Decizia Nr.139 din 27.03.2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi a prevederilor articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. 11 alin. (1), art. 20 alin. (5) şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Parohia Greco-Catolică Cistei, judeţul Alba, în Dosarul nr. 31/191/2016 al Judecătoriei Blaj şi care formează obiectul Dosarului nr. 559D/2016 al Curţii Constituţionale. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curţii faptul că, la dosar, partea Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Alba a transmis note scrise, prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în următoarele dosare: dosarele nr. 774D/2016 şi nr. 1.065D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, ridicată de Parohia Greco-Catolică Mihalţ, judeţul Alba, şi Ilie Loghin în dosarele nr. 32/191/2016 şi nr. 77/191/2016 ale Judecătoriei Blaj; Dosarul nr. 1.066D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolul unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015, ridicată de Vasile Bolboacă, Chirilă Bolboacă, Aurel Bolboacă, Gavril Bolboacă, Rozalia Pop, Maria Lucica Nechifor, Iacob Nechifor, Ioan Nechifor, Vasile-Iacob Nechifor, Rozalia Zamfir, Ana Vas, Ioan Pădurean, Aurel Pădurean, Ana Nicoară, Mihaela Gabriela Mureşan, Gabriel Radu Căpâlnaş, Aurel Radu, Vasile Rusu, Ana Cătuna şi Ileana Pipaş în Dosarul nr. 21.821/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca; Dosarul nr. 1.167D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 165/2013, ridicată de Anisia Cira în Dosarul nr. 10.523/190/2015 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă; Dosarul nr. 1.176D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 şi ale articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015, ridicată de Elena Sântimbrean în Dosarul nr. 57/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia; Dosarul nr. 1.210D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015, ridicată de Gheorghe V. Arfir în Dosarul nr. 54/179/2016 al Judecătoriei Babadag şi Dosarul nr. 3.057D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 şi ale articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015, ridicată de Parohia Greco-Catolică Crăciunelu de Jos, judeţul Alba, în Dosarul nr. 89/191/2016 al Judecătoriei Blaj.4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în dosarele nr. 774D/2016, nr. 1.065D/2016 şi nr. 3.057D/2016, partea Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Alba a transmis note scrise, prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor.6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare.7. Deliberând, Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea dosarelor nr. 774D/2016, nr. 1.065D/2016, nr. 1.066D/2016, nr. 1.167D/2016, nr. 1.176D/2016, nr. 1.210D/2016 şi nr. 3.057D/2016 la Dosarul nr. 559D/2016, care a fost primul înregistrat.8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că nu sunt încălcate dispoziţiile art. 21 şi art. 53 din Legea fundamentală, întrucât textele de lege criticate sunt norme de procedură, a căror reglementare este apanajul legiuitorului. Nu este nesocotit nici art. 16 din Constituţie, fiind vorba despre un tratament juridic diferit aplicat unor situaţii diferite. În ce priveşte posibila încălcare a dispoziţiilor art. 44 din Legea fundamentală arată că, în opinia sa, nu poate fi reţinută, pentru că, în cauză, reclamanţilor nu le-a fost recunoscut încă dreptul de proprietate, calitatea lor de proprietari făcând obiectul unor cereri de chemare în judecată sau al unor notificări care nu au fost soluţionate. Referitor la critica prin raportare la dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţie, apreciază că este neîntemeiată, precizând că în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015 a fost justificată urgenţa care a impus adoptarea acesteia.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:9. Prin încheierile din 13 aprilie 2016, 15 aprilie 2016, 28 aprilie 2016, 19 mai 2016, 31 mai 2016, 15 iunie 2016 şi 27 septembrie 2016, pronunţate în dosarele nr. 31/191/2016, nr. 32/191/2016, nr. 77/191/2016, nr. 21.821/211/2016, nr. 10.523/190/2015, nr. 57/176/2016, nr. 54/179/2016 şi nr. 89/191/2016, Judecătoria Blaj, Judecătoria Cluj-Napoca, Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă, Judecătoria Alba Iulia şi Judecătoria Babadag au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi a prevederilor articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. 11 alin. (1), art. 20 alin. (5) şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Parohia Greco-Catolică Cistei, judeţul Alba, de Parohia Greco-Catolică Mihalţ, judeţul Alba, de Ilie Loghin, de Vasile Bolboacă, Chirilă Bolboacă, Aurel Bolboacă, Gavril Bolboacă, Rozalia Pop, Maria Lucica Nechifor, Iacob Nechifor, Ioan Nechifor, Vasile-Iacob Nechifor, Rozalia Zamfir, Ana Vas, Ioan Pădurean, Aurel Pădurean, Ana Nicoară, Mihaela Gabriela Mureşan, Gabriel Radu Căpâlnaş, Aurel Radu, Vasile Rusu, Ana Cătuna şi Ileana Pipaş, de Anisia Cira, de Elena Sântimbrean, de Gheorghe V. Arfir şi de Parohia Greco-Catolică Crăciunelu de Jos, judeţul Alba, în cauze având ca obiect soluţionarea acţiunilor prin care autorii excepţiei de neconstituţionalitate au solicitat instanţei obligarea unor comisii locale/judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să procedeze la punerea lor în posesie asupra unor terenuri pentru care le-a fost reconstituit dreptul de proprietate privată şi la emiterea titlului de proprietate cu privire la acestea.10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere dreptului de acces liber la justiţie, întrucât orice persoană îndreptăţită la punerea în posesie sau la eliberarea unui titlu de proprietate este îngrădită, până după data de 1 ianuarie 2017, în dreptul de a se adresa instanţei cu o acţiune având ca obiect obligaţia de a face. Mai mult, termenul impus prin articolul unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015 nu poate fi considerat ca definitiv, în condiţiile în care, iniţial, art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 stabilea un alt termen, şi anume 1 ianuarie 2016. Se arată că legea nu este predictibilă, legiuitorul putând să modifice oricând, în mod discreţionar, dispoziţiile criticate. Se arată că entităţile învestite invocă excepţia prematurităţii, acţiunile fiind introduse înainte de data de 1 ianuarie 2016, data-limită până la care acestea aveau obligaţia legală de a finaliza procedurile de punere în posesie. Se mai susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015 este neconstituţională, întrucât, conform principiului simetriei actelor normative, termenele stabilite printr-o lege organică puteau fi modificate, prorogate numai printr-un act normativ cu aceeaşi valoare juridică, respectiv printr-o lege organică, nu printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului. 11. Judecătoria Blaj apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, arătând că, prin textele de lege criticate, a fost restrâns în mod arbitrar şi doar aparent justificat dreptul de acces la justiţie pentru soluţionarea unor cereri în materia fondului funciar. Astfel, deşi adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate a avut la bază dificultăţile întâmpinate în ce priveşte finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, respectiv apariţia unor impedimente legate, în special, de asigurarea serviciilor topografice şi de suprapunerea titlurilor de proprietate, totuşi, această restrângere nu poate fi justificată doar prin prisma incapacităţii organelor abilitate de a definitiva într-un termen rezonabil problemele ce privesc domeniul fondului funciar. Consideră că se încalcă şi dreptul la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, de vreme ce procesul include şi faza prealabilă sesizării unei instanţe, respectiv parcurgerea unei proceduri administrative obligatorii. 12. Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.13. Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă dreptul de acces liber la justiţie, instituind o măsură cu caracter temporar, în vederea soluţionării tuturor cererilor de restituire, de punere în posesie şi de eliberare a titlurilor de proprietate de către comisiile locale şi judeţene de fond funciar.14. Judecătoria Alba Iulia opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că sunt de actualitate considerentele avute în vedere de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 684 din 26 noiembrie 2014.15. Judecătoria Babadag apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât ordonanţa de urgenţă criticată nu conţine o reglementare a procesului de restituire sau o modificare a acestuia, ci doar o prorogare a anumitor termene, măsură ce are drept scop tocmai protejarea dreptului de proprietate al persoanelor îndreptăţite la restituire.16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.17. Guvernul, în punctele de vedere exprimate în dosarele nr. 559D/2016, nr. 1.167D/2016, nr. 1.210D/2016 şi nr. 3.057D/2016, consideră că prevederile de lege criticate nu încalcă dreptul de acces liber la justiţie, deoarece Legea nr. 165/2013 prevede posibilitatea persoanei îndreptăţite de a se adresa instanţei judecătoreşti atât în cazul în care este nemulţumită de soluţia dată, cât şi în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute de lege. Arată însă că, în adresa Ministerului Justiţiei prin care s-a avizat proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015, s-a semnalat faptul că o nouă prelungire, la doi ani după prorogarea iniţială a acestor termene, fără a fi aduse noi argumente, poate conduce la apariţia unor vicii de neconstituţionalitate în raport cu art. 21 din Constituţie. Invocă şi cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.278 din 12 octombrie 2010, în sensul că „prorogarea repetată a intrării în vigoare (...) nu este de dorit, întrucât ar putea înfrânge, în final, chiar esenţa dreptului [în speţă era vorba despre dreptul la pensie], ceea ce este inadmisibil", arătând că, asupra aplicabilităţii în cauza de faţă a acestor considerente, revine Curţii Constituţionale competenţa de a aprecia. În punctul de vedere exprimat în dosarele nr. 774D/2016, nr. 1.065D/2016 şi nr. 1.176D/2016, Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât, prin prorogarea termenelor, prevăzută la articolul unic al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015, dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 165/2013 devin lipsite de previzibilitate.18. Avocatul Poporului, în punctele de vedere exprimate în dosarele nr. 1.065D/2016, nr. 1.066D/2016, nr. 1.167D/2016, nr. 1.176D/2016 şi nr. 1.210D/2016, consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, nepunând în discuţie îngrădirea dreptului persoanelor interesate de a se adresa justiţiei pentru valorificarea drepturilor pretinse şi a intereselor lor legitime şi de a se prevala, în tot cursul litigiului, de toate garanţiile care condiţionează, într-o societate democratică, procesul echitabil.19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, în ansamblul excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile art. 11 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, şi cele ale articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. 11 alin. (1), art. 20 alin. (5) şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 986 din 31 decembrie 2015, care, la data ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, aveau următoarea redactare: „(1) Comisiile locale şi judeţene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti au obligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2017.
(2) În situaţia neîndeplinirii obligaţiilor în termenul prevăzut la alin. (1), persoana care se consideră îndreptăţită poate formula plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile. Hotărârea pronunţată de instanţa judecătorească este supusă numai apelului. Plângerea este scutită de taxa judiciară de timbru.
(3) În termen de 30 de zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), comisiile locale de fond funciar sunt obligate să predea Agenţiei Domeniilor Statului suprafeţele preluate şi neutilizate în cadrul procesului de restituire.
(4) În situaţia în care plângerea formulată potrivit alin. (2) are ca obiect un teren predat Agenţiei Domeniilor Statului conform alin. (3), această instituţie are calitatea de intervenient forţat în cauză."

– Articolul unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015: „Termenele prevăzute la art. 11 alin. (1), art. 20 alin. (5) şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2017".22. Ulterior, prin art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 decembrie 2016, termenul cuprins în art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 a fost modificat, fiind fixat pentru 1 ianuarie 2018. 23. Prin Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017, a fost abrogat art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016. Totodată, prin aceeaşi lege, art. 11 din Legea nr. 165/2013 a fost abrogat integral. De asemenea, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015 a fost, ulterior, respinsă prin Legea nr. 149/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 30 iunie 2017. 24. În ce priveşte menţionarea de către unii dintre autorii excepţiei a articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015 ca obiect al excepţiei, Curtea reţine că, potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază". Aşadar, articolul unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015 nu are existenţă de sine stătătoare, ci este inclus în textul art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, astfel că nu poate fi considerat, în mod distinct, obiect al excepţiei. 25. În consecinţă, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 11 din Legea nr. 165/2013, asupra acestuia urmând să poarte controlul exercitat de Curtea Constituţională. 26. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16, care consacră principiul egalităţii în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţie, care stabileşte că regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii se reglementează prin lege organică. 27. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 44 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 28 martie 2017, a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013. Prin această decizie, Curtea a reţinut (paragraful 28) că durata iniţială a termenului administrativ prevăzut de art. 11 alin. (1) din legea criticată a fost acceptată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi de Curtea Constituţională, prin Hotărârea pronunţată în Cauza Preda şi alţii împotriva României, respectiv prin Decizia nr. 684 din 26 noiembrie 2014, prin raportare la certitudinea - cel puţin legală, din acel moment - epuizării lui la data de 1 ianuarie 2016, dar considerentele din jurisprudenţa menţionată, formulate la scurt timp după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, nu mai pot fi valabile şi în contextul normativ al prorogării succesive a acestui termen, mai întâi până la 1 ianuarie 2017, apoi până la 1 ianuarie 2018. Acele argumente au avut în vedere faptul că, în redactarea iniţială, dispoziţiile art. 11 alin. (1) prevedeau un termen bine definit, clar şi unic, până la 1 ianuarie 2016, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a exprimat fără echivoc posibilitatea de a-şi reconsidera aprecierile ulterior epuizării acestor termene administrative, acestea fiind valabile numai sub rezerva respectării lor în acea formă (1 ianuarie 2016). Însă, în condiţiile prorogării succesive a termenului acordat entităţilor administrative pentru a soluţiona cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, Curtea Constituţională a constatat, prin decizia de admitere mai sus amintită (paragraful 33), că dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 nu întrunesc cerinţa previzibilităţii legii, componentă a constituţionalităţii normei sub aspectul calităţii sale. Astfel, persoanele interesate nu pot avea o previziune exactă a epuizării duratei termenului în care sunt obligate să aştepte soluţionarea pe cale administrativă a cererilor lor, fiind împiedicate a se adresa în mod eficient instanţei judecătoreşti pentru apărarea dreptului lor de proprietate. Guvernul a intervenit intempestiv, prima dată la 30 decembrie 2015 (prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015), apoi la 15 decembrie 2016 (prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016), chiar la finele termenului în vigoare, prelungindu-l pentru încă un an. 28. Faţă de data invocării prezentelor excepţii de neconstituţionalitate şi având în vedere soluţia de admitere pronunţată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 44 din 31 ianuarie 2017, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. Sub acest aspect, este de menţionat faptul că, de principiu, Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituţionalităţii poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). 