DECIZIE Nr.
306 din 13 martie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 228 alin. 6 1 si art. 278 1 alin. 1
din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 283 din 11 aprilie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 228 alin. 61 şi art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marius
Tudorică Nell în Dosarul nr. 12.283/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1
Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de
judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece
critica autorului vizează redactarea eliptică a textului.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 3 octombrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 12.283/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 228 alin. 61 şi art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marius Tudorică Nell în dosarul de mai sus
având ca obiect soluţionarea unei plângeri împotriva rezoluţiilor sau
ordonanţelor procurorului.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate autorul acesteia susţine că
prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16
referitoare la egalitatea în drepturi, deoarece, de vreme ce hotărârea
procurorului de a nu începe urmărirea penală este supusă controlului judiciar
prin plângerea în faţa judecătorului, ar trebui ca şi hotărârea procurorului de
a dispune începerea urmăririi penale să poată fi atacată în acelaşi mod.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti opinează că excepţia de neconstitutionalitate este întemeiată,
deoarece prin faptul că articolele legale criticate conferă posibilitatea
promovării căii de atac a
plângerii doar în privinţa soluţiilor prin care procurorul a pronunţat o
soluţie de netrimitere în judecată se creează o inechitate pentru învinuitul
devenit inculpat, care, prin promovarea unei căi de atac împotriva rezoluţiei
de începere a urmăririi penale, ar putea obţine o soluţie favorabilă şi ar
evita astfel o procedură care implică audierea sa, propunerea de probe în
apărare etc. De asemenea, prin posibilitatea promovării unui astfel de control
judiciar s-ar evita o prelungire inutilă a cercetării cauzei cu care a fost
învestit organul de urmărire penală.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstitu-ţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege
criticate nu cuprind privilegii sau discriminări în raport cu criteriile
egalităţii în drepturi prevăzute de art. 4 şi 16 din Legea fundamentală.
Instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor
judecătoreşti, precum şi instituirea regulilor de exercitare a căilor de atac
sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, în temeiul art. 126 şi 129 din
Constituţie.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile
legale criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza
normei juridice, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 228 alin. 61, cu denumirea marginală Inceperea urmăririi penale, şi art. 2781 alin. 1, cu
denumirea marginală Plângerea în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor
sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, din Codul de
procedură penală, care au următorul conţinut:
- Art. 228 alin. 61: „Impotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale se poate
face plângere la instanţa de judecată, potrivit art. 2781şi următoarele.";
- Art. 2781 alin. 1: „După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere
a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de
scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de
procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese
legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data
comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278,
la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să
judece cauza în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva
dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică reglementarea
art. 228 alin. 61
şi art. 2781 alin. 1
din Codul de procedură penală, întrucât nu asigură
posibilitatea atacării în faţa judecătorului şi a altor acte ale procurorului,
cum ar fi rezoluţia de începere a urmăririi penale. Or, prin critica de
neconstituţionalitate se are în vedere completarea textelor legale criticate,
soluţia legislativă în cauză nemulţumindu-l pe autorul excepţiei din
perspectiva unor omisiuni referitoare la norme ori instituţii a căror existenţă
ar fi dorit-o. Aşa fiind, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta „se
pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost
sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse
controlului".
In consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate este
inadmisibilă, neintrând în competenţa Curţii Constituţionale modificarea
actului supus controlului său în sensul dorit de autorul excepţiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 228 alin. 61 şi art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marius
Tudorică Nell în Dosarul nr. 12.283/299/2007 al
Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru