ACORD Nr. 0
din 21 decembrie 2006
intre Guvernul Romaniei si
Guvernul Republicii Bulgaria privind controlul in comun al trecerii frontierei
ACT EMIS DE:
ACT INTERNATIONAL
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 478 din 17 iulie 2007
Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria,
denumite în continuare părţi contractante,
în dorinţa lor de a simplifica controlul la frontieră în
punctele de trecere a frontierei comune,
în scopul de a accelera şi de a simplifica trecerea
frontierei dintre România şi Republica Bulgaria,
au convenit următoarele:
PARTEA I
Dispoziţii generale
ARTICOLUL 1
In înţelesul prezentului acord:
1. Controlul la frontieră este activitatea desfăşurată de personalul de control al
autorităţilor competente ale statelor părţilor contractante, în punctele de
trecere a frontierei sau în alte locuri desemnate pentru control, pentru
trecerea legală a persoanelor şi a mijloacelor de transport;
2. statul de teritoriu este
statul părţii contractante pe al cărui teritoriu se efectuează controlul la
frontieră de autorităţile celeilalte părţi contractante;
3. stat vecin este
statul celeilalte părţi contractante;
4. teritoriu de funcţionare
este acea parte a statului de teritoriu în care
personalul de control al statului vecin are competenţa de a efectua controlul
la frontieră;
5. personal de control este
acel personal care efectuează controlul la frontieră din însărcinarea
autorităţilor competente, precum şi persoanele însărcinate cu controlul asupra
îndeplinirii serviciului.
ARTICOLUL 2
Autorităţile competente pentru punerea în aplicare a
prevederilor prezentului acord sunt:
• din partea României:
- Inspectoratul General al
Poliţiei de Frontieră Române din cadrul Ministerului Administraţiei şi
Internelor;
• din partea Republicii Bulgaria:
- Direcţia Generală Poliţia de Frontieră din Serviciul
Naţional de Poliţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
ARTICOLUL 3
(1) Pe baza prezentului acord, părţile contractante
simplifică, accelerează şi corelează controlul la frontieră.
(2) Pentru realizarea acestui scop, părţile
contractante înfiinţează, de comun acord, pe teritoriul unuia dintre statele
părţilor contractante, puncte comune de trecere a
frontierei.
(3) Personalul de control al statului uneia dintre
părţile contractante poate efectua pe teritoriul de funcţionare controlul la
frontieră pe sensul de intrare şi pe cel de ieşire, potrivit legislaţiei în vigoare în propriul stat.
(4) Prin protocoale separate semnate de către
autorităţile menţionate la art. 2 se stabilesc următoarele:
a) înfiinţarea, schimbarea sau desfiinţarea punctelor
comune de trecere a frontierei prevăzute la alin. (2);
b) locul de înfiinţare al
punctului de trecere a frontierei, orarul de funcţionare, regulile şi modul de
utilizare al acestuia;
c) tronsoanele de drum pe care personalul de control
poate efectua în mers controlul la frontieră în mijloacele de transport;
d) amănuntele cooperării potrivit alin. (1), pe baza
legislaţiei naţionale în vigoare pe teritoriul fiecărui stat al părţilor
contractante;
e) introducerea şi reglementarea controlului comun la
frontieră, prevăzut la art. 7 alin. (4);
f) teritoriile de funcţionare.
ARTICOLUL 4
(1) Teritoriul de funcţionare în care se desfăşoară
controlul asupra traficului rutier cuprinde: încăperile, sectoarele de drum şi
alte obiective destinate controlului la frontieră; teritoriul de funcţionare
cuprinde şi drumul de la frontiera de stat până la punctul de trecere a
frontierei.
(2) Teritoriul de funcţionare în care se desfăşoară
controlul asupra traficului naval cuprinde: încăperile, obiectivele portuare şi
cele aflate la ţărm care sunt destinate efectuării controlului la frontieră,
precum şi sectorul de apă aflat între linia de frontieră şi punctele de trecere
a frontierei.
(3) Teritoriul de funcţionare în care se desfăşoară
controlul asupra traficului feroviar cuprinde: încăperile şi obiectivele
destinate controlului la frontieră. In cazul în care controlul se efectuează în
mers, se consideră că trenul face parte din teritoriul de funcţionare.
PARTEA a II-a
Controlul de frontieră
ARTICOLUL 5
(1) In timpul controlului la frontieră, efectuat pe
teritoriul de funcţionare, personalul de control al statului vecin aplică
legislaţia sa naţională referitoare la trecerea persoanelor şi mijloacelor de
transport peste frontieră, în aceeaşi măsură şi în aceleaşi condiţii ca pe
teritoriul propriului stat.
(2) Procedurile de autoritate, aplicate pe teritoriul de funcţionare de către personalul de control al unei
părţi contractante, în conformitate cu reglementările naţionale ale acestui
stat, sunt considerate ca şi cum ar fi efectuate în punctul de trecere a
frontierei situat pe teritoriul propriului stat.
(3) Când o acţiune ilegală este săvârşită în
teritoriul de funcţionare, se consideră înfăptuită pe teritoriul statului
propriu.
(4) In celelalte cazuri sunt valabile normele juridice
ale statului de teritoriu.
ARTICOLUL 6
(1) Dintre procedurile de
aplicare a legii prevăzute la art. 5 alin. (2) fac parte şi reţinerea
persoanei, precum şi întreruperea călătoriei şi înapoierea cu aplicarea forţei,
în condiţiile legii statului părţii contractante de care aparţine personalul de
control. Personalul de control al statului vecin nu are dreptul ca în statul de
teritoriu să reţină, să aresteze sau să ducă în statul vecin pe cetăţenii
statului de teritoriu. Are însă dreptul să ducă aceste persoane, chiar şi cu
folosirea forţei, în încăperile destinate personalului de control al statului
vecin sau în punctele de trecere a frontierei ale statului de teritoriu, în
scopul redactării în scris a actelor constatatoare.
(2) In cazul măsurilor luate potrivit dispoziţiilor
alin. (1), acestea trebuie luate împreună cu persoana de control aparţinând
statului de teritoriu.
(3) In ceea ce priveşte dreptul la azil, se aplică
legislaţia naţională a statului de teritoriu.
ARTICOLUL 7
(1) Pe teritoriul de funcţionare, controlul la
frontieră efectuat de personalul de control al statului din care se iese este,
de regulă, anterior controlului la frontieră efectuat de personalul de control
al statului în care se intră.
(2) Efectuarea controlului de personalul de control al
statului în care se intră este permisă după încheierea controlului la frontieră
de personalul de control al statului din care se iese şi numai asupra
persoanelor şi mijloacelor de transport controlate deja de personalul de
control al statului din care se iese. Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul în
care personalul de control al statului din care se iese renunţă la efectuarea
controlului şi informează despre aceasta personalul de control al statului
vecin.
(3) După începerea controlului la intrare, personalul
de control al statului din care se iese nu mai are dreptul de a efectua
activităţile de control la frontieră. In măsura în care, după începerea
controlului la intrare, există bănuiala săvârşirii unei fapte pedepsite de
legea statului de ieşire sau se constată ulterior prezenţa unei persoane date
în urmărire în teritoriul de funcţionare, personalul de control al statului de
ieşire are dreptul de a repeta controlul la frontieră, după informarea
prealabilă a personalului de control al statului de intrare.
(4) Controlul la frontieră poate fi efectuat şi în
acelaşi timp de personalul de control al statelor părţilor contractante.
ARTICOLUL 8
(1) De comun acord, personalul de control al părţilor
contractante se poate abate de la ordinea stabilită la art. 7 alin. (1), în
măsura în care acest lucru este necesar în vederea efectuării unui control
rapid la frontieră. In asemenea cazuri personalul de control al statului de
intrare constată neregulile şi informează autorităţile de control ale statului
de ieşire, în vederea întreruperii călătoriei şi înapoierii persoanelor şi
mijloacelor de transport pe teritoriul statului de ieşire. Dacă doresc să
adopte asemenea măsuri, iar personalul de control al statului de intrare nu a
încheiat controlul în privinţa acestor persoane şi mijloace de transport,
atunci persoanele implicate şi mijloacele de transport vor fi predate
personalului de control al statului de ieşire.
(2) Sumele de bani încasate ori reţinute în cursul
controlului la frontieră efectuat în statul de teritoriu de personalul de
control al statului vecin sau sumele avute asupra lor de aceştia în interesul
serviciului, precum şi bunurile confiscate sau reţinute pe timpul îndeplinirii
atribuţiilor de serviciu pot fi duse în statul vecin în baza prezentului acord.
ARTICOLUL 9
(1) Nu se poate refuza revenirea în statul de ieşire a persoanelor înapoiate de personalul de control al
statului de intrare.
(2) In cursul aplicării măsurilor prevăzute la alin.
(1), personalul de control al părţilor contractante se informează şi se
sprijină reciproc.
(3) Personalul de control al
părţilor contractante se informează reciproc şi asupra limitărilor temporare
ale circulaţiei, precum şi asupra obstacolelor din circulaţie apărute pe
teritoriile statelor părţilor contractante.
ARTICOLUL 10
Potrivit legislaţiilor naţionale ale statelor părţilor
contractante, autorităţile competente pot aproba trecerea frontierei şi în
afara punctelor de trecere a frontierei aflate în funcţiune sau prin punctele
temporare de trecere a frontierei, în situaţii justificate, după ce s-a
convenit în prealabil data, perioada şi locul trecerii persoanelor şi a
mijloacelor de transport.
PARTEA a III -a
Personalul de control
ARTICOLUL 11
(1) Autorităţile statului de teritoriu asigură aceeaşi
protecţie şi ajutor în teritoriul de funcţionare personalului de control al
statului vecin ca şi pentru propriul personal de control. Acţiunilor ilegale
săvârşite împotriva personalului de control al statului vecin, în timpul sau în
legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, li se aplică dispoziţiile
legale ale statului de teritoriu privind protecţia persoanelor oficiale şi a
acţiunilor de autoritate ale acestora.
(2) Solicitărilor de recuperare a pagubelor care au
fost produse pe teritoriul de funcţionare de personalul de control al statului
vecin, pentru care răspunderea aparţine statului, le sunt aplicabile
reglementările statului vecin ca şi cum acţiunile păgubitoare s-ar fi produs în
statul vecin. In cursul promovării unor asemenea acţiuni, cetăţenii statului de
teritoriu beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii statului vecin.
ARTICOLUL 12
(1) Personalul de control al statului vecin poate
intra, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în statul de teritoriu cu
legitimaţii de serviciu prevăzute cu fotografie, prin punctele de trecere a
frontierei care duc la teritoriul de funcţionare unde îşi desfăşoară
activitatea, şi are dreptul să rămână pe acest teritoriu de funcţionare pe
timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu. La cererea personalului de
control al statului de teritoriu, trebuie să prezinte această legitimaţie de
serviciu.
(2) Şefii punctelor de trecere a frontierei îşi
comunică reciproc numele şi legitimaţiile de serviciu ale personalului de
control iar, la cerere, confirmă prezenţa în scop de serviciu a personalului
respectiv pe teritoriul de funcţionare.
(3) Prezentul acord nu aduce atingere unor interdicţii
de intrare în ţară pentru unele persoane de control ale statului vecin. In
asemenea situaţii trebuie informat neîntârziat şeful punctului de trecere a frontierei.
ARTICOLUL 13
(1) In vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu,
precum şi pe drumul la şi de la teritoriul de funcţionare, personalul de
control al statului vecin are dreptul să îşi poarte uniforma, insigna şi
armamentul din dotare, precum şi dotarea de serviciu necesară. In statul de
teritoriu poate folosi armamentul din dotare doar în cazurile strict prevăzute
de legea sa naţională.
(2) In legătură cu acţiunile ilegale înfăptuite de
personalul de control al statului vecin, autorităţile competente ale statului
de teritoriu trebuie să informeze autoritatea de serviciu a făptuitorului,
pentru a lua măsurile necesare, potrivit legislaţiei naţionale a statului de
care aparţine făptuitorul.
ARTICOLUL 14
Personalul de control al statului
vecin este scutit în statul de teritoriu de toate obligaţiile civile, personale
şi materiale stabilite potrivit legislaţiei statului de teritoriu pentru
cetăţenii proprii.
ARTICOLUL 15
(1) Dacă persoana de control a statului vecin îşi
pierde viaţa, este rănită sau lucrul aflat asupra sa este deteriorat, distrus
ori sustras în statul de teritoriu pe timpul executării serviciului, atunci în
legătură cu cererile de despăgubire se va aplica legislaţia în vigoare din
statul vecin.
(2) Pretenţiile izvorâte din pagubă pot fi promovate
şi în faţa instanţei unuia dintre statele părţilor contractante, pe al cărui
teritoriu cel în drept de a primi despăgubiri are dreptul de a se adresa
justiţiei.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) trebuie aplicate în
acelaşi înţeles pentru promovarea cererilor de despăgubire privind pagubele
produse de persoana de control a statului vecin în timpul şederii în interes de
serviciu în statul de teritoriu, dar în afara îndeplinirii atribuţiilor de
serviciu.
PARTEA a IV-a
Puncte de trecere a frontierei
ARTICOLUL 16
(1) Incăperile destinate personalului de control al
statului vecin vor fi marcate cu panouri oficiale şi cu stema statului vecin.
(2) Inscripţiile de pe încăperile de serviciu
destinate personalului de control al statului vecin vor fi în limbile română şi
bulgară.
(3) Condiţiile de folosire şi întreţinere a
încăperilor de serviciu ale statului vecin aflate în statul de teritoriu se
convin de părţile contractante prin contracte de drept civil, conform
legislaţiei statului de teritoriu.
ARTICOLUL 17
Inscrisurile, documentele, precum şi echipamentele de serviciu aflate asupra personalului de control al statului vecin, utilizate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, sunt scutite de verificare şi sechestru de către
funcţionarii statului de teritoriu.
ARTICOLUL 18
(1) Statul de teritoriu aprobă înfiinţarea mijloacelor
de telecomunicaţii necesare funcţionării punctelor de trecere a frontierei
aparţinând statului vecin, precum şi cuplarea acestor instalaţii la
instalaţiile corespunzătoare ale statului vecin. Legăturile cu locurile de
serviciu ale statului vecin se utilizează numai în interes de serviciu. Aceste
legături sunt considerate ca legături interne cu statul vecin. Fiecare parte
contractantă asigură mentenantă pentru instalaţiile pe care Ie-a realizat.
(2) In alte situaţii sunt valabile acele reglementări
juridice ale statelor părţilor contractante, care se referă la înfiinţarea,
întreţinerea şi utilizarea mijloacelor de telecomunicaţii de pe teritoriul lor.
(3) Pe bază de reciprocitate,
fiecare parte contractantă se obligă să asigure pentru cealaltă parte
contractantă, pe teritoriul propriu, o cameră tehnică şi o reţea separată fizic
de propriile reţele.
PARTEA a V-a
Punerea în aplicare a acordului
ARTICOLUL 19
(1) Pentru coordonarea activităţilor, părţile
contractante organizează întâlniri între şefii autorităţilor competente menţionate la art. 2 sau reprezentanţii
împuterniciţi în acest sens. Componenţa echipelor care vor participa la
întâlniri, durata acestora şi ordinea de zi vor fi stabilite de comun acord.
(2) Pentru punerea în aplicare a prezentului acord, şefii autorităţilor
competente arătate la art. 2 sau persoanele împuternicite de aceştia pot
încheia protocoale de cooperare.
ARTICOLUL 20
(1) Intâlnirile dintre
conducătorii autorităţilor competente prevăzute la art. 2 sau persoanele
împuternicite de către aceştia se desfăşoară alternativ pe teritoriul României
şi pe teritoriul Republicii Bulgaria.
(2) Cheltuielile ocazionate de aceste întâlniri vor fi suportate de către partea organizatoare, cu excepţia cheltuielilor
legate de transportul tur-retur în România, respectiv Republica Bulgaria.
PARTEA a VI-a
Dispoziţii finale
ARTICOLUL 21
Diferendele apărute în privinţa aplicării prezentului
acord se rezolvă de autorităţile competente ale părţilor contractante, ceea ce
nu exclude rezolvarea acestora pe cale diplomatică.
ARTICOLUL 22
Oricare dintre părţile contractante poate suspenda
temporar, cu sau fără restricţii locale, aplicarea acordului sau a unor
dispoziţii ale acestuia din motive de securitate naţională sau alt interes general ce impune acest
lucru, informând urgent despre această măsură cealaltă parte contractantă.
ARTICOLUL 23
Prezentul acord nu aduce atingere drepturilor şi
obligaţiilor părţilor contractante rezultate din alte acorduri internaţionale
la care ele sunt parte.
ARTICOLUL 24
(1) Prezentul acord intră în vigoare la data primirii
ultimei notificări cu privire la îndeplinirea procedurilor interne de intrare
în vigoare.
(2) Prezentul acord se încheie
pentru o perioadă de 5 ani şi se prelungeşte automat pe perioade de câte 5 ani,
dacă niciuna din părţile contractante, cu 6 luni înainte de încetarea
termenului de valabilitate a acestuia, nu anunţă despre intenţia sa de a-l
denunţa.
(3) Prezentul acord poate fi
modificat sau completat de comun acord de către părţile contractante, aceste
modificări şi completări intrând în vigoare potrivit prevederilor alin. (1).
(4) Prezentul acord poate fi denunţat de oricare
dintre părţile contractante. In cazul denunţării acordului, acesta îşi
încetează valabilitatea după 6 luni de la data la care una dintre părţile
contractante a comunicat în scris, pe cale diplomatică, despre încetarea
valabilităţii acestuia.
Semnat la Bucureşti la data de 21 decembrie 2006, în
două exemplare originale, în limbile română şi bulgară, toate textele fiind
egal autentice.
Pentru Guvernul României,
Vasile Blaga,
ministrul administraţiei si internelor
Pentru Guvernul Republicii Bulgaria,
Konstantin Andreev,
ambasadorul extraordinar şi
plenipotenţiar al Republicii Bulgaria la Bucureşti