DECIZIE   Nr. 48 din 13 februarie 2002

referitoare la constitutionalitatea votului exprimat in sedinta Senatului din 22 noiembrie 2001 asupra Motiunii privind criza actuala a invatamantului romanesc preuniversitar

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 166 din  8 martie 2002

    Grupul parlamentar al Partidului Romania Mare din cadrul Senatului a sesizat Curtea Constitutionala la data de 27 noiembrie 2001, solicitand sa se constate neconstitutionalitatea votului prin care s-a respins Motiunea privind criza actuala a invatamantului romanesc preuniversitar, dezbatuta in plenul Senatului Romaniei la data de 22 noiembrie 2001.
    Sesizarea a fost trimisa prin Adresa nr. XXXII/93 din 26 noiembrie 2001 a Grupului parlamentar al Partidului Romania Mare, la care s-a anexat o lista de sustinere cuprinzand semnaturile unui numar de 36 de senatori ai acestui grup parlamentar. Sesizarea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 4.069 din 27 noiembrie 2001.
    In motivarea sesizarii, formulata in temeiul art. 144 lit. a) si al art. 145 din Constitutie, se arata ca votul exprimat in sedinta Senatului din 22 noiembrie 2001 asupra Motiunii privind criza actuala a invatamantului romanesc preuniversitar este contrar prevederilor art. 64 din Constitutie si ale art. 131 si art. 152 alin. 1 din Regulamentul Senatului, republicat. Acest vot, exprimat electronic, a condus la un rezultat viciat al scrutinului, intrucat printre participantii la vot a fost inclus si un numar de 10 senatori care "nu se aflau in cladirea Senatului".
    In concluzie, autorii sesizarii solicita sa se constate neconstitutionalitatea votului care a condus la respingerea Motiunii privind criza actuala a invatamantului romanesc preuniversitar.
    In conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicata, sesizarea a fost comunicata presedintelui Senatului pentru a putea comunica, pana la data dezbaterii, punctul de vedere al Biroului permanent.
    In punctul de vedere, transmis de presedintele Senatului, se apreciaza ca sesizarea "formulata de Grupul parlamentar al Partidului Romania Mare din Senat, referitoare la respingerea motiunii acelui grup, in sedinta din 22 noiembrie 2001", este neintemeiata. Se considera ca "este numai o afirmatie nedovedita ceea ce sustin contestatorii - ca ar fi lipsit din sala de sedinte cei 10 senatori nominalizati", deoarece, dupa exprimarea votului, "unii senatori parasesc sala, din diferite motive". Se precizeaza ca motiunile se adopta cu "votul majoritatii senatorilor", iar nu cu votul majoritatii celor prezenti, astfel incat "raportul de vot nu este o chestiune de legalitate".

    CURTEA,
examinand sesizarea de neconstitutionalitate, punctul de vedere transmis de presedintele Senatului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, stenograma sedintei Senatului din 22 noiembrie 2001, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:
    Examinand temeiul sesizarii, Curtea retine ca acesta nu poate fi identificat in prevederile art. 144 lit. a), nici in cele ale art. 144 lit. b) din Constitutie si nici intr-o alta prevedere constitutionala.
    Astfel, dispozitiile art. 144 din Constitutie, care prevad atributiile Curtii Constitutionale, stabilesc la lit. a) competenta Curtii de a se pronunta "asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Curtii Supreme de Justitie, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei". De asemenea, la lit. b) se prevede ca ea "se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori".
    Avand in vedere ca sesizarea nu se refera la controlul constitutionalitatii unei legi sau a unui regulament parlamentar, ci la votul exprimat la adoptarea unei motiuni, sesizarea nu intra in sfera contenciosului constitutional.
    Ca atare, Curtea Constitutionala constata ca, pe de o parte, nu este competenta sa examineze constitutionalitatea motiunilor adoptate de Parlament, iar pe de alta parte, nu are competenta de a se pronunta asupra constitutionalitatii actelor de aplicare a regulamentelor parlamentare.
    Curtea retine ca sesizarea examinata nu vizeaza neconstitutionalitatea regulamentului, care este un act juridic cu caracter normativ, ci are in vedere neconstitutionalitatea votului exprimat asupra Motiunii privind criza actuala a invatamantului romanesc preuniversitar. Votul prin care s-a respins motiunea este un act juridic de aplicare a dispozitiilor art. 79 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, potrivit carora "Senatul adopta legi, hotarari si motiuni".
    Mai mult, potrivit art. 2 alin. (3) si art. 21 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, dispozitii legale care se intemeiaza pe prevederile art. 144 lit. b) din Constitutie, Curtea Constitutionala nu are competenta sa exercite controlul de constitutionalitate asupra modului de interpretare sau asupra modului de aplicare a regulamentelor Parlamentului. Senatul este unica autoritate publica ce detine competenta ca, in virtutea principiului autonomiei regulamentare, prevazut la art. 61 alin. (1) teza intai din Constitutie, conform caruia "Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu", sa interpreteze, el insusi, continutul normativ al regulamentului propriu si sa decida asupra modului de aplicare a acestuia, respectandu-se de fiecare data, desigur, normele constitutionale aplicabile.
    Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, a statuat in mod constant, in acest sens, precizand ca nerespectarea unor prevederi regulamentare se poate constata pe cai exclusiv parlamentare, cu toate consecintele ce pot surveni in cazul unor incalcari ale dispozitiilor regulamentare (spre exemplu: Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 10 august 1993; Decizia nr. 17 din 27 ianuarie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 40 din 31 ianuarie 2000, si Decizia nr. 47 din 15 martie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 153 din 13 aprilie 2000). De asemenea, prin Decizia nr. 98 din 25 octombrie 1995 privind constitutionalitatea refuzului Biroului permanent al Camerei Deputatilor de a aproba infiintarea unui grup parlamentar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 248 din 31 octombrie 1995, Curtea a retinut ca "Pentru rezolvarea contestatiilor senatorilor, deputatilor sau ale grupurilor parlamentare in legatura cu masurile concrete de aplicare a regulamentelor Parlamentului urmeaza sa se recurga la folosirea cailor si procedurilor exclusiv parlamentare".
    In consecinta, solutionarea sesizarii ce face obiectul prezentei decizii nu este de competenta Curtii Constitutionale.

    Avand in vedere considerentele expuse in prezenta decizie, dispozitiile art. 64 si ale art. 144 lit. b) din Constitutie, precum si prevederile art. 2 alin. (3), ale art. 13 alin. (1) lit. A.b) si ale art. 21 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Constata ca solutionarea sesizarii Grupului parlamentar al Partidului Romania Mare din Senat privind constitutionalitatea votului exprimat in sedinta Senatului din 22 noiembrie 2001 asupra respingerii Motiunii privind criza actuala a invatamantului romanesc preuniversitar nu este de competenta Curtii Constitutionale.
    Prezenta decizie se comunica Grupului parlamentar al Partidului Romania Mare din Senat, precum si Senatului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata astazi, 13 februarie 2002.
    Dezbaterea a avut loc la data de 13 februarie 2002 si la ea au participat: Nicolae Popa, presedinte, Costica Bulai, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Serban Viorel Stanoiu, Lucian Stangu si Ioan Vida, judecatori.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent sef,
                              Claudia Miu