DECIZIE Nr. 129 din 24 octombrie 1996*)
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 158 din 16 iulie 1997
*) A se vedea si Decizia Curtii Constitutionale nr. 69 din 15 aprilie 1997.
Lucian Stangu - presedinte
Costica Bulai - judecator
Ioan Deleanu - judecator
Ioan Griga - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol, pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 332 alin. 3 din Codul de procedura penala, ridicata de Rotaru
Eusebiu in Dosarul nr. 1.117/1996 al Tribunalului Bacau.
Dezbaterile au avut loc in sedinta din 17 octombrie 1996, in prezenta
reprezentantului Ministerului Public si a partii, si au fost consemnate in
incheierea din acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera,
a amanat pronuntarea pentru data de 24 octombrie 1996.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 29 aprilie 1996, pronuntata in Dosarul nr. 1.117/1996,
Tribunalul Bacau a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 332 alin. 3 din Codul de procedura
penala, ridicata de inculpatul Rotaru Eusebiu. In sustinerea exceptiei
invocate, inculpatul arata ca dispozitia din art. 332 alin. 3 din Codul de
procedura penala, care prevede ca impotriva hotararii de desesizare pot face
recurs numai procurorul si inculpatul arestat in cauza, contravine
dispozitiilor art. 128 din Constitutie, care, prevazand ca "Impotriva
hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita
caile de atac, in conditiile legii", garanteaza dreptul tuturor partilor
interesate, inclusiv al inculpatului judecat in stare de libertate, de a folosi
calea de atac prevazuta de lege impotriva hotararii de desesizare. In speta,
sustine inculpatul, desi, in urma probelor administrate, s-a stabilit
nevinovatia sa si s-a solicitat achitarea, instanta, care fusese investita
numai cu privire la el, a dispus totusi desesizarea si trimiterea cauzei la
procuror, deoarece raportul de expertiza criminalistica a stabilit ca vinovata
de producerea accidentului este o alta persoana decat inculpatul. In aceste conditii,
desi interesat in folosirea caii de atac a recursului impotriva hotararii de
desesizare, inculpatul n-a putut beneficia de dreptul constitutional la
folosirea cailor de atac, datorita dispozitiei neconstitutionale din art. 332
alin. 3 din Codul de procedura penala.
Exprimandu-si opinia, Tribunalul Bacau apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece faptul ca art. 332 alin. 3
din Codul de procedura penala limiteaza folosirea caii de atac a recursului
numai de catre unii dintre subiectii procesului penal, intre acestia nefiind si
inculpatul in stare de libertate, nu este de natura sa justifice concluzia ca
aceste dispozitii contravin celor din art. 128 al Constitutiei.
In vederea solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate au fost
solicitate, in baza art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, puncte de vedere
Guvernului si celor doua Camere ale Parlamentului.
In punctul de vedere al Guvernului se considera ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, art. 332 alin. 3 din Codul de
procedura penala nefiind in contradictie cu art. 128 din Constitutie. Se mai
arata ca "existenta unor reglementari restrictive in ceea ce priveste
folosirea cailor de atac, in cazul in care cercetarea penala s-a efectuat de un
organ necompetent, se explica, pe de o parte, prin aceea ca instanta careia i
se adreseaza recursul nu antameaza fondul procesului, ci se rezuma la
verificarea legalitatii hotararii, pentru a se vedea daca cercetarea penala s-a
efectuat de un organ necompetent, iar pe de alta parte, aceasta reglementare,
la fel ca si alte reglementari speciale, este determinata de nevoia infaptuirii
corecte a justitiei, in raport cu obiectivele activitatii de judecata". Se
mentioneaza ca obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate il pot constitui
numai textele de lege care reglementeaza situatii sau imprejurari bazate pe
acte sau fapte concrete, iar nu situatii sau aspecte juridice pe care, in mod
voit, legiuitorul le-a omis.
Camera Deputatilor si Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
avand in vedere incheierea de sesizare, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, sustinerile partilor, dispozitiile art. 332 alin. 3 din
Codul de procedura penala, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, al art. 23 si al art. 26 alin.
(3) din Legea nr. 47/1992, Curtea este competenta sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate.
Dispozitia din art. 332 alin. 3 din Codul de procedura penala prevede ca
"Impotriva hotararii de desesizare se poate face recurs de catre procuror
si de inculpatul arestat in cauza". Prin aceasta dispozitie, sfera
persoanelor care pot face recurs impotriva unei hotarari judecatoresti a fost
asadar redusa la doua: procurorul, care poate face intotdeauna recurs, si
inculpatul, care poate folosi aceasta cale de atac numai daca este arestat in
cauza. Celelalte persoane care, in mod obisnuit, pot folosi calea de atac a
recursului potrivit dispozitiilor art. 385^2 si art. 362 din Codul de procedura
penala au fost excluse de la acest drept. Aceasta excludere, care se intemeiaza
pe prezumtia ca singurii subiecti interesati sa faca recurs impotriva
hotararilor judecatoresti de desesizare sunt procurorul si inculpatul arestat
in cauza, este insa contrara prevederilor art. 128 din Constitutie, care
stabilesc ca impotriva hotararilor judecatoresti partile interesate si
Ministerul Public pot exercita caile de atac in conditiile legii. Or, este
evident ca, potrivit Constitutiei, nu numai inculpatul arestat in cauza, ci si
inculpatul judecat in stare de libertate sau cel arestat in alta cauza are
dreptul de a face recurs impotriva hotararii de desesizare, dupa cum au acest
drept si alte persoane ale caror interese legitime au fost vatamate printr-o
astfel de hotarare.
Restrangerea, prin aceasta dispozitie legala, a dreptului celorlalte parti
interesate de a folosi calea de atac a recursului impotriva hotararii
judecatoresti nu poate fi justificata prin invocarea vreunuia dintre temeiurile
prevazute in art. 49 din Constitutie, iar argumentele ca prin restrangerea
sferei titularilor recursului se asigura celeritatea procesului penal si
desfasurarea acestuia intr-un termen rezonabil nu pot fi primite, deoarece
aceste scopuri nu pot fi realizate prin nesocotirea dreptului constitutional la
folosirea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti.
De altfel, asa cum sustine autorul exceptiei, dispozitia art. 332 alin. 3
din Codul de procedura penala vine in contradictie si cu prevederile art. 6 al
Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
adoptata la Roma la 4 noiembrie 1950, ratificata de Romania prin Legea nr.
30/1994, in care se statueaza ca orice persoana are dreptul la judecarea, in
mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil, a cauzei sale.
Pentru motivele aratate, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie,
precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 si al art. 25 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Admite exceptia de neconstitutionalitate a art. 332 alin. 3 din Codul de
procedura penala, cat priveste limitarea dreptului de a exercita recursul numai
la inculpatul arestat, invocata de Rotaru Eusebiu in Dosarul nr. 1.117/1996 al
Tribunalului Bacau - Sectia penala.
Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta din 24 octombrie 1996.
PRESEDINTE,
dr. Lucian Stangu
Magistrat asistent,
Gabriela Dragomirescu