sesizate în fond se propune aprobarea sau aprobarea cu modificări a acesteia. În cazul în care comisia sesizată în fond propune respingerea ordonanţei se va supune votului proiectul legii de respingere a ordonanţei.(2) După dezbaterea ultimului raport întocmit, dacă plenul Camerei nu reuşeşte să adopte proiectul de lege referitor la ordonanţă, în condiţiile în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, respectivul proiect se va rediscuta în sesiunea următoare, pornind de la forma cu care Camera a fost sesizată iniţial pe baza ultimului raport întocmit de comisia sesizată în fond.(3) În cazul în care competenţa decizională aparţine Senatului şi se va constata că plenul Camerei nu a reuşit să se pronunţe asupra ordonanţei de urgenţă, se vor aplica prevederile art. 115 alin. (5) din Constituţia României, republicată. Articolul 106Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse. Articolul 107(1) La discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente deputaţii pot lua cuvântul pentru a-şi exprima punctul de vedere. De asemenea, pot lua cuvântul reprezentantul Guvernului sau al iniţiatorului şi raportorul comisiei sesizate în fond.(2) Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmează să fie supus votului Camerei Deputaţilor are, de regulă, durata de 5 minute. La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili şi altă durată a intervenţiei. După luările de cuvânt ale deputaţilor asupra unui anumit text pot lua cuvântul iniţiatorul proiectului şi raportorul comisiei sesizate în fond.(3) Preşedintele de şedinţă poate supune spre aprobare sistarea discuţiilor la articolul dezbătut. Articolul 108(1) Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisii, admise şi respinse.(2) În cursul dezbaterilor deputaţii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.(3) În plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la preşedintele de şedinţă şi la raportorul comisiei sesizate în fond.(4) În plenul Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond. Articolul 109Când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative, preşedintele Camerei Deputaţilor poate trimite textele în discuţie comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere. În acest caz autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultaţi în cadrul comisiei. Acelaşi drept îl au şi reprezentanţii Guvernului. Articolul 110(1) Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre textele cuprinse în articolul supus dezbaterii şi continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestuia.(2) Supunerea la vot a amendamentelor se face în următoarea ordine: în primul rând, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele de modificare şi/sau de completare propuse de comisia sesizată în fond, urmând amendamentele de modificare şi/sau de completare respinse şi cuprinse în raportul comisiei şi apoi cele de corelare tehnico-legislativă, gramaticale şi lingvistice.(3) Camera se va pronunţa prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.(4) Textele articolelor la care nu se formulează amendamente, obiecţii şi observaţii se consideră adoptate. Textele articolelor la care s-au formulat amendamente sau asupra cărora s-au făcut obiecţii şi observaţii se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. (5) Dacă toate amendamentele referitoare la un articol sunt respinse, se supune votului textul iniţiatorului sau textul Senatului, în cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională.(6) Rezultatul votului - numărul de voturi pentru, împotrivă şi numărul abţinerilor - va fi anunţat de preşedintele de şedinţă şi va fi consemnat în stenogramă.(7) Articolul în forma rezultată din aprobarea textelor se supune, în integralitate, votului şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Articolul 111(1) Proiectul de lege sau propunerea legislativă, în forma rezultată din dezbaterea pe articole, se supune Camerei spre adoptare în condiţiile existenţei cvorumului legal.(2) Votul final poate avea loc într-o şedinţă consacrată acestui scop, conform programului de lucru aprobat. În cazul în care până la data şedinţei de vot final, stabilită prin ordinea de zi, dezbaterea pe articole nu s-a încheiat, votul final se amână de drept.(3) Proiectul de lege sau propunerea legislativă la care nu sau făcut amendamente până la data şedinţei de vot se supune direct votului final, după prezentarea de către iniţiator a expunerii de motive şi de către comisia sesizată în fond a raportului, precum şi după audierea punctelor de vedere ale reprezentanţilor grupurilor parlamentare. Articolul 112În cazul prevăzut la art. 37 lit. c) dezbaterea se face potrivit procedurii legislative obişnuite, luându-se în discuţie toate amendamentele depuse la comisie în termenul prevăzut de prezentul regulament, precum şi cele care se formulează în timpul dezbaterilor, conform art. 108 alin. (3). Articolul 113(1) În temeiul art. 75 alin. (1) şi (2) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor, ca prima Cameră sesizată, se pronunţă asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile de la data prezentării la Biroul permanent. Fac excepţie codurile şi legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunţă în termen de 60 de zile de la data prezentării la Biroul permanent, şi ordonanţele de urgenţă, pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputaţilor.(2) La data expirării termenelor prevăzute la alin. (1) proiectele de legi sau propunerile legislative se consideră adoptate de Camera Deputaţilor şi se trimit Senatului sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor.(3) Amendamentele, avizele şi, eventual, raportul care nu a fost dezbătut în plen se vor transmite Senatului ca material documentar. Articolul 114Dispoziţiile art. 93-112 sunt aplicabile şi pentru proiectele de legi primite din partea Senatului, când acesta este prima Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională. Secţiunea a 4-aProcedura de urgenţă Articolul 115(1) La cererea iniţiatorului, la propunerea Biroului permanent sau a unui grup parlamentar, Camera Deputaţilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgenţă.(2) Cererea iniţiatorului, propunerile Biroului permanent şi ale grupurilor parlamentare se supun aprobării Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.(3) Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei şi cele privind aprobarea sau respingerea ordonanţelor de urgenţă se supun de drept dezbaterii şi adoptării Camerei Deputaţilor în procedură de urgenţă.(4) Procedura de urgenţă se aplică şi în cazul în care Camera Deputaţilor a adoptat, ca primă Cameră sesizată, o prevedere din proiectul de lege care intră în competenţa sa decizională, neînsuşită de Senat şi retrimisă pentru o nouă dezbatere, precum şi în cazul în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat, într-un proiect de lege, o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine Camerei Deputaţilor. Decizia Camerei Deputaţilor este definitivă. Articolul 116(1) Deputaţii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în fond, în termenele stabilite la art. 65 alin. (4) de la aprobarea procedurii de urgenţă. Avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate în fond, conform legii pentru procedura de urgenţă.(2) Termenul de depunere a raportului se stabileşte de Biroul permanent. Articolul 117Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege, propunerea legislativă sau prevederile la care se face referire în art. 115 alin. (4). Articolul 118(1) În faza dezbaterii generale, fiecare grup parlamentar poate interveni o singură dată, iar durata luării de cuvânt a reprezentantului nu poate depăşi 5 minute.(2) După epuizarea dezbaterilor generale, preşedintele Camerei va solicita preşedintelui comisiei sesizate în fond sau raportorului acesteia, după caz, propuneri cu privire la timpul necesar dezbaterii raportului. Durata propusă se va supune aprobării plenului Camerei şi se va trece la dezbaterea pe articole. Articolul 119La discutarea fiecărui articol la care s-au făcut amendamente se aplică procedura de dezbatere prevăzută la art. 107-114. În timpul dezbaterilor nu pot fi făcute amendamente. Articolul 120(1) Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în procedură de urgenţă nu poate depăşi durata de timp aprobată de Cameră, la propunerea preşedintelui acesteia, după consultarea biroului comisiei sesizate în fond.(2) În situaţia în care timpul de dezbatere aprobat s-a epuizat, dezbaterea se încheie şi preşedintele Camerei supune votului fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond şi fiecare articol amendat, fără a mai fi permise intervenţii, după care se va proceda la votarea finală, care poate fi şi într-o şedinţă specială de vot. Secţiunea a 5-aProcedura de vot Articolul 121Legile, hotărârile şi moţiunile simple se adoptă de Camera Deputaţilor prin vot. Legile adoptate de Camera Deputaţilor pot fi legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. Articolul 122Orice amendament, alt text legislativ sau cerere ce urmează să fie aprobată se consideră adoptată dacă, la solicitarea preşedintelui Camerei, nu există obiecţie. Articolul 123(1) Votul deputatului este personal. El poate fi deschis sau secret.(2) Votul deschis se exprimă prin mijloace electronice, ridicarea mâinii sau prin apel nominal. Votul deschis se exprimă, de regulă, prin mijloace electronice. Celelalte modalităţi de vot deschis se aprobă de Cameră, la propunerea preşedintelui de şedinţă sau a unui lider de grup.(3) Votul prin mijloace electronice, prin ridicarea mâinii sau prin apel nominal are următoarele semnificaţii: „pentru“, „contra“ sau „abţinere“. Dacă un lider de grup contestă corectitudinea numărării voturilor şi dacă plenul Camerei aprobă reluarea votului, preşedintele va realiza aceasta prin modalitatea de vot aprobată de Cameră.(4) Votul secret se exprimă prin buletine de vot, prin bile sau prin mijloace electronice.(5) Votul este, de regulă, deschis. Votul este secret în următoarele situaţii: în cazul în care prin regulament se stabileşte astfel şi în cazul în care la propunerea preşedintelui de şedinţă sau a unui lider de grup Camera hotărăşte în acest sens.(6) În cazul votului secret exprimat prin buletine de vot sau bile, se constituie o comisie de numărare şi validare a voturilor, formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, asistată de cei 2 secretari de şedinţă. Articolul 124(1) Ori de câte ori votul prin mijloace electronice este deschis, acesta se introduce pentru fiecare parlamentar pe site-ul Camerei Deputaţilor, în cazul votului final sau atunci când plenul Camerei hotărăşte în mod expres.(2) Voturile deschise exprimate de fiecare deputat în Biroul permanent privind hotărârile acestuia şi în comisiile parlamentare, în cazul votului pentru adoptarea raportului, se consemnează în stenogramă sau, după caz, în procesul-verbal de şedinţă. Articolul 125(1) Votul prin apel nominal se desfăşoară astfel: preşedintele explică obiectul votării şi sensul cuvintelor: „pentru“, „contra“ şi „abţinere“; unul dintre secretari dă citire numelui şi prenumelui deputaţilor; fiecare deputat răspunde: „pentru“, „contra“ sau „abţinere“.(2) După terminarea apelului se repetă numele şi prenumele deputaţilor care nu au răspuns. Articolul 126Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa preşedintelui Camerei Deputaţilor se aşează o urnă albă şi una neagră. Deputaţii vin pe rând la urne, după ce primesc de la secretari câte două bile, una albă şi una neagră, pe care le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot „pentru“, iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot „contra“; pentru „vot nul“, ambele bile se introduc în urna neagră. Biroul permanent hotărăşte asupra mijloacelor prin care se asigură caracterul secret al votului. Articolul 127(1) Votul prin mijloace electronice se realizează prin conectarea unuia dintre contactele care reprezintă „vot pentru“, „vot împotrivă“ sau „abţinere“. Rezultatul votului electronic se afişează prin dispoziţia preşedintelui de şedinţă. În cazul în care preşedintele de şedinţă, asistat de cei 2 secretari, constată existenţa unor defecţiuni în conectarea circuitelor, acesta solicită plenului repetarea votului prin altă procedură. Sesizarea unor astfel de defecţiuni poate fi realizată şi de un lider de grup.(2) Dispozitivul care permite deputatului accesul la mijloacele electronice de vot este personal. Utilizarea acestuia de către un alt deputat este interzisă. Nerespectarea interdicţiei atrage aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 215 alin. (1) lit. e). Articolul 128(1) În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidaţilor, funcţiile pentru care aceştia candidează şi, după caz, grupul parlamentar din care fac parte sau care i-a propus.(2) Exprimarea votului pentru numiri pe funcţii se face prin vot cu buletine de vot, cu excepţia cazurilor în care prin lege sau prin regulament se prevede o altă procedură de vot.(3) Deputatul votează „pentru“, lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; el votează „contra“, tăind numele şi prenumele persoanei propuse.(4) Buletinele de vot se introduc în urne.(5) Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poartă ştampila de control şi cele pe care numărul candidaţilor ale căror nume nu au fost tăiate depăşeşte numărul funcţiilor pentru care se face alegerea. Articolul 129(1) Legile constituţionale se adoptă cu votul unei majorităţi de cel puţin două treimi din numărul deputaţilor.(2) Legile organice şi hotărârile privind Regulamentul Camerei Deputaţilor se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor.(3) Legile ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, în condiţiile existenţei cvorumului legal.(4) În cazurile în care Constituţia României, republicată, sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel puţin două treimi şi preşedintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majorităţii prevăzute, amână votul, stabilind ziua şi ora desfăşurării acestuia. O nouă amânare a votului nu poate depăşi 30 de zile.(5) În măsura în care prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Camerei Deputaţilor se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.(6) Înainte de votare preşedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal, prin mijloace electronice sau prin numărare de către secretari. Deputaţii care nu îşi exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenţi în sala de şedinţe, intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului.(7) Dacă în sala de şedinţe nu se află majoritatea deputaţilor, preşedintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal. Articolul 130(1) În caz de paritate de voturi votul se repetă.(2) Preşedintele Camerei îşi exprimă votul după cel al deputaţilor prezenţi. Articolul 131În cursul votării nu se poate acorda deputaţilor dreptul de a lua cuvântul, cu excepţia cazurilor care vizează derularea procedurii de vot secret. Articolul 132Proiectele de legi şi propunerile legislative respinse de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională nu pot fi readuse în discuţia acesteia în cursul aceleiaşi sesiuni, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 104. Articolul 133(1) Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se semnează de preşedintele acesteia.(2) Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se înaintează Senatului, în calitate de Cameră decizională, cu menţionarea prevederilor care ţin de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, dacă este cazul. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta.(3) Legea adoptată de Camera Deputaţilor cu privire la care Senatul s-a pronunţat ca primă Cameră sesizată ori, după caz, în calitate de Cameră decizională pentru unele prevederi, semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Dacă legea este adoptată în procedură de urgenţă, termenul este de două zile.(4) Data la care legea adoptată a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaţilor se comunică deputaţilor, în termen de 24 de ore de la depunere.(5) După împlinirea termenelor prevăzute la alin. (3) legea se trimite, sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor, Preşedintelui României în vederea promulgării. Secţiunea a 6-aCazurile de neconstituţionalitate şi solicitările de reexaminare formulate de către Preşedintele României Articolul 134(1) În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constituţia României, republicată, şi în situaţia în care Camera Deputaţilor a fost prima Cameră sesizată, Biroul permanent, în prima sa şedinţă care are loc după publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, va sesiza Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi comisia permanentă sesizată în fond cu proiectul de lege sau propunerea legislativă în vederea reexaminării prevederilor declarate neconstituţionale. Aceeaşi procedură se aplică şi pentru cazul în care prevederile respective sunt trimise de la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. (2) Termenul fixat de Biroul permanent pentru întocmirea raportului comun de către comisiile prevăzute la alin. (1) nu va putea fi mai mare de 15 zile. Raportul comisiilor se înscrie cu prioritate în ordinea de zi şi se dezbate conform prevederilor art. 99-112. Cu prilejul reexaminării, Camera Deputaţilor va efectua corelările tehnico-legislative necesare. Raportul comisiilor se adoptă cu majoritatea cerută de caracterul ordinar sau organic al iniţiativei legislative supuse reexaminării, după caz, iar după adoptare prevederile reexaminate se trimit Senatului, dacă acesta este Cameră decizională.(3) Reexaminarea textelor declarate neconstituţionale se face mai întâi de prima Cameră sesizată. Articolul 135(1) În cazul sesizării neconstituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale depuse la Parlament pentru ratificare, potrivit art. 146 lit. b) din Constituţia României, republicată, procedura parlamentară se întrerupe şi se reia după publicarea deciziei Curţii Constituţionale.(2) În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor nu poate ratifica tratatul sau acordul internaţional declarat ca fiind neconstituţional. Articolul 136În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată, dispoziţiile declarate neconstituţionale din legi, din regulamente şi din ordonanţele aprobate prin lege îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, termen pe durata căruia aceste dispoziţii sunt suspendate de drept. În cazul în care Camera Deputaţilor a fost prima Cameră sesizată, Biroul permanent va sesiza Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi comisia în al cărui domeniu de activitate se încadrează respectivul act normativ în vederea reexaminării textelor şi punerii lor în acord cu prevederile Constituţiei. Textele revizuite se constituie într-o iniţiativă legislativă care se distribuie deputaţilor. După trecerea unui termen de 7 zile, înăuntrul căruia se pot depune amendamente, cele două comisii elaborează, în termen de 5 zile, un raport asupra iniţiativei legislative care se supune dezbaterii şi adoptării plenului Camerei Deputaţilor. Iniţiativa legislativă se adoptă cu majoritatea cerută de caracterul actului normativ şi se trimite Senatului. Articolul 137(1) Reexaminarea legii de către Camera Deputaţilor, în urma cererii făcute de Preşedintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, va avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de Camera Deputaţilor, dacă aceasta a fost prima Cameră sesizată.(2) Cererea Preşedintelui României privind reexaminarea unei legi este de competenţa comisiei permanente care a fost sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă respectivă; aceasta va întocmi un raport cu privire la obiecţiile din cererea de reexaminare, respectiv la adoptarea sau respingerea acesteia. În cazul în care obiecţiile din cererea de reexaminare sunt acceptate, în totalitate sau în parte, comisia va formula, după caz, propuneri referitoare la textele corespunzătoare.(3) Raportul comisiei este distribuit deputaţilor, care pot depune amendamente cu privire la propunerile formulate de către comisie în termen de 7 zile. Comisia întocmeşte un raport înlocuitor asupra cererii de reexaminare în termen de 5 zile de la împlinirea termenului pentru depunerea amendamentelor, care cuprinde textele aprobate de către comisie, amendamentele aprobate, precum şi pe cele respinse.(4) Raportul comisiei împreună cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor după regulile procedurii legislative.(5) În situaţia în care Camera Deputaţilor este sesizată cu cererea de reexaminare prevăzută la alin. (1) în calitate de Cameră decizională şi în cazul în care nu se întruneşte numărul necesar de voturi adoptării raportului cu privire la acceptarea în totalitate sau în parte a cererii de reexaminare, legea se retrimite Preşedintelui pentru promulgare în forma adoptată iniţial de către Parlamentul României.(6) În cazul în care comisia a înaintat un raport de respingere a solicitării de reexaminare, iar această propunere nu întruneşte numărul de voturi necesar adoptării în şedinţa de vot final, raportul se restituie comisiei pentru întocmirea unui nou raport. Articolul 138În cazul în care este necesară o mediere, aceasta se va realiza conform prevederilor regulamentare, iar raportul comisiei de mediere va fi înscris pe ordinea de zi a Camerei, urmându-se procedura prevăzută la art. 86-110. Articolul 139(1) Raportul comisiei de mediere se dezbate în fiecare Cameră.(2) Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai soluţiile propuse de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate iniţial de Cameră. În toate cazurile raportul comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea legii în forma finală. Rapoartele comisiilor de mediere se aprobă în şedinţele consacrate votului final asupra proiectelor de lege.(3) Dacă deputaţii şi senatorii îşi însuşesc textul legii în forma propusă de comisia de mediere, se va proceda conform art. 133 alin. (3). Articolul 140În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate în divergenţă sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, în tot sau în parte, se aplică prevederile art. 83. Secţiunea a 7-aDesfăşurarea şedinţei Camerei Deputaţilor Articolul 141Şedinţele Camerei Deputaţilor sunt publice şi se difuzează on-line, în afara cazurilor în care, la cererea preşedintelui sau a unui grup parlamentar, se hotărăşte, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, ca anumite şedinţe să fie secrete. Articolul 142(1) La şedinţele publice ale Camerei Deputaţilor pot asista diplomaţi, reprezentanţi ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi alţi invitaţi, pe baza acreditării sau a invitaţiei semnate de secretarul general al Camerei, în condiţiile stabilite de Biroul permanent. Cetăţenii pot asista la lucrările Camerei pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitării de către cei interesaţi, în limita locurilor disponibile în lojele destinate publicului.(2) Membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora au acces la lucrările Camerei. Dacă li se solicită participarea, prezenţa lor devine obligatorie.(3) La dezbaterea proiectelor de legi iniţiate de Guvern participă în mod obligatoriu, sub sancţiunea retragerii proiectului de pe ordinea de zi, ministrul de resort sau secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul din ministerul respectiv.(4) Persoanele care asistă la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind eliminate din sală de către forţa publică pusă la dispoziţia preşedintelui.(5) Preşedintele Camerei, la cererea unui deputat sau din proprie iniţiativă, poate să facă declaraţii oficiale, cu consultarea Camerei, cu privire la informaţiile vădit inexacte (inclusiv omisiuni, deformări etc.) privind lucrările Camerei sau asupra comentariilor, care ar putea aduce atingere imaginii instituţiei parlamentare.(6) Direcţia pentru relaţii publice şi protocol a Camerei Deputaţilor va prezenta zilnic o revistă a presei membrilor Biroului permanent, liderilor grupurilor parlamentare şi preşedinţilor comisiilor permanente. Articolul 143(1) Deputaţii sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Camerei şi să se înscrie pe lista de prezenţă, ţinută de unul dintre secretari.(2) Deputatul care nu poate lua parte la şedinţă din motive obiective va trebui să informeze printr-o motivaţie scrisă, avizată de liderul de grup, Biroul permanent, menţionând cauzele care îl împiedică să participe.(3) Deputatului care nu îşi poate motiva absenţa i se reţine din indemnizaţia lunară, pentru fiecare zi de absenţă, o sumă de bani ce reprezintă a 21-a parte din indemnizaţia lunară, la care se adaugă diurna de deplasare. Articolul 144(1) Deputaţii îşi desfăşoară activitatea săptămânal în plen, în comisii, în grupurile parlamentare şi în birourile parlamentare din circumscripţii. De regulă, a 5-a şi a 6-a zi din săptămână sunt rezervate activităţii în circumscripţiile electorale în care deputaţii au fost aleşi.(2) La propunerea Biroului permanent, cu aprobarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, programul de lucru poate fi modificat.(3) La solicitarea motivată a preşedintelui de şedinţă sau a unui lider de grup parlamentar, făcută la începutul unei şedinţe de lucru în plen, ordinea de zi sau programul de lucru se poate modifica prin aprobarea Camerei. Articolul 145(1) Şedinţa Camerei Deputaţilor este deschisă de preşedintele Camerei Deputaţilor. În lipsa preşedintelui, acesta este înlocuit de unul dintre vicepreşedinţi, prin rotaţie.(2) Preşedintele de şedinţă este obligat să precizeze dacă este întrunit cvorumul legal, să anunţe ordinea de zi şi programul de lucru.(3) Preşedintele este asistat obligatoriu de 2 secretari stabiliţi prin rotaţie, dintre care unul, de regulă, este din opoziţie. Articolul 146(1) Camera Deputaţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni simple în prezenţa majorităţii deputaţilor.(2) În cadrul procedurii legislative prevederile alin. (1) se aplică numai la votul pentru adoptarea legii în ansamblul ei, precum şi atunci când, potrivit prevederilor prezentului regulament, se supune la vot respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative.(3) Verificarea întrunirii cvorumului se dispune numai la şedinţele de vot final de către preşedinte, imediat înaintea votării, din proprie iniţiativă ori la cererea liderului unui grup parlamentar.(4) În cazul în care cvorumul nu este întrunit, şedinţa se suspendă, iar preşedintele va comunica data şi ora reluării lucrărilor. Reluarea lucrărilor se face şi prin derogare de la ordinea de zi aprobată, cu respectarea succesiunii stabilite prin aceasta.(5) Preşedintele Camerei Deputaţilor poate dispune ca toţi deputaţii aflaţi în sediul Camerei să se prezinte la vot, sub sancţiunea considerării lor ca absenţi, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta. Articolul 147Preşedintele Camerei sau vicepreşedintele care îl înlocuieşte conduce dezbaterile, asigură menţinerea ordinii de zi în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului. Articolul 148(1) Secretarii întocmesc liste cu deputaţii care se înscriu la cuvânt.(2) Deputaţii vor lua cuvântul în ordinea înscrierii pe listă, cu încuviinţarea preşedintelui Camerei.(3) Miniştrilor prezenţi în Cameră li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterilor, ori de câte ori solicită acest lucru. Articolul 149Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte. Persoanele care iau cuvântul în Cameră vorbesc de la tribuna acesteia sau din alt loc unde există instalat un microfon. Articolul 150(1) La propunerea preşedintelui de şedinţă sau a liderului unui grup parlamentar, plenul Camerei Deputaţilor, prin vot, are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt în funcţie de obiectul dezbaterilor.(2) Deputaţii şi celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt, cu excepţia declaraţiilor politice, care sunt făcute în intervalul de timp alocat acestora, conform programului. În caz contrar, preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul şi întrerupe microfonul. Articolul 151(1) În afara dezbaterilor legislative sau politice care se desfăşoară în Cameră, conform ordinii de zi, un deputat poate solicita să i se dea cuvântul pentru probleme de procedură, pentru un drept la replică sau pentru a comunica plenului probleme de ordin personal.(2) Când un deputat solicită cuvântul pentru probleme de procedură sau pentru dreptul la replică, preşedintele este obligat să-i acorde cuvântul imediat.(3) Un deputat poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului, prevederi la care va face referire în intervenţia sa.(4) Un deputat poate cere dreptul la replică în situaţia în care, la adresa sa, în acel moment al dezbaterilor, s-au făcut afirmaţii incorecte sau ofensatoare de la microfonul Camerei Deputaţilor. Dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică.(5) Un deputat poate solicita cuvântul pentru a expune o problemă cu caracter personal, care are legătură cu calitatea sa de deputat, iar preşedintele îi va acorda cuvântul la începutul sau la sfârşitul şedinţei în plen.(6) Luările de cuvânt făcute în conformitate cu prevederile alin. (3), (4) şi (5) nu vor depăşi două minute. Articolul 152(1) Preşedintele de şedinţă sau liderul unui grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia Camerei.(2) Propunerea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Articolul 153(1) Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Camerei, cât şi din sala de şedinţe a plenului sau a comisiilor.(2) Se interzice dialogul între vorbitorii aflaţi la tribună şi persoanele aflate în sală. Articolul 154Preşedintele de şedinţă cheamă la ordine pe deputaţii care tulbură dezbaterile sau creează dezordine. El poate întrerupe şedinţa când tulburarea persistă şi poate dispune eliminarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor. Articolul 155(1) Dezbaterile din şedinţele Camerei Deputaţilor se înregistrează prin mijloace electronice şi se stenografiază.(2) Stenogramele se introduc pe site-ul Camerei Deputaţilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, în cel mult 10 zile, cu excepţia celor privitoare la şedinţele secrete.(3) Sintezele lucrărilor Biroului permanent şi ale şedinţelor comisiilor se publică pe site-ul Camerei Deputaţilor în cel mult 10 zile, cu excepţia şedinţelor secrete.(4) Deputaţii au dreptul de a verifica exactitatea stenogramei, prin confruntarea ei cu înregistrarea electronică, în cel mult 5 zile de la data şedinţei.(5) Până la apariţia Monitorului Oficial al României deputaţii au dreptul de a obţine o copie de pe stenogramă. Secţiunea a 8-aProcedura privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului Articolul 156Camera Deputaţilor are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului. Articolul 157(1) Dezbaterea cererii prevăzute la art. 156 se efectuează pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanentă, ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art. 71, fie de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop. Dacă ministrul are şi calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei.(2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se înscriu cu prioritate în proiectul ordinii de zi.(3) Cererea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Articolul 158În cazul în care Camera Deputaţilor decide să ceară urmărirea penală, preşedintele Camerei va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi penale, potrivit legii. De asemenea, el îl va înştiinţa pe Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută. Articolul 159Dispoziţiile art. 123-155 se aplică în mod corespunzător. Capitolul IIIMoţiuni, întrebări, interpelări, informarea deputaţilor, petiţii şi declaraţii publice 1. Moţiuni Articolul 160(1) Moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi şi exprimă poziţia acestora într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări.(2) Până la încheierea dezbaterii unei moţiuni simple, un deputat care a semnat-o nu mai poate semna alte moţiuni simple în aceeaşi problemă.(3) Iniţierea moţiunilor de cenzură are loc în condiţiile prevăzute la art. 78 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.(4) Preşedintele Camerei nu va lua în considerare moţiunile simple care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la alin. (1) şi nici pe cele care vizează finalităţi specifice moţiunii de cenzură. Articolul 161(1) Moţiunile simple trebuie să fie motivate şi se depun la preşedintele de şedinţă în cursul şedinţelor publice.(2) După primirea moţiunii simple preşedintele Camerei o comunică de îndată Guvernului şi o aduce la cunoştinţă Camerei, după care dispune afişarea ei la sediul Camerei Deputaţilor. Articolul 162(1) Preşedintele Camerei stabileşte data dezbaterii moţiunii simple, care nu poate depăşi 6 zile de la înregistrarea acesteia, înştiinţând Guvernul în acest sens.(2) Moţiunile simple privind probleme de politică externă se supun dezbaterii numai însoţite de avizul Comisiei pentru politică externă şi cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Articolul 163Dezbaterea moţiunii simple se face cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 141-155 şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Articolul 164După începerea discutării moţiunii simple deputaţii nu îşi pot retrage adeziunea la moţiune, dezbaterea urmând a se încheia prin supunerea la vot a moţiunii de către preşedintele Camerei. Articolul 165La moţiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente. Articolul 166În cazul în care o moţiune simplă este aprobată, hotărârea Camerei se va trimite Guvernului, care va ţine cont de poziţia exprimată în cuprinsul respectivei moţiuni. 2. Întrebări a)Dispoziţii comune Articolul 167(1) Fiecare deputat poate formula întrebări scrise sau poate adresa întrebări orale Guvernului, miniştrilor ori altor conducători ai organelor administraţiei publice, la care solicită răspuns oral, răspuns scris sau răspuns scris şi oral.(2) Întrebarea constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informaţie este exactă, dacă Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice înţeleg să comunice Camerei informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intenţia de a lua o hotărâre într-o problemă determinată. Articolul 168(1) Preşedintele Camerei are dreptul să nu admită întrebările care:a)privesc probleme de interes personal sau particular; b)urmăresc în exclusivitate obţinerea unei consultaţii juridice; c)se referă la procese aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti sau pot afecta soluţionarea unor cauze aflate în curs de judecată; d)privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc funcţii publice. (2) Dacă deputatul care a adresat o întrebare la care a solicitat şi răspuns oral nu se află în sala de şedinţe, membrul Guvernului va depune răspunsul în scris la secretarul Camerei, care se află la prezidiu.(3) În cazuri temeinic justificate, dacă deputatul care a solicitat răspuns oral nu poate fi prezent în sala de şedinţe în ziua în care secretarul Camerei l-a anunţat că este programat pentru primirea răspunsului, dar doreşte să aibă posibilitatea de a formula eventuale obiecţii la răspunsul dat, poate cere amânarea răspunsului o singură dată. Cererea deputatului de amânare a răspunsului se depune la secretarul desemnat al Camerei şi se comunică ministrului pentru relaţia cu Parlamentul.(4) Întrebările la care nu s-a răspuns se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, la sfârşitul fiecărei sesiuni ordinare.b)Întrebări orale Articolul 169(1) Din două în două săptămâni, în ziua de luni, între orele 18,30-19,30, deputaţii pot adresa întrebări orale membrilor Guvernului. Întrebările orale se adresează de către deputat membrului vizat al Guvernului în domeniul respectiv.(2) Obiectul întrebărilor orale se notifică în scris şi se depune la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor cel mai târziu până la ora 14,00 a zilei de miercuri din săptămâna premergătoare celei în care urmează să fie pusă întrebarea. Secretarul Camerei Deputaţilor îl informează pe ministrul pentru relaţia cu Parlamentul asupra întrebărilor orale la care membrii Guvernului urmează să răspundă în cursul şedinţei consacrate acestora.(3) Răspunsurile la întrebările orale se dau în termen de 15 zile de la data transmiterii lor de către secretarul Camerei Deputaţilor. Articolul 170(1) Întrebarea orală este expusă sumar, într-un interval de timp de cel mult două minute. Ministrul competent răspunde la întrebarea ce i-a fost adresată în cel mult 3 minute. Autorul întrebării, după audierea răspunsului, poate interveni cu precizări şi cu comentarii, fără a depăşi două minute. Ministrul poate exercita dreptul la replică în acelaşi interval de timp. Nicio altă intervenţie pe marginea întrebării respective nu mai poate avea loc. (2) Membrul Guvernului poate amâna răspunsul la întrebarea orală pentru săptămâna următoare numai în cazuri temeinic justificate.(3) În situaţia în care membrul Guvernului, căruia îi este adresată întrebarea, nu este prezent, răspunsul va fi dat în şedinţa din săptămâna următoare, consacrată întrebărilor orale. Preşedintele Camerei Deputaţilor îl informează pe primul-ministru asupra răspunsurilor amânate.c)Întrebări scrise Articolul 171(1) Fiecare deputat are dreptul să adreseze Guvernului, membrilor săi sau altor conducători ai organelor administraţiei publice întrebări scrise care se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor.(2) Deputaţii care adresează întrebări scrise vor preciza dacă doresc un răspuns scris, un răspuns oral sau un răspuns formulat atât în scris, cât şi oral.(3) Întrebările scrise se transmit membrilor Guvernului şi celorlalte autorităţi publice de către secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor. Articolul 172(1) Răspunsurile la întrebările scrise se transmit deputatului în cel mult 15 zile. Atât întrebările scrise, cât şi răspunsurile aferente se publică pe site-ul Camerei.(2) Întrebările la care se solicită un răspuns oral de la tribuna Camerei Deputaţilor se înscriu pe ordinea de zi a şedinţei în succesiunea primirii răspunsurilor, dar nu mai târziu de 15 zile de la data înregistrării acestora.(3) Răspunsurile la întrebările prevăzute la alin. (2) se dau în cele 30 de minute care urmează timpului afectat întrebărilor orale. Un răspuns nu poate depăşi 3 minute. Dacă răspunsul la o întrebare dă naştere unei replici a celui care a adresat întrebarea, timpul pentru replică este de cel mult 3 minute.(4) Răspunsurile în scris la întrebările scrise se predau, de către reprezentantul autorităţii care le-a formulat, secretarului desemnat al Camerei Deputaţilor să răspundă de problema întrebărilor şi interpelărilor. Articolul 173Dacă timpul afectat răspunsurilor la întrebări nu este suficient, răspunsurile care nu au fost prezentate vor fi înscrise pe ordinea de zi a şedinţei din lunea următoare. Articolul 174Niciun deputat nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeaşi şedinţă. 3. Interpelări Articolul 175(1) Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nicio dezvoltare.(2) Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputaţi, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice Camera poate acorda un nou termen.(3) Ele se citesc în şedinţa publică din ziua de luni, consacrată întrebărilor, între orele 19,30-20,00, după care se prezintă preşedintelui Camerei spre a fi transmise primului-ministru. Articolul 176(1) Interpelările se înscriu, în ordinea prezentării, într-un registru special şi se afişează la sediul Camerei.(2) Dezvoltarea interpelărilor are loc în şedinţa din ziua de luni, alternativ cu şedinţele consacrate întrebărilor. În ziua de luni, consacrată răspunsurilor la interpelări, dezvoltarea acestora se face între orele 18,30-19,30. Durata dezvoltării interpelării nu poate depăşi 5 minute.(3) În şedinţa consacrată dezbaterii interpelărilor un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare. În cazul în care timpul consacrat interpelărilor permite, un grup parlamentar poate dezvolta şi o a doua interpelare. Articolul 177(1) În şedinţa consacrată dezvoltării interpelării se dă cuvântul interpelatorului şi apoi primului-ministru sau reprezentantului acestuia, care poate fi ministru sau secretar de stat. Răspunsul la interpelare nu va dura mai mult de 5 minute. Autorul interpelării poate interveni cu întrebări suplimentare şi cu comentarii, fără a depăşi două minute. Primul-ministru sau reprezentantul acestuia care răspunde interpelării are la dispoziţie două minute pentru exercitarea dreptului la replică. După aceasta, în legătură cu interpelarea respectivă nu se mai fac alte intervenţii.(2) Miniştrii interpelaţi sau secretarii de stat desemnaţi de aceştia au obligaţia să participe la şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelări. Articolul 178Camera Deputaţilor poate adopta o moţiune simplă prin care să îşi exprime poziţia cu privire la problema ce a făcut obiectul interpelării. Articolul 179(1) Din două în două săptămâni, în ziua de luni, consacrată răspunsurilor la interpelări, între orele 18,00-18,30, deputaţii îl pot interpela pe primul-ministru. Interpelările trebuie să vizeze politica Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe.(2) Interpelările ce urmează să fie adresate primului-ministru se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor până în ziua de miercuri, ora 14,00, din săptămâna care precedă răspunsurile primului-ministru. Articolul 180Interpelările vor fi adresate în ordinea depunerii lor la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor. Fiecare interpelare se expune într-un interval de timp de cel mult 3 minute. Primul-ministru răspunde la interpelare în cel mult 5 minute. Autorul interpelării, după audierea răspunsului, poate interveni cu întrebări suplimentare şi cu comentarii, fără a depăşi două minute. Primul-ministru are la dispoziţie două minute pentru exercitarea dreptului la replică. După aceasta, în legătură cu interpelarea respectivă nu mai poate avea loc nicio altă intervenţie. Articolul 181În situaţii justificate, interpelarea primului-ministru poate fi amânată cel mult o săptămână. Articolul 182(1) La solicitarea unuia sau mai multor grupuri parlamentare sau a primului-ministru, în plenul Camerei Deputaţilor se pot desfăşura, o dată pe lună, dezbateri politice, cu participarea primului-ministru, pe probleme de interes major pentru viaţa politică, economică şi socială.(2) Solicitarea se înaintează Biroului permanent în scris, cu precizarea temei de dezbatere propuse.(3) Biroul permanent îl informează pe primul-ministru, respectiv primul-ministru informează Biroul permanent şi stabileşte data dezbaterii, care nu poate depăşi 6 zile de la înregistrarea solicitării.(4) Primul-ministru are obligaţia de a participa la dezbaterea solicitată.(5) Acelaşi grup parlamentar nu poate solicita o dezbatere politică decât o singură dată pe sesiune. Primul-ministru poate solicita cel mult două dezbateri politice pe sesiune.4. Informarea Camerei Deputaţilor şi a deputaţilor Articolul 183Camera Deputaţilor şi deputaţii au dreptul să obţină informaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii lor din partea organelor administraţiei publice. Articolul 184(1) Deputatul poate solicita de la organele administraţiei publice centrale şi locale alese, printr-o cerere adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor sau preşedintelui comisiei permanente din care face parte, orice informaţii sau documente, în copie certificată, utile pentru desfăşurarea activităţii sale. Cererea poate fi refuzată în cazul în care aceasta priveşte secrete de stat de importanţă deosebită. Refuzul se aduce la cunoştinţă Camerei Deputaţilor care va decide în şedinţă secretă. (2) În cazul în care informaţiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informează Camera Deputaţilor despre aceasta, iar Camera decide în şedinţă secretă.(3) Documentele se restituie după consultare.5. Petiţii Articolul 185(1) Oricine are dreptul de a se adresa cu petiţii Camerei Deputaţilor.(2) Petiţiile vor fi prezentate în scris şi semnate, precizându-se domiciliul petiţionarului sau al unuia dintre petiţionari. Articolul 186Petiţiile se înscriu într-un registru, în ordinea primirii, consemnându-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petiţionarului şi obiectul cererii. Forma electronică a registrului va fi prezentată pe site-ul Camerei Deputaţilor. Articolul 187(1) Petiţiile înregistrate se transmit Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi altor comisii permanente, spre dezbatere şi soluţionare.(2) Oricare membru al Camerei poate lua cunoştinţă de conţinutul unei petiţii, adresându-se în acest sens preşedintelui comisiei sesizate. Articolul 188(1) Comisia sesizată va decide, în termen de cel mult 10 zile, dacă va trimite petiţia unei autorităţi publice competente sau o va clasa.(2) Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată. Articolul 189(1) Semestrial, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii prezintă Biroului permanent şi apoi Camerei, la începutul fiecărei sesiuni, un raport asupra petiţiilor primite şi asupra modului de soluţionare a acestora.(2) În raport se vor face menţiuni cu privire la soluţiile date de autorităţile publice la petiţiile care le-au fost trimise spre soluţionare.(3) Autorităţile publice care au primit petiţii spre soluţionare sunt obligate să transmită comisiei soluţiile adoptate, în termen de cel mult o lună de la primirea petiţiei.6. Declaraţii politice Articolul 190(1) În fiecare zi de marţi, primele 90 de minute ale şedinţei vor fi rezervate pentru declaraţii politice ale deputaţilor.(2) Împărţirea celor 90 de minute se va face pe grupuri parlamentare ale majorităţii, opoziţiei şi pe deputaţi care nu fac parte din acestea. În cazul în care timpul afectat nu se epuizează, preşedintele de şedinţă este abilitat să acorde cuvântul în continuare, respectându-se aceeaşi regulă.(3) Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă, din săptămână în săptămână, şi se va face pe grupuri parlamentare.(4) Durata intervenţiei nu poate depăşi 3 minute. Articolul 191(1) Înscrierile pentru diverse intervenţii asupra unor probleme de actualitate se fac până în ziua de luni, la ora 20,00, la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor, cu excepţia cazurilor neprevăzute.(2) Înscrierile pentru diverse intervenţii consacrate unor aniversări, comemorări etc. se vor face cu o săptămână înainte, până în ziua de luni, ora 20,00, la secretarul desemnat în acest scop. Articolul 192În cazul în care tematica şi conţinutul intervenţiei vizează activitatea şi politica Guvernului, extrasul respectiv din stenogramă va fi transmis ministrului pentru relaţia cu Parlamentul. Capitolul IVStatutul deputatului Secţiunea 1Imunitate parlamentară Articolul 193Deputaţii se bucură de imunitate parlamentară de la data eliberării certificatului doveditor al alegerii, sub condiţia validării. Articolul 194Potrivit art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Articolul 195(1) În temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(2) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.(3) Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili, prin raportul său, dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret.(4) Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz, comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.(5) Cererea prevăzută la alin. (2), împreună cu raportul comisiei, se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauză. Grupul îşi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizării grupului.(6) În cazul deputaţilor care nu fac parte din niciun grup parlamentar, aceştia pot să depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere.(7) Raportul comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează Biroului permanent şi se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor.(8) Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Articolul 196(1) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Situaţia va fi adusă de îndată la cunoştinţă ministrului justiţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.(2) Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată prin ministrul justiţiei. Articolul 197Toate cererile privind ridicarea imunităţii parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi. Secţiunea a 2-aIncompatibilităţi Articolul 198(1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului, precum şi cu alte funcţii stabilite prin lege.(2) Deputaţii membri ai Guvernului nu pot deţine funcţii în Biroul permanent, în birourile comisiilor, în Comisia pentru afaceri europene, nu pot fi membri în delegaţiile parlamentare şi nu pot fi lideri ai grupurilor parlamentare. Articolul 199Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcţia de Preşedinte al României şi cu cea de senator. Articolul 200Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit legii, nu pot face parte din partidele politice. Articolul 201Se interzice utilizarea numelui însoţit de calitatea de deputat în orice acţiune publicitară privitoare la o activitate care aduce profit. Articolul 202(1) Deputatul care se află în una dintre incompatibilităţile prevăzute la art. 198-200 va demisiona din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat în termen de 30 de zile de la data apariţiei cazului de incompatibilitate.(2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1) deputatul care continuă să se afle într-un caz de incompatibilitate este considerat demisionat din calitatea de deputat. Demisia se aduce la cunoştinţă Camerei Deputaţilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 203*)Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale dacă, până la data validării mandatului, partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală pentru care a candidat confirmă în scris că aparţine acesteia. Asupra legalităţii alegerii supleantului comisia de validare va prezenta Camerei Deputaţilor un raport. Articolul 204În cursul termenului prevăzut la art. 202, deputatul trebuie să declare în scris la Biroul permanent orice activitate pe care va continua să o desfăşoare în viitor, care se încadrează în incompatibilităţile prevăzute de lege. Articolul 205Schimbările intervenite în activitatea deputatului de durata exercitării mandatului se aduc la cunoştinţă Biroului permanent, în scris, în cel mult 30 de zile de la data apariţiei acestora. Articolul 206(1) Cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, care va întocmi un raport. Propunerile comisiei se aprobă de Cameră cu votul majorităţii membrilor săi.(2) Dacă deputatul a făcut să înceteze cauza de incompatibilitate, după sesizarea comisiei, se va lua act despre aceasta în procesul-verbal al şedinţei; asemenea cazuri nu se trec în raportul comisiei. Secţiunea a 3-aExercitarea mandatului de deputat Articolul 207Deputaţii, reprezentanţi ai poporului, îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc îndatoririle pe toată durata legislaturii pentru care au fost aleşi. Articolul 208Deputaţii intră în exerciţiul mandatului, pe baza certificatului doveditor al alegerii, la data întrunirii legale a Camerei Deputaţilor, sub condiţia validării. Articolul 209(1) După validarea mandatelor, deputaţilor li se eliberează legitimaţia de membru al Camerei Deputaţilor, semnată de preşedintele acesteia.(2) Deputaţii primesc un însemn distinctiv al calităţii lor de reprezentant al poporului, cu dreptul de a-l purta pe toată durata mandatului.(3) După expirarea mandatului deputaţii pot păstra legitimaţia şi însemnul distinctiv, dar nu au dreptul să poarte respectivul însemn.(4) Modelul însemnului se stabileşte de Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confecţionarea acestuia se suportă din bugetul Camerei Deputaţilor. Articolul 210Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Camerei nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. Articolul 211(1) Deputaţii pot demisiona prin cerere scrisă, adresată preşedintelui Camerei. Acesta, în şedinţă publică, îl întreabă pe deputatul respectiv dacă stăruie în demisie, iar dacă răspunde afirmativ sau nu se prezintă în Cameră pentru a răspunde, cu toate că fost înştiinţat, preşedintele declară locul vacant.(2) Dacă cererea de demisie a fost depusă în ultima zi lucrătoare a unei sesiuni sau în timpul vacanţei parlamentare, deputatul este considerat demisionat la data depunerii cererii. Cererea trebuie să conţină legalizarea de semnătură dată în faţa notarului sau atestarea identităţii părţilor realizată de avocat. Articolul 212Deputaţii care sunt membri ai Guvernului vor primi indemnizaţia şi diurna de deplasare de la autorităţile la care îşi desfăşoară activitatea. Articolul 213Reţinerile din indemnizaţia lunară a deputatului în temeiul art. 51, art. 143 şi art. 220 se aprobă de Biroul permanent pe baza examinării lunare a situaţiei prezenţei deputaţilor la lucrările Camerei. Secţiunea a 4-aAbsenţe şi concedii Articolul 214(1) Niciun deputat nu poate lipsi de la şedinţele Camerei sau ale comisiei din care face parte, decât în cazul în care a obţinut aprobarea unui concediu.(2) Deputaţii, cu aprobarea Camerei sau a Biroului permanent, pot participa la desfăşurarea altor acţiuni parlamentare, situaţie în care nu sunt consideraţi absenţi.(3) Prevederile alin. (2) se aplică şi deputaţilor care sunt membri ai Guvernului, în cazul în care absenţa acestora a fost determinată de exercitarea atribuţiilor funcţiei pe care o îndeplinesc.(4) Deputaţii pot obţine concedii plătite pentru rezolvarea unor probleme personale de cel mult 8 zile în cursul unei sesiuni, cu acordul Biroului permanent. Peste această durată se pot solicita Biroului permanent concedii fără plată.(5) Prezenţa deputatilor, membri ai Guvernului, la lucrările în plen ale Camerei Deputaţilor este obligatorie la deschiderea şi încheierea sesiunilor, la dezbaterea şi adoptarea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative din sfera lor de competenţă, la desfăşurarea orei ministeriale consacrate întrebărilor şi răspunsurilor la întrebări, la dezbaterea interpelărilor privind politica ministerului de care răspund, la prezentarea rapoartelor şi declaraţiilor politice ale primului-ministru.*) - Denumirile sunt modificate potrivit dispoziţiilor Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 6 august 2012. - A se vedea şi prevederile Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare. Secţiunea a 5-aSancţiuni Articolul 215(1) Abaterile de la regulament atrag următoarele sancţiuni:a)avertismentul; b)chemarea la ordine; c)retragerea cuvântului; d)eliminarea din sala de şedinţe; e)interzicerea participării la lucrările Camerei pe timp de maximum 15 zile; f)excluderea temporară. (2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) şi d) se aplică de către preşedintele de şedinţă, iar cele prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f), de către Cameră, la propunerea Biroului permanent.(3) Pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f) cazul se va trimite Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care va prezenta un raport asupra cercetării efectuate. Articolul 216La prima abatere de la regulament preşedintele de şedinţă al Camerei îl avertizează pe deputatul în culpă şi îl invită să respecte regulamentul. Articolul 217(1) Deputaţii care vor nesocoti avertismentul şi invitaţia preşedintelui şi vor continua să se abată de la regulament, precum şi cei care, chiar pentru prima dată, încalcă în mod grav dispoziţiile regulamentului vor fi chemaţi la ordine.(2) Chemarea la ordine se înscrie în stenograma şedinţei. Articolul 218(1) Înainte de a chema la ordine un deputat, preşedintele de şedinţă al Camerei îl invită să îşi retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente şi care ar da loc la aplicarea sancţiunii.(2) Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă sau regretată ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedintele de şedinţă ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică. Articolul 219În cazul în care, după chemarea la ordine, un deputat continuă să se abată de la regulament, preşedintele de şedinţă îi va retrage cuvântul, iar dacă persistă, îl va elimina din sală. Articolul 220(1) În cazul unor abateri grave, săvârşite de deputat în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, Camera poate aplica sancţiunea interzicerii participării deputatului la lucrările ei pe o perioadă de maximum 15 zile sau poate hotărî, la propunerea Biroului permanent, excluderea temporară a deputatului în culpă.(2) Gravitatea abaterilor va fi stabilită de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi în cel mult 7 zile. Articolul 221(1) Excluderea temporară poate varia de la o şedinţă până la maximum 30 de şedinţe din aceeaşi sesiune.(2) Aplicarea excluderii temporare are următoarele consecinţe:a)suspendarea indemnizaţiei lunare pe timpul excluderii; b)suspendarea drepturilor ce ţin de calitatea de deputat, cu excepţia imunităţii; c)interzicerea participării la lucrările Camerei şi ale comisiilor. Articolul 222Excluderea se execută de către chestor şi, în caz de opunere, cu ajutorul forţei publice puse la dispoziţia preşedintelui Camerei. Articolul 223(1) Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor, preşedinţii de şedinţă ale acestora pot aplica sancţiunile prevăzute la art. 215 alin. (1) lit. a), b) şi c).(2) În cazul în care un deputat săvârşeşte abateri deosebit de grave, preşedintele de şedinţă al comisiei va suspenda şedinţa şi va aduce cazul la cunoştinţă vicepreşedintelui Camerei în responsabilitatea căruia se află comisia respectivă, care îl va supune Camerei Deputaţilor în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de regulament. Articolul 224Sancţiunile aplicate de Camera Deputaţilor se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, şi pe siteul Camerei Deputaţilor. Capitolul VServiciile Camerei Deputaţilor Articolul 225(1) Personalul din serviciile Camerei Deputaţilor este condus de secretarul general al Camerei Deputaţilor.(2) Secretarul general şi cei doi secretari generali adjuncţi sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de către Camera Deputaţilor, la propunerea Biroului permanent al Camerei, cu consultarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.(3) Secretarul general este ordonator principal de credite.(4) În îndeplinirea atribuţiilor sale, secretarul general emite ordine. Articolul 226(1) Camera Deputaţilor aprobă, prin hotărâre, bugetul propriu înaintea dezbaterii bugetului de stat şi îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat.(2) Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului. Capitolul VIDispoziţii finale Articolul 227Proiectele de legi şi propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi a Senatului al căror mandat a expirat îşi continuă procedura în Camera Deputaţilor nou-aleasă. Articolul 228Prevederile privind medierea, respectiv art. 80-83 şi art. 138-140, se aplică numai în cazul legilor constituţionale. Articolul 229Camera Deputaţilor adoptă hotărâri potrivit procedurii prevăzute la art. 86-155. Articolul 230(1) În cazul în care se ivesc interpretări diferite asupra unui text din regulament, Comisia pentru regulament va fi sesizată de Biroul permanent sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.(2) Comisia pentru regulament prezintă Biroului permanent sau preşedintelui Camerei, după caz, un punct de vedere privind poziţia comisiei la interpretarea regulamentului.(3) Punctul de vedere exprimat de Comisia pentru regulament poate constitui o propunere pentru modificarea sau completarea ulterioară a regulamentului, care va fi înaintată Biroului permanent. Articolul 231După adoptarea Legii privind Statutul deputatului şi senatorului, prevederile prezentului regulament vor fi modificate în mod corespunzător. Articolul 232Dispoziţiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare şi adoptare a legilor, prevăzută la art. 86-155, cu votul majorităţii deputaţilor. NOTĂ: Proiectele de legi şi propunerile legislative înregistrate până la data intrării în vigoare a Legii de revizuire a Constituţiei României se dezbat şi se adoptă potrivit prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor anterioare intrării în vigoare a Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 23 din 11 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 12 noiembrie 2003.