DECIZIE Nr. 237 din 12 septembrie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 alin.
1 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 759 din 17 octombrie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata
de Nicolae Catrinar in Dosarul nr. 3.300/2001 al Tribunalului Suceava - Sectia
civila.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata. Se apreciaza, cu referire la
jurisprudenta Curtii Constitutionale, ca accesul la justitie nu presupune in
toate cazurile accesul la toate caile de atac prevazute de lege.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 4 aprilie 2002, Tribunalul Suceava - Sectia civila a
sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata
de Nicolae Catrinar.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca
"prin judecarea cauzei pe fondul ei, adica prin administrarea tuturor
probelor ce le implica o succesiune, privind activul si pasivul ei, hotararea
ce se va da de tribunal este definitiva in conditiile art. 297 alin. 1 Cod de
procedura civila". In acest fel, arata autorul exceptiei, "singura
cale de atac este recursul, in care se vor putea invoca doar motivele de
nelegalitate prevazute de art. 304 de la pct. 1 - 10, nemaiputand uza si de
netemeinicie". Se considera, in consecinta, ca, prin lipsirea posibilitatii
instantei de apel de a casa cu trimitere un proces in care s-a pronuntat
sentinta pe exceptie, si nu prin judecarea fondului cauzei, nu mai este
garantat dreptul la aparare al partii nemultumite, prevazut de art. 24 din
Constitutie - asigurat de folosirea celor doua cai de atac - apel si recurs.
In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate se apreciaza, totodata, ca
dispozitia de lege criticata incalca si competenta materiala a instantelor
judecatoresti, prevazuta la art. 2 din Codul de procedura civila, intrucat
tribunalului i se da in competenta si judecarea in fond a altor cauze decat
cele prevazute la art. 2 pct. 1 lit. a) - j) din Codul de procedura civila.
Tribunalul Suceava - Sectia civila considera ca dispozitiile legale
criticate sunt neconstitutionale, intrucat incalca dispozitiile art. 21 din
Constitutie, care garanteaza accesul liber la justitie, tinandu-se seama si de
dispozitiile Legii pentru organizarea judecatoreasca, care prevede trei grade
de jurisdictie - fond, apel, recurs.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In fundamentarea acestui punct de vedere se arata ca "aceasta dispozitie
legala, prin care se deroga de la principiul dublului grad de jurisdictie, nu
reprezinta o incalcare a dispozitiilor constitutionale ale art. 21 privind
accesul liber la justitie si al art. 24 privind dreptul la aparare". In
realitate, se apreciaza in continuare, "dispozitia criticata este
destinata sa asigure, in primul rand, celeritatea judecarii cauzei, scurtand durata
procesului si evitand, astfel, tergiversarea judecatii prin reluarea ciclului
procesual, iar pentru parti, economie de timp si bani". Guvernul face
referire, in sustinerea punctului sau de vedere, la dispozitiile art. 125 alin.
(3) si ale art. 128 din Constitutie, potrivit carora a fost lasata la
latitudinea legiuitorului reglementarea competentei si a procedurii de
judecata, precum si a cailor de atac. Se face, de asemenea, referire la
jurisprudenta Curtii Constitutionale, prin care s-a stabilit ca accesul la
justitie nu presupune in toate cazurile accesul la toate caile de atac
prevazute de lege.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile
criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
297 alin. 1 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate prin
art. I pct. 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2001, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie 2001,
dispozitii care au urmatorul continut: "In cazul in care prima instanta a
respins sau a anulat cererea de chemare in judecata fara a intra in cercetarea
fondului si instanta de apel, gasind apelul intemeiat, a anulat hotararea
apelata, va evoca fondul si va judeca procesul, pronuntand o hotarare
definitiva."
In esenta, critica de neconstitutionalitate consta in sustinerea ca textul
mentionat incalca dreptul la aparare, prevazut de art. 24 din Constitutie, text
avand urmatorul cuprins: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu."
Examinand, sub acest aspect, exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constata urmatoarele:
Dispozitiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedura civila prevad
obligatia instantei, in ipoteza data, de a evoca fondul, ceea ce, de altfel,
este de natura devolutiva a caii de atac ordinare a apelului. Asa cum prevede
art. 295 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, "instanta de apel va
verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si
aplicarea legii de catre prima instanta", avand, de asemenea,
posibilitatea de a "incuviinta refacerea sau completarea probelor
administrate la prima instanta, precum si administrarea probelor noi propuse in
conditiile art. 292, daca considera ca sunt necesare pentru solutionarea
cauzei".
In consecinta, Curtea nu poate retine critica privind incalcarea art. 24
din Legea fundamentala. Potrivit reglementarii adoptate de legiuitor in art.
297 alin. 1 din Codul de procedura civila, instanta de apel, gasind apelul
intemeiat, anuleaza hotararea apelata, in acest mod fiind inlaturate orice
posibile consecinte prejudiciabile pentru parat, decurgand din imposibilitatea
de a se apara in fata primei instante. Totodata, in fata instantei de apel care
retine cauza spre rejudecare paratul are posibilitatea sa isi valorifice
dreptul la aparare in concordanta cu prevederile textului constitutional, asa
cum ar fi putut sa o faca si in situatia in care cauza ar fi fost trimisa
pentru rejudecare primei instante. Pe de alta parte, Curtea observa ca,
potrivit dispozitiilor constitutionale ale art. 125 alin. (3) si art. 128,
competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata, precum si
conditiile in care se exercita caile de atac se stabilesc prin lege, astfel ca
dispozitiile criticate nu incalca normele constitutionale.
Referitor la pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 21 din Legea
fundamentala care reglementeaza principiul accesului liber la justitie, motiv
de neconstitutionalitate care, conform incheierii instantei, este dedus din
memoriul autorului exceptiei, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat in
repetate randuri. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie
1994, Plenul Curtii a statuat ca "este de competenta exclusiva a
legiuitorului de a institui regulile de desfasurare a procesului in fata
instantelor judecatoresti" si ca "judecatorul spune dreptul pentru
solutionarea unui litigiu, dar numai in formele si in conditiile procedurale
instituite de lege". De asemenea, prin Decizia nr. 129 din 6 decembrie
1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 105 din 23 mai
1996, s-a retinut ca "Accesul liber la justitie nu inseamna insa ca el
trebuie asigurat la toate structurile judecatoresti, deoarece competenta si
caile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli
deosebite, in considerarea unor situatii deosebite".
In cauza de fata nu se invoca elemente noi, de natura sa conduca la
reconsiderarea jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale.
In legatura cu sustinerea ca ar exista o anumita necorelare intre
dispozitiile criticate si normele de competenta materiala a instantelor de
judecata, prevazute de art. 2 din Codul de procedura civila, afirmata de
autorul exceptiei, Curtea retine ca aceasta necorelare, chiar daca ar fi reala,
nu intra sub incidenta controlului de constitutionalitate, ci este de resortul
exclusiv al autoritatii legiuitoare.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 12, al art. 13 alin. (1)
lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 alin. 1
din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Nicolae Catrinar in Dosarul
nr. 3.300/2001 al Tribunalului Suceava - Sectia civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 12 septembrie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihai Paul Cotta