29. În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, Curtea observă că acestea prevăd că, în situaţia neîndeplinirii de către comisiile locale şi judeţene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti a obligaţiei de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate în termenul a cărui prorogare succesivă a sancţionat-o Curtea Constituţională prin decizia citată, persoana care se consideră îndreptăţită poate formula plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile. Aşadar, art. 11 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 consacră dreptul persoanelor care au formulat cereri de restituire în temeiul Legii nr. 18/1991 de a se adresa instanţei în cazul neîndeplinirii de către autoritatea administrativă a obligaţiilor în termenul prevăzut la alin. (1) al art. 11 din aceeaşi lege. Or, efectul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 44 din 31 decembrie 2016, prin care a fost constatată neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 referitoare la termenul de îndeplinire a acestei obligaţii, se răsfrânge şi asupra dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, astfel că, de la publicarea acesteia, persoanele interesate se puteau adresa fără constrângerea unui termen instanţei judecătoreşti pentru obligarea comisiilor de fond funciar la ducerea la îndeplinire a atribuţiilor referitoare la soluţionarea cererilor de restituire, efectuarea punerilor în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate. 30. Aşa cum s-a arătat mai sus, ulterior, art. 11 din Legea nr. 165/2013 a fost abrogat în întregime prin Legea nr. 111/2017. Curtea apreciază că aceasta nu înseamnă însă că persoanele interesate nu mai dispun de un mecanism procedural care să le permită accesul la o instanţă împotriva neîndeplinirii obligaţiei stabilite în sarcina entităţii învestite. În prezent, în temeiul art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, persoanele interesate se pot adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a solicita obligarea comisiilor locale şi judeţene de fond funciar sau, după caz, a comisiei de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, în condiţiile art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, la soluţionarea cererilor de restituire, efectuarea punerilor în posesie şi, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate, în termenul prevăzut de art. 24 din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia, „dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii". 31. În condiţiile abrogării exprese a art. 11 din Legea nr. 165/2013 şi faţă de caracterul strict procedural al prevederilor acestuia, Curtea constată că nu poate fi reţinută incidenţa, în cauzele în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, a celor statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sintagma „în vigoare" din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. De aceea, întrucât atât Decizia nr. 44 din 31 ianuarie 2017, cât şi abrogarea art. 11 prin Legea nr. 111/2017 au survenit ulterior invocării excepţiei de neconstituţionalitate, şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 va fi respinsă ca devenită inadmisibilă. De altfel, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 165/2013, care prevăd că, în termen de 30 de zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), comisiile locale de fond funciar sunt obligate să predea Agenţiei Domeniilor Statului suprafeţele preluate şi neutilizate în cadrul procesului de restituire, iar în situaţia în care plângerea formulată potrivit alin. (2) are ca obiect un teren predat Agenţiei Domeniilor Statului, această instituţie are calitatea de intervenient forţat în cauză, Curtea observă că în niciuna dintre cauze nu sunt formulate critici distincte referitoare la acestea. 32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Parohia Greco-Catolică Cistei, judeţul Alba, Parohia Greco-Catolică Mihalţ, judeţul Alba, şi Ilie Loghin în dosarele nr. 31/191/2016, nr. 32/191/2016 şi, respectiv, nr. 77/191/2016 ale Judecătoriei Blaj, de Vasile Bolboacă, Chirilă Bolboacă, Aurel Bolboacă, Gavril Bolboacă, Rozalia Pop, Maria Lucica Nechifor, Iacob Nechifor, Ioan Nechifor, Vasile-Iacob Nechifor, Rozalia Zamfir, Ana Vas, Ioan Pădurean, Aurel Pădurean, Ana Nicoară, Mihaela Gabriela Mureşan, Gabriel Radu Căpâlnaş, Aurel Radu, Vasile Rusu, Ana Cătuna şi Ileana Pipaş în Dosarul nr. 21.821/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca, de Anisia Cira în Dosarul nr. 10.523/190/2015 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă, de Elena Sântimbrean în Dosarul nr. 57/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, de Gheorghe V. Arfir în Dosarul nr. 54/179/2016 al Judecătoriei Babadag şi de Parohia Greco-Catolică Crăciunelu de Jos, judeţul Alba, în Dosarul nr. 89/191/2016 al Judecătoriei Blaj. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Blaj, Judecătoriei Cluj-Napoca, Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă şi Judecătoriei Alba Iulia şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 martie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu