DECIZIE   Nr. 42 din 27 ianuarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 206 din 10 martie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ion Tiuca             - procuror
    Cristina Toma         - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum au fost modificate prin art. V pct. 2 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, exceptie ridicata de Liliana Poenaru in Dosarul nr. 14.053/2004 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Magistratul-asistent refera asupra notelor scrise depuse de autorul exceptiei de neconstitutionalitate in sustinerea acesteia.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata. Arata ca, in conformitate cu dispozitiile art. 127 din Constitutie, "Sedintele de judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege", astfel incat legiuitorul are posibilitatea sa deroge de la principiul publicitatii sedintei de judecata. De asemenea, precizeaza ca principiul contradictorialitatii nu este un principiu de ordin constitutional.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 6 septembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 14.053/2004, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor "art. V pct. 2 din Legea nr. 195/2004 de modificare si completare a art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru", exceptie ridicata de Liliana Poenaru.
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca dispozitiile mentionate incalca prevederile art. 1 alin. (3), (4) si (5), art. 11 alin. (1), art. 20, art. 21 alin. (3), art. 24, 124, 127 si 129 din Constitutie, pe cele ale art. 121 din Codul de procedura civila, precum si dispozitiile art. 6 si 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Arata ca sedintele de judecata trebuie sa fie publice, iar partile trebuie sa fie citate, in vederea respectarii principiilor oralitatii si contradictorialitatii, precum si pentru a li se oferi partilor posibilitatea de a se apara conform dispozitiilor legale. Considera ca incheierea "trebuie atacata cu recurs, pentru a nu prejudicia partea de o cale de atac", cu atat mai mult cu cat primirea actiunii de catre judecatorul de serviciu, acordarea termenului de judecata si fixarea taxei de timbru reprezinta etape ale procedurii necontencioase ce pot fi atacate cu recurs.
    Arata ca prin solutionarea cererii de reexaminare de catre aceeasi instanta, chiar de catre un alt complet de judecata, petentul nu poate beneficia de o instanta impartiala.
    De asemenea, mai sustine ca, in conditiile in care taxele de timbru se stabilesc de catre consiliile locale si se fac venit la bugetul local, iar nu la Ministerul Finantelor, "normal ar fi ca si solutionarea cererii de reexaminare sa se faca de autoritatea locala competenta". Ca atare, de lege lata, solutionarea cererii de reexaminare de catre instanta de judecata constituie o imixtiune a acesteia in actul administrativ (al autoritatii locale). Pentru ca instantele de judecata sa poata solutiona cererile privind taxele judiciare de timbru ar trebui ca fondurile provenite din aceste taxe sa fie varsate la Ministerul Justitiei, in caz contrar fiind incalcat art. 1 alin. (4) din Constitutie.
    Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti apreciaza ca exceptia invocata nu are legatura cu solutionarea in fond a cererii contestatoarei.
    In acelasi timp, apreciaza ca modul de reglementare a solutionarii cererii de reexaminare nu contravine dispozitiilor constitutionale privind publicitatea sedintelor de judecata, in Codul de procedura civila fiind reglementate mai multe situatii in care judecarea anumitor cereri nu se face in sedinta publica.
    Ratiunea textului pretins incalcat este de a asigura, prin publicitatea sedintei de judecata, posibilitatea reala pentru parti de a-si face apararea. In speta insa, solutionarea cererii de reexaminare in Camera de consiliu nu este de natura sa incalce dreptul la aparare al partilor, atat timp cat contestatorul are posibilitatea de a-si sustine cererea atat in scris, cat si verbal.
    In concluzie, instanta de judecata considera ca exceptia de neconstitutionalitate a "art. V pct. 2 din Legea nr. 195/2004 de modificare si completare a art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997" este neintemeiata.
    Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Guvernul constata ca, desi caracterul public al dezbaterilor este consacrat cu valoare de principiu in Constitutie, art. 126 din Legea fundamentala permite ca, prin lege, sa se deroge de la caracterul public al dezbaterilor. O astfel de derogare este cuprinsa in art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997. De asemenea, arata ca art. 129 din Constitutie consacra stabilirea prin lege a cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti.
    Nici din perspectiva dreptului la un recurs efectiv, prevazut de art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, nu exista o incalcare, deoarece o asemenea cale de atac o reprezinta tocmai cererea de reexaminare reglementata de art. 18 din Legea nr. 146/1997.
    In ceea ce priveste destinatia sumelor rezultate din perceperea taxei de timbru, opineaza in sensul ca stabilirea cuantumului acestora si solutionarea cererilor de reexaminare de catre instantele judecatoresti nu impieteaza in nici un fel asupra principiului separatiei puterilor in stat si deci nu are nici o relevanta din perspectiva art. 1 alin. (4) din Constitutie.
    In concluzie, Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 urmeaza sa fie respinsa ca neintemeiata.
    Avocatul Poporului apreciaza ca nu poate fi retinuta critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. V pct. 2 din Legea nr. 195/2004 fata de art. 127 din Constitutie. In acest sens, arata ca Legea fundamentala lasa in sarcina legiuitorului sa stabileasca in ce cazuri sedintele de judecata nu sunt publice, precum si ca, in conformitate cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, stabilirea procedurii de judecata este de competenta legiuitorului.
    In concluzie, Avocatul Poporului considera ca dispozitiile art. V pct. 2 din Legea nr. 195/2004 sunt constitutionale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum au fost modificate prin art. V pct. 2 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, ordonanta publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004. Textul de lege criticat are urmatorul continut: "Cererea se solutioneaza in camera de consiliu de un alt complet, fara citarea partilor, prin incheiere irevocabila."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile de lege criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3), (4) si (5), art. 11 alin. (1), art. 20, art. 21 alin. (3), art. 24, 124, 127 si 129, care au urmatorul continut:
    - Art. 1 alin. (3), (4) si (5): "(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.
    (4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.
    (5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
    - Art. 11 alin. (1): "Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.";
    - Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.";
    - Art. 21 alin. (3): "Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.";
    - Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
    (2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.";
    - Art. 124: "(1) Justitia se infaptuieste in numele legii.
    (2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.
    (3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.";
    - Art. 127: "Sedintele de judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege.";
    - Art. 129: Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii."
    De asemenea, autorul exceptiei considera ca se incalca si dispozitiile art. 6 &1 si art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care au urmatorul cuprins:
    - Art. 6 &1: Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta, atunci cand, in imprejurari speciale, publicarea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.
    - Art. 13: "Orice persoana, ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta conventie au fost incalcate, are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala constata ca aceasta este neintemeiata si, in consecinta, urmeaza a fi respinsa pentru urmatoarele considerente:
    Desi obiectul textului criticat il constituie o norma procedurala care reglementeaza solutionarea cererii de reexaminare impotriva incheierii de stabilire a taxei de timbru, asadar un incident procedural prealabil antamarii fondului de catre instanta de judecata, autorul exceptiei face total abstractie de aceasta particularitate esentiala, atat textele constitutionale de referinta indicate, cat si argumentele criticate lasand impresia ca in discutie ar fi o norma avand ca obiect reglementarea solutionarii in fond a litigiului. Din acest motiv rationamentul este viciat, iar concluzia desprinsa, aceea a neconstitutionalitatii normei de lege criticate, este neintemeiata.
    In conditiile in care in discutie este o chestiune prealabila, solutionarea acesteia este guvernata de principiul celeritatii, care ar fi grav afectat prin aplicarea in materie a principiilor oralitatii si contradictorialitatii, a obligativitatii citarii partilor, ca si a posibilitatii exercitarii unei cai de atac impotriva incheierii de solutionare a cererii de reexaminare.
    Aceasta procedura derogatorie, stabilita de legiuitor in cadrul competentei sale constitutionale, are in vedere asigurarea dreptului la un proces echitabil, in mod evident afectat, prin prelungirea sa artificiala, in maniera preconizata de autorul exceptiei.
    Nu se poate retine, ca un fine de neconstitutionalitate, nici pretinsa incalcare a principiului oralitatii, in masura in care Constitutia, consacrandu-l prin art. 127, prevede in acelasi articol posibilitatea legiuitorului de a deroga de la el.
    In ceea ce priveste principiul contradictorialitatii, acesta nu este consacrat ca atare de Legea fundamentala si, mai mult decat atat, nici nu este de esenta procedurii in materie, in cadrul careia contrarietatea de interese, care impune si justifica acest principiu, nu intervine intre parti, ci intre reclamant, in calitate de debitor, si stat, in calitate de creditor.
    Nici critica avand ca obiect inexistenta unei cai de atac impotriva incheierii de solutionare a cererii de reexaminare nu poate fi primita, in conditiile in care, potrivit art. 129 din Constitutie, stabilirea cailor de atac este de competenta legiuitorului.
    In final, nu poate fi retinuta nici critica referitoare la incalcarea principiului separatiei puterilor, argumentata pe baza unei pretinse imixtiuni a instantelor de judecata, autorul exceptiei considerand ca, de vreme ce "taxele de timbru se stabilesc de consiliile locale, normal ar fi ca si solutionarea cererii de reexaminare sa se faca de autoritatea locala competenta". O atare sustinere apare cel putin hazardata daca se are in vedere ca ceea ce se considera a fi, in aceasta materie, un viciu de constitutionalitate se subsumeaza competentei generale a instantelor judecatoresti de aplicare a legii la situatii concrete. Or, asa fiind, daca s-ar accepta sustinerea autorului exceptiei, s-ar putea conchide ca activitatea puterii judecatoresti constituie o imixtiune in actul de legiferare si, pe cale de consecinta, o incalcare a principiului separatiei puterilor. In realitate, reglementarea in cauza, in concordanta cu reglementarea de drept comun, consacrand competenta instantelor judecatoresti in termenii in care o face, departe de a contraveni principiului separatiei puterilor, ii da expresie.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de Liliana Poenaru in Dosarul nr. 14.053/2004 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 27 ianuarie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Cristina Toma