DECIZIE   Nr. 594 din 4 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii si ale art. 304 1 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 390 din 14 iunie 2010

Ioan Vida                                    - preşedinte

Nicolae Cochinescu                    -judecător

Aspazia Cojocaru                       -judecător

Acsinte Gaspar                           -judecător

Petre Lăzăroiu                            -judecător

Ion Predescu                              -judecător

Puskas Valentin Zoltan               -judecător

Tudorel Toader                           -judecător

Augustin Zegrean                       -judecător

Antonia Constantin                     - procuror

Mihaela Senia Costinescu          - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale art. 3041 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Popa Veronica, Brezeştian Călin, Sîrb Dumitru, Balea Maria, Damian Ana, Bota Cornel, Bişboacă Ioan, Romoşan Simion, Căbulea Ioan, Pleşa Maria, Ispas Ştefan, Laţiu Gheorghe, Tecşa Vladimir, Comşa Victoria Ana, Farcaşiu Cornelia, Florea Eugen Marius, Zuga Petru, Muntean Mioara Nataşa, Bota Maria, Căian Elena, Florea Maria, Ursu Emilian, Cîndescu Maria, Iclezan Petru, Comcea Maria, Salber Roland, Suciu Zorel, Puşcaş Ovidiu, Dandea Mărioara şi Lazăr Emilia-Adela în dosarele nr. 5.031/107/2008, nr. 3.397/107/2008, nr. 3.358/107/2008, nr. 5.035/107/2008, nr. 3.393/107/2008, nr. 5.028/107/2008, nr. 5.015/107/2008, nr. 4.999/107/2008, nr. 3.321/107/2008, nr. 5.053/107/2008, nr. 3.356/107/2008, nr. 6.289/107/2008, nr. 3.377/107/2008, nr. 5.286/107/2008, nr. 5.091/107/2008, nr. 4.982/107/2008, nr. 6.023/107/2008, nr. 5.052/107/2008, nr. 5.042/107/2008, nr. 5.058/107/2008, nr. 5.067/107/2008, nr. 5.107/107/2008, nr. 5.094/107/2008, nr. 4.994/107/2008, nr. 5.063/107/2008, nr. 5.110/107/2008, nr. 5.044/107/2008, nr. 5.054/107/2008, nr. 5.065/107/2008, nr. 5.095/107/2008 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 8.359D/2009 - nr. 8.388D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 8.360D/2009 - nr. 8.388D/2009 la Dosarul nr. 8.359D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: Prin încheierile din 29 octombrie 2009, 2 noiembrie 2009, 5 noiembrie 2009 şi 19 noiembrie 2009, pronunţate în dosarele nr. 5.031/107/2008, nr. 3.397/107/2008, nr. 3.358/107/2008, nr. 5.035/107/2008, nr. 3.393/107/2008, nr. 5.028/107/2008, nr. 5.015/107/2008, nr. 4.999/107/2008, nr. 3.321/107/2008, nr. 5.053/107/2008, nr. 3.356/107/2008, nr. 6.289/107/2008, nr. 3.377/107/2008, nr. 5.286/107/2008, nr. 5.091/107/2008, nr. 4.982/107/2008, nr. 6.023/107/2008, nr. 5.052/107/2008, nr. 5.042/107/2008, nr. 5.058/107/2008, nr. 5.067/107/2008, nr. 5.107/107/2008, nr. 5.094/107/2008, nr. 4.994/107/2008, nr. 5.063/107/2008, nr. 5.110/107/2008, nr. 5.044/107/2008, nr. 5.054/107/2008, nr. 5.065/107/2008, nr. 5.095/107/2008, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale art. 3041 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Popa Veronica, Brezeştian Călin, Sîrb Dumitru, Balea Maria, Damian Ana, Bota Cornel, Bişboacă Ioan, Romoşan Simion, Căbulea Ioan, Pleşa Maria, Ispas Ştefan, Laţiu Gheorghe, Tecşa Vladimir, Comşa Victoria Ana, Farcaşiu Cornelia, Florea Eugen Marius, Zuga Petru, Muntean Mioara Nataşa, Bota Maria, Căian Elena, Florea Maria, Ursu Emilian, Cîndescu Maria, Iclezan Petru, Comcea Maria, Salber Roland, Suciu Zorel, Puşcaş Ovidiu, Dandea Mărioara şi Lazăr Emilia-Adela.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii arată, în esenţă, că dispoziţiile art. 287 din Codul muncii sunt de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât şi pentru angajator şi să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care, având sarcina administrării probatoriului, nu are timpul necesar între momentul primirii citaţiei şi data fixată pentru judecată de a depune înscrisurile doveditoare în faţa instanţei. In mod paradoxal, cel discriminat va fi angajatul, care este în imposibilitatea de a propune la rândul său probe în combaterea eventualelor probe pe care le-ar fi solicitat angajatorul în termenul prevăzut de lege, ceea ce vine în contradicţie cu dreptul la un proces echitabil.

De asemenea, autorii consideră că dispoziţiile art. 3041 din Codul de procedură civilă încalcă prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât se creează o diferenţă între persoanele ale căror litigii prevăd calea de atac a apelului şi cele ale căror litigii prevăd doar recursul. Astfel, deşi în art. 304 din Codul de procedură civilă sunt enumerate motivele de nelegalitate pentru care se poate exercita calea de atac a recursului, în art. 3041 se prevede că, atunci când o hotărâre nu poate fi atacată cu apel, instanţa poate să examineze cauza sub toate aspectele şi nu prin limitare la cele prevăzute de art. 304. Autorul consideră că nu se poate vorbi de o egalitate a cetăţenilor în faţa legii şi nici de existenţa unui proces echitabil.

Curtea de Apel Alba-Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. Astfel, pare ca fiind normal ca angajatorul, cel care deţine probe necesare pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor părţilor dintr-un raport juridic de muncă, să suporte obligaţia de a prezenta probele în proces. Dispoziţiile art. 287 din Codul muncii stabilesc o procedură derogatorie privind modalitatea administrării probelor în cazul judecării cererilor care au ca obiect conflicte de muncă, intenţia legiuitorului fiind aceea de a stabili o procedură urgentă, adaptată domeniului reglementat.

In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 3041 din Codul de procedură civilă, instanţa apreciază că acestea sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, respectiv dreptul persoanei la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil.

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale art. 3041 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul conţinut:

- Art. 287 din Codul muncii: „Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.";

-Art. 3041 din Codul de procedură civilă: „Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanţa putând să examineze cauza sub toate aspectele."

In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi în art. 21 alin. (3).

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 287 din Codul muncii au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, în esenţă, cu aceeaşi motivare, discriminarea şi defavorizarea angajatorului în raport cu salariaţii, respectiv încălcarea dreptului la un proces echitabil. Astfel, prin Decizia nr. 494 din 11 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 18 ianuarie 2005, sau prin Decizia nr. 82 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 3 martie 2008, Curtea, respingând excepţia, a reţinut că dispoziţiile criticate sunt norme care stabilesc o procedură specială, derogatorie, privind modalitatea administrării probelor în cazul judecării cererilor referitoare la conflictele de muncă. Modalitatea în care au fost reglementate aceste dispoziţii este o opţiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi urgente, adaptată raporturilor de muncă şi exercitării dreptului la muncă. Regulile de procedură prevăzute de aceste dispoziţii se aplică în mod echitabil atât angajatorilor, cât şi angajaţilor, fără a fi favorizată o categorie sau alta. Astfel, „salariatul şi angajatorul sunt două părţi ale conflictului de muncă, situate pe poziţii opuse şi cu interese contrare, situaţia lor diferită justificând, în anumite privinţe, şi tratamentul juridic diferenţiat. Angajatorul este cel care deţine documentele şi toate celelalte probe pertinente pentru elucidarea conflictului şi pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor părţilor raportului juridic de muncă, fiind necesară şi firească obligaţia acestuia de a prezenta aceste probe".

De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.

Aşa fiind, termenul instituit prin textul de lege criticat are în vedere  soluţionarea  procesului   cu  celeritate,  absenţa  lui prelungind starea de conflict dintre angajat şi angajator, ceea ce ar genera o stare de incertitudine în ceea ce priveşte raporturile de muncă, afectând astfel grav stabilitatea şi securitatea care trebuie să le caracterizeze.

In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3041 din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că, în această ipoteză, recursul constituie o cale de atac cu caracter devolutiv, în care, ca şi în cazul apelului, instanţa de recurs judecă însăşi cauza, atât sub aspectul legalităţii, cât şi sub acela al temeiniciei, fără a se limita la examinarea hotărârii pronunţate de prima instanţă sub aspectul motivelor de casare prevăzute în art. 304 din Codul de procedură civilă.

Asupra dispoziţiilor art. 3041 din Codul de procedură civilă, instanţa constituţională s-a pronunţat, de exemplu prin Decizia nr. 351 din 2 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 25 mai 2006, reţinând că „justificarea acestei reglementări derogatorii de la regula generală a caracterului nedevolutiv al recursului ţine de deosebirile esenţiale existente între cele două situaţii avute în vedere de legiuitor. Astfel, în situaţia în care s-a putut exercita calea de atac a apelului, cauza a fost, integral şi sub toate aspectele legalităţii şi temeiniciei soluţiei pronunţate de prima instanţă, examinată de o instanţă de control judiciar, la un grad de jurisdicţie superior, iar recursul va putea fi exercitat pentru motive concret şi limitativ determinate, care vizează legalitatea deciziei pronunţate în apel. In situaţia în care părţilor nu le este deschisă calea de atac a apelului, apare firesc ca instanţa să poată cerceta sub toate aspectele cauza dedusă judecăţii.

Această posibilitate, coroborată cu principiul rolului activ al judecătorului, conform căruia instanţa are îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale, este menită să asigure părţilor o judecată echitabilă şi să conducă instanţa la cercetarea şi aprecierea tuturor aspectelor relevante pentru pronunţarea unei soluţii."

In lipsa unor elemente noi, de natură a modifica jurisprudenţa Curţii în materie, cele statuate în deciziile indicate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale art. 3041 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Popa Veronica, Brezeştian Călin, Sîrb Dumitru, Balea Maria, Damian Ana, Bota Cornel, Bişboacă Ioan, Romoşan Simion, Căbulea Ioan, Pleşa Maria, Ispas Ştefan, Laţiu Gheorghe, Tecşa Vladimir, Comşa Victoria Ana, Farcaşiu Cornelia, Florea Eugen Marius, Zuga Petru, Muntean Mioara Nataşa, Bota Maria, Căian Elena, Florea Maria, Ursu Emilian, Cîndescu Maria, Iclezan Petru, Comcea Maria, Salber Roland, Suciu Zorel, Puscas Ovidiu, Dandea Mărioara si Lazăr Emilia-Adela în dosarele nr. 5.031/107/2008, nr. 3.397/107/2008, nr. 3.358/107/2008, nr. 5.035/107/2008, nr. 3.393/107/2008, nr. 5.028/107/2008, nr. 5.015/107/2008, nr. 4.999/107/2008, nr. 3.321/107/2008, nr. 5.053/107/2008, nr. 3.356/107/2008, nr. 6.289/107/2008, nr. 3.377/107/2008, nr. 5.286/107/2008, nr. 5.091/107/2008, nr. 4.982/107/2008, nr. 6.023/107/2008, nr. 5.052/107/2008, nr. 5.042/107/2008, nr. 5.058/107/2008, nr. 5.067/107/2008, nr. 5.107/107/2008, nr. 5.094/107/2008, nr. 4.994/107/2008, nr. 5.063/107/2008, nr. 5.110/107/2008, nr. 5.044/107/2008, nr. 5.054/107/2008, nr. 5.065/107/2008, nr. 5.095/107/2008 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 mai 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu