DECIZIE Nr.
895 din 5 decembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Ordonanta Guvernului nr.
26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, precum si a prevederilor art. 18
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor
comerciale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 54 din 24 ianuarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar -
judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr.
26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, coroborat cu art. 18 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor
comerciale, excepţie ridicată de Paul Alberto Ovidiu Bolboaşă în Dosarul nr. 245/PJ/2005
al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
La apelul nominal răspunde reprezentantul părţii
Asociaţia Salariaţilor „Timpuri Noi" - S.A. Bucureşti, avocat, cu
delegaţie la dosar. Lipseşte autorul excepţiei. Procedura de citare este legal
îndeplinită.
Având cuvântul, reprezentantul părţii prezente solicită
respingerea excepţiei, arătând că textele de lege criticate sunt
constituţionale, deoarece aderarea unui asociat la un organism de conducere a
unei societăţi are drept consecinţă obligativitatea respectării prevederilor
statutului acesteia, precum şi a principiului majorităţii de decizie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că
prevederile legale reglementează una dintre competenţele adunării generale a
asociaţilor şi nu sunt neconstituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 26 mai 2006, pronunţată în Dosarul
nr. 245/PJ/2005, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 din
Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, coroborat
cu art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind
privatizarea societăţilor comerciale. Excepţia a fost ridicată de Paul
Alberto Ovidiu Bolboaşă.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că prevederile legale criticate contravin
dreptului de proprietate privată şi libertăţii economice, în general, deoarece
îndreptăţesc adunarea generală a asociaţilor să ia hotărâri exclusiv în temeiul
statutului asociaţiei, fără respectarea prevederilor legale în vigoare.
Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
reprezintă prevederile art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire
la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, aprobată
prin Legea nr. 246/2005, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 656 din 25 iulie 2005,
precum şi ale art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind
privatizarea societăţilor comerciale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 381 din 29 decembrie 1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 88
din 25 februarie 1998, potrivit cărora:
- Art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000:
„(1) Adunarea generală este organul de conducere,
alcătuit din totalitatea asociaţilor.
(2) Competenta adunării generale cuprinde:
[...]
h) orice alte atribuţii prevăzute în lege sau în
statut."
- Art. 18 teza întai
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997:
„Procedura de constituire şi de lichidare a unei
asociaţii, structura acesteia, drepturile şi obligaţiile membrilor săi sunt
cele prevăzute în Legea nr. 21/1924 [...]."
In opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate
contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2),
referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice
şi la prevalenta legii, art. 44 alin. (1) teza întâi, alin. (2) teza întâi,
privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate şi a proprietăţii
private, alin. (3) referitor la expropriere şi alin. (8), privind averea
dobândită licit, art. 45 - „Libertatea economică", art. 53 - „Restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi" şi art. 135 alin. (1) şi
(2) lit. a), privind caracterul de economie de piaţă al economiei României.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată,
Curtea reţine următoarele:
Art. 18 teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 88/1997 dispune că procedura de constituire şi de lichidare a
unei asociaţii, structura acesteia, precum şi drepturile şi obligaţiile
membrilor săi sunt reglementate de Legea nr. 21/1924 pentru persoanele juridice
(asociaţii şi fundaţii).
Curtea constată însă că Legea nr. 21/1924 a fost
abrogată expres prin art. 86 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la
asociaţii şi fundaţii, astfel încât dispoziţiile art. 18 teza întâi din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 se referă la prevederile
Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, ce a preluat
reglementarea în materie.
Autorul excepţiei susţine că stabilirea competenţei
adunării generale a asociaţilor de a exercita orice alte atribuţii prevăzute de
lege sau statut conduce la o încălcare a dreptului de proprietate privată şi a
libertăţii economice, deoarece, în acest mod, adunarea generală poate adopta
hotărâri abuzive, fără respectarea prevederilor legale în vigoare.
Curtea constată că aceste susţineri nu sunt întemeiate,
deoarece din cuprinsul prevederilor legale criticate, ce reglementează competenţele adunării
generale a asociaţilor, nu rezultă încălcarea dreptului de proprietate privată
sau a libertăţii economice, în general.
De altfel, Curtea reţine că, în scopul protejării
intereselor legitime ale asociaţilor care se consideră vătămaţi printr-o
hotărâre nelegală sau nestatutară a adunării generale, legiuitorul, prin art.
23 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, modificată prin Legea nr.
246/2005, a prevăzut că: „(2) Hotărârile adunării generale, contrare legii,
actului constitutiv sau dispoziţiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în
justiţie de către oricare dintre membrii asociaţi care nu au luat parte la
adunarea generală sau care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze
aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când au
luat cunoştinţă despre hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa, după
caz."
In ceea ce priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor
art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 53 -
„Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi", Curtea
constată că textele de lege criticate se aplică tuturor subiectelor de drept
vizate, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare şi fără a restrânge
exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la
asociaţii şi fundaţii, precum şi a prevederilor art. 18 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale,
excepţie ridicată de Paul Alberto Ovidiu Bolboaşă în Dosarul nr. 245/PJ/2005 al
Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 decembrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie