Ioan Vida |
- preşedinte |
Nicolae Cochinescu |
- judecător |
Aspazia Cojocaru |
- judecător |
Acsinte Gaspar |
- judecător |
Ion Predescu |
- judecător |
Petre Lăzăroiu |
- judecător |
Puskás Valentin Zoltán |
- judecător |
Tudorel Toader |
- judecător |
Augustin Zegrean |
- judecător |
Carmen Cătălina Gliga |
- procuror |
Mihaela Senia Costinescu |
- magistrat-asistent |
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Danfaedys“ - S.R.L. din Adjud în Dosarul nr. 1.053/173/2008 al Judecătoriei Adjud.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 18 decembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.053/173/2008, Judecătoria Adjud a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Danfaedys“ - S.R.L. din Adjud.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate încalcă principiile contradictorialităţii şi oralităţii procesului civil, contravenind legii, doctrinei şi jurisprudenţei, potrivit cărora mandatarul poate face şi spune tot ceea ce ar putea face şi spune mandantul. Limitând posibilităţile de reprezentare ale mandantului, prin aplicarea art. 68 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă, instanţa restrânge dreptul la apărare al acestei părţi, drept consacrat de art. 24 din Constituţie.Judecătoria Adjud apreciază excepţia ca fiind neîntemeiată, arătând că dreptul de reprezentare şi apărare al părţii este respectat tocmai prin posibilitatea concretă ce îi este conferită de lege mandatarului de a propune probe, de a formula orice cerere în interesul mandantului şi de a formula concluzii, toate acestea însă în formă scrisă. Această reglementare reprezintă opţiunea legiuitorului care, potrivit dispoziţiilor Legii fundamentale, este cel ce stabileşte regulile privind procedura de judecată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 68 alin. 4 teza întâi din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul conţinut: „Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, cu excepţia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezintă partea.“În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 24 din Constituţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 31/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 5 martie 2004, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În cuprinsul acestei decizii Curtea a reţinut că reprezentarea părţilor într-un proces prin mandatar, care poate fi avocat ori altă persoană cu sau fără pregătire juridică, este una dintre modalităţile prin care Codul de procedură civilă asigură accesul liber la justiţie, precum şi exercitarea dreptului la apărare al părţilor, drepturi fundamentale prevăzute de art. 21, respectiv de art. 24 din Constituţie. Restricţia mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanţă nu constituie o împiedicare a accesului liber la justiţie, întrucât partea însăşi poate participa la dezbateri şi poate pune concluzii înaintea instanţei de judecată, iar mandatarul are posibilitatea să formuleze cereri, să propună probe în tot cursul procesului, precum şi să depună concluzii scrise.De asemenea, Curtea a reţinut că posibilitatea reprezentării părţii prin mandatar este prevăzută doar de art. 67 şi 68 din Codul de procedură civilă, care stabilesc condiţiile de exercitare a acestui mandat. Aceste condiţii, precum şi limitele în care poate fi exercitat mandatul, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instanţă în numele părţii, reprezintă opţiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabileşte regulile privind procedura de judecată.Faţă de cele arătate, Curtea constată că dispoziţiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, accesul liber la justiţie, dreptul la apărare, precum şi cu reglementările internaţionale invocate.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Danfaedys“ - S.R.L. din Adjud în Dosarul nr. 1.053/173/2008 al Judecătoriei Adjud.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 aprilie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu