DECIZIE Nr. 300 din 6 iulie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 lit. c)
si e) si ale art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si
exercitarea profesiei de consilier juridic
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 734 din 13 august 2004
Ioan Vida - presedinte
Aspazia Cojocaru - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Florentina Balta - procuror
Valentina Barbateanu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 10 lit. c) si e) si ale art. 11 lit. a) din Legea nr.
514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic,
exceptie ridicata de Costel Galca in Dosarul nr. 10.280/LM/2003 al Tribunalului
Bucuresti - Sectia a VIII-a civila, conflicte de munca si litigii de munca.
La apelul nominal se prezinta autorul exceptiei personal, constatandu-se
lipsa celeilalte parti, fata de care procedura de citare este legal
indeplinita.
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate solicita admiterea acesteia,
considerand ca prin textele de lege criticate se incalca principiul
constitutional al egalitatii in drepturi si se restrange exercitarea dreptului
la munca. In acest sens sustine ca, intrucat consilierii juridici isi
desfasoara activitatea in baza unui contract individual de munca, au calitatea
de salariati. Pentru acest motiv trebuie sa se bucure de drepturile izvorate
din toate dispozitiile legale aplicabile salariatilor, inclusiv din cele ale art.
35 alin. (1) din Codul muncii, care permit cumulul de functii.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca neintemeiata, intrucat dispozitiile art. 10 lit. c) si e) si ale art. 11
lit. a) din Legea nr. 514/2003 nu infrang prevederile constitutionale invocate
de autorul exceptiei. Arata, in acest sens, ca profesia de consilier juridic
este o profesie distincta fata de cele reglementate prin Codul muncii si
celelalte legi speciale. De asemenea, apreciaza ca dispozitiile criticate se
aplica in mod egal tuturor cetatenilor aflati in aceeasi situatie si reprezinta
chiar o aplicare a prevederilor art. 41 din Constitutie, republicata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 12 februarie 2004, pronuntata in Dosarul nr.
10.280/LM/2003, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a civila, conflicte de
munca si litigii de munca a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 lit. c) si e) si ale art. 11 lit.
a) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de
consilier juridic. Exceptia a fost ridicata de reclamantul Costel Galca intr-o
cauza civila avand ca obiect obligarea paratei Editura "Rosetti" la
incheierea unui contract individual de munca.
In motivarea exceptiei se sustine ca textele de lege criticate incalca
dispozitiile art. 16, 20, 41 si 53 din Constitutie, republicata. Se considera
ca prin interzicerea exercitarii de catre consilierii juridici a oricarei alte
profesii autorizate sau salarizate in tara sau in strainatate, precum si prin
interzicerea desfasurarii unei activitati publicistice salarizate se realizeaza
o discriminare in raport cu ceilalti salariati, inclusiv in raport cu aceia care
detin functii de conducere, fara a exista o motivare obiectiva si rezonabila.
De asemenea, autorul exceptiei considera ca prin textele criticate i se
ingradeste si dreptul constitutional la munca, la alegerea libera a profesiei,
a meseriei sau a ocupatiei, desi nu exista nici unul dintre cazurile de
restrangere a exercitiului unor drepturi, expres si limitativ prevazute de art.
53 din Constitutie, republicata. In sprijinul acestor afirmatii se invoca unele
hotarari ale Curtii de Justitie a Comunitatii Europene si ale Curtii Europene a
Drepturilor Omului, precum si deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei nr.
107 din 1 noiembrie 1995 si nr. 30 din 10 februarie 1998.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a civila, conflicte de munca si
litigii de munca opineaza in sensul ca art. 10 lit. c) si art. 11 lit. a) din
Legea nr. 514/2003 cuprind aceleasi reglementari, care sunt constitutionale in
masura in care sunt interpretate in sensul ca art. 10 lit. c) se refera la
orice alta profesie autorizata sau salarizata in tara sau in strainatate, in
afara celei de consilier juridic, intrucat intr-o alta interpretare s-ar
institui "o discriminare majora intre consilierii juridici si alte
categorii profesionale care pot cumula mai multe functii". In ceea ce
priveste exceptia de neconstitutionalitate a art. 10 lit. e) din Legea nr.
514/2003, considera ca nu este intemeiata, deoarece activitatea publicistica
salarizata poate crea conflicte de interese.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu
dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In acest sens arata ca afirmarea sau recunoasterea drepturilor consacrate prin
Constitutie sau alte legi nu exclude stabilirea unor conditii sau reguli pentru
exercitarea lor. Astfel, afirma ca "prin lege pot fi stabilite unele
limitari ori interdictii in ceea ce priveste cumulul de functii, fie pentru protejarea
drepturilor angajatorilor, fie pentru protejarea drepturilor unor terti ale
caror interese ar putea fi periclitate prin indeplinirea, de catre aceeasi
persoana - in speta consilierul juridic - si a altor functii sau sarcini in
favoarea altora". De aceea considera ca incompatibilitatea functiei de
consilier juridic cu o alta profesie autorizata sau salarizata sau cu o
activitate publicistica salarizata este in concordanta cu prevederile art. 53
alin. (1) din Constitutie, republicata. In continuare, apreciaza ca textele de
lege criticate nu incalca nici art. 16 din Constitutie, republicata,
nepunandu-se problema existentei unei "inechitati" intre profesia de
consilier juridic si alte profesii, intrucat nu se pot compara efectele
diferite acordate de lege unor situatii juridice distincte. Mentioneaza, de
asemenea, ca art. 35 alin. (2) din Codul muncii precizeaza ca fac exceptie de
la dispozitiile alin. (1) ale aceluiasi articol - care prevad dreptul la
cumulul de functii - "situatiile in care prin lege sunt prevazute
incompatibilitati pentru cumulul unor functii".
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata. Astfel, textele de lege criticate nu incalca principiul
constitutional al egalitatii in drepturi, intrucat "nu reglementeaza
privilegii sau discriminari pentru diverse categorii sau grupuri de cetateni
aflati in situatii identice". Invoca in acest sens jurisprudenta Curtii
Constitutionale, amintind, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 192 din 13 mai
2003, prin care s-a statuat ca "principiul egalitatii nu inseamna
uniformitate, asa incat, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un
tratament egal, la situatii diferite tratamentul juridic nu poate fi decat
diferit. De aceea, nu sunt excluse, ci, dimpotriva, sunt admise solutii
legislative diferite pentru situatii diferite". Considera ca poate fi
facuta o apreciere a tratamentului juridic aplicat unui salariat numai prin
raportare la grupul profesional din care acesta face parte, intrucat fiecare
profesie are reguli proprii de exercitare. Din aceasta perspectiva, textele de
lege criticate, care reglementeaza incompatibilitatile exercitarii profesiei de
consilier juridic, se aplica in mod egal tuturor cetatenilor care exercita
aceasta profesie. De asemenea, in ceea ce priveste critica intemeiata pe art.
41 si 53 din Constitutie, republicata, apreciaza ca nu poate fi primita,
intrucat prevederile art. 10 lit. c) si e) si ale art. 11 lit. a) din Legea nr.
514/2003 nu instituie restrangeri ale exercitarii dreptului la munca, "ci
incompatibilitati care constituie masuri de protectie pentru persoanele
juridice cu care consilierii juridici au raporturi de munca. Aceste
incompatibilitati au fost stabilite de legiuitor avand in vedere specificul
profesiei de consilier juridic, cu scopul de a elimina posibilitatea aparitiei
unor conflicte de interese". In continuare, apreciaza ca invocarea art. 20
din Constitutie este irelevanta in cauza.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art.
1 alin. (2), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, modificata
si completata prin Legea nr. 232/2004, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art.
10 lit. c) si e) si ale art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 privind
organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, al caror
continut este urmatorul:
- Art. 10 lit. c) si e): "Exercitarea profesiei de consilier juridic
este incompatibila cu: (...)
c) orice alta profesie autorizata sau salarizata in tara sau in
strainatate; (...)
e) activitatea publicistica salarizata;";
- Art. 11 lit. a): "Exercitarea profesiei de consilier juridic este
compatibila cu:
a) activitatea didactica universitara si de cercetare juridica, activitatea
literara, culturala si publicistica nesalarizata."
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste prevederi de
lege sunt contrare dispozitiilor art. 16 alin. (1), art. 20, art. 41 alin. (1)
si ale art. 53 din Constitutie, republicata, potrivit carora:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si
libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate
la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile
interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in
care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile."
- Art. 41 alin. (1): "Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea
profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este
libera."
- Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate
fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale
unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate
democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere
existentei dreptului sau a libertatii."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine
urmatoarele:
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca stabilirea unor
incompatibilitati in legatura cu exercitarea profesiei de consilier juridic ar
reprezenta o incalcare a dispozitiilor art. 16 din Constitutie, republicata,
privind egalitatea cetatenilor in fata legii. Arata ca, in fapt, in calitatea
sa de consilier juridic al Societatii Romane de Radiodifuziune, i-a fost
refuzat, in temeiul dispozitiilor normative criticate, dreptul de a incheia cu
o editura un alt contract de munca, pentru a realiza o rubrica permanenta in
cadrul "Revistei romane de dreptul muncii". In acest context, autorul
criticii de neconstitutionalitate se considera discriminat in raport cu
ceilalti salariati si apreciaza ca i se interzice exercitarea dreptului
constitutional la munca, la alegerea libera a profesiei, a meseriei sau a
ocupatiei.
Din analiza textelor criticate se observa ca acestea sunt cuprinse intr-o
lege speciala, care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei de
consilier juridic. Fata de regulile stabilite prin Codul muncii, care
reprezinta legea generala, Legea nr. 514/2003 poate institui - in virtutea
principiului specialia generalibus derogant - reguli diferite pentru categoria
de salariati al caror statut il reglementeaza, inclusiv in ceea ce priveste
posibilitatea cumulului de functii. De asemenea, din analiza continutului profesiei
de consilier juridic rezulta ca aceasta este o profesie distincta, care are ca
obiect apararea drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale
autoritatilor publice centrale si locale, ale institutiilor publice si de
interes public, precum si ale persoanelor juridice de drept privat, in slujba
carora se afla, in conformitate cu Constitutia si cu legile tarii. Aceste
particularitati determina caracterul distinct al profesiei de consilier juridic
atat fata de celelalte profesii, meserii sau ocupatii ce cad sub incidenta
Codului muncii, cat si fata de alte profesii juridice reglementate de alte legi
speciale. In aceste conditii este justificata optiunea legiuitorului de a
acorda consilierului juridic un statut aparte, neexistand o discriminare a
acestuia in raport cu celelalte categorii de salariati.
In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dreptului constitutional la
alegerea libera a profesiei, se observa ca stabilirea prin lege a unor conditii
si incompatibilitati pentru exercitarea profesiei de consilier juridic
reprezinta aplicarea dispozitiilor art. 41 din Constitutie, republicata, la o
categorie profesionala distincta, aceea a consilierilor juridici, categorie in
care intra toate persoanele care au facut o asemenea optiune si care indeplinesc
conditiile legii privitoare la exercitarea profesiei de consilier juridic.
Referitor la incidenta in cauza a dispozitiilor art. 20 din Constitutie,
republicata, se constata ca nu se invoca nici un text dintr-un tratat
international privitor la drepturile omului, iar cazurile din jurisprudenta
Curtii Europene a Drepturilor Omului citate de autorul exceptiei de
neconstitutionalitate - Marks v. Belgia, Nortier v. Olanda si De Becker v.
Belgia - nu au nici o legatura cu incompatibilitatile privitoare la exercitarea
profesiei de consilier juridic.
Cu privire la pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 53 din Constitutie,
republicata, acestea nu sunt incidente in cauza, intrucat textele de lege
criticate stabilesc conditiile ce se cer a fi indeplinite pentru exercitarea
profesiei de consilier juridic, nereprezentand nicidecum o restrangere a
dreptului la munca.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit.
A.d), al art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, modificata si
completata prin Legea nr. 232/2004,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 lit. c)
si e) si ale art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si
exercitarea profesiei de consilier juridic, exceptie ridicata de Costel Galca
in Dosarul nr. 10.280/LM/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a
civila, conflicte de munca si litigii de munca.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 6 iulie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Valentina Barbateanu