DECIZIE Nr. 220 din 11 iulie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 73 din
Codul penal
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 720 din 3 octombrie 2002
![SmartCity3](https://citymanager.online/wp-content/uploads/2018/09/b2-700x300.jpg)
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 73 din Codul penal, exceptie ridicata de Alexandru Pantea in
Dosarul nr. 28.642/2000 al Judecatoriei Craiova.
La apelul nominal se prezinta autorul exceptiei, lipsind celelalte parti,
fata de care procedura de citare este legal indeplinita. Autorul exceptiei de
neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile art. 73 lit. a) din Codul penal,
referitoare la depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de
necesitate, incalca prevederile constitutionale referitoare la dreptul la viata
si la integritate fizica si psihica, apreciind ca, in practica, starea de
legitima aparare este greu de dovedit. In ceea ce priveste dispozitiile art. 73
lit. b), autorul considera ca provocarea, fiind savarsita prin violenta,
reprezinta un atac material, direct, imediat si injust, specific legitimei
aparari.
Reprezentantul Ministerului Public considera ca sustinerile autorului
exceptiei, referitoare la dovedirea legitimei aparari, reprezinta o problema de
aplicare si de interpretare a legii, care este de competenta instantei de
judecata. De asemenea, se apreciaza ca dispozitiile legale criticate prevad
circumstantele atenuante legale, determinate de vointa legiuitorului, si nu de
cea a instantei de judecata. In ceea ce priveste prevederile art. 2 pct. 1 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
referitoare la dreptul la viata, reprezentantul Ministerului Public apreciaza
ca acestea nu sunt incalcate prin instituirea de catre legiuitor a unor
circumstante atenuante. Ca urmare, se solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 19 decembrie 2001, pronuntata in Dosarul nr.
28.642/2000, Judecatoria Craiova a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 73 din Codul penal, exceptie
ridicata de Alexandru Pantea intr-o cauza avand ca obiect savarsirea infractiunii
de vatamare corporala grava, prevazuta la art. 182 din Codul penal.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 22
privind dreptul la viata si la integritate fizica si psihica, deoarece
"caracteristicile legitimei aparari si ale provocarii sunt stabilite de
catre instantele de judecata, in mod subiectiv, de multe ori printr-o apreciere
eronata a probelor", precum si prevederile art. 2 pct. 1 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, fara a
explica in ce mod se realizeaza aceasta incalcare.
Judecatoria Craiova apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, deoarece dispozitiile legale criticate, referitoare la depasirea
legitimei aparari si a starii de necesitate si la provocare, reprezinta,
contrar sustinerilor autorului, o garantare a dreptului la viata si la
integritate fizica si psihica. De altfel, in considerarea acestui drept art. 44
din Codul penal include printre cauzele care inlatura caracterul penal al
faptei si legitima aparare. Instanta apreciaza ca "legiuitorul este
singurul in masura sa decida asupra oportunitatii modificarii textului de lege,
in sensul prevederii unor noi cazuri in care fapta savarsita de inculpat sa
poata fi considerata in stare de legitima aparare sau provocare".
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor considera ca dispozitiile legale criticate
nu incalca prevederile constitutionale. Legiuitorul este singurul in masura sa
decida cu privire la oportunitatea textului de lege, in sensul prevederii unor
noi cazuri in care o fapta poate fi considerata a fi savarsita in stare de
legitima aparare sau de provocare.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 73 din Codul penal, care reglementeaza circumstantele atenuante legale, in
raport cu prevederile art. 22 alin. (1) din Constitutie, este neintemeiata.
Afirmatia autorului exceptiei in sensul ca instantele pot da o apreciere
eronata probelor din dosar, retinand circumstanta atenuanta a provocarii in loc
de starea de legitima aparare, nu poate fi primita, intrucat intr-o astfel de
situatie se pune in discutie o chestiune de aplicare a legii, care excede controlului
constitutional.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144
lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si
23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
73 din Codul penal, care au urmatorul continut: "Urmatoarele imprejurari
constituie circumstante atenuante:
a) depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate;
b) savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau
emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin
violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune
ilicita grava."
In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia apreciaza
ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile
constitutionale ale art. 22: "(1) Dreptul la viata, precum si dreptul la
integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de
tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisa."
De asemenea, in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
invoca si dispozitiile art. 2 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, care au urmatorul continut:
"Dreptul la viata al oricarei persoane este protejat prin lege. Moartea nu
poate fi cauzata cuiva in mod intentionat, decat in executarea unei sentinte
capitale pronuntate de un tribunal in cazul in care infractiunea este
sanctionata cu aceasta pedeapsa prin lege."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
dispozitiile legale criticate reglementeaza imprejurarile care constituie
circumstante atenuante. Textul de lege stabileste conditiile in care persoana
care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, depasind limitele legitimei
aparari sau limitele starii de necesitate ori aflandu-se in stare de provocare,
poate beneficia de aceste circumstante atenuante, la momentul individualizarii
pedepsei. Depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate
presupune existenta acestor stari asa cum ele sunt caracterizate de lege, prin
art. 44, respectiv art. 45 din Codul penal. Fapta savarsita in aceste
imprejurari fie reprezinta o depasire nejustificata, dar totusi scuzabila, a
limitelor legitimei aparari, fie are drept consecinta cauzarea unor urmari
vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era
inlaturat.
Pe de alta parte, provocarea sau scuza provocarii presupune savarsirea unei
infractiuni de catre o persoana aflata intr-o stare de puternica tulburare sau
emotie, determinata de conduita persoanei vatamate, produsa prin violenta,
printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita
grava. Conditiile de existenta a provocarii sunt usor de recunoscut in fapta
concreta, astfel incat nu se poate sustine ca acestea sunt lasate la aprecierea
instantelor judecatoresti. Chiar daca provocarea este savarsita prin violenta,
aceasta nu poate fi confundata cu atacul material, direct, imediat si injust,
care pune in pericol grav persoana celui atacat si care creeaza o stare de
legitima aparare - cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei,
prevazuta la art. 44 din Codul penal.
Prin urmare, Curtea constata ca prevederea de catre legiuitor a unor stari,
situatii, imprejurari care constituie circumstante atenuante reprezinta tocmai
o garantie a dreptului la viata si la integritate fizica si psihica, astfel
incat sustinerile autorului conform carora modul actual de reglementare a
circumstantelor atenuante ar fi contrar prevederilor art. 22 din Constitutie si
dispozitiilor art. 2 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si
a libertatilor fundamentale sunt neintemeiate.
Fata de cele mai sus aratate, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 73 din
Codul penal, exceptie ridicata de Alexandru Pantea in Dosarul nr. 28.642/2000
al Judecatoriei Craiova.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 11 iulie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihaela Senia Costinescu