DECRET   Nr. 130 din  2 aprilie 1949

pentru reglementarea conditiunii juridice a copilului natural

ACT EMIS DE: MINISTERUL JUSTITIEI

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 15 din  2 aprilie 1949

    Text corectat conform rectificarilor aparute in Buletinul Oficial al Republicii Populare Romane Nr. 18 din 9 aprilie 1949, pag. 126 si nr. 19 din 16 aprilie 1949, pag. 136.
    A se vedea: Decretul nr. 2.647 din 18 iunie 1920, privitor la constatarea decesului militarilor morti sau disparuti in timpul razboiului si la dovedirea nasterilor si casatoriilor prin acte de stare civila, pentru obtinerea dreptului de pensie a urmasilor lor; Legea nr. 476 din 23 iunie 1942, pentru stabilirea calitatii de copil recunoscut a celor morti pe campul de lupta, modificata prin Legea nr. 598 din 3 august 1946 (se modifica art. 1 si se adauga un nou articol).

    CAP. 1
    Despre filiatiunea naturala

    Art. 1
    Copilul natural are aceeasi situatie legala ca si aceea a unui copil legitim, fata de mama si rudele acesteia.
    Art. 2
    Odata cu inscrierea nasterii sau dupa aceasta, tatal copilului natural il poate recunoaste prin declaratiunea facuta ofiterului starii civile. In lipsa unei asemenea declaratii, recunoasterea poate fi facuta prin inscris autentic sau in forma testamentara.
    Minorii pot recunoaste singuri pe copiii lor naturali, daca in fapt au discernamant la epoca recunoasterii.
    Daca tatal este interzis sau moare in interval de trei ani de la nasterea copilului, acesta poate fi recunoscut de bunicul dinspre tata.
    In cazul recunoasterii prin inscris autentic, o copie de pe acesta se va trimite, din oficiu, ofiterului starii civile unde este inscrisa nasterea, pentru a se face mentiune pe actul de nastere.
    Art. 3
    Copilul natural minor nu poate fi recunoscut decat cu autorizatiunea instantei tutelare, data cu ascultarea mamei.
    Recunoasterea copilului natural major nu va produce efecte decat daca acesta consimte la recunoastere.
    Copilul natural care nu are descendenti legitimi nu poate fi recunoscut dupa moarte.
    Art. 4
    Recunoasterea este irevocabila.
    Art. 5
    Daca recunoasterea a fost determinata prin dol ori smulsa prin violenta, ea poate fi anulata.
    Actiunea in anulare se prescrie prin trecerea unui an de la data cand dolul a fost descoperit sau violenta a incetat, ori, daca acel care a recunoscut era minor, de la data majoritatii sale.
    Art. 6
    Cand recunoasterea nu corespunde adevarului, ea poate fi contestata. Sunt in drept a contesta recunoasterea acel care a facut-o, acel recunoscut si Parchetul cand prin recunoasterea mincinoasa interesele copilului ar fi primejduite.
    Art. 7
    Pentru reclamatiunea si dovedirea maternitatii naturale sunt aplicabile, prin asemanare, dispozitiunile privitoare la dovedirea maternitatii legitime.
    De asemeni, se vor aplica recunoasterii expres facuta de mama dispozitiunile prevazute pentru recunoasterea facuta de tata.
    Art. 8
    Actiunea in cautarea paternitatii poate fi pornita numai de copilul natural, prin reprezentantul sau legal cu incuviintarea instantei tutelare.
    Ea se indreapta impotriva presupusului tata sau mostenitorilor acestuia.
    Art. 9
    Paternitatea poate fi declarata cand, in timpul conceptiunii, mama a fost siluita sau rapita de pretinsul tata, sau a fost sedusa de el prin mijloace viclene, precum promisiunea de casatorie sau alte asemenea manopere, ori abuz de autoritate, sau cand a convietuit notoriu cu pretinsul tata.
    Paternitatea poate de asemeni fi declarata cand, din scrisori sau orice alte inscrisuri, emanand de la pretinsul tata, reiese o marturisire neindoielnica asupra paternitatii ce i se atribuie.
    Art. 10
    Actiunea in cautarea paternitatii nu va fi primita, daca in timpul conceptiunii mama a avut legaturi si cu alte persoane sau o purtare imorala cunoscuta, precum si daca neputinta conceptiei copilului din coabitarea mamei cu pretinsul tata este invederata.
    Art. 11
    Se socoteste timp al conceptiunii cel cuprins intre a 300 si 180 zi, inaintea nasterii copilului.
    Termenul se socoteste de la zi la zi.
    Art. 12
    Actiunea in cercetarea paternitatii poate fi intentata in termen de 2 ani de la nasterea copilului sau de la incetarea concubinajului.
    Art. 13
    De la data cand hotararea in declaratie a paternitatii a ramas irevocabila, copilul natural are, fata de tata, situatiunea legala a unui copil legitim.
    Copilul dobandeste numele parintelui fata de care si-a stabilit filiatiunea.
    Daca copilul a fost recunoscut in acelasi timp de ambii parinti, acestia vor hotari numele carui parinte va purta copilul; in caz de neintelegere instanta tutelara va decide.
    Instanta tutelara va putea incredinta copilul oricaruia din parinti, dupa cum o cer interesele copilului. Daca imprejurarile o cer, aceasta hotarare va putea fi schimbata.
    Art. 14
    Mama copilului natural sau, in caz de moarte, disparitie sau neputinta a acesteia de a-si manifesta valabil vointa, tutorul copilului, cu incuviintarea instantei tutelare poate cere pretinsului tata cheltuieli de intretinere, daca se dovedeste ca acesta a coabitat cu mama in timpul legal al conceptiunii.
    In acest caz judecata va obliga pe pretinsul tata sa contribuie la cheltuielile prilejuite de nastere si la cheltuielile de intretinerea copilului pana la majoritatea sa si, dupa aceasta, in caz de invaliditate a copilului. Cheltuielile de intretinere se vor stabili in raport cu starea materiala a mamei si a pretinsului tata.
    Dreptul mamei nu se stinge daca copilul a murit inainte de a se fi pronuntat hotararea; cererea insa va fi respinsa in cazurile prevazute de art. 10, care se aplica prin asemanare.
    Actiunea poate fi intentata impotriva mostenitorilor tatalui.

    CAP. 2
    Despre legitimare

    Art. 15
    Copilul natural dobandeste situatia de copil legitim, prin casatoria parintilor, savarsita dupa nasterea sa, indiferent daca stabilirea filiatiunii sale naturale, fata de ambii parinti, a avut loc inainte sau dupa incheierea casatoriei.
    Copilul natural dobandeste de asemenea situatia de copil legitim, prin casatoria mamei cu barbatul fata de care s-a stabilit dreptul de intretinere, potrivit art. 14.
    Art. 16
    Legitimarea copilului natural prin casatoria partilor acestuia, are loc chiar in privinta copiilor incetati din viata, daca in urma lor raman descendenti legitimi; in acest caz, legitimarea foloseste acestora din urma.

    CAP. 3
    Dispozitiuni finale si tranzitorii

    Art. 17
    Art. 677 din Codul civil va avea urmatorul cuprins:
    Copiii naturali, chiar cand casatoria ar fi prohibita intre mama si tata, succed mamei si rudelor acesteia ca si copiii legitimi.
    Copilul natural, care si-a stabilit filiatiunea fata de tata prin recunoasterea voluntara sau prin actiune in cercetarea paternitatii, precum si descendentii lui legitimi, au in succesiunea tatalui, aceleasi drepturi ca si copiii legitimi si descendentii lor.
    Art. 18
    Dispozitiunile prezentului decret se vor aplica si la recunoasterea copiilor naturali, nascuti inainte de intrarea sa in vigoare.
    Art. 19
    Recunoasterile voluntare de paternitate naturala, precum si hotararile declarative de o atare paternitate, ramase irevocabile inainte de intrarea in vigoare a prezentului decret, vor produce efectele prevazute de art. 13 fara prejudiciul dispozitiunilor alineatului final la art. 20.
    Art. 20
    Actiunea in cercetarea paternitatii naturale va putea fi exercitata, potrivit dispozitiunilor prezentului decret, si de copiii nascuti inainte de intrarea sa in vigoare.
    Termenele prevazute in prezentul decret se vor socoti de la data faptului care le face sa curga, chiar daca faptul a avut loc inainte de intrarea sa in vigoare.
    Copiii naturali, anterior recunoscuti, chiar daca recunoasterea ar fi nula pentru motive de forma, vor putea exercita actiunea in cercetarea paternitatii naturale, potrivit art. 9, in termen de doi ani de la intrarea in vigoare a prezentului decret, sau daca sunt incapabili la aceasta data, in termen de doi ani de la dobandirea deplinei capacitati.
    Copiii naturali care si-au stabilit filiatiunea de tata, in temeiul dispozitiunilor prezentului decret, nu pot pretinde dreptul de mostenire legala, in succesiunile deschise inainte de intrarea in vigoare a decretului de fata.
    Art. 21
    Legitimarea copiilor nascuti inainte de intrarea in vigoare a prezentului decret si care nu au fost legitimati, potrivit legilor anterioare, se va face in temeiul noilor dispozitiuni, chiar daca casatoria sau stabilirea filiatiunii a avut loc inainte de aceasta data.
    Art. 22
    Art. 304   308 inclusiv din Codul civil, precum si orice alta dispozitiune contrara prezentului decret, se abroga.