DECIZIE Nr. 73
din 5 februarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (3) din Legea nr. 293/2004
privind Statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a
Penitenciarelor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 153 din 28 februarie 2008
Ioan
Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu -
procuror
Mihai Paul Cotta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 3 alin.(3) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul
funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, excepţie
ridicată de Necolai Izvoranu şi Săndica Mocăniţă în Dosarul nr. 2.198/63/2006 al Curţii de Apel Craiova - Secţia
conflicte de muncă şi asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, considerând
că textele legale criticate nu sunt discriminatorii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 27 iunie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 2.198/63/2006, Curtea de Apel Craiova - Secţia conflicte de
muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3
alin. (3) din Legea nr. 293/2004, excepţie
ridicată de Necolai Izvoranu şi Săndica Mocăniţă în cauza ce are ca obiect
judecarea litigiului de muncă privind obligarea Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor la încadrarea reclamanţilor în grupa I de muncă.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că art. 3 alin. (3) din Legea nr. 293/2004
contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie şi art. 6 paragraful
1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, deoarece prevede că personalul din sistemul administraţiei
penitenciarelor, încadrat în funcţie pe bază de contract de muncă, este supus
legislaţiei muncii. Intrucât art. 3 alin. (1) din lege stabileşte că personalul
din sistemul administraţiei penitenciarelor este constituit din funcţionari
publici civili cu statut special şi din personal încadrat pe baza contractului
individual de muncă, autorii excepţiei consideră că toţi angajaţii sistemului
administraţiei penitenciarelor ar trebui să beneficieze în mod egal de acelaşi tratament juridic. Altfel, se creează o
inegalitate de tratament între cele două categorii de personal.
Curtea de Apel Craiova - Secţia conflicte de muncă
şi asigurări sociale apreciază că excepţia este
neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile legale criticate nu au caracter
discriminator.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că cele două
categorii de personal din sistemul administraţiei penitenciare au la bază
statute diferenţiate, având în vedere responsabilităţile diferite ale acestora.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate sunt
constituţionale. Se apreciază că, în considerarea unor situaţii deosebite,
legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit
de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 3
alin. (3) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din
Administraţia Naţională a Penitenciarelor, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 581
din 30 iunie 2004, dispoziţii care au următorul conţinut:
- Art. 3 alin. (3): „(3)
Personalul din sistemul administraţiei penitenciare, încadrat în funcţii pe
baza contractului individual de muncă, are calitatea de salariat, fiind supus
legislaţiei muncii."
Autorul excepţiei susţine că aceste prevederi legale
încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin.(1) privind egalitatea în
faţa legii şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
Dispoziţiile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 293/2004
reglementează statutul juridic al personalului din sistemul administraţiei
penitenciare încadrat în funcţii pe baza contractului individual de muncă,
stabilind calitatea acestuia de salariat, precum şi legislaţia aplicabilă.
Aceleaşi prevederi legale menţionează la alin. (1) al aceluiaşi articol că „Personalul
din sistemul administraţiei penitenciare este constituit din funcţionari
publici civili cu statut special şi din personal încadrat pe baza contractului
individual de muncă".
Analizând aceste prevederi legale, Curtea reţine că
reglementarea statutului juridic aplicabil personalului din sistemul
administraţiei penitenciare cu diferenţele pe care personalul încadrat pe baza
contractului individual de muncă le prezintă faţă de funcţionarii publici din
sistemul administraţiei penitenciare nu constituie o încălcare a principiului
egalităţii în faţa legii, prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Această constatare are la
bază statutul special al funcţionarului public din sistemul administraţiei
penitenciare, care, astfel cum rezultă din art. 3 alin. (2) din Legea nr.
293/2004, impune acestei categorii profesionale atribuţii de serviciu cu
implicaţii, îndatoriri şi riscuri deosebite, fapt ce justifică în mod obiectiv
şi rezonabil o diferenţiere a regimului juridic aplicabil funcţionarilor
publici din sistemul administraţiei penitenciare faţă de personalul încadrat pe
baza contractului individual de muncă din cadrul aceluiaşi sistem, care nu este
supus aceloraşi exigenţe şi riscuri. Referitor la invocarea, în susţinerea
excepţiei, a prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că acestea
nu sunt incidente în cauză, deoarece textul de lege criticat nu prevede vreo
modalitate de judecare în faţa instanţei de judecată, fiind stabilit doar
statutul legal aplicabil personalului din sistemul administraţiei penitenciare
încadrat în funcţii pe baza contractului individual de muncă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 3 alin. (3) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul
funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, excepţie
ridicată de Necolai Izvoranu şi Săndica Mocăniţă în Dosarul nr. 2.198/63/2006
al Curţii de Apel Craiova - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 februarie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta