DECIZIE   Nr. 96 din 27 martie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 134 alin. (2) din Codul muncii

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 283 din 31 mai 2001

    Lucian Mihai       - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Ioan Muraru        - judecator
    Nicolae Popa       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Romul Petru Vonica - judecator
    Gabriela Ghita     - procuror
    Claudia Miu        - magistrat-asistent sef

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 134 alin. (2) din Codul muncii, ridicata de Societatea Comerciala "Tepro" - S.A. din Iasi in dosarele nr. 22.262/2000, 20.361/2000, 21.928/2000, 20.881/2000, 20.883/2000, 20.882/2000, 20.924/2000, 21.923/2000, 22.264/2000, 21.916/2000, 22.265/2000 si 21.929/2000 ale Judecatoriei Iasi.
    La apelul nominal raspunde autorul exceptiei, Societatea Comerciala "Tepro" - S.A. din Iasi, reprezentata prin Toader Pica, consilier juridic, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor nr. 37C/2001, 38C/2001, 39C/2001, 40C/2001, 41C/2001, 42C/2001, 43C/2001, 44C/2001, 45C/2001, 46C/2001 si 47C/2001 la Dosarul nr. 36C/2001, avand in vedere ca obiectul si autorul exceptiei de neconstitutionalitate sunt identici in toate cauzele enumerate. Atat reprezentantul autorului exceptiei, cat si reprezentantul Ministerului Public declara ca nu se opun masurii conexarii. In consecinta, pentru o mai buna administrare a justitiei, Curtea, in temeiul art. 164 din Codul de procedura civila si al art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, dispune conexarea dosarelor anterior mentionate la Dosarul nr. 36C/2001.
    Avand cuvantul in dezbateri, reprezentantul autorului exceptiei de neconstitutionalitate solicita admiterea acesteia, intrucat dispozitiile art. 134 alin. (2) din Codul muncii sunt neconstitutionale in raport cu dispozitiile art. 150 alin. (2) din Constitutie.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind inadmisibila, intrucat autorul acesteia nu a motivat-o, incalcand astfel dispozitiile art. 12 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierile din 10 iunie 2000, pronuntate in dosarele nr. 22.262/2000, 22.264/2000 si 22.265/2000, precum si prin Incheierile din 15 ianuarie 2001, pronuntate in dosarele nr. 20.361/2000, 20.881/2000, 20.882/2000, 20.883/2000, 20.924/2000, 21.916/2000, 21.923/2000, 21.928/2000 si 21.929/2000, Judecatoria Iasi a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 134 alin. (2) din Codul muncii. Exceptia a fost ridicata de Societatea Comerciala "Tepro" - S.A. din Iasi in cauze avand ca obiect contestatii impotriva desfacerii unor contracte de munca.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. 134 alin. (2) din Codul muncii sunt neconstitutionale "in raport cu dispozitiile cuprinse in art. 150 din Constitutia Romaniei, referitoare la conflictul temporal de legi", intrucat acestea au fost adoptate in anul 1972, cand "in Romania conditiile sociale, economice si politice erau altele decat in prezent, iar legislatia de atunci, printre care si Codul muncii, era adaptata acestor conditii". Se mai arata ca dispozitiile legale criticate, impunand comunicarea formala in scris a dispozitiei de desfacere a contractului de munca, creeaza posibilitatea ca salariatii care refuza sa semneze dovada de primire a deciziei de desfacere a contractului de munca sa o poata contesta intr-un termen nelimitat. Cu referire la cazurile din speta, autorul exceptiei sustine ca salariatii disponibilizati au luat cunostinta despre masura desfacerii contractelor lor de munca in cadrul procesului de restructurare a societatii comerciale, cand acestia si-au preluat carnetele de munca, precum si celelalte documente necesare in vederea inscrierii lor pentru acordarea ajutorului de somaj de care au beneficiat in mod concret.
    Judecatoria Iasi, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia ridicata este nefondata. Se arata in acest sens ca dispozitiile art. 134 alin. (2) din Codul muncii nu sunt abrogate ca efect al aplicarii dispozitiilor art. 150 din Constitutie. Dispozitiile legale criticate, fiind norme de drept procesual special, nu pot fi "abrogate decat dupa adoptarea unor dispozitii cu caracter special care sa le inlocuiasca". Se mai arata ca acestea nu sunt "in contradictie cu dispozitiile constitutionale care consacra egalitatea in drepturi, accesul liber la justitie, restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati". Prin urmare instanta considera ca aceste dispozitii sunt in vigoare, aplicandu-se si in conditiile economiei de piata in raporturile de munca dintre angajati si angajatori.
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila pentru urmatoarele motive: dispozitiile art. 134 alin. (2) din Codul muncii, desi sunt norme preconstitutionale, constituie "expresia concretizarii principiului neingradirii dreptului la munca, instituit de art. 38 alin. (1) din Constitutie" si ofera posibilitatea exercitarii dreptului la aparare garantat de art. 24 din Constitutie. Prin critica formulata, in realitate nu se argumenteaza neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 134 alin. (2) din Codul muncii, ci se au in vedere chestiuni de aplicare a acestora, punandu-se in discutie stabilirea unor situatii de fapt, ceea ce este de competenta exclusiva a instantelor judecatoresti, sens in care s-a si pronuntat Curtea Constitutionala in practica sa jurisdictionala. Exceptia este nemotivata, avand in vedere ca autorul exceptiei nu a indicat nici o dispozitie constitutionala sau principiu constitutional care este incalcat de prevederea de lege criticata, iar potrivit practicii jurisdictionale a Curtii Constitutionale o astfel de exceptie este inadmisibila.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor in fiecare dosar, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea constata ca este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 134 alin. (2) din Codul muncii, avand urmatorul cuprins: "Dispozitia de desfacere a contractului de munca se comunica in scris in termen de 5 zile de catre unitate. Ea isi produce efectele de la data comunicarii."
    Autorul exceptiei sustine ca aceste prevederi contravin ansamblului dispozitiilor art. 150 din Constitutie. Cu toate acestea Curtea constata ca, intrucat prin critica de neconstitutionalitate se sustine ca textul de lege este abrogat, este evident ca au fost avute in vedere doar dispozitiile alin. (1), potrivit carora "Legile si toate celelalte acte normative raman in vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei Constitutii".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate sub aspectul admisibilitatii sale, Curtea observa ca pentru a se putea retine ca o dispozitie legala preconstitutionala este abrogata implicit, in temeiul dispozitiilor art. 150 alin. (1) din Constitutie se impune ca mai intai sa se constate ca dispozitia legala contravine vreunei norme constitutionale. Se mai observa insa ca, astfel cum rezulta atat din continutul incheierii de sesizare, cat si din cererea formulata in sustinerea exceptiei, autorul acesteia nu a indicat in fata instantei de judecata motivele criticii de neconstitutionalitate. Pe de alta parte Curtea retine ca, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, sunt neconstitutionale numai acele prevederi legale care incalca dispozitiile sau principiile Constitutiei, iar potrivit art. 12 alin. (2) din aceeasi lege, orice sesizare trebuie motivata. Coroborand aceste texte legale cu cele ale art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si cu cele ale art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra constitutionalitatii dispozitiei legale criticate numai in aceste limite ale sesizarii. Asa fiind, nemotivarea exceptiei de neconstitutionalitate si neindicarea de catre autorul unei exceptii cel putin a normei constitutionale in raport cu care acesta considera ca textul criticat este neconstitutional constituie un motiv de respingere a sesizarii. Altminteri ar insemna ca jurisdictia constitutionala sa se substituie partii in ceea ce priveste invocarea motivului de neconstitutionalitate, exercitand astfel, sub acest aspect, un control din oficiu, ceea ce este inadmisibil, cata vreme de esenta controlului pe calea exceptiei de neconstitutionalitate este exercitarea acestuia la sesizarea subiectelor prevazute de lege.
    In sensul celor aratate Curtea Constitutionala s-a pronuntat in mod constant in jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 341 din 12 septembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 38 din 29 ianuarie 1998, precum si prin Decizia nr. 49 din 23 martie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1), (4) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 134 alin. (2) din Codul muncii, ridicata de Societatea Comerciala "Tepro" - S.A. din Iasi in Dosarele nr. 22.262/2000, 20.361/2000, 21.928/2000, 20.881/2000, 20.883/2000, 20.882/2000, 20.924/2000, 21.923/2000, 22.264/2000, 21.916/2000, 22.265/2000 si 21.929/2000 ale Judecatoriei Iasi.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 27 martie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent sef,
                              Claudia Miu