DECIZIE   Nr. 336 din 16 septembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 si 457 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 922 din 11 octombrie 2004

    Ioan Vida                - presedinte
    Aspazia Cojocaru         - judecator
    Constantin Doldur        - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Acsinte Gaspar           - judecator
    Petre Ninosu             - judecator
    Ion Predescu             - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Aurelia Popa             - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 si 457 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Omniasig" - S.A. din Bucuresti in Dosarul nr. 2.959/2002 al Judecatoriei Campulung.
    La apelul nominal lipsesc partile, procedura de citare fiind legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, sustinand ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale, ci reprezinta concretizarea principiului cuprins in art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a), in conformitate cu care economia Romaniei este o economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta, si a celui referitor la dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 28 octombrie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 2.959/2002, Judecatoria Campulung a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 si 457 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Omniasig" - S.A. din Bucuresti.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul arata ca, spre deosebire de celelalte forme de executare care prevad somarea debitorului prin executorul judecatoresc, infiintarea popririi fara somatie este neconstitutionala, intrucat incalca dreptul la aparare al debitorului si, implicit, accesul liber la justitie al acestuia.
    In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a art. 457 din Codul de procedura civila, se apreciaza ca textul de lege criticat contravine principiilor constitutionale consacrate de art. 135, prin indisponibilizarea sumelor existente si viitoare din conturile bancare, deci a principalului factor de productie - banul, paralizandu-se intreaga activitate a agentului economic.
    Judecatoria Campulung apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca dispozitiile art. 454 si 457 din Codul de procedura civila reglementeaza modalitatea de executare prin poprire si ocrotesc atat interesele creditorului, cat si pe cele ale debitorului sau ale tertilor ale caror bunuri sunt urmarite silit, fara a aduce atingere vreunui drept constitutional al acestora.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Presedintele Camerei Deputatilor considera ca din interpretarea dispozitiilor art. 457 alin. 2 din Codul de procedura civila rezulta ca in cazul debitorului titular de conturi bancare, la cererea creditorului, poprirea se infiinteaza asupra sumelor existente si viitoare, acestea fiind indisponibilizate numai in limita creantei. Prin aceasta masura este anihilata reaua-credinta a debitorului care refuza sa execute voluntar o obligatie certa, lichida si exigibila ce constituie titlu executoriu. Intrucat indisponibilizarea opereaza numai in limita creantei, nu poate fi retinuta critica potrivit careia aceasta procedura paralizeaza intreaga activitate a agentului economic.
    Referitor la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 454 din Codul de procedura civila, se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale, care s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii acestui text de lege prin Decizia nr. 178/2004, respingand exceptia ca neintemeiata.
    Guvernul arata ca executarea silita se infatiseaza ca o activitate complexa, cu caracter mixt, in care distingem o latura jurisdictionala, reprezentata prin activitatea instantei de executare, si o latura administrativa, constand in activitatea executionala a executorului judecatoresc. Toate formele de executare silita sunt aduse la indeplinire de catre executorii judecatoresti, in mod operativ, in baza cererii creditorului urmaritor. Apararea drepturilor si intereselor legitime ale creditorului si ale debitorului este asigurata de controlul instantei asupra intregii executari, control care functioneaza, printre altele, prin mecanismul contestatiei la executare, cale de atac specifica acestei proceduri aflata la indemana debitorului urmarit, in situatia in care acesta se considera vatamat prin executare. Asa fiind, reglementarea criticata nu ingradeste in nici un fel prevederile Constitutiei, cum sunt cele referitoare la caracterul economiei de piata si la libertatea comertului.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 454 si 457 din Codul de procedura civila, care au urmatorul continut:
    - Art. 454: "Poprirea se infiinteaza fara somatie, prin adresa insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu, comunicata celei de-a treia persoane aratate la art. 452, instiintandu-se totodata si debitorul despre masura luata.
    In adresa de poprire se va pune in vedere celei de-a treia persoane, care devine potrivit alin. 1 tert poprit, interdictia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datoreaza ori pe care i le va datora, declarandu-le poprite in masura necesara pentru realizarea obligatiei ce se executa silit.
    In cazul in care poprirea a fost infiintata ca masura asiguratorie si nu a fost desfiintata pana la obtinerea titlului executoriu, se va comunica tertului poprit copie certificata de pe titlul executoriu in vederea indeplinirii obligatiilor prevazute de art. 456.
    Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va inceta daca debitorul consemneaza, cu afectatiune speciala, intreaga valoare a creantei la dispozitia creditorului urmaritor. Debitorul va inmana recipisa de consemnare executorului judecatoresc, care va instiinta de indata pe tertul poprit.";
    - Art. 457: "In cazul debitorului titular de conturi bancare, poprirea se infiinteaza potrivit art. 453.
    La data sesizarii bancii, sumele existente, precum si cele provenite din incasarile viitoare sunt indisponibilizate in masura necesara realizarii creantei. Din momentul indisponibilizarii si pana la achitarea integrala a obligatiilor prevazute in titlul executoriu tertul poprit nu va face nici o alta plata sau alta operatiune care ar putea diminua suma indisponibilizata, daca legea nu prevede altfel.
    Dispozitiile alin. 2 sunt aplicabile si in cazurile in care poprirea se infiinteaza asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile ce se afla in pastrare la unitati specializate."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca urmatoarele prevederi din Constitutia Romaniei, republicata:
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.";
    - Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
    (2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.";
    - Art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a): "(1) Economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta.
    (2) Statul trebuie sa asigure:
    a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;".
    Autorul exceptiei considera ca textele de lege criticate incalca si prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca art. 454 din Codul de procedura civila a mai facut obiectul controlului de constitutionalitate, prin Decizia nr. 178/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 443 din 18 mai 2004, Curtea Constitutionala respingand exceptia ca neintemeiata. Cu acel prilej, s-a retinut ca "poprirea reprezinta o forma de executare a creantelor si consta in indisponibilizarea unor bunuri in mainile tertului poprit, care este debitor al persoanei executate silit, in scopul achitarii directe a creantei poprite catre creditor. Asa fiind, poprirea permite creditorului sa urmareasca creantele sau alte drepturi ale debitorului urmarit nascute in raporturile acestuia cu tertii. Aceasta masura se infiinteaza, potrivit art. 453 alin. 1 din Codul de procedura civila, la cererea creditorului de catre executorul judecatoresc, fara somatie, prin adresa insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu, comunicata tertului poprit, cu instiintarea debitorului.
    Curtea constata ca poprirea se realizeaza prin intermediul unei proceduri suple si rapide in vederea recuperarii creditului, art. 454 din Codul de procedura civila avand ca finalitate tocmai asigurarea celeritatii executarii prestatiei la care debitorul este obligat printr-un titlu executoriu. In considerarea acestor ratiuni si pentru prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rau-platnici, in sensul tergiversarii executarii obligatiilor ce le incumba, legiuitorul a prevazut in mod expres infiintarea popririi fara obligatia somarii prealabile a debitorului. Insa in conditiile in care respectivul debitor are posibilitatea de a lua cunostinta despre infiintarea popririi, textul de lege criticat nu lezeaza in nici un fel accesul liber la justitie sau dreptul persoanei la aparare. Astfel, in temeiul art. 399 din Codul de procedura civila, care prevede ca impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare, debitorul beneficiaza de toate garantiile procesuale pentru realizarea deplina a acestor drepturi, supunand cenzurii instantei masura dispusa, in cadrul unei proceduri contradictorii. Asa fiind, sustinerea autorului exceptiei, conform careia textul de lege dedus controlului ar contraveni art. 21 si 24 din Constitutia republicata, este neintemeiata".
    Curtea Constitutionala observa ca aceleasi argumente converg in a demonstra lipsa de temei si a criticii privind dispozitiile art. 457 din Codul de procedura civila.
    Cu privire la invocarea prevederilor constitutionale cuprinse in art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a), Curtea retine ca textele de lege criticate nu numai ca nu nesocotesc indatorirea fundamentala a statului de a asigura cadrul favorabil dezvoltarii economiei de piata, ci, dimpotriva, dau expresie dispozitiei constitutionale, astfel incat debitorul nu are decat sa-si execute voluntar si cu buna-credinta obligatia certa, lichida si exigibila constatata prin titlul executoriu, pentru a nu leza dreptul legal recunoscut al titularului creantei, evitand distorsionarea raporturilor juridice comerciale, bazate pe libera initiativa si concurenta.
    Fata de cele aratate, Curtea constata ca dispozitiile procedurale criticate sunt in concordanta cu prevederile Legii fundamentale, precum si cu reglementarile internationale cuprinse in art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind dreptul persoanei la un proces echitabil.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 si 457 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Omniasig" - S.A. din Bucuresti in Dosarul nr. 2.959/2002 al Judecatoriei Campulung.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 16 septembrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu