DECIZIE Nr. 151 din 17 martie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 si
art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor
economice de stat ca regii autonome si societati comerciale
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 444 din 25 mai 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Popa - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 19 si art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 privind
reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati
comerciale, exceptie ridicata de Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere
din Romania "Fratia" in Dosarul nr. 7.319/2002 al Judecatoriei
Sectorului 5 Bucuresti.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Cauza este in stare de judecata.
Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere jurisprudenta in
materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei ca
neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 7 octombrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 7.319/2002,
Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 si art. 20 alin. 2 din Legea
nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii
autonome si societati comerciale. Exceptia a fost ridicata de Confederatia
Nationala a Sindicatelor Libere din Romania "Fratia" intr-o cauza civila
avand ca obiect anularea unui act de atestare a dreptului de proprietate emis
in favoarea Societatii Comerciale "Monolitul" - S.A. din Bucuresti,
de Consiliul Municipiului Bucuresti, in temeiul Hotararii Guvernului nr.
834/1991.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine,
in esenta, ca prevederile art. 19 si art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990
contravin dispozitiilor art. 44, art. 46 si art. 136 alin. (5) din Constitutie.
In acest sens arata ca textele de lege criticate au permis Guvernului sa emita
Hotararea nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea unor terenuri detinute
de societatile comerciale cu capital de stat, in temeiul careia societatile
comerciale infiintate in baza Legii nr. 15/1990 au intrat in proprietatea
terenurilor ce se aflau in patrimoniul lor si le-au fost emise certificate de
atestare a proprietatii. Practic, in opinia autorului exceptiei, articolele de
lege supuse controlului de constitutionalitate au pus pe fostii proprietari si
pe urmasii acestora in imposibilitatea de a reintra in posesia terenurilor in
discutie. Astfel, apreciaza ca, in virtutea garantiilor constitutionale ale
dreptului de proprietate, precum si a prevederilor internationale in materia
drepturilor omului la care Romania a aderat, "terenurile aflate in
patrimoniul statului, unitatilor administrativ teritoriale sau unitatilor
economice care au fost preluate in mod abuziv, fara titlu sau fara justa si
prealabila despagubire ar fi trebuit restituite persoanelor indreptatite si nicidecum
trecute in proprietatea societatilor comerciale". In opinia sa,
prevederile legale criticate ar fi trebuit sa faca distinctie intre terenurile
care au apartinut unor persoane fizice sau juridice si au fost scoase din
patrimoniul acestora in mod abuziv, fara titlu, pe de o parte, si, pe de alta
parte, terenurile care nu ridicau astfel de probleme, astfel incat trecerea in
proprietatea societatilor comerciale sa nu opereze decat in privinta celei din
urma categorii de terenuri. De asemenea, sustine ca trecerea terenurilor in
proprietatea societatilor comerciale "echivaleaza cu o expropriere fara
justa si prealabila despagubire, fiind astfel incalcate prevederile art. 44
alin. (3) din Constitutie".
Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, arata ca, in contextul Legii
nr. 15/1990, al carei scop a fost acela de a institui cadrul juridic al
reorganizarii unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati
comerciale, prevederile art. 20 alin. 2 determina noua natura juridica, aceea
de drept de proprietate, a dreptului de administrare directa al fostelor
unitati economice de stat, devenite societati comerciale. De asemenea,
aminteste ca bunurile asupra carora societatile comerciale au devenit
proprietare la data reorganizarii "intrasera anterior in proprietatea
statului, in baza unui titlu legal, dat cu respectarea Constitutiei si a
actelor normative in vigoare la momentul respectiv".
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca art. 19 si art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 nu
contravin dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei. Astfel,
arata ca prevederile legale criticate "reglementeaza masuri cu caracter
tehnic cu privire la bunuri ce se afla in proprietatea statului si au fost
date, in conditiile legii si cu respectarea dispozitiilor Constitutiei in
vigoare la timpul respectiv, in administrarea unitatilor economice de
stat". Aceste texte de lege au scopul de a transforma proprietatea de stat
in proprietate privata apartinand societatilor comerciale al caror actionar
ramane tot statul. In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei privind
necesitatea excluderii din masa bunurilor proprietate de stat, ce au trecut in
proprietatea societatilor comerciale in temeiul Legii nr. 15/1990, a unor
bunuri care anterior n-au intrat legal in proprietatea statului, Guvernul arata
ca aceste aspecte nu tin de constitutionalitatea dispozitiilor legale
criticate. In acest sens aminteste ca, potrivit jurisprudentei Curtii
Constitutionale exprimate in Decizia nr. 112/1995, "chestiunea de a sti
daca, in considerarea reglementarii legale din momentul respectiv, un anume bun
a putut deveni proprietatea societatii comerciale este de competenta instantei
judecatoresti. Examinand aceasta problema, instanta va trebui sa stabileasca
daca, in regimul reglementarilor legale de la data dobandirii bunului, acesta a
putut trece in proprietatea statului sau daca, in lipsa unui titlu legal, o
asemenea dobandire a proprietatii n-a avut loc niciodata". In sfarsit,
mentioneaza ca prevederile legale criticate au mai constituit obiect al
controlului de constitutionalitate, Curtea Constitutionala statuand prin
Decizia nr. 250/2001 ca sunt conforme Constitutiei.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate nu este
intemeiata. In acest sens arata ca dispozitiile legale criticate "se
integreaza, in realitate, in ansamblul normelor prin care legiuitorul
preconstitutional a stabilit bazele unui sistem economic compatibil cu regulile
economiei de piata, sistem bazat pe proprietatea privata, opus esential
sistemului economic centralizat, care se baza pe proprietatea de stat". In
acest context, prevederile art. 19 din Legea nr. 15/1990 au doar un caracter
tehnic, prevazand inventarierea patrimoniului si evaluarea capitalului social
cu respectarea conditiilor stabilite prin hotarare a Guvernului. Totodata,
observa ca dispozitiile art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 reglementeaza
doua componente distincte ale patrimoniului societatilor comerciale: bunuri
aflate in proprietate si bunuri dobandite cu alt titlu, si arata ca Legea
fundamentala prevede modalitati de dobandire a unor bunuri si pe alte cai decat
intrarea lor in proprietate. Astfel, statul, in conditiile legii, este liber sa
dea in administrare, sa concesioneze, sa inchirieze sau sa atribuie in
folosinta gratuita bunuri aflate in proprietate publica. In ceea ce priveste
bunurile la care se refera textele de lege criticate, arata ca acestea
constituie proprietatea privata a societatilor comerciale si urmeaza regimul
juridic al acestei proprietati, putand fi instrainate in conditiile legii. In
sprijinul celor aratate invoca si jurisprudenta Curtii Constitutionale prin
Decizia nr. 250/2001 si Decizia nr. 9/1997.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Desi Legea nr. 15/1990 este anterioara Constitutiei, solutionarea exceptiei
de neconstitutionalitate apartine Curtii Constitutionale, deoarece acest act
normativ este in vigoare, urmand a fi aplicat, spre a produce efecte juridice
si in prezent, sub imperiul noii legi fundamentale.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
19 si art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor
economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 8 august 1990, cu
modificarile ulterioare.
Textele de lege criticate au urmatoarea redactare:
- Art. 19: "Inventarierea patrimoniului unitatilor economice de stat
supuse transformarii in societati comerciale, precum si evaluarea si stabilirea
capitalului societatilor comerciale infiintate pe aceasta cale se fac in
conditiile stabilite prin hotarare a guvernului.";
- Art. 20 alin. 2: "Bunurile din patrimoniul societatii comerciale
sunt proprietatea acesteia, cu exceptia celor dobandite cu alt titlu."
In sustinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege, autorul
exceptiei invoca incalcarea prevederilor art. 44, art. 46 si art. 136 alin. (5)
din Constitutie, potrivit carora:
- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra
statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt
stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,
indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de
proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la
care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin
lege organica, precum si prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate
publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita
in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice,
religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi
subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi
proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor,
precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
(6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun
acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
(7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind
protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea
celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al
dobandirii se prezuma.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori
contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.";
- Art. 46: "Dreptul la mostenire este garantat.";
- Art. 136 alin. (5): "Proprietatea privata este inviolabila, in
conditiile legii organice."
Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, potrivit
autorului acesteia, textele de lege criticate au pus pe fostii proprietari si
pe urmasii acestora in imposibilitate de a reintra in posesia terenurilor
asupra carora societatile comerciale, rezultate ca urmare a reorganizarii
unitatilor economice de stat, in conformitate cu Legea nr. 15/1990, au dobandit
proprietatea. Neconstitutionalitatea art. 19 si art. 20 alin. 2 din Legea nr.
15/1990, sustine autorul exceptiei, rezida si in aceea ca aceste texte de lege
nu fac o distinctie intre terenurile care au apartinut unor persoane fizice sau
juridice si au fost scoase din patrimoniul acestora in mod abuziv, fara titlu,
pe de o parte, si terenurile care nu ridicau astfel de probleme, pe de alta
parte, astfel incat trecerea in proprietatea societatilor comerciale sa nu
opereze decat in privinta celei din urma categorii de terenuri. In sfarsit,
autorul exceptiei a aratat ca trecerea terenurilor in proprietatea societatilor
comerciale "echivaleaza cu o expropriere fara justa si prealabila
despagubire, fiind astfel incalcate prevederile art. 44 alin. (3) din Constitutie."
In lumina dispozitiilor constitutionale invocate, dar si a jurisprudentei
sale in materie, Curtea apreciaza ca aceste critici nu pot fi retinute.
Astfel, Curtea constata ca dispozitiile art. 19 si art. 20 alin. 2 din
Legea nr. 15/1990 au fost supuse, in mai multe randuri, controlului de
constitutionalitate prin raportare la dispozitiile constitutionale invocate si
in prezenta cauza, solutia constanta fiind aceea de respingere ca neintemeiate
a criticilor de neconstitutionalitate.
In acest sens este si Decizia nr. 250 din 18 septembrie 2001, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 746 din 22 noiembrie 2001, in care
Curtea a statuat ca dispozitiile legale supuse controlului de
constitutionalitate se integreaza, in realitate, in ansamblul normelor prin
care legiuitorul preconstitutional a stabilit bazele unui sistem economic
compatibil cu regulile economiei de piata, sistem bazat pe proprietatea
privata, opus esential sistemului economic centralizat, pe care l-a inlocuit si
care se baza pe proprietatea de stat.
Prin aceeasi decizie Curtea a retinut ca dispozitiile art. 19 din Legea nr.
15/1990 au doar un caracter tehnic, prevazand inventarierea patrimoniului si
evaluarea capitalului social in conditiile stabilite prin hotararea Guvernului
si, in consecinta, nu aduc atingere garantiilor constitutionale ale dreptului
de proprietate.
Cu privire la criticile de neconstitutionalitate aduse dispozitiilor art.
20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990, Curtea, prin Decizia nr. 112 din 9 noiembrie
1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 9 din 17
ianuarie 1996, a aratat ca, in ceea ce priveste cuprinderea, in masa bunurilor
ce au devenit obiect al dreptului de proprietate al societatilor comerciale
respective, a unor bunuri care anterior n-au intrat legal in proprietatea
statului, "chestiunea de a sti daca, in considerarea reglementarii legale
din momentul respectiv, un anume bun a putut deveni proprietatea societatii
comerciale este de competenta instantei judecatoresti. Examinand aceasta
problema, instanta va trebui sa stabileasca daca, in regimul reglementarilor
legale de la data dobandirii bunului, acesta a putut trece in proprietatea
statului sau daca, in lipsa unui titlu legal, o asemenea dobandire a
proprietatii n-a avut loc niciodata".
In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei potrivit careia trecerea
terenurilor in proprietatea societatilor comerciale "echivaleaza cu o
expropriere fara justa si prealabila despagubire", Curtea retine, in acord
cu jurisprudenta sa constanta in materie, ca despre incalcarea dreptului de
proprietate si despre exproprierea sa nu se poate vorbi decat in urma
reintegrarii acestui drept in patrimoniul celui care pretinde o astfel de
incalcare, in cazul de fata, ca efect al unei hotarari judecatoresti definitive
si irevocabile.
Curtea apreciaza ca acelasi rationament justifica si respingerea criticilor
autorului exceptiei ce au in vedere incalcarea dreptului la mostenire.
Intr-adevar, atat timp cat dreptul de proprietate asupra terenurilor in
discutie nu a intrat in patrimoniul fostului titular ca urmare a restabilirii
sale printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, dreptul de
mostenire asupra bunurilor in discutie nu are obiect si, in consecinta, nu se
poate vorbi despre o eventuala incalcare a sa. O asemenea concluzie poate fi
extrasa si din analiza considerentelor Deciziei nr. 155 din 12 octombrie 1999,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie
1999.
Deoarece nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin deciziile mentionate
isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art.
29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 si art.
20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de
stat ca regii autonome si societati comerciale, exceptie ridicata de
Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania "Fratia" in
Dosarul nr. 7.319/2002 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 17 martie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Patricia Marilena Ionea