DECRET
Nr. 257 din 9 iulie 1982
privind regimul vegetatiei forestiere de pe terenurile situate in afara
fondului forestier si functionarea instalatiilor de prelucrat lemn rotund in
cherestea
ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 63 din 10 iulie 1982
In scopul protejarii cailor de comunicatie, cursurilor de apa, lacurilor de
acumulare si terenurilor agricole, valorificarii judicioase a materialului
lemnos rezultat din vegetatia forestiera de pe terenurile situate in afara
fondului forestier, precum si pentru reglementarea unitara a functionarii
instalatiilor de prelucrat lemn rotund in cherestea,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Constituie vegetatie forestiera de pe terenurile situate in afara fondului
forestier urmatoarele categorii de plantatii si zone de arbori:
a) plantatiile forestiere pentru protectia terenurilor agricole;
b) zonele cu arbori afectate protectiei pasunilor si delimitate ca atare;
c) plantatiile forestiere si zonele cu arbori destinate protectiei
lucrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare, precum si cele situate
de-a lungul cursurilor de apa;
d) plantatiile forestiere de pe terenurile degradate;
e) zonele de arbori, plantatiile si perdelele forestiere de protectie
situate de-a lungul cailor de comunicatie;
f) arborii izolati sau pilcurile de arbori de pe terenurile agricole.
Art. 2
Unitatile socialiste de stat, organizatiile cooperatiste, celelalte
organizatii obstesti, persoanele juridice altele decat unitatile socialiste si
persoanele fizice care au in administrare, in folosinta sau in proprietate terenuri
cu vegetatie forestiera situate in afara fondului forestier sunt obligate sa
asigure ocrotirea acesteia, in scopul protejarii cailor de comunicatie,
cursurilor de apa si terenurilor agricole, precum si a mediului inconjurator.
Art. 3
Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii organizeaza
evidenta vegetatiei forestiere de pe terenurile situate in afara fondului
forestier si a materialului lemnos obtinut, acorda asistenta tehnica de
specialitate detinatorilor acestor terenuri, supravegheaza si controleaza
aplicarea normelor tehnice silvice privind executarea si intretinerea
plantatiilor, precum si de protectie a acesteia.
Art. 4
Plantarea vegetatiei forestiere pe terenurile situate in afara fondului
forestier, protectia si ingrijirea acesteia, precum si punerea in functiune a
instalatiilor de prelucrat lemn rotund in cherestea, se fac potrivit
prevederilor prezentului decret.
CAP. 2
Plantarea vegetatiei forestiere pe terenurile situate in afara fondului
forestier
Art. 5
Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, Ministerul Agriculturii
si Industriei Alimentare, Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de
Constructii, Consiliul National al Apelor si comitetele executive ale
consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti vor lua masuri
pentru plantarea arborilor sau a pomilor fructiferi de-a lungul cailor de
comunicatie, in zonele de aparare a raurilor si digurilor, de-a lungul unor
tronsoane ce necesita consolidari de maluri la unele canale navigabile si
cursuri de apa, precum si pe unele formatiuni torentiale situate in bazinele de
receptie ale lacurilor de acumulare.
Plantatiile prevazute la alin. 1 se amplaseaza si se executa potrivit
standardelor de stat si normelor tehnice in vigoare.
In toate cazurile in care plantatiile se realizeaza pe terenurile agricole,
ocuparea acestor terenuri se face potrivit prevederilor Legii fondului funciar.
Terenurile ocupate de perdele forestiere de protectie contra inzapezirii si
terenurile cu plantatii pentru consolidarea taluzurilor cailor de comunicatie,
precum si suprafetele de teren situate in perimetrul unitatilor feroviare si de
drumuri, sunt in administrarea directa a acestor unitati.
Art. 6
Ministerele si celelalte organe centrale, precum si comitetele executive
ale consiliilor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti, care executa lucrari noi de cai de comunicatie, diguri, acumulari
hidrotehnice, lucrari de combatere a eroziunii solului si corectare a
torentilor, de sistematizare si organizare a teritoriului agricol sau alte
lucrari de aceeasi natura, sunt obligate sa prevada in proiectele respective si
plantatiile de arbori sau pomi fructiferi necesare.
Pentru amplasarea plantatiilor pe terenurile situate in afara fondului
forestier din zonele de aparare ale raurilor si digurilor, de-a lungul unor
tronsoane ce necesita consolidari de maluri la unele canale navigabile si
cursuri de apa, precum si pe unele formatiuni torentiale din bazinele de
receptie ale lacurilor de acumulare, se va obtine, potrivit legii, acordul
organelor agricole si al celor de gospodarire a apelor competente.
Art. 7
Alegerea speciilor de arbori sau pomi fructiferi ce se vor planta se face
de catre detinatorii terenurilor, cu avizul ocolului silvic si al consiliului
unic agroindustrial de stat si cooperatist in raza carora urmeaza sa se
infiinteze plantatia, tinand seama de cerintele ecologice si de factorii
naturali din zonele fitogeografice in care se efectueaza plantatiile, de
prevederile standardelor de stat si normele tehnice in vigoare. La alegerea
speciilor de arbori sau pomi fructiferi pentru plantat de-a lungul drumurilor
publice si cursurilor de apa se va acorda prioritate extinderii in cultura a
duzilor, nucilor, teilor, salcamilor, ciresilor si visinilor.
Art. 8
Plantatiile situate de-a lungul drumurilor nationale, autostrazilor si
cailor ferate, indiferent de speciile folosite, se executa, se intretin si se
administreaza de unitatile din subordinea Ministerului Transporturilor si
Telecomunicatiilor.
Plantatiile situate de-a lungul drumurilor judetene si comunale, pe anumite
tronsoane ale cursurilor de apa si canalelor navigabile, cele din zonele de
aparare a raurilor si digurilor si de pe formatiunile torentiale din bazinele
de receptie ale lacurilor de acumulare se executa, se intretin si se
administreaza de catre detinatorii terenurilor pe care sunt amplasate aceste
plantatii.
Plantatiile forestiere situate de-a lungul cailor de comunicatie si
cursurilor de apa, precum si alte plantatii de pe terenurile situate in afara
fondului forestier, executate de catre ocoalele silvice pana la data intrarii
in vigoare a prezentului decret, vor fi transmise, in conditiile prevazute de
lege, in administrare directa, in folosinta sau in proprietatea detinatorilor
terenurilor, dupa caz.
Art. 9
Materialul saditor necesar pentru executarea si completarea plantatiilor
prevazute la art. 8 alin. 1 se produce in pepinierele unitatilor din subordinea
Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Unitatile silvice si agricole vor asigura materialul saditor pentru
plantatiile prevazute la art. 8 alin. 2 si cele care se executa in perimetrele
construibile ale localitatilor, la cererea celor care executa plantatiile.
Art. 10
Plantatiile ce se realizeaza in conditiile prezentului decret se stabilesc
prin planurile nationale unice de dezvoltare economico-sociala, cincinale si
anuale, pe baza propunerilor organelor prevazute la art. 5.
Traseele, zonele, terenurile prevazute a se planta cu specii forestiere se
stabilesc de catre comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al
municipiului Bucuresti, impreuna cu unitatile care au sarcini potrivit planului
national unic de dezvoltare economico-sociala, cu avizul inspectoratelor
silvice judetene si al municipiului Bucuresti.
Unitatile din subordinea ministerelor, celorlalte organe centrale sau
locale prevazute la art. 5 vor comunica, semestrial, birourilor sau comitetelor
executive ale consiliilor populare in raza carora isi desfasoara activitatea,
modul de indeplinire a sarcinilor ce le revin privind executarea, completarea
si intretinerea vegetatiei forestiere si a pomilor fructiferi.
Art. 11
Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti, in colaborare cu organizatiile Uniunii Tineretului Comunist si cu
alte organizatii obstesti, vor lua masuri pentru asigurarea participarii
populatiei, in special a tineretului, la actiunea de executare a acestor
plantatii.
CAP. 3
Paza, prevenirea incendiilor si protectia vegetatiei forestiere de pe
terenurile situate in afara fondului forestier
Art. 12
Paza, prevenirea incendiilor si protectia vegetatiei forestiere de pe terenurile
situate in afara fondului forestier se asigura, in conditiile prevazute de
lege, de persoanele juridice si persoanele fizice care au in administrare, in
folosinta sau in proprietate terenuri cu astfel de vegetatie.
Inginerii si tehnicienii cu atributii de control din cadrul ocoalelor
silvice vor controla periodic si cel putin o data pe an aplicarea si
respectarea legislatiei silvice cu privire la paza si protectia vegetatiei
forestiere de pe terenurile situate in afara fondului forestier, aflate in
administrarea sau proprietatea persoanelor juridice.
Art. 13
Detinatorii de terenuri cu vegetatie forestiera situata in afara fondului
forestier au obligatia sa semnaleze imediat ocolului silvic si birourilor sau
comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti sau
municipale, dupa caz, in raza caruia este situata vegetatia, aparitia bolilor
si daunatorilor si sa execute, cu mijloace proprii, lucrarile de combatere
necesare, stabilite de organele silvice. La cererea detinatorilor de terenuri
cu vegetatie forestiera situate in afara fondului forestier, unitatile silvice
si centrele de protectie a plantelor vor pune la dispozitia acestora, contra
cost, materialele si aparatura de combatere si vor acorda asistenta tehnica necesara.
Art. 14
Persoanele juridice sau persoanele fizice prevazute la art. 2, care au in
administrare, in folosinta sau in proprietate terenuri cu vegetatie forestiera
situate in afara fondului forestier, sunt obligate sa asigure curatirea
vegetatiei de arbori cazuti, uscati, atacati de insecte, pentru ca aceasta sa
fie mentinuta intr-o stare de igiena corespunzatoare, iar materialul lemnos
rezultat sa fie introdus in circuitul economic.
Art. 15
Recoltarea materialului lemnos din vegetatia forestiera de pe terenurile
situate in afara fondului forestier este permisa numai la virstele sau
diametrele minime prevazute in anexa nr. 1, cu aprobarea prealabila a ocolului
silvic pe raza caruia se afla vegetatia si dupa marcarea arborilor.
In cazuri exceptionale, arborii care prezinta pericol iminent pentru
siguranta circulatiei ori pentru constructiile si instalatiile aferente cailor
de comunicatie, precum si cei care impiedica scurgerea apelor mari, pot fi
inlaturati de unitatile din subordinea Ministerului Transporturilor si
Telecomunicatiilor si Consiliului National al Apelor, precum si cele din
subordinea consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, fara
aprobarea prealabila a organelor silvice, cu obligatia ca aceste unitati sa comunice,
in termen de 48 de ore, ocolului silvic pe raza caruia s-a efectuat aceasta
operatie, locul si numarul arborilor recoltati.
Art. 16
Se interzice defrisarea vegetatiei forestiere, inclusiv a celei de pe
pasuni si fanete, situata pe terenuri cu inclinare de peste 30 grade, precum si
a celui cu rol de protectie a lacurilor de acumulare si a malurilor.
In aceasta vegetatie se vor executa numai lucrari de curatire a arborilor
cazuti, uscati sau atacati de insecte, precum si lucrari de rarire a
vegetatiei, care sa asigure mentinerea terenurilor in categoria de folosinta
initiala.
Art. 17
Pentru intretinerea si repararea cailor de comunicatie, lucrarilor de
imbunatatiri funciare, hidrotehnice si energetice, precum si alte asemenea
lucrari, se pot efectua recoltari de arbori sub virstele sau diametrele minime
prevazute la art. 15 numai cu aprobarea prealabila a inspectoratului silvic
judetean pe raza caruia se afla vegetatia forestiera de pe terenurile situate
in afara fondului forestier si dupa marcarea arborilor de catre ocoalele
silvice.
Art. 18
In vegetatia forestiera situata in perimetrele construibile ale
localitatilor, in parcuri si in incintele unitatilor socialiste se pot recolta
arbori, potrivit legii, pe baza aprobarii comitetelor sau birourilor executive
ale consiliilor populare municipale, orasenesti sau comunale, dupa caz, pe raza
caruia se afla vegetatia forestiera.
Art. 19
Recoltarea arborilor din vegetatia forestiera de pe terenurile situate in
afara fondului forestier se face de catre persoanele juridice sau persoanele
fizice care au in administrare, in folosinta ori in proprietate astfel de
terenuri, cu exceptia celor din vegetatia forestiera plantata de ocoalele
silvice de-a lungul drumurilor nationale, judetene sau comunale, care se
recolteaza de unitatile forestiere de exploatare si transport din subordinea
Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, potrivit
planului national unic de dezvoltare economico-sociala.
Art. 20
Unitatile din subordinea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor
vor livra unitatilor forestiere de exploatare si transport, din subordinea
Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, arborii pe
picior care indeplinesc conditiile dimensionale si de calitate prevazute in
standardele de stat pentru a fi transformati in cherestea, in vederea
valorificarii in productia industriala.
Art. 21
Persoanele juridice sau persoanele fizice care au in administrare, in
folosinta sau in proprietate terenuri cu vegetatie forestiera situate in afara
fondului forestier pot folosi, pentru satisfacerea nevoilor proprii, materialul
lemnos rezultat din aceasta vegetatie, cu exceptia materialului lemnos care se
recolteaza de unitatile forestiere de exploatare si transport in conditiile
art. 19 si 20, lemnului de nuc, stejar, gorun, fag, cires, ulm, frasin si
paltin, care indeplineste conditiile dimensionale si de calitate prevazute in
standardele de stat pentru a fi transformat in furnire estetice.
Persoanele juridice sau persoanele fizice care detin material lemnos ce
indeplineste conditiile dimensionale si de calitate prevazute in standardele de
stat pentru a fi transformat in furnire estetice, din speciile de nuc, stejar,
gorun, fag, cires, ulm, frasin si paltin, sunt obligate sa-l predea unitatilor
forestiere de exploatare si transport, primind in schimb lemn de lucru sau
cherestea de rasinoase ori foioase sau, la cerere, lemn de foc, potrivit
conditiilor si normelor de schimb stabilite de Ministerul Economiei Forestiere
si Materialelor de Constructii.
Art. 22
Materialul lemnos care ramane la dispozitia detinatorilor de terenuri cu
vegetatie forestiera situate in afara fondului forestier si care indeplineste
conditiile dimensionale si de calitate pentru a fi transformat in cherestea
poate fi vandut, la preturi legale, numai unitatilor forestiere de exploatare
si transport din subordinea Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor
de Constructii sau altor unitati socialiste.
Lemnul de foc si lemnul pentru constructii rurale, rezultat din taierile
efectuate potrivit prevederilor prezentului decret, poate fi vandut unitatilor
agricole cooperatiste si populatiei din localitatile rurale si localitatile
urbane stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare judetene si
al municipiului Bucuresti, cu acordul biroului sau comitetului executiv al
consiliului popular al localitatii in raza caruia se afla vegetatia forestiera,
la preturi legale.
CAP. 4
Functionarea instalatiilor de prelucrat lemn rotund in cherestea
Art. 23
Prelucrarea lemnului rotund in cherestea se face numai la instalatiile
apartinand unitatilor specializate din subordinea Ministerului Economiei
Forestiere si Materialelor de Constructii, precum si la instalatiile apartinand
altor unitati socialiste pentru care s-au obtinut autorizatii de functionare
prevazute in prezentul decret.
Art. 24
Autorizatiile de functionare a instalatiilor de prelucrat lemn rotund in
cherestea apartinand unitatilor din subordinea altor ministere decat Ministerul
Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii se acorda, la cerere, de
catre acest minister, pe durata limitata, in functie de volumul si durata
lucrarilor de executat si numai pentru nevoi proprii.
Art. 25
In unitatile agricole cooperatiste pot functiona instalatii de prelucrat
lemn rotund in cherestea pe baza autorizatiei eliberate pentru 2 ani de catre
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare. Autorizatia se elibereaza la
propunerea directiei generale judetene pentru agricultura si industria
alimentara, cu avizul intreprinderii forestiere de exploatare si transport pe
raza careia urmeaza sa functioneze instalatia.
De asemenea, consiliile populare ale comunelor din zonele necooperativizate
pot detine instalatii de prelucrat lemn rotund in cherestea pe baza
autorizatiei eliberate de Ministerul Economiei si Materialelor de Constructii,
la cererea comitetelor executive ale consiliilor populare judetene in
subordinea carora se afla si cu avizul intreprinderii forestiere de exploatare
si transport pe raza careia urmeaza sa functioneze instalatia.
Art. 26
Unitatile specializate din subordinea Ministerului Economiei Forestiere si
Materialelor de Constructii, unitatile agricole cooperatiste si consiliile
populare ale comunelor din zonele necooperativizate, autorizate in conditiile
art. 25, pot prelucra lemn rotund in cherestea atat pentru nevoile proprii, cat
si pentru alte unitati socialiste, persoane fizice sau persoane juridice, ca
activitate de prestare de servicii, cu exceptia lemnului de nuc, stejar, gorun,
fag, cires, ulm, frasin si paltin, care indeplineste conditiile dimensionale si
de calitate pentru a fi transformat in furnire estetice.
Art. 27
Prelucrarea lemnului rotund in cherestea, ca prestare de servicii, se face
cu plata tarifelor legale pentru unitatile socialiste de stat sau organizatiile
cooperatiste.
Pentru persoanele fizice sau persoanele juridice altele decat unitatile
socialiste, prelucrarea lemnului de stejar si rasinoase in cherestea, ca
prestare de servicii, se face cu plata in natura, ce reprezinta 25% din
cantitatea de lemn primita spre prelucrare, iar a lemnului din alte specii de
foioase, cu plata tarifelor legale.
Lemnul de stejar si de rasinoase, retinut ca plata in natura de unitatile
agricole cooperatiste, se va folosi, potrivit destinatiei date de Ministerul
Agriculturii si Industriei Alimentare, in special pentru activitatea de
industrie mica in aceste unitati, iar cel retinut ca plata in natura de
consiliile populare ale comunelor necooperativizate, potrivit alineatului
precedent, va fi predat, la preturi legale, unitatilor forestiere de exploatare
si transport din subordinea Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor
de Constructii.
Prelucrarea lemnului rotund in cherestea pentru persoanele fizice sau
persoanele juridice altele decat unitatile socialiste se face numai pentru
nevoi proprii, in limita cantitatilor aprobate de comitetele sau birourile
executive ale consiliilor populare municipale, orasenesti sau comunale, dupa
caz.
Art. 28
Unitatile prevazute la art. 23 si 25 sunt obligate sa tina la zi evidenta
cantitatilor de lemn primite spre prelucrare, ca prestare de servicii, cu
specificarea actelor legale de provenienta si a cantitatilor de lemn retinute
ca plata in natura, precum si a sumelor incasate pentru prestarea de servicii.
Art. 29
Directiile generale judetene pentru agricultura si industria alimentara si
a municipiului Bucuresti pot aproba ca unitatile agricole cooperatiste sa
vinda, la preturi legale, cantitatile de cherestea ce depasesc nevoile proprii
altor unitati agricole cooperatiste.
Art. 30
Se interzice persoanelor fizice schimbul de cherestea cu alte produse.
Persoanele fizice pot vinde, la preturi legale, cantitatile de cherestea ce
depasesc nevoile proprii numai unitatilor forestiere de exploatare si transport
din subordinea Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de
Constructii.
CAP. 5
Raspunderi si sanctiuni
Art. 31
Incalcarea dispozitiilor prezentului decret atrage, dupa caz, raspunderea
disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala a celor vinovati.
Art. 32
Constituie contraventii la prevederile prezentului decret urmatoarele
fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii
penale, sa fie considerate infractiuni si se sanctioneaza cu amenda:
I. De la 3.000 lei la 6.000 lei:
a) functionarea fara autorizatie a instalatiilor de prelucrat lemn rotund
in cherestea;
b) folosirea la prelucrarea lemnului rotund in cherestea a ferastraielor
circulare sau ferastraielor panglica ori a altor utilaje destinate sau
autorizate pentru lucrari de tamplarie;
c) folosirea de joagare actionate manual sau cu animale la prelucrarea
lemnului in cherestea.
II. De la 2.000 lei la 5.000 lei:
a) defrisarea vegetatiei forestiere, inclusiv a celei de pe pasuni si
fanete, situata pe terenuri cu inclinare de peste 30 grade, precum si a celei
cu rol de protectie a lacurilor de acumulare si a malurilor;
b) primirea lemnului rotund spre prelucrare sau prelucrarea acestuia in
cherestea fara acte de provenienta legala;
c) prelucrarea in cherestea a lemnului de nuc, stejar, gorun, fag, cires,
ulm, frasin si paltin, care indeplineste conditiile dimensionale si de calitate
pentru a fi transformat in furnire estetice;
d) vanzarea materialului lemnos apt pentru a fi prelucrat in cherestea,
rezultat din taieri efectuate in vegetatia forestiera in alte conditii decat
cele prevazute de art. 22;
e) schimbul de cherestea cu alte produse intre persoanele fizice, precum si
vanzarea de cherestea in alte conditii decat cele prevazute la art. 30 alin. 2.
III. De la 1.000 lei la 1.500 lei:
a) recoltarea arborilor din vegetatia forestiera de pe terenurile situate
in afara fondului forestier in alte conditii decat cele prevazute la art. 15,
17 si 19, precum si depozitarea de substante chimice, piatra, moloz, gunoaie,
cadavre de animale sau reziduuri, pe aceste terenuri, in conditii ce pot dauna
vegetatiei forestiere;
b) prelucrarea lemnului de rasinoase sau de stejar in cherestea pentru
persoanele fizice sau persoanele juridice altele decat unitatile socialiste, ca
prestare de servicii, fara plata in natura;
c) nepredarea cantitatilor de lemn retinute ca plata in natura catre
unitatile forestiere de exploatare si transport;
d) netinerea la zi a evidentelor prevazute la art. 28.
Sanctiunile pot fi aplicate si persoanelor juridice.
Art. 33
Constatarea contraventiilor prevazute la art. 32 si aplicarea sanctiunilor
se fac de catre persoanele cu atributii de control din cadrul Ministerului
Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, Ministerului Agriculturii
si Industriei Alimentare, Consiliului National al Apelor, din Centrala de
exploatare a lemnului, de catre personalul din inspectoratele silvice judetene,
din directiile generale judetene pentru agricultura si industria alimentara si
a municipiului Bucuresti, din directiile judetene de drumuri de poduri,
directiile de ape si oficiile judetene de gospodarire a apelor, anume
imputernicit de conducatorii acestor unitati, precum si de primarii, ofiterii
si subofiterii de militie.
Agentul constatator insotit de un delegat al comitetului sau biroului
executiv al consiliului popular municipal, al sectorului municipiului
Bucuresti, orasenesc sau comunal, dupa caz, este autorizat sa identifice, la
locurile unde sunt situate instalatiile de prelucrare a lemnului rotund
neautorizate, precum si ferastraiele circulare, ferastraiele panglica ori alte
utilaje, destinate sau autorizate pentru lucrari de tamplarie, in cazul cand
acestea sunt folosite la prelucrarea lemnului rotund in cherestea.
In cazul contraventiilor prevazute la art. 32 pct. I lit. a) si b), agentul
constatator va opri functionarea instalatiilor de prelucrare a lemnului rotund
in cherestea apartinand unitatilor socialiste, prin aplicarea de sigilii, si va
sesiza organul ierarhic superior al acestor unitati.
Art. 34
Sunt supuse confiscarii lemnul adus spre prelucrare fara acte de
provenienta legala, cantitatile de cherestea rezultate din prelucrarea
acestuia, precum si instalatiile de prelucrare a lemnului neautorizate
apartinand persoanelor fizice si persoanelor juridice altele decat
organizatiile socialiste, in cazul cand sunt folosite pentru transformarea
lemnului rotund in cherestea.
De asemenea, sunt supuse confiscarii ferastraiele panglica, ferastraiele
circulare, joagarele actionate manual sau cu animale si alte utilaje apartinand
persoanelor fizice, in cazul cand sunt folosite pentru transformarea lemnului
rotund in cherestea.
Art. 35
Contraventiilor prevazute la art. 32 le sunt aplicabile dispozitiile Legii
nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
CAP. 6
Dispozitii finale si tranzitorii
Art. 36
Prezentul decret intra in vigoare la 30 de zile de la publicare.
Pe aceeasi data se abroga actele normative prevazute in anexa nr. 2, precum
si orice alte dispozitii legale anterioare din domeniul reglementat prin
prezentul decret.
Art. 37
Unitatile socialiste care detin instalatii de prelucrat lemn rotund in
cherestea sunt obligate sa solicite, in termen de 6 luni de la intrarea in
vigoare a prezentului decret, eliberarea de noi autorizatii de functionare a
acestor instalatii. Dupa expirarea acestui termen, autorizatiile de functionare
a instalatiilor de prelucrat lemn rotund in cherestea, eliberate pana la data
intrarii in vigoare a prezentului decret, isi pierd valabilitatea.
Art. 38
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentul decret.
ANEXA 1
VIRSTELE SAU DIAMETRELE MINIME
pentru taierile de regenerare a vegetatiei forestiere de pe terenurile situate
in afara fondului forestier
--------------------------------------------------------------------------------
Codru Cring
----------------- ---------------------
Specia Varsta Diame- Varsta Diame-
ani trul*) cm ani trul*) cm
--------------------------------------------------------------------------------
Molid si brad 80 25 - -
Pin 50 18 - -
Fag 80 20 30 10
Gorun, stejar pedunculat si girnita 80 25 25 10
Cer 60 20 25 12
Tei 50 20 25 12
Salcim - - 20 10
Salcie, plopi indigeni, anini - - 20 18
Plopi euroamericani 20 25 - -
Mesteacan 80 15 - -
Carpen 40 15 25 10
--------------------------------------------------------------------------------
*) Diametrul se masoara la inaltimea de 1,30 de la baza arborelui.
1. Celelalte specii forestiere necuprinse in prezenta anexa se vor taia la
varste sau diametre, in functie de necesitatile de regenerare.
2. Se incadreaza la "codru" vegetatia forestiera care se
regenereaza din samanta - in mod natural sau prin plantatii - se realizeaza
inaltimi sau diametre mari; se localizeaza in principal in zonele colinare si
de munte.
3. Se incadreaza la "cring" vegetatia forestiera care se
regenereaza din lastari - proveniti din cioate sau radacini - si realizeaza
diametre si inaltimi mici; se localizeaza in principal in zone colinare si de
ses.
ANEXA 2
Actele normative care se abroga
1. Decretul nr. 36/1959 privind functionarea instalatiilor de prelucrat
busteni, publicat in Buletinul Oficial nr. 5 din 16 februarie 1959.
2. Decretul nr. 835/1962 privind plantarea plopului de-a lungul drumurilor
nationale, regionale, raionale si comunale, cursurilor de ape, canalelor de
irigatii si de desecare, publicat in Buletinul Oficial nr. 22 din 9 noiembrie
1962.
3. Decretul nr. 306/1971 privind autorizarea unitatilor cooperatiste
agricole de a pune in functiune instalatii de prelucrat lemn rotund in
cherestea, publicat in Buletinul Oficial nr. 111 din 26 septembrie 1971.
4. Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1564/1952 privind protejarea
plantatiilor de pe marginea cailor de comunicatie si de pe zonele de protectie
ale acestora, publicata in Colectia de hotarari si dispozitii ale Consiliului
de Ministri nr. 16 din 9 martie 1953.
5. Hotararea Consiliului de Ministri nr. 116/1959 privind regimul de
functionare a instalatiilor de prelucrat busteni, publicata in Colectia de
hotarari si dispozitii ale Consiliului de Ministri nr. 11 din 15 februarie
1959, completata prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 637/1967, publicata
in Buletinul Oficial nr. 28 din 31 martie 1967.