DECIZIE Nr. 75 din 7 martie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I
alineatul ultim si ale art. II pct. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
44/1998 pentru modificarea Legii locuintei nr. 114/1996
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 234 din 8 aprilie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. I alineatul ultim si ale art. II pct. 1 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Legii locuintei nr.
114/1996, exceptie ridicata de Claudiu Stef si Eleonora Stef in Dosarul nr.
511/2001 al Curtii de Apel Galati - Sectia civila.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 5 martie 2002 si au fost
consemnate in incheierea din acea data, cand, avand nevoie de timp pentru a
delibera, Curtea a amanat pronuntarea la data de 7 martie 2002.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 10 mai 2001, pronuntata in Dosarul nr. 511/2001, Curtea
de Apel Galati - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I alineatul ultim si ale art. II
pct. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea
Legii locuintei nr. 114/1996. Exceptia a fost ridicata de Claudiu Stef si
Eleonora Stef cu ocazia solutionarii recursului declarat impotriva Deciziei
civile nr. 478/2000, pronuntata de Tribunalul Bacau.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
art. I alineatul ultim din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/1998 nu
sunt in concordanta cu art. 70 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata
(articol prin care a fost abrogat Decretul nr. 387/1977 pentru aprobarea
Statutului privind organizarea si functionarea asociatiei locatarilor), iar
astfel se incalca prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie care consacra
principiul neretroactivitatii legii. De asemenea, se sustine ca art. II pct. I
din aceeasi ordonanta contravine prevederilor constitutionale ale art. 11, 20,
26, 37, 41 si 51, precum si ale art. 20 pct. 2 din Declaratia Universala a
Drepturilor Omului. Se arata ca in baza acestor dispozitii legale doua treimi
dintre proprietari incalca drepturile unei treimi dintre proprietari.
Instanta de judecata, exprimandu-si opinia, considera ca nici una dintre
dispozitiile legale criticate nu contravine prevederilor constitutionale
invocate. Se apreciaza ca nu se incalca dreptul de asociere si nici dreptul de
proprietate al cetateanului.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat dispozitiile legale criticate
nu contravin textelor constitutionale invocate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit in cauza de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
I alineatul ultim si ale art. II pct. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 44/1998 pentru modificarea Legii locuintei nr. 114/1996, ordonanta
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 460 din 30 noiembrie
1998.
Textele de lege criticate au urmatorul cuprins:
- Art. I: "Articolul 69 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, se
modifica si va avea urmatorul cuprins:
<<Art. 69. [...] Pana la data dobandirii personalitatii juridice a
asociatiei de proprietari, asociatiile de locatari constituite potrivit
Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind
organizarea si functionarea asociatiei locatarilor isi desfasoara activitatea
pe baza statutului propriu si a dispozitiilor prezentei legi.>>";
- Art. II: "Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari, cuprins
in anexa nr. 2 la Legea locuintei nr. 114/1996, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 4 va avea urmatorul cuprins:
<<Art. 4
Asociatia de proprietari se constituie pe baza hotararii a cel putin doua
treimi din numarul proprietarilor apartamentelor si ai spatiilor cu alta
destinatie decat cea de locuinta din cadrul unei cladiri.
In cladirile de locuit cu mai multe tronsoane sau scari se pot constitui
asociatii de proprietari si pe fiecare tronson sau scara in parte, daca
proprietatea comuna, aferenta fiecarui tronson sau fiecarei scari, poate fi
delimitata si daca este posibila repartizarea cheltuielilor comune pe tronsoane
sau pe scari.>>"
Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca aceste dispozitii
legale contravin prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2),
referitoare la neretroactivitatea legii, ale art. 11 si 20, relative la
efectele juridice ale tratatelor internationale, ale art. 26, privind viata
intima, familiala si privata, ale art. 37, privind dreptul de asociere, ale
art. 41, referitoare la protectia proprietatii private, precum si ale art. 51,
relative la respectarea Constitutiei si a legilor. Se mai sustine ca art. II
pct. 1 din ordonanta criticata contravine si art. 20 pct. 2 din Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, potrivit caruia: "Nimeni nu poate fi
obligat sa faca parte dintr-o asociatie."
I. Referitor la sustinerea autorilor exceptiei, potrivit careia art. I
alineatul ultim din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/1998 incalca
prevederile art. 15 alin. (2), deoarece "a reabilitat" Decretul nr.
387/1977, decret care a fost abrogat prin efectul art. 70 din Legea locuintei
nr. 114/1996, republicata, Curtea constata ca aceasta nu poate fi retinuta.
Prin art. I pct. 18 din Legea nr. 145 din 27 iulie 1999 pentru modificarea
si completarea Legii locuintei nr. 114/1996, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 439 din 9 septembrie 1999, art. 70 a fost, la randul
sau, abrogat. In plus, pct. 17 al art. I din aceasta ultima lege prevede ca,
"Pana la data dobandirii personalitatii juridice a asociatiei de
proprietari, asociatiile de locatari constituite potrivit Decretului
Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind
organizarea si functionarea asociatiei locatarilor isi desfasoara activitatea
pe baza statutului propriu si a dispozitiilor prezentei legi". In aceste
conditii Statutul privind organizarea si functionarea asociatiei locatarilor,
aprobat prin Decretul nr. 387/1977, se integreaza, alaturi de alte
reglementari, intre care Legea locuintei nr. 114/1996, cadrului juridic
aplicabil domeniului gospodaririi locative, pana la finalizarea procesului de
transformare a asociatiilor de locatari in asociatii de proprietari. In speta
se constata ca aceste dispozitii tranzitorii nu pot fi considerate ca avand
caracter retroactiv. De asemenea, aplicarea noii reglementari se justifica in
temeiul principiului aplicarii legii noi situatiilor juridice in curs.
In consecinta, dispozitiile art. I alineatul ultim din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 44/1998, identice cu cele ale art. I pct. 17, nu contravin
principiului neretroactivitatii legii.
II. Se sustine de catre autorii exceptiei ca art. II pct. 1 din ordonanta
de urgenta criticata contravine prevederilor constitutionale ale art. 11, 20,
37, 41 si 51, citate mai sus, intrucat, aderand la asociatia de proprietari,
dreptul de proprietate suporta limite.
Analizand aceste sustineri, Curtea constata ca motivele de
neconstitutionalitate invocate nu pot fi primite, intrucat atat prevederile
art. 37 din Constitutie relative la dreptul de asociere, cat si ale art. 20
pct. 2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului consacra un drept
fundamental cu caracter social-politic, care ofera posibilitatea cetatenilor de
a se asocia in mod liber in partide sau formatiuni politice, sindicate ori alte
forme de organizare, cu scopul de a lua parte la diverse activitati politice,
sociale, culturale si altele asemenea.
In acest sens s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 168 din
28 octombrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 85
din 24 februarie 2000. Cu acel prilej Curtea a mai retinut ca in anumite
situatii legiuitorul poate institui forme speciale de asociere ce urmaresc
salvgardarea unor interese de ordin general si care, in perspectiva scopurilor
pe care le urmaresc, nu se circumscriu conceptului de libera asociere, astfel
cum acesta este conturat prin prevederile art. 11 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si, respectiv, prin cele ale
art. 37 din Constitutie. De asemenea, Curtea a constatat ca, mutatis mutandis,
asociatia de locatari prevazuta de Decretul nr. 387/1977 se afla intr-o
asemenea situatie juridica. In adevar, aceasta categorie de asociatii a fost
creata, prin lege, in vederea realizarii unui scop de interes general, si anume
administrarea in bune conditii a cladirilor cu mai multe apartamente, luandu-se
in seama totodata si interesele locatarilor legate de realizarea unei bune
convietuiri, inclusiv pentru stabilirea costurilor si a cheltuielilor comune, a
repartizarii lor pe fiecare locatar, a reparatiilor si amenajarilor necesare
etc. Rezolvarea problemelor pe care le implica locuirea si administrarea unui
imobil cu mai multi locatari impune, in consecinta, o asociere, fara de care
drepturile si interesele legitime ale celor ce locuiesc in imobilul respectiv
ar putea fi afectate prin aparitia unor neintelegeri sau litigii.
In ceea ce priveste invocarea, in sustinerea criticii de
neconstitutionalitate, a prevederilor constitutionale ale art. 26, relative la
viata intima, familiala si privata, ale art. 41, referitoare la protectia
proprietatii private, si ale art. 51, privind obligativitatea respectarii
Constitutiei si a legilor, Curtea constata ca acestea nu sunt infrante de
dispozitiile art. II pct. 1 din ordonanta de urgenta criticata, deoarece
interesul pe care il reclama autorii exceptiei de neconstitutionalitate nu
poate fi considerat ca face parte din categoria drepturilor si libertatilor
fundamentale prevazute de normele constitutionale sus-mentionate.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I alineatul
ultim si ale art. II pct. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/1998
pentru modificarea Legii locuintei nr. 114/1996, exceptie ridicata de Claudiu
Stef si Eleonora Stef in Dosarul nr. 511/2001 al Curtii de Apel Galati - Sectia
civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 7 martie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Doina Suliman