LEGE   Nr. 26 din 24 aprilie 1996

CODUL SILVIC

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 93 din  8 mai 1996

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    TITLUL I
    Dispozitii comune referitoare la fondul forestier si vegetatia forestiera din afara acestuia

    Art. 1
    Padurile, terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive, incluse in amenajamentele silvice, in conditiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier national.
    Art. 2
    Sunt considerate paduri, in sensul prezentului Cod silvic si sunt cuprinse in fondul forestier national, terenurile acoperite cu vegetatie forestiera cu o suprafata mai mare de 0,25 hectare.
    Art. 3
    Terenurile din fondul forestier national destinate impaduririi si cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica sunt:
    a) terenurile in curs de regenerare, terenurile degradate si poienile stabilite, prin amenajamentele silvice, sa fie impadurite;
    b) pepinierele, solariile, plantajele, culturile de rachita si cele cu arbusti ornamentali si fructiferi;
    c) terenurile destinate asigurarii hranei vanatului si animalelor din dotarea unitatilor silvice;
    d) terenurile date in folosinta temporara personalului silvic;
    e) terenurile ocupate de constructii si cele aferente acestora, drumuri si cai ferate forestiere, fazanerii, pastravarii, crescatorii de animale, dotari tehnice specifice sectorului forestier.
    Art. 4
    Fondul forestier national este, dupa caz, proprietate publica sau privata si constituie bun de interes national.
    Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier national se exercita in conformitate cu dispozitiile prezentului Cod silvic.
    Art. 5
    Identificarea terenurilor care constituie fondul forestier national se face pe baza amenajamentelor silvice existente la data adoptarii prezentului Cod silvic.
    Art. 6
    Vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier national, supusa prevederilor prezentului Cod silvic, este constituita din:
    a) vegetatia forestiera de pe pasunile impadurite;
    b) perdelele forestiere de protectie a terenurilor agricole;
    c) plantatiile forestiere de pe terenurile degradate;
    d) plantatiile forestiere si arborii din zonele de protectie a lucrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare, precum si cei situati de-a lungul cursurilor de apa si al canalelor de irigatie;
    e) perdelele forestiere de protectie si arborii situati de-a lungul cailor de comunicatie din extravilan;
    f) zonele verzi din jurul oraselor, comunelor, altele decat cele cuprinse in fondul forestier, parcurile din intravilan cu specii forestiere exotice, precum si jnepenisurile din zona alpina;
    g) parcurile dendrologice, altele decat cele cuprinse in fondul forestier national.
    Art. 7
    Raporturile juridice, organizatorice, economice si tehnice privind fondul forestier national, fondul cinegetic, fondul piscicol din apele de munte, precum si cele privind vegetatia forestiera de pe terenurile situate in afara fondului forestier national sunt supuse dispozitiilor prezentului Cod silvic si se completeaza, dupa caz, cu celelalte dispozitii in materie.
    Art. 8
    Statul, prin autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, elaboreaza politici in domeniul fondului forestier national si al vegetatiei forestiere din afara acestuia, indiferent de natura proprietatii, si exercita controlul asupra modului de gospodarire a acestora.
    Art. 9
    Fondul forestier national este supus regimului silvic.
    Regimul silvic constituie un sistem de norme tehnice silvice, economice si juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protectia si paza acestui fond, avand ca finalitate asigurarea gospodaririi durabile a ecosistemelor forestiere.
    Elaborarea normelor ce constituie regimul silvic revine autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, care exercita si controlul aplicarii acestui regim.

    TITLUL II
    Fondul forestier proprietate publica

    CAP. 1
    Administrarea fondului forestier proprietate publica a statului

    Art. 10
    Administrarea fondului forestier proprietate publica a statului se realizeaza prin Regia Nationala Padurilor.
    Art. 11
    Regia Nationala a Padurilor functioneaza baza de gestiune economica si autonomie financiara.
    Regia Nationala a Padurilor exercita si atributii de serviciu public cu specific silvic.
    Potrivit acestui specific, activitatea Regiei Nationale a Padurilor se desfasoara pe baza unui regulament de organizare si functionare, aprobat prin hotarare a Guvernului.
    Statutul personalului silvic se aproba prin lege, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare prezentului Cod silvic.
    Art. 12
    Veniturile Regiei Nationale a Padurilor provin din:
    a) valorificarea produselor fondului forestier si din alte activitati economice specifice;
    b) prestari de servicii, executari de lucrari pentru terti, inchirieri, concesionari de bunuri, cu exceptia padurilor si a celorlalte terenuri din fondul forestier, despagubiri si altele de acest fel, in conditiile legii;
    c) contravaloarea efectelor functiilor de protectie ale padurilor;
    d) alte venituri.
    Art. 13
    Persoanele fizice, juridice si institutiile publice care beneficiaza, sub raport economic, de efectele functiilor de protectie ale padurilor au obligatia sa plateasca unitatilor silvice contravaloarea acestor efecte.
    Tarifele corespunzatoare efectelor prevazute la alin. 1 se stabilesc prin hotarare a Guvernului, cu avizul Ministerului Finantelor, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentului Cod silvic.
    Art. 14
    Regia Nationala a Padurilor aplica regimul silvic la fondul forestier pe care il administreaza.
    Art. 15
    Regia Nationala a Padurilor presteaza, la cerere, contra cost, servicii de specialitate in padurile proprietate privata, ale altor detinatori, precum si in vegetatia forestiera din afara fondului forestier.

    CAP. 2
    Gospodarirea fondului forestier proprietate publica

    Sectiunea 1
    Amenajarea fondului forestier
    Art. 16
    Modul de gospodarire a fondului forestier proprietate publica se reglementeaza prin amenajamentele silvice. Acestea constituie baza a cadastrului forestier si a titlului de proprietate a statului si stabilesc, in raport cu obiectivele ecologice si social-economice, telurile de gospodarire si masurile necesare pentru realizarea lor.
    Art. 17
    Amenajamentele silvice se elaboreaza pe ocoale silvice si unitati de productie, cu respectarea metodologiei unitare si a prevederilor normelor tehnice de amenajare a padurilor, urmarind asigurarea continuitatii functiilor ecologice si social-economice ale acestora.
    Pe baza datelor din amenajamentele silvice si din alte lucrari tehnice de specialitate se intocmeste periodic inventarul fondului forestier, la nivel national si teritorial.
    Elaborarea amenajamentelor silvice se va face in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.
    Art. 18
    Amenajamentele silvice se intocmesc pe perioade de 10 ani, cu exceptia celor care privesc padurile de plop, salcie si alte specii repede crescatoare, la care perioadele respective pot fi de 5-10 ani.
    Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea si controlul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, prin unitatile specializate pe care le autorizeaza in acest scop.
    Art. 19
    Amenajamentele silvice si modificarea prevederilor acestora se aproba de catre conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    Art. 20
    In raport cu functiile pe care le indeplinesc, padurile se incadreaza in doua grupe functionale:
    a) grupa I cuprinde paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei si a obiectivelor de interes national, paduri pentru recreere, paduri de ocrotire a genofondului si ecofondului, precum si padurile declarate monumente ale naturii si rezervatii;
    b) grupa a II-a cuprinde paduri cu functii de productie si de protectie in care se urmareste sa se realizeze, in principal, masa lemnoasa de calitate superioara si alte produse ale padurii si, concomitent, protectia calitatii factorilor de mediu.
    Pentru fiecare grupa si subgrupa functionala, prin amenajamentele silvice se stabilesc masuri de gospodarire diferentiate, in vederea realizarii de structuri care sa asigure indeplinirea corespunzatoare a functiilor atribuite.

    Sectiunea a 2-a
    Reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor
    Art. 21
    Reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor se realizeaza, in concordanta cu prevederile amenajamentelor silvice si ale studiilor de specialitate, de catre Regia Nationala a Padurilor.
    Art. 22
    La regenerarea padurilor se va aplica regimul codrului, urmarindu-se conservarea genofondului si realizarea de arborete de calitate superioara, precum si exercitarea cu continuitate a functiilor de protectie a mediului.
    Regimul crangului este admis numai in arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcam si de zavoaie.
    Art. 23
    In scopul asigurarii permanentei, stabilitatii, biodiversitatii padurii, se va acorda prioritate regenerarii speciilor din tipul natural fundamental, prin aplicarea unor tratamente cu interventii repetate.
    Taierile rase sunt admise numai in padurile de molid, pin, salcam, plop, salcie si in zavoaie, precum si in cazul refacerii unor arborete in care nu este posibila aplicarea altor tratamente. In aceste conditii, marimea parchetelor va fi de maximum 3 hectare; in situatiile in care pentru reimpadurire este necesara pregatirea mecanizata a solului, suprafata parchetului poate fi de cel mult 5 hectare.
    Art. 24
    Regia Nationala a Padurilor este obligata sa organizeze si sa asigure impadurirea tuturor terenurilor neregenerate si a poienilor din fondul forestier pe care il administreaza, destinate acestui scop.
    Lucrarile de reimpadurire si de completare a regenerarilor naturale se executa in termen de cel mult 2 ani dupa taierea definitiva.
    Compozitia, schemele si tehnologiile de impadurire se stabilesc potrivit prevederilor din normele tehnice de specialitate.
    Art. 25
    In lucrarile de impadurire se vor folosi materiale de reproducere provenite din rezervatii de seminte, plantaje si plantatii-mama de butasi si din arborete sursa de seminte inscrise in catalogul national al materialelor de reproducere admise in cultura.
    Art. 26
    Conservarea resurselor genetice forestiere, cu atributul lor fundamental: genofondul valoros si variabilitatea genetica intraspecifica, este o obligatie permanenta a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    Padurile care constituie resurse genetice forestiere, determinate ca atare, sunt excluse de la taieri de produse principale.
    Art. 27
    Regia Nationala a Padurilor este obligata sa execute toate lucrarile de reconstructie ecologica, regenerare, intretinere a semintisului si a plantatiilor si de ingrijire a arboretelor, astfel incat sa se realizeze compozitiile tel stabilite prin amenajamentele silvice. Urmarirea realizarii acestora se face prin sistem informational adecvat.
    Art. 28
    Regenerarea padurilor, ingrijirea semintisurilor, a plantatiilor si a arboretelor se asigura prioritar veniturile Regiei Nationale a Padurilor.

    Sectiunea a 3-a
    Protectia padurilor
    Art. 29
    Starea de sanatate a padurilor se asigura de catre Regia Nationala a Padurilor, prin masurile de prevenire si de combatere a daunatorilor si a bolilor, indiferent de forma de proprietate a padurilor.
    Art. 30
    Regia Nationala a Padurilor, prin sisteme de supraveghere specifice, intocmeste anual statistica si prognoza daunatorilor vegetatiei forestiere pentru intregul fond forestier national si ia masuri pentru prevenirea si combaterea acestora.
    In scopul protectiei faunei si florei, se aplica metode biologice si integrate de combatere a bolilor si daunatorilor vegetatiei forestiere, care sa asigure echilibrul ecologic.
    Art. 31
    Masurile pentru prevenirea si combaterea daunatorilor si a bolilor care prezinta pericol atat pentru paduri cat si pentru culturile agricole se stabilesc, in comun, de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.
    Art. 32
    Persoanele juridice si fizice, care desfasoara activitati ce pot aduce prejudicii, prin poluare, fondului forestier national si vegetatiei forestiere din afara acestui fond, sunt obligate sa ia toate masurile necesare pentru respectarea indicatorilor de calitate a aerului, apei si solului.
    Pagubele aduse prin nerespectarea acestor prevederi recupereaza integral de la cei care le-au produs, deosebit de sanctiunile penale sau administrative ce se aplica, dupa caz.

    Sectiunea a 4-a
    Paza fondului forestier
    Art. 33
    Regia Nationala a Padurilor asigura si exercita paza fondului forestier pe care il administreaza, impotriva taierilor ilegale de arbori, furturilor, distrugerilor, degradarilor, pasunatului, braconajului si altor fapte pagubitoare, precum si masurile de prevenire si stingere a incendiilor.
    Art. 34
    Prefectii, consiliile judetene si locale, precum si unitatile de politie si jandarmerie, potrivit atributiilor ce le revin in temeiul legii, au obligatia de a sprijini actiunile de paza a fondului forestier.
    Art. 35
    Regia Nationala a Padurilor, persoanele juridice si fizice care desfasoara activitati in fondul forestier, precum si in zonele limitrofe acestuia, sunt obligate sa aplice si sa respecte reglementarile de prevenire si stingere a incendiilor.
    Instructiunile privind prevenirea si stingerea incendiilor din paduri se emit de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, in concordanta cu reglementarile Ministerului de Interne.
    Aducerea acestora la cunostinta populatiei si punerea lor in aplicare se vor face de catre Regia Nationala a Padurilor.
    Art. 36
    Prefectii, consiliile judetene si locale, unitatile Ministerului Apararii Nationale, ale Ministerului de Interne si formatiile civile de pompieri, potrivit atributiilor legale ce le revin, au obligatia sa sprijine actiunile de prevenire si stingere a incendiilor in zonele cu vegetatie forestiera.
    Persoanele fizice aflate in zonele cu vegetatie forestiera in care s-au produs incendii sunt obligate sa participe la stingerea acestora.
    Art. 37
    Se interzice pasunatul in padurile care fac parte din fondul forestier proprietate publica a statului, pe terenurile degradate impadurite si in perdelele forestiere de protectie.
    Este permisa recoltarea ierbii cu secera din plantatii si paduri, cu exceptia celor cu functii speciale de protectie.
    Se permite, cu aprobarea organelor silvice, la recomandarea Asociatiei crescatorilor de albine, amplasarea in mod gratuit a stupilor in vederea valorificarii surselor nectaropolenifere.
    Prin exceptie de la prevederile alin. 1, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura poate aproba pasunatul pe durata limitata in unele perimetre ale fondului forestier proprietate publica a statului, pe baza propunerilor autoritatilor publice locale, cu avizul unitatilor silvice teritoriale, temeinic justificate.
    Trecerea animalelor domestice prin padure spre zonele de pasune, adapat si adapostire se aproba anual de catre unitatile silvice teritoriale, cu respectarea normelor tehnice, pe baza propunerilor autoritatilor prevazute la alineatul precedent.
    Nu poate fi autorizat accesul animalelor domestice in arboretele in curs de regenerare, in plantatiile si regenerarile tinere, in padurile care indeplinesc functii speciale de protectie, in perimetrele de ameliorare, precum si in perdelele de protectie.
    Art. 38
    In parcelele in curs de regenerare, in plantatiile si culturile forestiere cu inaltimi mai mici de 5 metri, in parchetele in curs de exploatare, in zonele de refugiu al vanatului, in rezervatiile naturale si in padurile declarate monumente ale naturii, in rezervatii stiintifice, precum si in parcelele din jurul izvoarelor de apa minerala si potabila, captate pentru exploatare industriala sau pentru consum distributiv centralizat pe o raza de 100 de metri, accesul este permis numai pentru gospodarirea si administrarea padurilor.
    Accesul in padure cu autovehicule si vehicule tractate de animale este permis numai pe drumurile forestiere permanente, in conditiile respectarii indicatoarelor de circulatie. Fac exceptie utilajele forestiere, vehiculele tractate de animale folosite la colectarea lemnului din parchetele in curs de exploatare, precum si vehiculele care transporta stupi.

    Sectiunea a 5-a
    Produsele specifice fondului forestier
    Art. 39
    Sunt produse ale fondului forestier bunurile ce se recolteaza din acesta.
    Produsele lemnoase ale padurii sunt:
    a) produse principale, rezultate din taieri de regenerare a padurilor;
    b) produse secundare, rezultate din taieri de ingrijire a arboretelor tinere;
    c) produse accidentale, rezultate in urma calamitatilor si din defrisari de padure legal aprobate;
    d) produse de igiena, rezultate din procesul normal de eliminare naturala;
    e) alte produse: arbori si arbusti ornamentali, rachita, puieti si diferite produse din lemn.
    Produsele nelemnoase specifice fondului forestier sunt: vanatul din cuprinsul acestuia, pestele din apele de munte, din crescatorii, balti si iazuri din fondul forestier, fructele de padure, semintele forestiere, ciupercile comestibile din flora spontana, plantele medicinale si aromatice, rasina si altele de acest fel.
    Art. 40
    Volumul maxim de masa lemnoasa ce se poate recolta anual din paduri se aproba prin hotarare a Guvernului, in limita posibilitatii stabilite prin amenajamentele silvice pe fiecare unitate de productie si pe natura produselor.
    Volumul produselor accidentale, rezultate din doboraturi de vant, rupturi de zapada, defrisari legale, uscari de arbori in masa, se va precompta din posibilitate.
    Art. 41
    Produsele lemnoase ale padurii se recolteaza pe baza de autorizatie de exploatare si caiet de sarcini, eliberate de unitatile silvice. Estimarea acestor produse se face prin acte de punere in valoare intocmite de unitatile silvice si se valorifica, potrivit legii, pe baza de licitatie, cu exceptia celor exploatate in regie proprie. Masa lemnoasa care nu s-a putut valorifica prin licitatie se poate vinde prin negociere directa.
    Produsele nelemnoase specifice fondului forestier se recolteaza in conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
    Vanatul si pestele din apele de munte se recolteaza pe baza de autorizatii emise potrivit legii.
    Personalul din silvicultura nu poate exercita functii de reprezentare profesionala in cadrul unitatilor cu profil comercial care liciteaza, prelucreaza sau valorifica produse specifice fondului forestier.

    Sectiunea a 6-a
    Exploatarea masei lemnoase
    Art. 42
    Exploatarea produselor lemnoase ale padurii se face in conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice si ale instructiunilor privind termenele, modalitatile si epocile de recoltare, scoatere si transport al materialului lemnos, emise de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
    Art. 43
    Arborii destinati a fi taiati se vor marca, in prealabil, cu ciocane silvice, de catre personalul silvic, in conformitate cu normele tehnice.
    Forma si modul de utilizare a ciocanelor silvice, precum si modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament aprobat de conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    Art. 44
    Ciocanele silvice de marcat au regimul marcilor si al sigiliilor. Tiparele lor se inregistreaza si se pastreaza la birourile notariale.
    Pentru aceste operatiuni se plateste taxa de timbru prevazuta de lege pentru primirea in depozit la birourile notariale a inscrisurilor sau documentelor.
    Art. 45
    La exploatarea masei lemnoase, ocoalele silvice, agentii economici si persoanele fizice autorizate au obligatia sa foloseasca tehnologii de recoltare si de scoatere a lemnului din padure care sa nu produca degradare solului si a malurilor apelor, distrugerea sau vatamarea semintisului utilizabil, a arborilor nedestinati exploatarii, peste limitele admise prin instructiunile prevazute la art. 42.
    Pentru parchetele primite spre exploatare, titularii lor raspund pe toata durata exploatarii, de la primire pana la predare, pentru daunele cauzate fondului forestier.
    Masa lemnoasa care se exploateaza si se transporta din padure va fi marcata si inventariata conform normelor tehnice emise de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
    Art. 46
    In scopul asigurarii fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor legate de eventualele prejudicii de natura celor mentionate la art. 45 alin. 1, titularii autorizatiilor de exploatare vor depune la ocolul silvic, anticipat emiterii autorizatiei de exploatare, o garantie echivalenta cu 5% din valoarea lemnului, stabilita prin contractul de furnizare a masei lemnoase.
    Art. 47
    Masa lemnoasa neexploatata, ramasa pe picior sau doborata si nescoasa din parchete pana la sfarsitul anului, constituie cu prioritate resursa, prin precomptare, pentru anul urmator, cu obligatia respectarii posibilitatii stabilite prin amenajamentele silvice.
    Art. 48
    Pentru scosul si transportul lemnului din fondul forestier se construiesc cai de transport forestier, pe baza unor norme privind amplasarea, proiectarea, construirea, intretinerea si exploatarea acestora, aprobate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
    Fondurile necesare pentru construirea acestor cai de transport forestier se vor asigura anual, potrivit legii.
    Art. 49
    Cand transportul lemnului este conditionat de trecerea prin terenuri apartinand altor proprietari, acestia vor fi despagubiti de catre persoana fizica sau juridica care executa exploatarea masei lemnoase. Despagubirea se va stabili prin intelegere intre parti. In caz de dezacord, despagubirea se va stabili de catre o comisie formata din reprezentanti ai Regiei Nationale a Padurilor si ai administratiei publice locale sau prin justitie.
    Pana la pronuntarea unei sentinte judecatoresti definitive, transportul lemnului nu poate fi impiedicat daca s-a depus, pe seama proprietarului de teren, despagubirea stabilita de comisia prevazuta la alin. 1.

    CAP. 3
    Asigurarea integritatii si dezvoltarii fondului forestier

    Art. 50
    Ocrotirea, asigurarea integritatii si dezvoltarii fondului forestier national constituie o preocupare fundamentala, de interes national, a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, menita sa asigure dezvoltarea durabila a acestuia.
    Art. 51
    Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, prin Regia Nationala a Padurilor, ia masuri de lichidare a enclavelor si de corectare a perimetrului padurilor prin schimburi de terenuri ori prin cumparare, pe baza de acte autentice.
    Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobandeste situatia juridica a terenului pe care il inlocuieste. Operatiunea de inregistrare in evidentele cadastrale revine fiecarei parti pentru terenul primit, cu plata taxelor de timbru potrivit prevederilor legale.
    Art. 52
    Statul, prin autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, are drept de preemptiune la toate vanzarile de bunavoie sau silite, la pret si in conditii egale, pentru enclavele din fondul forestier proprietate publica si terenurile limitrofe acestuia, precum si pentru terenurile acoperite cu vegetatie forestiera.
    Proprietarul vanzator este obligat sa instiinteze, in scris, unitatea silvica teritoriala in raza careia se afla terenul respectiv, in legatura cu intentia de instrainare. Unitatea silvica sesizata isi va manifesta optiunea in termen de 30 de zile, dupa care dreptul de preemptiune inceteaza. Vanzarea facuta cu incalcarea dispozitiilor de mai sus este nula de drept.
    Art. 53
    Regia Nationala a Padurilor poate cumpara terenuri degradate proprietate privata sau poate prelua asemenea terenuri, daca ele sunt donate de detinatori, in vederea impaduririi.
    Cheltuielile de cumparare si de impadurire se suporta din fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la art. 63.
    Dobandirea terenurilor degradate se va face in numele statului, prin act autentic scutit de taxe de timbru, inregistrat in amenajamentele silvice si in evidentele de cadastru general, fara plata, si intra in domeniul public al statului.
    De asemenea, Regia Nationala a Padurilor preia in administrare terenurile degradate proprietate publica, incluse in perimetre de ameliorare si prevazute a fi impadurite. Cheltuielile pentru lucrarile necesare se suporta din fondul de ameliorare a fondului funciar sau din alocatii de la bugetul de stat, potrivit legii.
    Art. 54
    Reducerea suprafetei fondului forestier proprietate publica este interzisa.
    In mod exceptional, pentru constructii cu destinatie militara, pentru cai ferate, sosele de importanta deosebita, linii electrice de inalta tensiune, mine, forari, sonde si echipamente aferente acestora, conducte magistrale de transport gaze sau petrol ori pentru lucrari de imbunatatiri funciare, de gospodarire a apelor sau de realizare a unor noi surse de apa, obiective turistice, ocuparea definitiva de terenuri din fondul forestier in alte scopuri decat cele silvice, cu defrisarea padurii sau fara, se aproba potrivit legii.
    Art. 55
    Ocuparea definitiva a unor terenuri din fondul forestier se face, de regula, pe baza de schimb. Terenurile preluate trebuie sa fie apte a fi impadurite si echivalente ca suprafata si bonitate.
    In cazul in care terenul din fondul forestier este acoperit cu padure, valorificarea masei lemnoase se face de catre ocolul silvic, iar beneficiarul schimbului datoreaza, langa taxa legala pentru scoaterea definitiva din productia silvica, si contravaloarea pierderii de crestere determinata de exploatarea masei lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii, precum si cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la incheierea starii de masiv, stabilite pe baza de deviz.
    Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobandeste situatia juridica a celui pe care il inlocuieste.
    Inregistrarea in evidentele de cadastru general este obligatorie pentru ambele parti, cu plata taxelor de timbru, potrivit legii.
    Art. 56
    Beneficiarul scoaterii definitive de terenuri din fondul forestier, care nu dispune de teren echivalent pentru schimb, va plati detinatorului de teren contravaloarea acestuia, taxa legala pentru folosirea definitiva a terenurilor forestiere in alte scopuri decat productia silvica, precum si contravaloarea pierderii de crestere precizata la art. 55, daca terenul este acoperit cu padure.
    Art. 57
    Transmiterea temporara de terenuri din fondul forestier proprietate publica pentru folosirea in alte scopuri decat productia silvica, cu defrisarea sau fara defrisarea vegetatiei existente, se aproba potrivit legii.
    Art. 58
    Pentru folosirea temporara de terenuri din fondul forestier, titularul aprobarii va plati Regiei Nationale a Padurilor chiria pentru terenul respectiv si, dupa caz: contravaloarea pierderii de crestere ca urmare a taierii masei lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii stabilita in amenajamentele silvice, cheltuielile corespunzatoare reinstalarii vegetatiei forestiere si intretinerii acesteia pana la realizarea starii de masiv, precum si valoarea obiectivelor existente care se dezafecteaza ca urmare a transmiterii terenului.
    Titularul aprobarii va depune, de asemenea, la Regia Nationala a Padurilor, inainte de preluarea terenului, o garantie echivalenta cu taxa legala prevazuta pentru ocuparea definitiva de terenuri din circuitul silvic. Dupa indeplinirea obligatiilor prevazute la alin. 1 si dupa repredarea terenurilor in fondul forestier in conditii apte pentru impadurire, titularul aprobarii va primi garantia depusa.
    Art. 59
    Metodologia de calcul al pretului terenului, al chiriei, al contravalorii pierderii de crestere si al celorlalte cheltuieli precizate la art. 55, 56 si 58 se va elabora de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, in termen de 90 de zile de la publicarea prezentului Cod silvic in Monitorul Oficial al Romaniei.
    Art. 60
    Folosirea temporara a unor terenuri din fondul forestier pentru interventii cu caracter urgent privind remedierea unor deranjamente sau avarii la liniile de telecomunicatii, de transport si distribuire a energiei electrice, la conductele de apa, canalizare sau gaze, precum si la alte instalatii similare, se aproba de catre Regia Nationala a Padurilor. Durata interventiilor cu caracter urgent nu trebuie sa depaseasca 30 de zile.
    Valoarea prejudiciilor produse prin lucrarile de remediere mentionate la alin. 1, stabilite de unitatea silvica pe baza de deviz, se suporta de executantul lucrarilor.
    Art. 61
    Schimbarea categoriei de folosinta silvica, inclusiv defrisarea padurii, in scopul executarii de lucrari necesare gospodaririi fondului forestier se aproba de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si este scutita de plata oricaror taxe.
    Art. 62
    La amplasarea la distante mai mici de 1,0 km de liziera padurii a unor obiective industriale, unitati comerciale sau de alta natura, care prin functionare pot aduce prejudicii padurii, beneficiarii acestora vor obtine, in prealabil, avizul Regiei Nationale a Padurilor.
    Art. 63
    La Regia Nationala a Padurilor se constituie un fond de conservare si regenerare a padurilor, purtator de dobanda, din urmatoarele resurse:
    a) contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier;
    b) contravaloarea pierderilor de crestere determinate de exploatarea arborilor inainte de varsta exploatabilitatii stabilita prin amenajamentele silvice in cazul terenurilor prevazute la lit. a), precum si despagubirile pentru daune produse fondului forestier;
    c) tarifele pentru efectele favorabile determinate de functiile de protectie ale padurilor;
    d) 20-25% din incasarile realizate din valorificarea masei lemnoase pe picior provenita din produse principale si secundare;
    e) alocatii de la bugetul de stat.
    Fondul de conservare si regenerare a padurilor se va folosi pentru impadurirea unor terenuri goale, pentru regenerarea suprafetelor parcurse cu taieri, gospodarirea cu prioritate a unor paduri cu functii speciale de protectie, acoperirea cheltuielilor ocazionate de eventualele calamitati asupra padurilor si pentru cumpararea de terenuri potrivit prevederilor art. 51 si 53 din prezenta lege;
    f) sumele ramase disponibile la finele anului, mentionate la lit. a)-d), vor fi utilizate in exercitiul financiar al anului urmator, in acelasi scop.

    TITLUL III
    Fondul forestier proprietate privata
    Art. 64
    Administrarea fondului forestier proprietate privata se face de catre proprietarii acestuia, individual sau in asociatii.
    Proprietarii de paduri si de alte terenuri din fondul forestier proprietate privata au obligatia sa le gospodareasca in conformitate cu regimul silvic si cu regulile privind protectia mediului.
    Art. 65
    Veniturile proprietarilor fondului forestier proprietate privata, obtinute cu respectarea regimului silvic, provin din:
    a) valorificarea produselor padurii si din alte activitati economice proprii;
    b) inchirieri, concesionarea padurilor si a celorlalte terenuri din fondul forestier, despagubiri si altele de acest fel;
    c) contravaloarea efectelor functiilor de protectie ale padurilor si alte venituri.
    Art. 66
    Modul de gospodarire a fondului forestier proprietate privata este stabilit prin amenajamente silvice. Acestea se intocmesc pe trupuri de padure si pe ansamblul localitatii, fara a afecta dreptul de proprietate. Nerespectarea prevederilor acestora constituie contraventie sau infractiune, dupa caz.
    Intocmirea amenajamentelor silvice se face in conditiile art. 18 si ale normelor tehnice privind gospodarirea padurilor proprietate privata.
    Cheltuielile aferente intocmirii amenajamentelor silvice pentru padurile proprietate privata a persoanelor fizice se suporta de la bugetul de stat.
    Art. 67
    Proprietarii fondului forestier proprietate privata sunt obligati sa respecte prevederile amenajamentelor silvice si sa asigure permanenta padurii.
    Regenerarea padurilor proprietate privata, dupa taiere, se va realiza de catre proprietari in cel mult 2 ani. In acest scop, Regia Nationala a Padurilor acorda, la cerere, sprijin tehnic.
    In cazul in care proprietarul nu-si indeplineste obligatiile prevazute in alineatul precedent din motive imputabile lui, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, dupa somatie, va dispune Regiei Nationale a Padurilor executarea, prin ocolul silvic, pe contul proprietarului, a lucrarilor de impadurire si de intretinere pana la regenerare definitiva. Devizul lucrarilor intocmit de ocolul silvic si aprobat de forul ierarhic superior al acestuia se comunica proprietarului. Devizul poate fi contestat de proprietar in termen de 30 de zile de la comunicare la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla padurea. Impotriva hotararii judecatoriei se pot exercita caile de atac prevazute de Codul de procedura civila. Devizul acceptat de proprietar, in mod expres sau tacit, prin necontestare in termen, constituie titlu executoriu si temei al executarii silite. Pe perioada executarii lucrarilor de regenerare si pana la inchiderea starii de masiv, folosirea in alte scopuri a zonei de regenerare este interzisa.
    In situatia unor calamitati naturale, actiunea de reimpadurire va fi sprijinita de Regia Nationala a Padurilor, prin acordarea de material saditor si asistenta tehnica, in mod gratuit.
    Compozitia, schemele si tehnologiile de impadurire sunt cele prevazute in normele tehnice elaborate de autoritate publica centrala care raspunde de silvicultura.
    Art. 68
    Persoanele juridice sau fizice pot infiinta, in conditiile legii, plantatii forestiere pe terenuri care le apartin din afara fondului forestier.
    Recoltarea lemnului din aceste plantatii si valorificarea lui sunt la latitudinea proprietarului.
    Art. 69
    Detinatorii de paduri proprietate privata au obligatia sa le mentina in stare buna de sanatate si sa execute la timp lucrarile de igiena, precum si cele de protectie, cu sprijinul tehnic al Regiei Nationale a Padurilor.
    Acestia vor semnala ocolului silvic, imediat ce constata, aparitia de boli si daunatori si vor executa lucrarile de combatere cu mijloace proprii sau prin unitati specializate, contra cost.
    Art. 70
    Detinatorii de paduri proprietate privata au obligatia sa asigure paza acestora impotriva taierilor ilegale de arbori, distrugerilor de semintis, incendiilor, furturilor, pasunatului neautorizat, precum si altor fapte pagubitoare.
    Organele silvice, prefectii, consiliile judetene si locale, unitatile de politie, jandarmerie, unitatile si formatiunile de pompieri, unitatile Ministerului Apararii Nationale, potrivit atributiilor ce le revin prin lege, vor sprijini pe detinatorii de paduri proprietate privata in actiunile de paza a padurilor si de stingere a incendiilor de padure.
    La solicitarea asociatiilor de proprietari si a unor proprietari individuali, Regia Nationala a Padurilor, prin unitatile sale teritoriale, poate prelua asupra sa paza padurilor respective pe baza de contracte sau conventii incheiate cu solicitantii.
    Art. 71
    Pasunatul este interzis in arboretele in curs de regenerare si in padurile cu functii speciale de protectie, precum si in semintisuri si plantatii cu varste mai mici de 10 ani si cu inaltime sub 3 metri, in paduri de plopi si salcie sub varsta de 5 ani.
    Art. 72
    Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura organizeaza controlul asupra modului in care se aplica regimul silvic in padurile proprietate privata, constata faptele care contravin acestuia si aplica, potrivit legii, sanctiuni ori sesizeaza, dupa caz, organele de urmarire penala.
    Art. 73
    Detinatorii de paduri proprietate privata si persoanele juridice sau fizice care executa exploatarea masei lemnoase sunt obligate sa recolteze numai arbori marcati de personalul silvic, sa respecte regulile silvice de exploatare a masei lemnoase si cele referitoare la circulatia materialului lemnos prevazute de prezentul Cod silvic.
    Marcarea si evaluarea arborilor destinati taierii se fac, la cerere, de catre personalul silvic autorizat. O data cu plata acestor prestatii, proprietarii vor primi documentele legale pentru exploatarea si transportul materialului lemnos respectiv.
    Art. 74
    Reducerea suprafetei padurilor proprietate privata este interzisa, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 54 alin. 2.
    De asemenea, este interzisa defrisarea lenta, prin secuiri de arbori ori prin alte procedee care duc la reducerea treptata a consistentei padurii.
    Art. 75
    Impadurirea terenurilor degradate constituite in perimetre de ameliorare potrivit legii se executa de catre Regia Nationala a Padurilor, prin unitatile sale teritoriale, cheltuielile suportandu-se din fondul de ameliorare a fondului funciar ori din alocatii de la bugetul de stat, potrivit legii.
    Schimbarea destinatiei terenurilor nu afecteaza dreptul de proprietate asupra acestora.

    TITLUL IV
    Dispozitii comune fondului forestier proprietate publica si fondului forestier proprietate privata

    CAP. 1
    Controlul circulatiei materialelor lemnoase si al instalatiilor de transformat lemn rotund in cherestea

    Art. 76
    Materialele lemnoase vor putea fi transportate de la locul de recoltare sau de depozitare numai insotite de documente de provenienta, pe toata durata transportului, din care sa rezulte cu certitudine legalitatea provenientei acestora.
    Prin materiale lemnoase se intelege lemnul rotund sau despicat de lucru si lemnul de foc, obtinute ca rezultat al aplicarii taierilor autorizate de produse principale, secundare, accidentale si din actiuni de igienizare a padurilor, cheresteaua, precum si lemnul ecarisat sau cioplit, lemnul brut, prelucrat sau semifabricat.
    De asemenea, este supus prevederilor alin. 1 si transportul pomilor de iarna.
    Art. 77
    Organele silvice sunt imputernicite sa controleze circulatia materialelor lemnoase si sa le retina pe cele neinsotite de documente legale de provenienta si de transport.
    Organele de politie si cele vamale sunt obligate sa exercite controlul circulatiei materialelor lemnoase si sa le retina pe cele neinsotite de documente legale.
    Este interzisa primirea spre incarcare, in orice mijloc de transport, a materialelor lemnoase neinsotite de documente legale de provenienta.
    Art. 78
    Materialele lemnoase gasite in curs de transport fara documentele prevazute la art. 77 vor fi retinute de catre organele silvice imputernicite, de organele de politie si vamale, in vederea stabilirii provenientei lor.
    Transportatorul va refuza primirea materialelor lemnoase prezentate spre expediere, daca acestea nu au documente de insotire conform prevederilor mentionate la art. 77.
    Art. 79
    Materialele lemnoase retinute in baza prevederilor art. 78 alin. 1 vor fi date in custodie, dupa imprejurari, unitatii silvice celei mai apropiate, care va asigura depozitarea si paza lemnului retinut.
    Transportatorul gasit fara documente legale de insotire este obligat sa transporte materialul lemnos la locul de predare in custodie.
    Materialele lemnoase retinute in statiile de cale ferata, porturi sau puncte vamale vor fi transportate, pe cheltuiala expeditorului, la unitatile silvice cele mai apropiate, dandu-se in custodia acestora.
    Art. 80
    Daca in termenul stabilit de organul constatator sau ca urmare a hotararii judecatoresti nu se poate stabili provenienta materialelor lemnoase retinute, acestea vor fi confiscate potrivit prevederilor din legea penala sau din actele normative referitoare la sanctionarea contraventiilor silvice.
    In cazul in care s-a stabilit provenienta legala, materialele lemnoase retinute vor fi restituite proprietarului, care suporta cheltuielile de depozitare.
    Art. 81
    Se interzice efectuarea operatiunilor de prelucrare a lemnului rotund in cherestea de catre detinatorii de instalatii, daca nu exista documente de provenienta legala a acestuia.
    Art. 82
    Modul de aducere la indeplinire a prevederilor referitoare la circulatia si prelucrarea in cherestea a materialelor lemnoase se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

    CAP. 2
    Fondul cinegetic si fondul piscicol din apele de munte

    Art. 83
    Mamiferele, pasarile salbatice, pestele din apele de munte, precum si alte specii de animale care prin rolul lor ecologic, economic si social constituie avutie de interes national sunt ocrotite de lege.
    Art. 84
    Administrarea, ocrotirea, gospodarirea unitara si rationala a fondului cinegetic si a fondului piscicol din apele de munte se asigura de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
    In indeplinirea atributiilor prevazute la alin. 1, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura emite norme tehnice pentru ocrotirea si gospodarirea fondurilor de vanatoare si a fondurilor piscicole din apele de munte, care sunt obligatorii pentru toti detinatorii acestora, indiferent de forma de proprietate.
    Art. 85
    In executarea atributiilor de serviciu, personalul silvic care raspunde de ocrotirea, selectia si paza vanatului practica vanatoarea, pe fondurile de vanatoare gospodarite de unitatile silvice, pe baza permisului de port-arma si a autorizatiei date de catre ocolul silvic care are in gestiune fondul respectiv.
    Activitatea de vanatoare recreativa si pescuitul sportiv se reglementeaza prin lege.
    Art. 86
    Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura stabileste norme tehnice obligatorii pentru reglarea efectivelor optime de vanat, in special a celor care produc pagube culturilor agricole, iar unitatile detinatoare ale fondurilor de vanatoare raspund de aplicarea acestora si pentru pagubele produse.

    TITLUL V
    Vegetatia forestiera din afara fondului forestier
    Art. 87
    Vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier national, precizata la art. 6, se administreaza de catre proprietarii acestora, se gospodareste potrivit scopului pentru care a fost creata si este supusa unor norme tehnice silvice si de paza, precum si de circulatie si transport pentru materialul lemnos recoltat, emise de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, care controleaza aplicarea si respectarea lor.
    Art. 88
    Transformarea pasunilor impadurite se face pe baza studiilor intocmite de unitati specializate abilitate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
    Este interzisa defrisarea vegetatiei forestiere pe terenuri din afara fondului forestier in urmatoarele situatii:
    a) in zonele in care vegetatia forestiera indeplineste functiile speciale de protectie, prevazute la art. 20;
    b) pe terenurile cu inclinare mai mare de 30 de grade;
    c) inainte de atingerea varstei exploatabilitatii, stabilita prin norme tehnice.
    Art. 89
    Se interzic taierea, incendierea si distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a jnepenisurilor.
    Art. 90
    Detinatorii de terenuri cu vegetatie forestiera din afara fondului forestier national au obligatia sa asigure paza acesteia, sa ia masuri de prevenire si stingere a incendiilor, sa respecte dispozitiile cu privire la protectia padurilor circulatia materialelor lemnoase, cuprinse in prezentul Cod silvic.
    Art. 91
    Valorificarea lemnului de pe terenurile cu vegetatie forestiera din afara fondului forestier national se face de catre proprietarii acestora.
    Art. 92
    Recoltarea materialului lemnos de pe terenurile situate in afara fondului forestier, prevazute la art. 6, este permisa numai cu marcarea prealabila de catre ocolul silvic a arborilor de extras. Contravaloarea cheltuielilor ocazionate de marcarea materialului lemnos se suporta de catre detinatorii de terenuri si se constituie venit la Regia Nationala a Padurilor.
    Art. 93
    Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura organizeaza controlul asupra modului in care se aplica regulile silvice si de paza pe terenurile cu vegetatie forestiera din afara fondului forestier national, precum si cele referitoare la circulatia materialului lemnos rezultat de pe aceste terenuri.
    Art. 94
    Statul, prin autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, va incuraja crearea de perdele forestiere de protectie a terenurilor agricole, plantarea cu specii forestiere a unor terenuri degradate, proprietate privata, neconstituite in perimetre de ameliorare, precum si a altor terenuri disponibile, asigurand gratuit, la cererea proprietarilor, material de plantat si asistenta tehnica necesara. Cheltuielile pentru prestatiile respective se suporta din fondul de ameliorare a fondului funciar constituit potrivit legii si din alocatii de la bugetul de stat.
    Pentru zonele afectate de seceta si eroziune, unde se manifesta puternice dezechilibre ecologice, actiunea de realizare a perdelelor forestiere de protectie constituie lucrare de utilitate publica.

    TITLUL VI
    Raspunderi si sanctiuni
    Art. 95
    Incalcarea prevederilor prezentului Cod silvic atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala a persoanei vinovate, potrivit legii.
    Art. 96
    Ocuparea fara drept, in intregime sau in parte, a unor paduri, terenuri sau ape din fondul forestier national, precum si distrugerea, degradarea sau mutarea semnelor de hotar, a imprejmuirilor ori a reperelor de marcare, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
    Art. 97
    Taierea sau scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari din fondul forestier national sau de pe terenurile cu vegetatie forestiera prevazute la art. 6, daca valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior sau daca valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de 2 ani, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda.
    Daca fapta a avut ca urmare o paguba in valoare de peste 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior pedeapsa este inchisoare de la 1 la 5 ani.
    Cand fapta a avut ca urmare o paguba in valoare de peste 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.
    Maximul pedepselor prevazute la alin. 1-3 se majoreaza cu 3 ani, in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari:
    a) de doua sau mai multe persoane impreuna;
    b) de o persoana avand asupra sa o arma sau substante chimice periculoase;
    c) in timpul noptii;
    d) in arii forestiere protejate.
    Tentativa se pedepseste.
    Art. 98
    Furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale, ori de arbori, puieti sau lastari care au fost taiati ori scosi din radacini, cu sau fara drept, din fondul forestier national sau de pe terenurile cu vegetatie forestiera prevazute la art. 6, daca valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, ori daca valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de 2 ani, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amenda.
    Daca fapta a avut ca urmare o paguba in valoare de peste 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.
    Cand fapta a avut ca urmare o paguba in valoare de peste 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.
    In cazul in care furtul a fost savarsit in imprejurarile mentionate la art. 97 alin. 4, maximul pedepselor prevazute in alineatele precedente se majoreaza cu 3 ani.
    Mijloacele de transport si uneltele folosite care au servit la savarsirea infractiunii sunt supuse confiscarii speciale in conditiile prevazute la art. 118 din Codul penal.
    Tentativa se pedepseste.
    Art. 99
    Falsificarea ciocanului silvic de marcat se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
    Art. 100
    Folosirea fara drept sau contrar dispozitiilor legale specifice a ciocanului silvic de marcat se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
    Daca, pentru marcare, s-a folosit un ciocan silvic de marcat fals ori alte obiecte sau mijloace potrivite, pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani.
    Art. 101
    Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, prin incendiere, a unor paduri de pe suprafete intinse de terenuri constituie infractiune de distrugere calificata care a avut ca urmare un dezastru si se pedepseste potrivit dispozitiilor prevazute in Codul penal.
    Art. 102
    Distrugerea sau vatamarea arborilor, puietilor ori lastarilor prin pasunare in paduri sau zone in care pasunatul este interzis, daca valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
    Art. 103
    Distrugerea sau vatamarea, in orice mod, a jnepenisurilor se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
    Art. 104
    Cand infractiunile prevazute la art. 97 si 98 sunt savarsite de personalul silvic cu atributii de constatare a infractiunilor si a contraventiilor, maximul pedepselor prevazute se majoreaza cu 2 ani.
    Art. 105
    Pe langa organele de urmarire penala, sunt competenti sa constate infractiunile prevazute la art. 96 - 103 padurarii, brigadierii, sefii districtelor silvice, inginerii si tehnicienii silvici, de la ocoalele silvice, unitatile silvice, Regia Nationala a Padurilor si autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, precum si alti angajati imputerniciti de Regia Nationala a Padurilor si de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
    Art. 106
    Organele prevazute la art. 105 au obligatiile organelor de constatare a infractiunilor, prevazute de Codul de procedura penala.
    Organele de constatare, insotite de un politist sunt autorizate sa identifice si sa inventarieze, la locurile unde se afla materialele lemnoase provenite din infractiuni, cu respectarea dispozitiilor Codului de procedura penala privind perchezitia.
    Procesul-verbal de constatare a infractiunii se trimite, in termen de cel mult 5 zile de la data constatarii, ocolului silvic de pe raza teritoriala a locului unde a fost savarsita fapta, pentru calcularea pagubei.
    Seful ocolului silvic trimite procesul-verbal de constatare a infractiunii, impreuna cu calculul valorii pagubei, procurorului competent, in termen de cel mult 5 zile de la primirea acestuia de la organul constatator.
    Art. 107
    Evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier prin infractiuni si contraventii se face potrivit criteriilor si cuantumurilor stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si aprobate prin lege.
    De asemenea, se stabilesc prin lege si criteriile de evaluare a pagubelor care se produc din cauza personalului unitatilor silvice, care nu constituie infractiuni sau contraventii, in ceea ce priveste arborii pe picior, puietii sau lastarii si pentru care raspunderea materiala este reglementata potrivit legislatiei muncii.
    Valoarea pagubelor se recupereaza prin organele Ministerului Finantelor si se varsa in fondul de conservare si regenerare a padurilor.
    Art. 108
    Stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice se reglementeaza prin lege speciala.
    Art. 109
    Prevederile prezentului titlu se completeaza cu dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedura penala.

    TITLU VII
    Dispozitii finale
    Art. 110
    Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura coordoneaza, organizeaza si indruma activitatea de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica in domeniu, sprijina dezvoltarea acestora si urmareste folosirea eficienta a rezultatelor obtinute, in vederea fundamentarii tehnico-stiintifice a masurilor de gospodarire a padurilor.
    De asemenea, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sprijina initiativa si actiunile institutiilor publice si organizatiilor neguvernamentale vizand apararea si dezvoltarea fondului forestier national, precum si gospodarirea rationala, durabila a ecosistemelor forestiere.
    Art. 111
    Conservarea biodiversitatii si a peisajului forestier se asigura, in principal, prin constituirea de parcuri nationale si alte arii protejate in fondul forestier si in vegetatia forestiera din afara acestuia, dupa caz.
    Constituirea acestora se face la propunerea institutelor de specialitate si a altor foruri stiintifice, pe baza cercetarilor intreprinse in acest scop, si se aproba prin lege.
    Art. 112
    Constituirea, administrarea si gospodarirea parcurilor nationale si a celorlalte arii protejate din fondul forestier se fac de catre Regia Nationala a Padurilor.
    Art. 113
    Personalul din silvicultura, de toate gradele, este obligat sa poarte, in exercitiul atributiilor de serviciu, uniforma si insemnele distinctive stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, care se atribuie gratuit, fara a fi impozitate.
    Gradele profesionale si modul de promovare se stabilesc prin statutul personalului silvic, aprobat prin lege.
    Personalul tehnic silvic este dotat cu armament de serviciu, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.
    Art. 114
    In exercitarea atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier, constatarea contraventiilor si a infractiunilor silvice, personalul silvic este asimilat personalului care indeplineste functii ce implica exercitiul autoritatii publice.
    Art. 115
    Unitatile de politie si de jandarmerie sunt obligate sa sprijine unitatile silvice in organizarea si desfasurarea actiunilor de prevenire si de combatere a fenomenului infractional si contraventional din silvicultura.
    Art. 116
    Terenurile din fondul forestier proprietate publica de stat sunt scutite de taxe si impozite.
    Pentru cladirile amplasate in fondul forestier se achita taxele si impozitele prevazute de lege.
    Art. 117
    Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura emite regulamente si instructiuni privind gospodarirea durabila a padurilor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, precum si norme tehnice specifice.
    Art. 118
    Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura prezinta anual Guvernului un raport asupra starii padurilor.
    Art. 119
    Prezentul Cod silvic intra in vigoare la 60 de zile de la publicarea lui in Monitorul Oficial al Romaniei.
    Art. 120
    Pe data intrarii in vigoare a Codului silvic, se abroga: Legea nr. 3/1962 - Codul silvic; art. 18 din Legea nr. 8/1971 pentru organizarea, administrarea si folosirea pajistilor, loturilor zootehnice si semincere, precum si a statiunilor comunale de monta; cap. I-III si prevederile din cap. V - Raspunderi si sanctiuni - referitoare la regimul vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, din Decretul nr. 257/1982 privind regimul vegetatiei forestiere de pe terenurile situate in afara fondului forestier si functionarea instalatiilor de prelucrat lemn rotund in cherestea; Legea nr. 2/1987 privind conservarea, protejarea si dezvoltarea padurilor, exploatarea lor rationala, economica si mentinerea echilibrului ecologic, cu modificarile ulterioare, exceptand art. 9, art. 35-39 si anexa nr. 2, precum si orice alte dispozitii contrare.

    Aceasta lege a fost adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din 4 aprilie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

              PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                      ADRIAN NASTASE

                 p. PRESEDINTELE SENATUI
                  CONSTANTIN DAN VASILIU