DECIZIE Nr.
214 din 13 martie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si
celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.
18/1991 si ale Legii nr. 169/1997
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 292 din 3 mai 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader -
judecător
Antonia Constantin - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi
celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.
18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Cameluţa Beldie în
Dosarul nr. 9.134/2005 al Judecătoriei Focşani.
La apelul nominal răspunde consilierul juridic Răduţă
Bornaz al Prefecturii Focşani, pentru Comisia judeţeană Vrancea pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, lipsă fiind
autoarea excepţiei şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, consilierul juridic
al Prefecturii Vrancea solicită respingerea excepţiei, întrucât, actualmente,
textul legal criticat nu i se mai aplică autoarei excepţiei.
Reprezentantul Ministerului
Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată,
deoarece textul legal criticat nu are efect retroactiv.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 26
octombrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 9.134/2005, Judecătoria Focşani a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000. Excepţia a fost
ridicată de Cameluţa Beldie, pârâtă într-o cauză civilă având ca obiect
soluţionarea unei cereri de anulare parţială a unui titlu de proprietate, în
sensul înscrierii şi a reclamantului în calitate de moştenitor.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate, sunt
contrare principiului neretroactivităţii legii, întrucât permit reconstituirea
dreptului de proprietate chiar şi pentru terenuri forestiere pentru care deja a
operat reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea altor persoane
cărora li s-au emis titluri de proprietate şi care au intrat în circuitul
juridic civil.
Judecătoria Focşani şi-a
exprimat opinia în sensul că dispoziţiile legale criticate nu contravin
principiului neretroactivităţii legii.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţia legală
criticată este una dintre măsurile legislative din domeniul proprietăţii
justificate din consideraţiuni de politică economică şi socială.
Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
întrucât posibilitatea acordată de legiuitor foştilor proprietari de a formula
cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în anumite condiţii nu
încalcă principiul neretroactivităţii legii.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor
forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, astfel cum au fost modificate prin
art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 127/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 21 septembrie 2005.
In prezent, dispoziţiile de lege criticate au următorul
cuprins: „Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi foştii
proprietari cărora li s-au respins cererile sau li s-au modificat ori anulat
adeverinţele de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau
titlurile de proprietate, prin nesocotirea prevederilor art. III din Legea nr.
169/1997. Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se consideră a
fi depuse în termen chiar dacă acestea au fost depuse la alte comisii decât
cele competente potrivit legii; aceste comisii vor trimite cererile, din
oficiu, comisiilor competente, înştiinţând despre acest lucru şi persoanele
îndreptăţite. Persoanele fizice şi persoanele juridice care nu au depus în
termenele prevăzute de Legea nr. 169/1997 şi de prezenta lege cereri pentru
reconstituirea dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare pot
formula astfel de cereri până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv. In cazul
formelor asociative prevăzute la art. 26 alin. (1) din lege, aflate în curs de
constituire, cererea poate fi formulată de comitetul ad-hoc de
iniţiativă."
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege
criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind
neretroactivitatea în faţa legii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii
penale sau contravenţionale mai favorabile, prevăzut de art. 15 alin. (2) din
Legea fundamentală, presupune că o lege poate dispune numai pentru viitor, de la data intrării ei în
vigoare.
Faptul că dispoziţiile de lege criticate prevăd că nu
pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi foştii proprietari cărora
li s-au respins cererile sau li s-au modificat ori anulat adeverinţele de
proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de
proprietate, prin nesocotirea prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997, nu
echivalează cu o aplicare retroactivă a acestora, întrucât se aplică din
momentul intrării lor în vigoare.
In ceea ce priveşte posibilitatea reconstituirii
dreptului de proprietate chiar şi pentru terenuri forestiere pentru care deja a
operat reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea altor persoane
cărora li s-au emis titluri de proprietate, Curtea constată că aceasta este o
problemă de aplicare a legii, care intră în competenţa instanţelor de judecată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum
şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere,
solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale
Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Cameluta Beldie în Dosarul nr.
9.134/2005 al Judecătoriei Focşani.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean