HOTARARE Nr. 655 din 29 aprilie 2004
privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din
Romania pentru perioada 2004 - 2010
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 425 din 12 mai 2004
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1
Se aproba Strategia de restructurare a industriei siderurgice din Romania
pentru perioada 2004 - 2010, prevazuta in anexa*) care face parte integranta
din prezenta hotarare.
------------
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
Art. 2
Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Finantelor Publice,
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului si Ministerul Muncii,
Solidaritatii Sociale si Familiei vor lua masurile necesare pentru realizarea
procesului de restructurare in conformitate cu strategia prevazuta la art. 1.
Art. 3
Ministerul Economiei si Comertului va informa periodic Guvernul asupra
realizarii strategiei prevazute la art. 1.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministru de stat, ministrul economiei
si comertului,
Dan Ioan Popescu
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
ANEXA 1
STRATEGIA DE RESTRUCTURARE A INDUSTRIEI SIDERURGICE DIN ROMANIA PENTRU PERIOADA
2004 - 2010
1. CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND RESTRUCTURAREA SIDERURGIEI DIN ROMANIA
1.1. Cadrul general
Strategia de restructurare a industriei siderurgice romanesti realizata in
anul 2001 de catre Ministerul Economiei si Comertului, a stabilit conceptele
strategice de restructurare industriala, financiara si sociala a companiilor
siderurgice in contextul procesului de integrare in siderurgia europeana.
Strategia a fost aprobata de Guvernul Romaniei prin Hotararea Guvernului
nr. 213/2002 constituind documentul oficial de lucru al partii romane in
consultarile si contactele cu Comisia Europeana pe probleme de siderurgie.
Totodata prin Decizia nr. 70/mai 2002 a Primului-Ministru al Romaniei s-a
infiintat Comitetul interministerial pentru implementarea masurilor ce decurg
din Documentul de Strategie aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 213/2002.
In baza programului strategic adoptat, au fost apoi realizate in anul 2002,
Planurile de viabilitate economico-financiara ale companiilor siderurgice ISPAT
SIDEX Galati, SIDERURGICA Hunedoara, COS Targoviste, ISCT Campia Turzii, CS
Resita, SIDERCA Calarasi, Otelu Rosu.
Strategia siderurgiei impreuna cu Planurile de viabilitate au fost
transmise la Uniunea Europeana, constituind baza negocierilor reciproce in
cadrul intalnirilor care au avut loc pe parcursul anilor 2001 - 2002, avand ca
obiectiv convenirea cadrului general al Programului de restructurare a
siderurgiei romanesti pana la integrarea Romaniei in UE, care sa stea la baza
implementarii Protocolului nr. 2 in baza caruia se poate acorda ajutor de stat
in procesul de restructurare al sectorului, anexa la Acordul European.
Dupa parcurgerea acestei prime etape de consultari reciproce, in anul 2003
Comisia Europeana a angajat din fonduri PHARE firma de consultanta Roland
Berger pentru a efectua o evaluare a Strategiei de restructurare si a
Planurilor de viabilitate in coordonatele rezultate in urma consultarilor
reciproce.
Consultanta si-a desfasurat activitatea pe parcursul anului 2003, lucrarea
fiind finalizata in luna decembrie a aceluiasi an.
Concluziile studiului confirma evaluarile privind nivelul de cca 9 milioane
tone capacitati de otel competitive si eficiente economic la finalizarea
programului de restructurare. In acelasi timp potrivit Raportului final al
studiului toate companiile siderurgice pot deveni viabile economico-financiar,
in conditiile cuprinse in Planurile de viabilitate.
In aceasta etapa, date fiind evenimentele de importanta majora care au avut
loc in procesul de restructurare a sectorului siderurgic in perioada 2002 -
2003 (privatizarea COS Targoviste, ISCT Campia Turzii, SIDERURGICA Hunedoara
etc.) precum si evolutiile inregistrate in acest timp pe piata mondiala a
otelului a fost necesara actualizarea Strategiei elaborata in anul 2001 pentru
reflectarea corespunzatoare a elementelor rezultate din aceste procese.
De asemenea ca efect al realizarii, in perioada 2001 - 2003 a procesului de
privatizare la combinatele COS Targoviste, IS Campia Turzii, SIDERURGICA
Hunedoara a fost necesara actualizarea planurilor de viabilitate ale
companiilor, care sa cuprinda planurile de afaceri ale investitorilor conform
contractelor asumate.
Ca urmare au fost realizate Strategia de restructurare si Planurile de
viabilizare, actualizate, ambele documente urmand a fi transmise la Comisia
Europeana.
1.2. Obiective si abordare generala
Analiza globala a derularii procesului de restructurare a sectorului
siderurgic pana in anul 2003 scoate in evidenta faptul ca exista premize certe
pentru constructia in Romania a unei industrii siderurgice viabile, compatibile
cu exigentele europene si mondiale.
Actiunile si activitatile majore care au determinat progresele inregistrate
in perioada 2001 - 2003, in evolutia procesului de restructurare a sectorului
siderurgic au fost:
- cresterea economica si pe aceasta baza relansarea consumului intern si
implicit o dinamica pozitiva a productiei de otel (tabelul 1);
Tabelul 1: Evolutia PIB si dinamica consumului intern
____________________________________________________________
| Indicatorul | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 |
|________________________________|______|______|______|______|
| PIB (% fata de anul precedent) | +1,8 | +5,3 | +5,0 | +5,0 |
|________________________________|______|______|______|______|
| Consumul intern (mii t/an) | 2,5 | 2,7 | 2,8 | 2,9 |
|________________________________|______|______|______|______|
| Productia de otel (mii t/an) | 4,5 | 4,8 | 5,4 | 5,6 |
|________________________________|______|______|______|______|
- incheierea procesului de inchidere si dezafectare a tuturor capacitatilor
neperformante uzate fizic si moral, insumand cca 9 mil. tone (tabelul 2);
Tabelul 2: Capacitati neperformante din industria siderurgica, inchise
definitiv
______________________________________________________________________________
| Sectorul | Unitatea | Denumirea |Capacitatea| Anul
|
| | siderurgica | capacitatii inchise|mii tone/an| (perioada)
|
| | | | | inchiderii
|
|________________|_______________|____________________|___________|____________|
|1. Cocserie |ISPAT SIDEX | Partial din | 2050 | 1990 -
2000|
| | | capacitate | |
|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |CS Resita | Bateriile nr. 1, 2,| 650 | 1993 -
1996|
| | | 3, 4 | |
|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |SIDERCA | Bateria nr. 1 | 850 |
1998|
| |_______________|____________________|___________|____________|
| |SIDERURGICA | Bateriile nr. 1, 2,| 1000 | 1991 -
1999|
| | | 3, 4 | |
|
| |_______________|____________________|___________|____________|
| |SIDERMET | Bateriile nr. 1, 2,| 1200 | 1990 -
2000|
| | | 3, 4 | |
|
|________________|_______________|____________________|___________|____________|
|2. Instalatii |ISPAT SIDEX | 2 benzi de | | 1994,
2000|
|de aglomerare | | aglomerare | |
|
| |_______________|____________________|___________|____________|
| |SIDERURGICA | Intreg fluxul | | 1991 -
1999|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |CS Resita | Intreg fluxul | |
1992|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |SIDERCA | Intreg fluxul | |
1990|
|________________|_______________|____________________|___________|____________|
|3. Furnale |SIDERURGICA | Furnalele nr. 4, 5,| 3200 | 1991 -
1999|
| | | 6, 7, 8, 9 | |
|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |ISPAT SIDEX | Partial din | 3300 | 1994 -
2000|
| | | capacitate | |
|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |SIDERMET | Furnalele nr. 1, 2,| 870 | 1992 -
2001|
| | | 3, 4 | |
|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |CS Resita | Furnalele nr. 1, 2 | 800 |
1991|
|________________|_______________|____________________|___________|____________|
|4. Otelarii |SIDERURGICA | 2 otelarii | 3300 | 1991 -
1999|
|Siemens-Martin | | (12 cuptoare) | |
|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |CS Resita | 1 otelarie | 1050 | 1992 -
1999|
| | | (5 cuptoare) | |
|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |GAVAZZI STEEL | 1 otelarie | 120 |
1990|
| | | (4 cuptoare) | |
|
|________________|_______________|____________________|___________|____________|
|5. Otelarii |ISPAT SIDEX | 3 cuptoare | 260 |
1998|
|electrice |_______________|____________________|___________|____________|
| |SIDERURGICA | 1 cuptor | 150 |
2001|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |COST | 7 cuptoare | 550 | 1991 -
1999|
| |_______________|____________________|___________|____________|
| |ISCT | 3 cuptoare | 230 | 1998 -
1999|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |SIDERCA | 1 cuptor | 200 |
1999|
|________________|_______________|____________________|___________|____________|
|6. Convertizoare|ISPAT SIDEX | OLD 2 | 3000 |
1993|
| | | (3 convertizoare) | |
|
| |
|____________________|___________|____________|
| | | OLD 3 | 600 |
2000|
| | | (1 convertizor) | |
|
|________________|_______________|____________________|___________|____________|
|7. Laminoare de |SIDERURGICA | Laminoare de | 3700 | 1993,
1999|
|semifabricate | | blumuri de 1000 si | |
|
| | | 1300 mm | |
|
| |
|____________________|___________|____________|
| | | Laminor | 1000 | 1999|
| | | semifabricate nr. 2| |
|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |ISPAT SIDEX | LSF (partial din | 600 |
2000|
| | | capacitate) | |
|
|________________|_______________|____________________|___________|____________|
|8. Slebing |ISPAT SIDEX | Slebing | 3600 |
1993|
|________________|_______________|____________________|___________|____________|
|9. Laminoare de |ISPAT SIDEX | LTG 1, LTG 2 | 600 | 1993 -
2000|
|tabla groasa | | (partial din | |
|
| | | capacitate) | |
|
|________________|_______________|____________________|___________|____________|
|10. Laminoare de|SILCOTUB | Laminor de sarma | 280 |
1998|
|sarma |_______________|____________________|___________|____________|
| |PROMET | Laminor de sarma | 280 |
1999|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |SIDERURGICA | Laminoare sarma | 600 | 1995,
1998|
| | | nr. 1 si 2 | |
|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |ISCIT Campia | Laminorul nr. 2 | 80 | 1995|
| |Turzii | | |
|
|________________|_______________|____________________|___________|____________|
|11. Laminoare de|SIDERCA | Laminorul nr. 1 | 300 |
1997|
|profile
|_______________|____________________|___________|____________|
|mijlocii si |CS RESITA | Laminorul nr. 1 | 80 |
2000|
|usoare
|_______________|____________________|___________|____________|
| |LAMINORUL | Laminorul nr. 2 | 80 |
1998|
| |Braila | Laminorul nr. 1 | 50 |
1999|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |GRIVITA | Laminorul profile | 30 |
1994|
| |Bucuresti | | |
|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |LAMDRO | Laminorul profile, | 200 |
1990|
| |Tr. Severin | firul nr. 2 | |
|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |SIDERURGICA | Laminorul de | 60 |
2000|
| | | profile mijlocii | |
|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |CS Resita | Laminor produse CF | 40 | 1999|
|________________|_______________|____________________|___________|____________|
|12. Laminoare |INTFOR | Laminorul nr. 1, 2,| 170 | 1992 -
1996|
|benzi la cald | | 3, 4 | |
|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |TEPRO | LBC | 450 |
1991|
|________________|_______________|____________________|___________|____________|
|13. Laminoare |REPUBLICA | Stossbank | 70 |
1995|
|pentru tevi fara|
|____________________|___________|____________|
|sudura | | Laminorul de | 90 |
1997|
| | | 6'' | |
|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |PETROTUB | Stossbank | 90 |
1996|
| |_______________|____________________|___________|____________|
| |ARTROM | Laminorul tevi | 50 |
1996|
|________________|_______________|____________________|___________|____________|
|14. Laminoare |TEPRO | LBR | 60 |
1993|
|banda la rece | | | |
|
|________________|_______________|____________________|___________|____________|
|15. Laminoare |TEPRO | Laminorul de tevi | 120 |
1991|
|tevi sudate | | sudate 4X U-M | |
|
|
|_______________|____________________|___________|____________|
| |HELITUBE | Linia 2 si linia 5 | 30 | 1996|
| | | de tevi sudate | |
|
|________________|_______________|____________________|___________|____________|
CENTRALIZATOR - capacitati inchise definitiv
Mii tone/an
___________________________________________________________________________
| Cocserii | 4550 | Laminoare produse lungi | 3080 |
|_________________________|______|____________________________|_____________|
| Furnale | 8170 | Laminoare produse plate | 580 |
|_________________________|______|____________________________|_____________|
| Otelarii | 9460 | Laminoare tevi fara sudura | 300 |
|_________________________|______|____________________________|_____________|
| Laminoare semifabricate | 8900 | Laminoare tevi sudate | 150 |
|_________________________|______|____________________________|_____________|
- finalizarea procesului de privatizare la SIDEX Galati, COS Targoviste,
ISCT Campia Turzii, SIDERURGICA Hunedoara. In prezent cca 95% din capitalul
social al sectorului siderurgic si cca 95% din productia totala de otel este in
proprietate privata (tabelul 3);
Tabelul 3: Situatia privatizarii combinatelor siderurgice (decembrie 2003)
_______________________________________________________________________
| Compania | Situatia | Proprietar | Incepand cu |
|______________________|_______________|_______________|________________|
|ISPAT - SIDEX Galati | Privatizat | LNM Holdings | Noiembrie 2001 |
|______________________|_______________|_______________|________________|
|SIDERURGICA Hunedoara | Privatizat | LNM Holdings | Octombrie 2003 |
|______________________|_______________|_______________|________________|
|COS Targoviste | Privatizat | Conares | August 2002 |
|______________________|_______________|_______________|________________|
|IS Campia Turzii | Privatizat | Conares | Martie 2003 |
|______________________|_______________|_______________|________________|
|CS Resita | Privatizat | T.M.K. Sinara | Februarie 2004 |
|______________________|_______________|_______________|________________|
|Gavazzi Steel Otelu | Lichidare | Gavazzi Steel | 2002 |
|Rosu | judiciara | (disputat) | |
|______________________|_______________|_______________|________________|
|Donasid Calarasi | Privatizat | Beltrame | Februarie 2003 |
| | (societate cu | | |
| | capital mixt) | | |
|______________________|_______________|_______________|________________|
- continuarea procesului de modernizare a capacitatilor in functiune de cca
9 mil. tone capacitate, pentru atingerea performantelor de eficienta de nivel
mondial (tabelul 4, tabelul 5).
Tabelul 4: Nivelul capacitatilor de productie a otelului din Romania 2002 -
2010
UM = mii tone
______________________________________________________________________________
| Combinat/otelarie | Capacitate | Modificari |Capacitate
|
| | proiectata 2002 | 2002 - 2010
|previzionata|
| | | |2010
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|ISPAT SIDEX Galati | | |
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|- OLD 1 - 3 | 6000 | | 6000
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|- Otelarie electrica | 0 | | 0
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 6000 | >_ = 0 | >_
= 6000 |
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|SIDERURGICA Hunedoara | | |
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|- Otelarie SM | 0 | - | 0
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|- Otelaria electrica nr. 1 | 185 | -110 | 75
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|- Otelaria electrica nr. 2 | 750 | 0 | 750
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 935 | >_ = -110 | >_
= 825 |
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|COS Targoviste | | |
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|- Otelaria electrica nr. 1 | 54 (=27 + 27) | - | 54
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|- Otelaria electrica nr. 2 | 575 (=375 + 200)| - | 575
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 629 | >_ = 0 | >_
= 629 |
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|ISCT Campia Turzii | | |
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|- Otelarie electrica | 385 | - | 385
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 385 | >_ = 0 | >_
= 385 |
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|CS Resita | | |
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|- Otelarie SM | 0 | - | 0
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|- Otelarie electrica | 450 | - | 450
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 450 | >_ = 0 | >_
= 450 |
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|GAVAZZI STEEL Otelu Rosu | | |
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|- Otelarie electrica | 550 | -250 | 300
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 550 | >_ = -250 | >_
= 300 |
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|DONASID Calarasi | | |
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
|- Otelarie electrica | 400 | - | 400
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 400 | >_ = 0 | >_
= 400 |
|___________________________|_________________|___________________|____________|
| TOTAL | 9349 | -360 | 8989
|
|___________________________|_________________|___________________|____________|
Tabelul 5: Total investitii
UM = milioane USD
______________________________________________________________________________
| Societatea |2002|2003| 2004| 2005|
2006|2007|2008|2009|2010|Total|
|________________________|____|____|_____|_____|_____|____|____|____|____|_____|
|ISPAT SIDEX Galati |29,7|66,1| 56,4| 54,5|
44,4|28,0|23,0|31,0|18,0|351,1|
|________________________|____|____|_____|_____|_____|____|____|____|____|_____|
|SIDERURGICA Hunedoara |10,1| 1,0| 55,1| 24,9| 10,1| 5,9| 4,3| - | -
|111,4|
|________________________|____|____|_____|_____|_____|____|____|____|____|_____|
|COS Targoviste | 1,1| 1,9| 2,2| 4,2| 7,0| 6,3| - | - | - |
22,7|
|________________________|____|____|_____|_____|_____|____|____|____|____|_____|
|IS Campia Turzii | 2,0| 0,8| 5,1| 4,5| 54,0| 4,8| 4,5| 2,1| 2,1|
79,9|
|________________________|____|____|_____|_____|_____|____|____|____|____|_____|
|CS Resita | 0| 0| 4,1| 4,7| 0,5| 0,5| 7,0| 7,0| 6,0|
29,8|
|________________________|____|____|_____|_____|_____|____|____|____|____|_____|
|Otelu Rosu | 0| 0| 9,0| 7,0| 9,0|10,0| -| -| -|
35,0|
|________________________|____|____|_____|_____|_____|____|____|____|____|_____|
|Donasid Calarasi | 0| 6,6| 7,9| 8,4| 6,9| 9,9| -| -| -|
39,7|
|________________________|____|____|_____|_____|_____|____|____|____|____|_____|
| TOTAL
|42,9|76,4|139,8|108,2|131,9|65,4|38,8|40,1|26,1|669,6|
|________________________|____|____|_____|_____|_____|____|____|____|____|_____|
Plafoanele maximale ale ajutoarelor de stat, pentru fiecare companie siderurgica,
aferente desfasurarii procesului de restructurare sunt prezentate in tabelul 6.
De precizat ca aceste plafoane maximale ale ajutoarelor de stat au fost
autorizate de Consiliul Concurentei.
1. ISPAT SIDEX Galati
- Ajutoare de stat primite in perioada 1933 - 119,4 mil. USD
2000, inainte de privatizare
- Ajutoare de stat primite la privatizare
- Decizia nr. 99/2002 a Consiliului Concurentei 1152,0 mil. USD
din care:
926,3 mil. USD Cu efect
pana
in anul 2002
225,7 mil. USD Cu efect din
anul 2003
- Decizia nr. 395/2002 a Consiliului Concurentei 7,3 mil. USD Cu efect in
anul 2003
TOTAL, din care: 1278,7 mil. USD
- Pentru perioada 1993 - 2002 1045,7 mil. USD
- Pentru perioada 2003 - 2010 233,0 mil. USD
2. SIDERURGICA Hunedoara
- Ajutoare de stat primite in perioada 1993 - 2002 33,9 mil. USD Acordat
anterior
privatizarii
si evaluat
de
Consiliul
Concurentei
- Ajutoare de stat pentru perioada 2003 - 2010
- Decizia nr 115/06.04.2004 a Consiliului 492,3 mil. USD
Concurentei
TOTAL 526,2 mil. USD
3. COS Targoviste
- Ajutoare de stat primite in perioada 1993 - 2002 52,3 mil. USD
din care:
- Decizia nr. 480/2001 a Consiliului Concurentei 1,9 mil. USD
- Decizia nr. 559/2001 a Consiliului Concurentei 19,7 mil. USD
- Restul de ajutor de stat 30,7 mil. USD Acordat
anterior
privatizarii
si evaluat
de
Consiliul
Concurentei
- Ajutoare de stat pentru perioada 2003 - 2010
- Decizia nr. 114/26.03.2004 a Consiliului 97,0 mil. USD
Concurentei
TOTAL 149,3 mil. USD
4. INDUSTRIA SARMEI Campia Turzii
- Ajutoare de stat primite in perioada 1993 - 2002 23,2 mil. USD Acordat
inaintea
privatizarii
si evaluat
de
Consiliul
Concurentei
- Ajutoare de stat pentru perioada 2003 - 2010
- Decizia nr. 103/26.03.2004 a Consiliului 91,7 mil. USD
Concurentei
TOTAL 114,9 mil. USD
5. CS Resita
- Ajutoare de stat primite in perioada 1993 - 2002 148,4 mil. USD Acordat
inaintea
privatizarii
si evaluat
de
Consiliul
Concurentei
- Ajutoare de stat pentru perioada 2003 - 2010
- Decizia nr. 124/13.04.2004 a Consiliului 93,7 mil. USD
Concurentei
TOTAL 242,1 mil. USD
6. GAVAZZI STEEL Otelu Rosu
- In perioada 1993 - 2002 compania nu a primit ------
ajutoare de stat
- Ajutoare de stat ce se "intentioneaza" a se
acorda pentru perioada 2003 - 2010
- Decizia nr. 102/26.03.2004 a Consiliului 62,0 mil. USD
Concurentei
TOTAL 62,0 mil. USD
7. SIDERCA S.A. Calarasi
- Ajutoare de stat primite in perioada 1993 - 2002 26,5 mil. USD
- Decizia nr. 126/14.04 2004 a Consiliului 26,5 mil. USD
Concurentei
- Pentru perioada 2003 - 2010 nu sunt autorizate ------
ajutoare de stat nici pentru SIDERCA S.A.
Calarasi si nici pentru nou infiintata
societate mixta DONASID S.A. Calarasi
TOTAL 26,5 mil. USD
Tabelul 6: Ajutoare de stat pentru siderurgie, 1993 - 2010
UM = milioane USD
____________________________________________________________
| Societate | Trecut | Viitor | TOTAL |
| |1993 - 2002|2003 - 2010| |
|__________________________|___________|___________|_________|
|Ispat-Sidex Galati | 1.045,7 | 233,0 | 1.278,7 |
|__________________________|___________|___________|_________|
|Siderurgica Hunedoara | 33,9 | 492,3 | 526,2 |
|__________________________|___________|___________|_________|
|COS Targoviste | 52,3 | 97,0 | 149,3 |
|__________________________|___________|___________|_________|
|IS Campia Turzii | 23,2 | 91,7 | 114,9 |
|__________________________|___________|___________|_________|
|CS Resita | 148,4 | 93,7 | 242,1 |
|__________________________|___________|___________|_________|
|Gavazzi Steel Otelu Rosu | 0,0 | 62,0 | 62,0 |
|__________________________|___________|___________|_________|
|Siderca Calarasi* | 26,5 | 0,0 | 26,5 |
|__________________________|___________|___________|_________|
|TOTAL | 1.330,0 | 1.069,7 | 2.399,7 |
|__________________________|___________|___________|_________|
NOTA:
* Ajutorul de stat din trecut se refera la Siderca, cel din viitor la
Donasid.
Procesul de restructurare in perioada 2001 - 2003 a continuat cu evolutia
descrescatoare a numarului de salariati cuprinsi in sectorul siderurgic. Astfel
daca in anul 1994 numarul de salariati era de cca 134.000 la sfarsitul anului
2003 se inregistrau cca 60.000 persoane (tabelul 7).
Tabelul 7: Evolutia numarului de personal in industria siderurgica
UM = nr. persoane
____________________________________________________
| | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 |
|________________|________|________|________|________|
| Numar personal | 77.172 | 75.000 | 69.000 | 60.000 |
|________________|________|________|________|________|
In acest sens este de remarcat scaderea importanta de salariati ce a avut
loc la ISPAT SIDEX Galati si SIDERURGICA Hunedoara.
- Obiectivul general al strategiei de restructurare actualizata este
determinat de necesitatea existentei unui instrument oficial care sa reflecte
cat mai exact situatia actuala si perspectivele imediate din siderurgia
romaneasca - utilizat de partea romana in dialogul cu Comisia Europeana in
procesul de aderare. Totodata Strategia de restructurare si Planurile de
viabilizare actualizate stabilesc cadrul general al procesului de restructurare
in concordanta cu criteriile Uniunii Europene si reprezinta in context un
veritabil manual, pentru managementul societatilor siderurgice, privind
principiile, prioritatile, obiectivele imediate si conditiile de parteneriat
pentru inscrierea Romaniei, in familia siderurgica europeana.
- Abordarea problematicii generale a activitatii unitatilor din siderurgie
este de tip sistemic, accentul fiind pus pe activitatea combinatelor
siderurgice integrate (marii producatori de otel si laminate) care detin o
pondere de cca 98% din productia de otel a Romaniei.
Conexiunile ce tin de asigurarea aprovizionarii interne cu otel, circuitul
semifabricatelor, capacitatile laminoarelor independente si incarcarea lor sunt
analizate in cadrul Strategiei actualizate, fiind formulate prognoze pentru
fiecare obiectiv.
Perioada de referinta a Strategiei actualizate cuprinde intervalul 2002 -
2010, considerat ca suficient pentru atingerea parametrilor de eficienta si
competitivitate pentru toate unitatile siderurgice.
2. PREZENTAREA SECTORULUI SIDERURGIC
Siderurgia romaneasca are in componenta sa 31 de societati comerciale,
(tabelul 8). Profilul de activitate al acestora acopera atat cererile pentru
piata interna cat si cererile pietei externe.
Structural, sectorul dispune de 7 combinate siderurgice integrate (din care
unul pe otel convertizor si 6 pe otel electric), 5 societati producatoare de
tevi laminate, 3 societati producatoare de tevi sudate, 13 societati producatoare
de laminate diverse, 2 producatori de piese turnate si un combinat siderurgic
producator de feroaliaje.
Geografic, unitatile sunt raspandite in toate regiunile tarii, cele mai
importante aglomerari siderurgice fiind in zonele Hunedoara, Galati,
Caras-Severin si Targoviste.
Analizand informatiile prezentate in tabelul 8, precizam ca unitatile
siderurgice cu capital majoritar de stat sunt in proces de accelerare a
privatizarii - administrare speciala -, iar privatizarea lor efectiva se va realiza
probabil in prima parte a anului 2004.
Tabelul 8: SOCIETATI COMERCIALE DIN INDUSTRIA SIDERURGICA
______________________________________________________________________________
|Nr. | Denumirea unitatii | Caracteristica | Situatia
|
|crt.| | tehnologica | proprietatii
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 1 | ISPAT SIDEX - S.A. Galati | I | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 2 | ISPAT SIDERURGICA - S.A. Hunedoara | I | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 3 | COST - S.A. Targoviste (MECHEL STEEL | I | P
|
| | GROUP) | |
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 4 | ISCT - S.A. Campia Turzii (MECHEL STEEL | I | P
|
| | GROUP) | |
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 5 | CSR - S.A. Resita (SINARA GROUP) | I | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 6 | GAVAZZI STEEL - S.A. Otelu Rosu | I | P
|
| | (SOCOMET) | | Lichidare
|
| | | | judiciara
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 7 | DONASID - S.A. Calarasi | I | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 8 | DUCTIL STEEL - S.A. Buzau | L | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 9 | GRIVITA - S.A. Bucuresti | L | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 10 | GALFINBAND - S.A. Galati | L | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 11 | INTFOR - S.A. Galati (PROFILAND) | L | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 12 | LAMDRO - S.A. Tr. Severin | L | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 13 | LAMINORUL - S.A. Braila | L | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 14 | LAMINATE - S.A. Bucuresti | L | P
|
| | (Filiala Focsani) | |
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 15 | OTELINOX - S.A. Targoviste | L | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 16 | PROFILMET Beclean | L | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 17 | TREFO - S.A. Galati | L | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 18 | CORD - S.A. Buzau | L | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 19 | SARME si CABLURI - S.A. Harsova | L | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 20 | CABLUL ROMANESC - S.A. Ploiesti | L | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 21 | ARTROM - S.A. Slatina (SINARA GROUP) | T | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 22 | ISPAT PETROTUB - S.A. Roman | T | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 23 | REPUBLICA - S.A. Bucuresti | T | S
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 24 | SILCOTUB - S.A. Zalau | T | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 25 | ISPAT TEPRO - S.A. Iasi | T | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 26 | EURO STEEL INDUSTRIES - S.A. (HELITUBE) | T | P
|
| | Bucuresti | |
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 27 | ZIMTUB - S.A. Zimnicea | T | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 28 | TUBINOX - S.A. Bucuresti | T | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 29 | METALURGICA - S.A. Aiud | U | S
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 30 | METALURGICA - S.A. Vlahita | U | S
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
| 31 | FERAL - Tulcea | F | P
|
|____|_________________________________________|________________|______________|
Legenda
P - Societati privatizate I - Combinat integrat
S - Societati de stat L - Produse lungi
T - Tevi
U - Producator de utilaje
metalurgice
F - Feroaliaje
3. PIATA OTELULUI
3.1. Dinamica pietei otelului
Au fost analizate trei scenarii posibile privind potentialul de dezvoltare
viitoare a consumului aparent de otel din Romania. Comparativ cu cele 2,8 mil.
tone consumate in anul 2002, consumul aparent de otel preconizat pentru Romania
in anul 2010 se situeaza in intervalul de 3,6 - 4,6 mil. tone (tabelul 9).
Tabelul 9: Scenarii de dezvoltare a pietei otelului in Romania
______________________________________________________________________________
| Scenarii | Consumul de | Cresterea | Rata medie | Consumul de
|
| | otel, 2002 | anuala PIB | de crestere | otel, 2010
|
| | (mii tone) |(2002 - 2010)| a consumului| (mii tone)
|
| | | | de otel |
|
|______________________|_____________|_____________|_____________|_____________|
| Scenariul pesimist | 2.828 | 3,0% | 3,0% | 3.603
|
|______________________|_____________|_____________|_____________|_____________|
| Scenariul realist | 2.828 | 5,0% | 5,0% | 4.179
|
|______________________|_____________|_____________|_____________|_____________|
| Scenariul optimist | 2.828 | 5,0% | 6,4% | 4.636
|
|______________________|_____________|_____________|_____________|_____________|
In scenariul optimist s-au analizat principalii clienti (firme individuale)
precum si industriile consumatoare. Acest scenariu este considerat optimist
deoarece tine cont de planurile maximale de dezvoltare ale marilor consumatori
de otel.
Scenariul realist are ca ipoteza de baza faptul ca evolutia consumului
aparent de otel urmareste dezvoltarea PIB, crescand cu 5% pe an. Acest scenariu
a fost folosit pentru evaluarea implicatiilor consumului aparent pentru
producatorii interni de otel.
Scenariul pesimist a fost construit luand in calcul o dezvoltare a
economiei romanesti cu o rata medie de crestere de 3% pe an si o crestere a
consumului aparent de otel cu acelasi ritm.
3.1.1. Comparatii macroeconomice
Analiza intensitatii consumului de otel rezultata din scenariul realist
evidentiaza faptul ca este plauzibila presupunerea ca acest scenariu va fi
realizat.
Scenariul realist prevede ca si in Romania consumul de otel pe cap de
locuitor se va situa pana in anul 2010 in limitele celor din Polonia, Ungaria
si Slovenia (figura 1).
Figura 1: Analiza comparativa a intensitatii consumului de otel
Figura 1, reprezentand analiza comparativa a intensitatii consumului de
otel, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425, din 12
mai 2004, la pagina 21.
Asa cum este evidentiat de graficul de mai jos, consumul aparent total de
otel a depasit 9 mil. tone in anul 1989, coborand sub 3 mil. tone in anul 1993.
Daca in anul 1999, s-a situat cu putin peste 2 mil. tone, consumul aparent de
otel a crescut la 2,8 mil. tone in anul 2002 si se estimeaza la 4,6 mil. tone
pana in anul 2010.
Conform prevederilor din Programul Guvernamental confirmate de publicatia
Economist Intelligence Unit, in Romania PIB-ul va creste cu o rata medie anuala
de 5% pana in anul 2007. Aceasta crestere a PIB-ului va atrage dupa sine un
ritm similar de crestere a consumului aparent de otel, figura 2.
Figura 2: Evolutia consumului aparent de otel si a PIB in Romania
Figura 2, reprezentand evolutia consumului aparent de otel si a PIB in
Romania, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425, din 12
mai 2004, la pagina 22.
3.1.2. Evolutia consumului aparent de otel
3.1.2.1 Situatia curenta
In anul 2002, in Romania consumul aparent de produse din otel a atins 2.828
mii tone din care 1.110 mii tone importuri. Productia totala a fost de 4.462
mii tone din care cca 2.700 mii tone au fost exportate, figura 3.
Figura 3: Structura consumului aparent in 2002 (mii tone)
_______________________
| | | |
| | | 2744 | ______________________
| | | | | 1110 | | |
| 4462 | |_______|_______|_______| | 2828 |
| | | |
| | | |
____|_______|_______________________________________|______|____
Productia Exporturi Importuri Consumul
totala aparent
Volumul total al exporturilor romanesti de produse siderurgice a fost in
anul 2002 de 2.744 mii tone. Principalele destinatii la export au fost China,
Turcia, SUA si Orientul Indepartat. In tarile U.E. exporturile romanesti de
produse siderurgice au reprezentat 18% din volumul total.
Din punct de vedere structural, produsele siderurgice plate (tabla si banda
laminate) detin cea mai importanta pondere, peste 66% din totalul volumului de
produse siderurgice exportate.
Principalele categorii de produse lungi exportate au fost sarma trasa,
profilele mijlocii si usoare cat si otelul beton.
In anul 2002, importurile de produse de otel finit au depasit un milion
tone, din care cca 600 mii tone semifabricate (tagle). Fiecare din industriile
consumatoare a utilizat otel nu numai de la producatori interni dar si din
importuri din considerente de disponibilitate, pret si calitate. Astfel, au
fost importate sina utilizata la infrastructura de cai ferate, anumite oteluri
speciale pentru industria constructoare de masini, banda laminata la rece
pentru aparate electrocasnice, tabla galvanizata pentru constructii, tabla
groasa pentru constructii de nave si industria de constructii, tevi fara sudura
pentru industria petrochimica si tevi sudate pentru constructii (tabelul 10).
Tabelul 10: Consumul aparent de produse din otel in anul 2002
UM = mii tone
______________________________________________________________________________
| Grupa | Produse |Productie |Exporturi |Importuri |Consum
|
| de produs | | | | |aparent
|
|______________|_____________________|__________|__________|__________|________|
|Semifabricate |Blumuri | 18 | - | 2 | 20
|
|
|_____________________|__________|__________|__________|________|
| |Tagle | 536 | 162 | 630 | 1.004
|
|______________|_____________________|__________|__________|__________|________|
| TOTAL SEMIFABRICATE | 554 | 162 | 632 | 1.024
|
|____________________________________|__________|__________|__________|________|
|Produse lungi |Profile grele | 102 | 43 | 41 | 100
|
|
|_____________________|__________|__________|__________|________|
| |Profile mijlocii si | 187 | 95 | 29 | 121
|
| |usoare | | | |
|
|
|_____________________|__________|__________|__________|________|
| |Otel beton | 215 | 72 | 4 | 147
|
|
|_____________________|__________|__________|__________|________|
| |Sarma laminata | 81 | 16 | 39 | 104
|
|______________|_____________________|__________|__________|__________|________|
| TOTAL PRODUSE LUNGI | 585 | 226 | 113 | 472
|
|____________________________________|__________|__________|__________|________|
|Produse plate |Tabla groasa | 1.383 | 1.015 | 62 | 430
|
| |_____________________|__________|__________|__________|________|
| |Banda laminata | 1.349 | 1.062 | 83 | 370
|
| |la cald | | | |
|
| |_____________________|__________|__________|__________|________|
| |Banda laminata | 474 | 218 | 74 | 330
|
| |la rece | | | |
|
| |_____________________|__________|__________|__________|________|
| |Tabla si banda | 117 | 61 | 60 | 116
|
| |galvanizata | | | |
|
| |_____________________|__________|__________|__________|________|
| |Tabla cositorita | - | - | 51 | 51
|
|
|_____________________|__________|__________|__________|________|
| |Tabla pentru | - | - | 21 | 21
|
| |electrotehnica | | | |
|
|
|_____________________|__________|__________|__________|________|
| |Tabla si banda cu | - | - | 14 | 14
|
| |acoperiri nemetalice | | | |
|
|______________|_____________________|__________|__________|__________|________|
| TOTAL PRODUSE PLATE | 3.323 | 2.356 | 365 | 1.332
|
|____________________________________|__________|__________|__________|________|
|Tevi |Tevi fara sudura | 452 | 334 | 23 | 141
|
|
|_____________________|__________|__________|__________|________|
| |Tevi sudate - cu | 29 | 8 | 7 | 28
|
| |diametrul mare | | | |
|
|
|_____________________|__________|__________|__________|________|
| |Tevi sudate - cu | 66 | 41 | 59 | 84
|
| |diametrul mic | | | |
|
|______________|_____________________|__________|__________|__________|________|
| TOTAL TEVI | 547 | 383 | 89 | 253
|
|____________________________________|__________|__________|__________|________|
|Alte produse |Sarma trasa | 232 | 88 | 41 | 185
|
|(non-CECO) |_____________________|__________|__________|__________|________|
| |Bare trase | 38 | 1 | 0 | 37
|
|
|_____________________|__________|__________|__________|________|
| |Piese turnate din | 27 | 1 | 3 | 29
|
| |otel | | | |
|
|
|_____________________|__________|__________|__________|________|
| |Piese forjate grele | 14 | 5 | 2 | 11
|
| |_____________________|__________|__________|__________|________|
| |Piese deformate | 10 | 14 | 19 | 15
|
| |la rece | | | |
|
| |_____________________|__________|__________|__________|________|
| |Roti, bandaj, roti | - | - | 13 | 13
|
| |si osii | | | |
|
|______________|_____________________|__________|__________|__________|________|
| TOTAL ALTE PRODUSE | 321 | 109 | 78 | 290
|
|____________________________________|__________|__________|__________|________|
| TOTAL GENERAL | 4.462 | 2.744 | 1.110 | 2.828
|
| (numai produse CECO) | | | |
|
|____________________________________|__________|__________|__________|________|
3.1.2.2. Previzionarea consumului aparent (scenariul optimist)
In scenariul optimist, atat analiza individuala a industriilor consumatoare
de otel cat si dezvoltarea generala estimata a industriei romanesti indica o
crestere considerabila a consumului aparent de produse din otel (detaliate in
capitolul 3.1.3).
Scenariul optimist a fost realizat in ideea ca, potrivit anumitor exemple
din trecut ale altor tari in curs de dezvoltare, o crestere economica de cca 5%
pe an poate conduce la o crestere a cererii de otel de peste 5% data fiind
dezvoltarea sectoarelor industriale mari consumatoare de otel (sectoarele
producatoare de bunuri de folosinta indelungata si utilaje).
In scenariul optimist se prevede o crestere a consumului aparent de otel cu
o rata medie anuala de cca 6% pentru perioada 2004 - 2010 (figura 4).
Figura 4: Evolutia consumului aparent de produse din otel in Romania (mii
tone)
___________
_______________|CA GR: 6,4%|_________
| |___________| 4636
| ___________ |
| __|CA GR: 7,8%|__ |
| | |___________| | |
| | | |
__ | | ____
| | Tagle 3545 | |
|__| 2828 ____ |1431|
__ ____ | | | |
|xx| Produse | | |1230| |____|
|__| lungi |1024| | | |937 |
__ | | |____| |xxxx|
|*| Produse |____| |648 | |xxxx|
|__| plate | 472| |xxxx| |____|
|xxxx| |____| |2268|
|____| |1667| |*|
|1332| |*| |*|
|*| |*| |*|
|*| |*| |*|
_______________|____|______________|____|______________|____|______
| 2002 | 2005 | 2010 |
Se estimeaza o usoara crestere a ponderii produselor plate, de la 47% in
anul 2002 la 49% in anul 2010. Consumul de semifabricate (tagle) va scadea de
la 36% la 31% din consumul total, iar in acelasi timp ponderea de produse lungi
finite va creste la 21% .
In cadrul categoriei de produse lungi, se prevede o crestere a ponderii
consumului de sarma laminata datorata cresterii cererii de sarma trasa.
Tendinta cea mai evidenta preconizata in cazul produselor plate este cresterea
consumului de banda/tabla laminata la rece de la 12% din totalul consumului
aparent la 16% pana in anul 2010, datorata in principal dezvoltarii industriei
auto si celei constructoare de aparate electronice si electrocasnice.
Evolutia estimata a consumului aparent de produse siderurgice in Romania,
pana in anul 2010 este prezentata in tabelul 11.
Tabelul 11: Evolutia consumului aparent in Romania
UM = mii tone
______________________________________________________________________________
|Nr | Produse | 2002| 2003| 2004| 2005| 2006| 2007| 2008| 2009|
2010|
|crt| | | | | | | | | |
|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 1 |Blumuri si tagle
|1.024|1.057|1.147|1.230|1.274|1.288|1.332|1.376|1.431|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| | | | | | | | | | |
|
| 2 |Total semifabricate
|1.024|1.057|1.147|1.230|1.274|1.288|1.332|1.376|1.431|
| | | | | | | | | | |
|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 3 |Profile grele | 100| 121| 126| 134| 140| 153| 159| 165|
171|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 4 |Profile mijlocii si | 121| 125| 131| 157| 169| 217| 221| 224|
226|
| |usoare | | | | | | | | |
|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 5 |Otel beton | 147| 160| 172| 186| 201| 216| 234| 253|
274|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 6 |Sarma laminata | 104| 108| 106| 171| 182| 242| 251| 261|
266|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| | | | | | | | | | |
|
| 7 |Total produse lungi | 472| 514| 535| 648| 692| 828| 865| 903|
937|
| | | | | | | | | | |
|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 8 |Tabla groasa | 430| 451| 486| 519| 543| 585| 609| 635|
662|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 9 |Banda laminata | 370| 386| 403| 440| 465| 524| 543| 561|
580|
| |la cald | | | | | | | | |
|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|10 |Banda laminata | 330| 357| 390| 482| 548| 704| 719| 729|
750|
| |la rece | | | | | | | | |
|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|11 |Banda/tabla | 116| 122| 128| 136| 144| 152| 160| 169|
178|
| |galvanizata la rece | | | | | | | | |
|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|12 |Tabla cositorita | 51| 52| 52| 53| 53| 54| 55| 55|
56|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|13 |Tabla pentru | 21| 21| 22| 22| 23| 23| 24| 24|
25|
| |electrotehnica | | | | | | | | |
|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|14 |Tabla si banda cu | 14| 14| 15| 15| 15| 16| 16| 17|
17|
| |acoperiri nemetalice| | | | | | | | |
|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| | | | | | | | | | |
|
|15 |Total produse plate
|1.332|1.403|1.496|1.667|1.791|2.058|2.126|2.190|2.268|
| | | | | | | | | | |
|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|16 |Tevi fara sudura | 141| 146| 151| 158| 165| 174| 179| 185|
191|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|17 |Tevi sudate | 112| 119| 127| 140| 150| 167| 177| 187|
197|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| | | | | | | | | | |
|
|18 |Total tevi | 253| 265| 278| 298| 315| 341| 356| 372|
388|
| | | | | | | | | | |
|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|19 |Sarma trasa | 185| 195| 205| 223| 236| 261| 275| 288|
303|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|20 |Bare trase | 37| 39| 41| 90| 94| 111| 112| 113|
114|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|21 |Piese forjate grele | 11| 11| 12| 13| 14| 16| 16| 17|
17|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| | | | | | | | | | |
|
|22 |Total non-CECO | 233| 245| 258| 326| 344| 388| 403| 418|
434|
| | | | | | | | | | |
|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| | | | | | | | | | |
|
|2+7| TOTAL
|2.828|2.974|3.178|3.545|3.757|4.174|4.323|4.469|4.636|
|+15| | | | | | | | | |
|
|___|____________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
3.1.3. Evolutiile viitoare preconizate ale industriilor consumatoare de
otel (scenariul optimist)
Industria auto, de constructii si constructii navale vor fi principalii
factori ai consumului de otel in Romania in perioada 2004 - 2010. Se estimeaza
ca aceste trei industrii vor conduce la o cerere suplimentara de aproximativ
1,2 mil. tone pentru produsele finite din otel. Consumul de otel generat de
industria aparatelor electrocasnice si transportul feroviar va fi mai mult
decat dublu pana in 2010. Pe ansamblul industriilor consumatoare de otel
perspectiva de dezvoltare pana in anul 2010 este prezentata in tabelul 12.
Tabelul 12: Privire de ansamblu asupra perspectivelor de dezvoltare a
industriilor consumatoare de otel
______________________________________________________________________________
| Industrii |Rata medie|Consumul |Consumul |Consumul | Comentarii
|
| | a |de otel |de otel |de otel |
|
| |cresterii |in 2002 |in 2005 |in 2010 |
|
| |pe an 2002|mii tone |mii tone |mii tone |
|
| |- 2010 | | | |
|
|________________|__________|_________|_________|_________|____________________|
|Aparate | 9,3% | 92 | 138 | 186 |Se prevede ca
|
|electronice si | | | | |subsectorul
|
|electrocasnice/ | | | | |aparatelor
|
|inginerie | | | | |electrocasnice sa
|
|electrica | | | | |inregistreze o
|
| | | | | |crestere anuala
|
| | | | | |medie de 15% in
timp|
| | | | | |ce domeniul de
|
| | | | | |inginerie electrica
|
| | | | | |va avea o rata de
|
| | | | | |crestere mai mica
de|
| | | | | |aproximativ 2% pe
an|
|________________|__________|_________|_________|_________|____________________|
|Industria auto | 23,7% | 123 | 301 | 673 |Dezvoltarea acestui
|
| | | | | |sector depinde in
|
| | | | | |mare masura de
|
| | | | | |dezvoltarea
|
| | | | | |societatii Dacia,
|
| | | | | |producatorul
|
| | | | | |national local de
|
| | | | | |autoturisme si
|
| | | | | |Tractorul
|
| | | | | |producatorul de
|
| | | | | |masini agricole
|
|________________|__________|_________|_________|_________|____________________|
|Industria | 5,5% | 158 | 216 | 243 |
|
|chimica/ | | | | |
|
|petrochimica | | | | |
|
|________________|__________|_________|_________|_________|____________________|
|Industria | 8,0% | 646 | 813 | 1193 |Se preconizeaza ca
|
|constructiilor | | | | |industria
|
| | | | | |constructiilor
sa-si|
| | | | | |continue
|
| | | | | |performantele bune
|
| | | | | |din ultimii ani
|
|________________|__________|_________|_________|_________|____________________|
|Distribuitori | 3,0% | 519 | 568 | 658 |
|
|(comercianti, | | | | |
|
|dealeri) | | | | |
|
|________________|__________|_________|_________|_________|____________________|
|Industria | 2,5% | 243 | 262 | 296 |Factorul cheie ce
|
|constructiilor | | | | |influenteaza
|
|de masini | | | | |cresterea din
|
| | | | | |industria
|
| | | | | |constructiilor de
|
| | | | | |masini va fi
|
| | | | | |productia de
|
| | | | | |rulmenti
|
|________________|__________|_________|_________|_________|____________________|
|Transporturi | 10,3% | 53 | 84 | 117 |In cadrul
|
|feroviare | | | | |sectorului de
|
| | | | | |transporturi |
| | | | | |feroviare,
Coridorul|
| | | | | |Pan European va
avea|
| | | | | |un impact
|
| | | | | |semnificativ asupra
|
| | | | | |consumului de otel
|
|________________|__________|_________|_________|_________|____________________|
|Constructii de | 5,9% | 204 | 258 | 323 |Perspectivele
|
|nave | | | | |constructiilor de
|
| | | | | |nave sunt mai mult
|
| | | | | |decat incurajatoare
|
|________________|__________|_________|_________|_________|____________________|
|Procesatori | 2,6% | 590 | 698 | 727 |
|
|________________|__________|_________|_________|_________|____________________|
|Altele | 1,2% | 200 | 207 | 220 |
|
|________________|__________|_________|_________|_________|____________________|
|TOTAL | 6,4% | 2828 | 3545 | 4636 | |
|________________|__________|_________|_________|_________|____________________|
NOTA:
Include numai produse CECO.
3.1.3.1. Industria de produse electronice si electrocasnice
Industria romaneasca de produse electronice si electrocasnice a inregistrat
un declin semnificativ dupa anul 1990. Motivul principal l-a constituit
cresterea concurentei din partea produselor importate. Dupa scaderea
inregistrata in anul 1999, incepand cu anul 2002, sectorul de aparate
electronice si electrocasnice din Romania a inregistrat o crestere constanta
(figura 5).
Figura 5: Evolutia sectorului industrial de aparate electronice si
electrocasnice din Romania, 1998 - 2002 (mii de unitati)
1062 947 970
____ 926 ____ ____
__ |oooo| 857 ____ |xxxx| |xxxx|
|oo| Radiouri |____| ____ |xxxx| |____| |____|
|__| |xxxx| |xxxx| |xxxx| |*| |*|
__ |xxxx| |xxxx| |____| |*| |*|
|xx| Televizoare |____| |____| |*| |*| |____|
|__| |*| |*| |*| |____| | |
__ |*| |*| |____| | | |____|
|*| Aspiratoare |____| |____| | | |____| | 441|
|__| | | | | |____| | 445| |\\\\|
__ |____| |____| | 368| |\\\\| |\\\\|
| | Masini de | 310| | 285| |\\\\| |\\\\| |\\\\|
|__| spalat |\\\\| |\\\\| |\\\\| |\\\\| |\\\\|
__ |\\\\| |\\\\| |____| |\\\\| |____|
|\\| Aragazuri |____| |____| | 341| |____| | 366|
|__| | 366| | 323| |////| | 292| |////|
__ |////| |////| |////| |////| |////|
|//| Frigidere |////| |////| |////| |////| |////|
|__| ___|____|______|____|______|____|______|____|______|____|__
| 1998 | 1999 | 2000 | 2001 | 2002 |
Totusi, doua segmente - cele constructoare de frigidere si aragaze - au
pastrat ritmul cu evolutia tehnologica, iar producatorii interni si-au mentinut
pozitia pe aceste segmente de piata. Pe celelalte segmente, furnizorii locali
fie au oprit productia (de ex. aparate de radio), fie produc la un nivel mai
scazut si in continua scadere.
In total sunt patru companii importante: Electrolux, Tehnoton Iasi si
Metalica Oradea in segmentul de aragaze si Arctic in segmentul de
frigidere/aparatura frigorifica. Doi dintre acesti jucatori (Electrolux si
Arctic) au in spate firme internationale importante - Electrolux si respectiv
Arcelik.
Este posibil ca alti investitori importanti sa intre in industria
romaneasca pe termen scurt si mediu.
Cererea pe piata interna de produse electrocasnice este in crestere. Totusi
aceasta singura nu va putea determina o crestere considerabila pe termen mediu
pentru producatorii locali, datorita intensificarii concurentei din partea
produselor externe. Astfel, pentru cei doi mari producatori, Electrolux si
Arctic, pietele de export vor furniza oportunitati de crestere necesare
indeplinirii planului lor de dezvoltare.
- Anul trecut, Arctic a avut o productie de 340.000 de frigidere.
Societatea a fost cumparata de holding-ul turc Arcelik, care a planificat o
crestere a capacitatii anuale de productie a frigiderelor de pana la un milion
bucati pana in anul 2006. Pana la mijlocul anului 2003, Arctic si-a dublat
capacitatea de productie de la 350 mii la 700 mii unitati pe an. Arctic are un
plan de investitii in valoare totala de 25 mil. USD pentru urmatorii 5 ani.
Arcelik are de asemenea in vedere delocalizarea capacitatilor de productie din
Germania in Romania. Capacitatea de productie anuala va atinge probabil 1,2
mil. unitati incepand cu anul 2010.
- Electrolux a achizitionat in anul 1997 producatorul de aragaze Samus
situat in nordul tarii. De atunci capacitatea s-a dublat iar productivitatea a
crescut, nivelul productiei atingand 350.000 unitati anul trecut. La sfarsitul
anului 2002, societatea mama a anuntat planul sau de reamplasare a
capacitatilor de productie pentru aragaze din Suedia, Italia si Germania in
Romania. Ca urmare a acestei delocalizari, se prevede pana in 2007 un nivel de
productie de un mil. unitati.
- Tehnoton Iasi se pozitioneaza pe piata romaneasca a aragazurilor in
segmentul mijlociu spre jos si produce si masini de spalat neautomate.
Societatea a fost preluata de Omega in anul 2000, iar de atunci a reusit sa-si
mareasca vanzarile la export. Ponderea exporturilor a crescut de la 10% din
cifra de afaceri in anul 2001 la 40% in anul 2002.
- Metalica este cel de-al treilea competitor pe piata aragazurilor.
Societatea situata in Oradea a inregistrat o scadere semnificativa cu aproape
40% a productiei in anul 2002 fata de anul 2001, datorata in special pierderii
unor contracte de export (respectiv cu Ungaria), cat si cresterii concurentei
pe piata interna.
Consumul de otel al acestor patru societati a depasit 40 mii tone in anul
2002 si a constat in special in banda laminata la rece. Data fiind dezvoltarea
societatilor si prezenta unor alti eventuali producatori, se prevede ca cererea
lor de produse finite din otel sa depaseasca 130 mii tone pana in anul 2010.
Societatile din industria produselor electrice si electrotehnice au avut un
consum de peste 50 mii tone de produse finite din otel in anul 2002. Tabla
pentru electrotehnica importata a fost consumata aproape exclusiv in cadrul
acestei industrii. Data fiind fragmentarea acestui sector si lipsa unei
previziuni privind dezvoltarea sustinuta, se preconizeaza o crestere mai
moderata de cca 2% pe an.
3.1.3.2. Industria auto
Industria auto conceputa in primul rand sa satisfaca cererea de pe piata
interna a atins un punct maxim in anul 1998, cand au fost produse 127.000 de
unitati. Incepand cu anul 1999 a inregistrat o scadere continua pana in anul
2001, cunoscand o usoara revigorare in anul 2002, cand au fost produse 80.000
de unitati, iar revirimentul a continuat in anul 2003 cand productia pe primele
6 luni a fost cu 5,4% mai mare fata de aceeasi perioada a anului 2002, figura
6.
Figura 6: Evolutia industriei auto din Romania, 1998 - 2002 (mii unitati)
127
__ ____ 107 79
|*| Autoutilitare | 23 | ____ 78 68 ____
|__| |*| | 19 | ____ ____ | 14 |
__ |____| |*| | 14 | | 11 | |*|
|xx| Automobile | 104| |____| |*| |*| |____|
|__| |xxxx| | 88 | |____| |____| | 65 |
|xxxx| |xxxx| | 64 | | 57 | |xxxx|
|xxxx| |xxxx| |xxxx| |xxxx| |xxxx|
|xxxx| |xxxx| |xxxx| |xxxx| |xxxx|
__|____|_____|____|_____|____|_____|____|_____|____|__
| 1998 | 1999 | 2000 | 2001 | 2002 |
Societatile care vor determina evolutia industriei auto in Romania in
urmatorii ani vor fi Dacia Renault si Tractorul, recent preluata de Landini.
- Dacia Renault a produs in anul 2002 57.000 vehicule (45.000 autoturisme
si 12.000 autoutilitare) din care 53.000 au fost vandute pe piata interna.
Renault a preluat Dacia in anul 1999 si si-a propus sa transforme societatea
intr-un producator de vehicule mai accesibile din punct de vedere al pretului
pentru piete in dezvoltare. Ca etapa intermediara a produs Dacia Supernova, a
inceput recent sa produca modelul Solenza si doreste sa lanseze X90 pana la
sfarsitul anului 2004. Renault a investit 40 mil. USD in dezvoltarea modelului
Solenza, preconizand vanzarea a 200.000 unitati in total pana in anul 2006.
Este prevazuta productia modelului X90 in 750.000 unitati pe an la nivel
mondial sub marca Dacia incepand cu anul 2007. Doua treimi din aceasta
cantitate vor fi produse in Romania avand un impact enorm asupra consumului de
otel in industria auto (cererea de produse finite de otel de la Dacia are un
potential de crestere aproape de 10 ori pana la sfarsitul acestei perioade
respectiv anul 2010).
- Tractorul Brasov a fost preluat de catre unul dintre cei mai importanti
producatori de tractoare la nivel mondial, Landini. Se prevede ca aceasta miscare
sa relanseze productia de masini agricole in Romania, dat fiind faptul ca
parcul de tractoare din Romania se ridica la aproximativ 170.000 unitati, din
care aproximativ 70% sunt invechite (depasind durata lor de viata). Conform
Ministerului Agriculturii, exista un necesar de aproximativ 360.000 tractoare
pentru agricultura romaneasca. Landini a anuntat deja planurile sale de
dezvoltare ce includ, pe langa investitiile de 40 mil. EURO in productie si
intentia de a infiinta o societate de leasing impreuna cu o banca comerciala
pentru relansarea vanzarilor societatii pe piata interna. In conditiile in care
activitatea Landini va insemna mai mult decat integrarea de subsisteme si
componente la fabrica din Brasov, in viitor, productia care poate atinge 10 - 15
mii tractoare pe an, sa atraga dupa sine o crestere considerabila a consumului
de otel.
- Producatorul de semanatori, MYO-O Semanatoarea, va inregistra probabil o
tendinta de usoara crestere.
- Daewoo Automobile Romania a fost infiintata in 1991 ca o societate mixta
intre Daewoo din Korea de Sud si Automobile Craiova, ca urmare a retragerii
Citroen de la Oltcit. Pe termen mediu se poate aprecia o crestere moderata a
consumului de otel.
Doi dintre cei mai mari jucatori la nivel mondial din industria de
anvelope, Michelin si Pirelli, au anuntat recent planurile lor de a incepe
productia de sarma pentru anvelope in Romania. Cele doua planuri de investitie
insumeaza aproximativ 10 mil. USD, avand abordari diferite. Michelin urmeaza sa
infiinteze o fabrica tip greenfield in Zalau, in timp ce Pirelli negociaza
infiintarea unei societati mixte cu producatorul local specializat Cord Buzau.
Exista multi alti furnizori externi pentru industria auto care au ales
Romania ca locatie pentru capacitatile lor de productie, orientate exclusiv
catre exporturi. Aceste societati fiind active in productia de cabluri,
elemente de interior, productia si asamblarea de echipamente electronice,
prezenta acestora contribuie (modest) la cresterea consumului de otel.
3.1.3.3. Industria chimica, petrochimica si de petrol si gaze
Industria romaneasca de petrol continua sa fie unul din principalele
sectoare economice ale tarii. In prezent, Petrom are ca obiect de activitate
extractia de titei si gaze on shore cu exceptia celor din bazinul
transilvanean. Romgaz realizeaza extractia de gaz metan din bazinul
transilvanean si partial in Sub-Carpati, existand totodata si investitori
straini in acest domeniu (AMROMCO, WINTERSHALLE).
Petrochimia romaneasca s-a dezvoltat pe baza rolului Romaniei de furnizor
important de produse petroliere pentru piata est-europeana. In acest context,
capacitatea totala de rafinare a crescut la peste 30 mil. tone anual, productia
interna de titei acoperind mai putin de 30% din necesar. In prezent,
aproximativ jumatate din capacitatile de rafinare sunt detinute de societati
particulare.
In anul 2002, aproximativ 6 mil. tone din totalul celor 12 mil. tone de
titei procesat au fost extrase de catre Petrom, in timp ce restul a fost
importat. Romania are un potential de crestere a cantitatii de titei procesat
la 14 mil. tone pana in 2005 si de 16 mil. tone pana in anul 2010 in functie de
cererea pe piata interna si de situatia pietei mondiale.
Cel mai important factor ce afecteaza dezvoltarea acestui sector si
implicit consumul de otel in viitor este privatizarea Petrom care se afla in
proces de derulare. Strategia adoptata de noul proprietar va determina intr-o
anumita masura consumul de otel al societatii Petrom (in sine), dar si al altor
societati cum ar fi Conpet, operatorul unui sistem de 4.500 km de conducte
intre marile rafinarii ale tarii si terminalul de la Constanta pe malul Marii
Negre, sau Petrotrans, operatorul unui sistem de 2.400 km conducte pentru
produse finite.
Proiectele in sectorul petrolului, prevazute sa se desfasoare in urmatorii
ani avand cel mai mare impact asupra consumului de otel includ:
- Modernizarea conductelor magistrale de catre Conpet valorand in total 10
mil. USD;
- Constructia unei conducte pentru transportul de titei ce ar lega Brasov
si Cluj-Napoca (74 mil. USD);
- Modernizarea conductei intre Brasov si Ploiesti (32 mil. USD).
Proiectul de constructie a conductei Sud-Est Europene pentru transportarea
titeiului caspian spre Europa Centrala/de Vest prin Romania are de asemenea
potentialul de a influenta consumul de otel in viitor.
Pe piata gazului metan in afara de ROMGAZ, producatorul a 7,1 mld. mc de
gaz metan si Petrom, ce a extras aproximativ 6 mld. mc de gaz metan anul
trecut, ceilalti jucatori sunt Transgaz, operatorul retelei nationale de
conducte pentru transportul de gaze (11.000 km de conducte) si cele doua
societati cu capital de stat de distributie a gazelor, Distrigaz Sud si
Distrigaz Nord (peste 20.000 km de conducte), precum si investitorii privati
din extractia si distributia de gaz. Cele doua societati de distributie a
gazelor cu capital de stat urmeaza a fi privatizate in cursul anului 2004 avand
un impact pozitiv asupra consumului de otel. Se prevede de asemenea cresterea
importantei distribuitorilor particulari cum ar VitalGaz, Congaz Constanta si
Gaz Vest Arad.
Proiectul prevazut a fi realizat in sectorul gazelor (naturale) in
urmatorii ani, avand potentialul de a influenta cererea de otel, este programul
de reabilitare si modernizare al societatii Transgaz (valoare totala 270 mil.
USD). De asemenea planul de constructie a conductei de gaz metan ce traverseaza
Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria, initiat la sfarsitul anului
trecut, va influenta consumul de otel.
La sfarsitul anilor '80, Romania era unul dintre cei mai mari producatori
la nivel mondial de utilaj petrolier. Cu toate ca productia actuala este mult
mai mica, fabricantii de utilaj petrolier ai Romaniei incep sa se redreseze
dupa scaderea brusca a cererii imediat de dupa anul 1990.
Precision Castparts Corporation, unul dintre liderii mondiali in
prelucrarile industriale de mare precizie, a achizitionat in anul 1999
societatea Sterom situata in Campina. Ca urmare a acestei preluari a fost
dezvoltat un program de investitii de 25 mil. USD. PCC Sterom isi diversifica
activitatea, incepand deja productia de componente de mare precizie pentru
industrii cum ar fi industria celulozei si a prelucrarii hartiei, industria
aeronautica si cea constructoare de masini. Avand in vedere ca PCC se afla in
procesul de a delocaliza liniile de fabricatie de la cincisprezece fabrici PCC
din intreaga lume, se preconizeaza o crestere multipla a consumului de otel in
viitor la nivelul societatii. Cifra de afaceri a PCC Sterom va atinge probabil
pana in anul 2005, 150 mil. USD, determinand un consum de otel de pana la 50
mii tone anual, de la nivelul actual curent de aproximativ 10 mii tone.
UPETROM Ploiesti este specializat in productia de utilaje de forare pentru
industria de petrol si gaze. Cifra de afaceri a societatii a fost in continua
crestere in ultimii trei ani, atingand 37 mil. USD in anul 2002. Peste 70% din
productia societatii este destinata exportului.
UPET Targoviste a fost privatizata in anul 2001, cu United Heavy Machinery
(OMZ) din Rusia prin achizitionarea pachetului majoritar. Ca urmare a
preluarii, cifra de afaceri a societatii a crescut la 13 mil. USD in anul 2003,
in special datorita cresterii vanzarilor la export. Principalele piete de
export ale Upet sunt tarile din Asia.
Dezvoltarea din industria chimica nu va avea probabil un impact
semnificativ asupra consumul de otel in viitor.
In total, industria chimica, petrochimica, petrol si gaze vor inregistra
probabil o rata medie de crestere anuala de peste 5% pana in anul 2010. Se
estimeaza ca acest sector sa conduca in primul rand la cresterea consumului de
tevi, atat a celor sudate, cat si a celor fara sudura, si a otelurilor speciale
utilizate in productia de utilaje de forare petrol/gaze.
3.1.3.4. Industria de constructii
Dupa anul 1989, sectorul constructiilor a fost extrem de afectat de
declinul PIB-ului, de micsorarea bugetului guvernamental - elemente ce au
influentat investitiile in infrastructura - a investitiilor industriale si a
constructiilor de locuinte. Dupa un reviriment in perioada 1995 - 1996,
industria constructiilor si-a continuat declinul scazand pana in anul 1999 la
jumatate din nivelul sau din anul 1989. Totusi, incepand cu anul 2000, sectorul
constructiilor a inceput sa se revigoreze crescand in fiecare an cu o rata
medie de 8% .
Constructiile nerezidentiale sunt principalele tipuri de constructii
(figura 7).
Figura 7: Structura lucrarilor de constructii pe tipuri in Romania in 2001
(in termeni valorici)
Alte lucrari de inginerie civila - 13%
Constructii complexe in zone industriale - 4%
Conducte, linii electrice si de comunicatii - 10%
Rezidentiale - 12%
Infrastructuri de transport - 24%
Nerezidentiale - 37%
Principalii factori ce determina cresterea pe piata constructiilor in
urmatorii ani vor fi cresterea PIB-ului, necesarul de investitii in
infrastructura, noi investitii si aparitia unor noi instrumente financiare
pentru proiectele de constructii, cat si "intrarea" unor noi
antreprenori generali straini interesati in particular de construirea de
cladiri administrative, hoteluri si centre comerciale. De asemenea, intrarea
Romaniei in UE in 2007 va implica o serie de investitii de mediu in vederea
conformarii cu normele si reglementarile comunitare.
Cladiri nerezidentiale
Dintre cladirile nerezidentiale construite, constructiile industriale si
depozitele, cladirile administrative, cladirile publice cat si cele pentru
vanzarea cu amanuntul si en-gros-uri sunt cele mai importante.
In trecut, constructiile industriale reprezentau o foarte mare parte din
totalul pietei de constructii, o consecinta a dezvoltarii industriale
supradimensionate dinainte de 1990 (fabrici, uzine de industrie grea etc.). In
prezent, acestea reprezinta o treime din sectorul nerezidential. Dupa 1990,
multi dintre investitorii particulari veniti pe piata romaneasca au preferat
investitiile de tip "green-field" in loc sa cumpere/inchirieze
capacitati industriale detinute de catre stat. Astfel, numerosi investitori au
optat pentru sisteme externe de constructii industriale si au apelat la
constructori locali pentru realizarea lucrarilor de asamblare. Avantajul
acestei abordari a fost timpul scurt in care se puteau realiza aceste hale si potrivirea
acestora cu nevoile lor. Firmele straine specializate in constructia de hale
industriale sunt Lindab, Frisomat Koil Profile si utilizeaza in acest scop,
aproape exclusiv, produse de otel importate (profile grele si tabla
galvanizata). Acestia au fost in ultimii ani martorii unei dezvoltari
importante a activitatii lor. Mai multi utilizatori finali (firme din industria
bunurilor de larg consum, industria usoara cat si logistica si distributie
etc.) incep sa vina in Romania. In plus, o serie de firme isi muta fabricile si
capacitatile de productie din Europa de Vest in Romania, in primul rand
datorita costurilor mai scazute cu forta de munca.
Se preconizeaza ca segmentul cladirilor administrative/birourilor sa
inregistreze o crestere semnificativa in urmatorii ani. Stocul spatiilor de
birouri in Bucuresti este mult mai scazut decat in alte capitale din regiune.
Un numar mare de antreprenori generali internationali doresc sa vina pe aceasta
piata iar numarul de cladiri noi aflate in diferite stadii de executie este mai
mare decat oricand. Urmatorii ani vor aduce probabil o serie de proiecte mari
pe piata, cateva dintre acestea de dimensiuni impresionante. Mai mult,
constructia de cladiri pentru birouri a inceput si in alte orase mari din
Romania, indicand o tendinta de crestere pentru viitor.
Sectorul de cladiri utilitare publice (scoli, spitale, clinici, sali de
sport, cladiri cu scop religios), se va dezvolta puternic in viitor. Programul
Guvernului prevede constructia a 400 de sali de sport in perioada 2001 - 2004.
Sectorul turistic se afla mult sub potentialul sau, dar in anii urmatori va
avea loc probabil o imbunatatire a infrastructurii de cazare - consolidarea
hotelurilor existente si construirea unora noi.
Segmentul comercial este unul dintre cele mai dinamice sectoare. Lanturile
de magazine internationale au patruns in Romania incepand cu anul 1996 iar de
atunci au fost in continua expansiune. Mai mult, cresterea (in viitor) a
acestui segment de constructii va fi impulsionat nu numai de planurile de
dezvoltare ale lanturilor de magazine stabilite in Romania cum ar fi METRO,
BILLA, SELGROS insa si de strategiile ambitioase ale noilor veniti (XXL, CORA,
CARREFOUR, PRAKTIKER) sau de planurile de intrare pe piata romaneasca a unor
noi investitori. Exista de asemenea (cateva) perspective de noi centre
comerciale; Liebrecht & Wood au venit recent pe piata romaneasca, iar
primul lor proiect este un mare centru comercial in Bucuresti.
Infrastructura in transporturi
Constructia de drumuri si poduri reprezinta aproximativ 80% din activitatea
in segmentul infrastructurii in transporturi. Reteaua de drumuri a Romaniei are
o lungime de 78.601 km (excluzand drumurile orasenesti) si include 114 km
autostrada si 14.696 km drumuri nationale. Drumurile nationale deschise
traficului international (drumuri europene) au fost modernizate in mare parte
insa ele nu satisfac in totalitate necesitatile de transport in contextul
inscrierii Romaniei in retelele europene.
Proiectele de infrastructura a drumurilor, ce vor conduce la cresterea
productiei de otel sunt:
- Constructia de autostrazi (740 km pana in 2009) cu o valoare totala de
aproximativ 3,9 mld. USD. Autostrazile vor consuma banda laminata la cald
pentru parapeti, sarma trasa pentru plase de sarma si otel beton pentru poduri.
- Reabilitarea drumurilor nationale (aproximativ 5.000 km pana in 2010)
contribuind la consumul de banda laminata la cald si otel beton.
- Constructia de sosele de centura (in total sunt prevazute sapte in orasele
mari) si a dotarilor aferente.
- Constructia unor mari poduri, cum ar fi cel de la Braila si Vidin -
Calafat, consumand cantitati considerabile de otel beton, profile grele si
cabluri.
O serie de alte proiecte de infrastructura vor atrage probabil cererea
suplimentara de otel: constructia de terminale pentru containere in portul
Constanta, in portul Drobeta-Turnu Severin, extinderea digului in portul
Constanta, terminalul de cereale in Constanta.
Cladiri rezidentiale
La momentul actual numarul de locuinte este in jur de 8,1 milioane unitati,
in timp ce anual se construiesc in jur de 30.000 de locuinte noi.
In ultima decada, constructia de locuinte noi a scazut de la 47.700 in 1990
la 27.500 in 1999. Declinul este chiar mai pronuntat in cazul constructiilor
noi de locuinte din finantari publice: de la 42.000 in 1990 (88% in total) la
aproximativ 1.650 in 1999 (6%). Dorind sa relanseze constructiile de locuinte,
Guvernul Romaniei prin MLPAT a infiintat Agentia Nationala a Locuintelor (ANL).
Planurile existente prevad constructia a 38.000 apartamente pana in 2004.
Un factor important, care va influenta dezvoltarea sectorului de cladiri
rezidentiale, va fi sistemul de ipotecare. In prezent, piata ipotecilor se afla
intr-o faza incipienta, insa expertii din industrie prevad o crestere a
imprumuturilor ipotecare. Se estimeaza ca numarul constructiilor de locuinte
noi se va dubla pana in 2007 si se va tripla pana in 2010 comparativ cu nivelul
din prezent.
Se prevede o dezvoltare semnificativa a pietei rezidentiale particulare,
deoarece mai multi antreprenori generali si investitori au intrat pe piata,
demonstrand un interes crescut si dorinta de a investi in cladiri rezidentiale
particulare.
Dat fiind numarul mare de proiecte in curs sau prevazute a fi realizate in
viitor in toate aceste segmente, industria constructiilor isi va continua
probabil dezvoltarea puternica si isi va mentine rata medie de crestere de 8%
pe an in perioada 2002 - 2010.
3.1.3.5. Industria constructoare de masini
Industria constructoare de masini din Romania era unul din cele mai
importante sectoare din economia tarii. Uzinele producatoare de tot tipul de
masini, echipamente si componente au fost concepute pentru sprijinirea
industrializarii puternice a tarii, deservind de asemenea piata de exporturi
CAER. Dupa anul 1990, pierderea pietelor traditionale combinata cu declinul
economiei romanesti au condus la declinul industriei constructoare de masini si
la probleme grave pentru majoritatea societatilor in acest sector.
In prezent, sub-sectorul cel mai important si probabil de succes din
industria constructiilor de masini este cel producator de rulmenti.
Cei sase producatori de rulmenti se concentreaza in principal pe exporturi,
iar productia acestora reprezinta aproximativ 1% din consumul mondial de
rulmenti. Conform datelor furnizate de Institutul National pentru Statistica,
numarul de rulmenti produsi in Romania a crescut de la 78 milioane in 1998 la
91 milioane in 2001. Trei dintre aceste societati au fost privatizate cu firme
internationale importante:
- Uzina de la Barlad a fost preluata de holding-ul turcesc Kombassan in
anul 2000. Societatea a inregistrat in anul 2002 o cifra de afaceri de 39 mil.
USD iar previziunile sale cele mai optimiste prevad vanzari de 150 mil. USD
pana in anul 2006. Anul trecut Rulmenti Barlad a consumat 13 mii tone otel in
principal de pe piata interna, insa partial si din importuri.
- Timken a achizitionat in anul 1997 uzina producatoare de rulmenti grei din
Ploiesti. Valoarea totala a investitiilor este de cca 30 mil. USD in anul 2003
si va fi de ordinul 3 - 4 mil. USD anual in urmatorii cinci ani. Vanzarile in
anul 2003 au fost de 40 mil. USD comparativ cu 31 mil. USD in anul 2002 si de
cinci ori mai mari fata de anul 1999. Se prevede pentru societate o cifra de
afaceri de 70 mil. USD pana in anul 2005, datorata si relocarii productiei din
Anglia la uzina din Ploiesti. Decizia din urma a fost luata deoarece uzina din
Romania este mai eficienta din punct de vedere al costurilor si are un centru
de cercetare, care permite o conversie rapida a noilor produse. Amplasamentul
din Romania permite de asemenea un acces mai bun spre Rusia si Kazahstan. In
anul 2002 societatea a avut un consum de 5,2 mii tone otel, aproape in
totalitate (97%) din importuri. Date fiind planurile ambitioase de dezvoltare,
consumul de otel al Timken se poate dubla.
- Koyo detine uzina din Alexandria, producatoare de rulmenti mici si
mijlocii. In anul 2002 a avut o evolutie slaba datorata mai ales declinului
cererii la nivel international pentru produsele sale, dar si cresterii
concurentei din partea producatorilor chinezi in Romania. Societatea a
infiintat recent o societate cu capital mixt cu producatorul de componente auto
Compa si Honeywell.
- Consumul de otel in viitor pentru cele trei societati cu capital de stat
producatoare de rulmenti, Rulmentul Brasov, Rulmentul Suceava si Rulmentul
Slatina, va depinde pana la urma de succesul privatizarii.
Segmentul productiei de rulmenti va constitui in urmatorii ani unul dintre
principalii factori de influenta ai sectorului de constructii de masini,
preconizat sa se dezvolte cu o rata medie de crestere de 2 - 3% pe an.
3.1.3.6. Transportul feroviar
Lungimea infrastructurii de cale ferata, 11.015 km (din care 2.965 km sunt
linii duble), pozitioneaza Romania ca fiind a saptea tara cu cea mai lunga
retea de cale ferata din Europa.
In general, investitiile inainte de 1990 au fost indreptate catre proiecte
foarte mari, de multe ori fara a tine cont de fezabilitatea economica si
financiara. Drept urmare, fondurile pentru intretinerea periodica, inlocuirea
echipamentelor si modernizare au fost mici. Dupa 1990, fondurile pentru
investitii, intretinere si reparatii destinate infrastructurii pentru
transporturi au devenit insuficiente.
Necesarul de investitii este in prezent urias si reprezinta nevoia cumulata
dupa 1990. Astfel, potentialul sectorului feroviar de a impulsiona consumul de
otel pe piata interna este enorm, insa va depinde pana la urma de finantarea ce
poate fi atrasa pentru proiectele relevante de investitii in acest sector.
Valoarea totala a investitiilor planificate pentru perioada 2003 - 2010 este in
jur de 10 mld. USD, semnificativ mai mare decat suma investita in anii
anteriori. Infrastructura va avea o pondere importanta in aceste investitii
(aproximativ doua treimi din totalul investitiilor).
Infrastructura de cai ferate
In ceea ce priveste infrastructura de cai ferate, accentul va fi pe
reabilitarea si modernizarea Coridoarelor Pan Europene ce traverseaza Romania:
Coridorul IV - 873 km (Constanta - Bucuresti - Arad), Coridorul IX - 622 km
(Giurgiu - Iasi - Ungheni) si Coridorul IV Sud - 527 km (Calafat - Craiova -
Arad). Lucrarile da modernizare inseamna inlocuirea sinelor, a sistemului de
semnalizare si electrificare. Lucrarile la Coridorul IV au inceput deja si vor
fi incheiate probabil pana in 2010. Spre deosebire de cazul Coridorului IV,
unde sunt implicate in finantare institutiile internationale cum ar fi Banca
Europeana de Investitii, UE prin fondurile sale ISPA si JBIC (Japanese Bank for
International Cooperation), nici o institutie financiara nu a aratat interes
inca pentru Coridorul IV Sud si Coridorul IX.
De aceea, cererea pentru sina grea va fi relansata in special prin
modernizarea Coridorului IV (aproximativ 190 mii tone in perioada 2003 - 2010),
in timp ce modernizarea celorlalte doua Coridoare probabil nu va avea loc
inainte de 2010.
In plus, CFR Infrastructura planifica realizarea reparatiilor capitale
pentru 300 km sine in fiecare an.
Se prevede ca lucrarile la infrastructura transportului urban sa creasca
cererea de sine cu aproximativ 40 mii tone in perioada 2003 - 2010.
Lungimea totala a infrastructurii de sina de tramvai a fost 989 km la
sfarsitul anului 2001. Este planificata modernizarea a aproximativ 400 km de
sine pana in 2010. Banca Europeana de Investitii este deja implicata in
Bucuresti si Timisoara, in timp ce fondurile PHARE au fost angajate in Arad.
Dezvoltarea Metroului existent numai in Bucuresti nu va afecta semnificativ
cererea de otel.
Transportul de marfuri
In 1998, Caile Ferate Romane au fost reorganizate conform directivelor UE,
separand CFR Calatori (operator de transport al pasagerilor) si CFR Marfa
(operator de transport al marfurilor), de CFR (societate de gestionare a
infrastructurii). CFR Marfa este de sine statatoare si profitabila, fiind de
asemenea una dintre cele mai mari societati detinute de stat dupa Petrom.
CFR Marfa planifica modernizarea a 16.000 vagoane si achizitionarea a 2.500
vagoane noi pana in 2010, avand o valoare totala de 550 mil. USD. Societatea a
incheiat cu succes prima emisiune de eurobonduri (pentru 120 mil. USD) fara
garantie guvernamentala. Finantarile viitoare vor fi asigurate din fonduri
proprii (160 mil. USD) si de la institutii financiare internationale. In plus
fata de CFR Marfa, au aparut recent alti zece operatori particulari care au
castigat rapid cota de piata si se preconizeaza ca acestia vor avea nevoie de
aproximativ 1.500 vagoane noi si de 3.000 de vagoane modernizate pana in 2010.
Acest program de investitii al CFR Marfa si al operatorilor particulari se
preconizeaza sa conduca in perioada 2003 - 2010 la un consum suplimentar de
produse din otel (tabla groasa, banda terminata la cald, cat si profile
mijlocii si usoare) de aproximativ 100 mii tone.
Trinity Rail Grup este prezent in Romania din 1999 si a transformat
producatorul de vagoane de marfa Astra Vagoane Arad intr-un important producator
de vagoane pentru Europa de Vest. Avand un consum anual de 10 mii tone produse
de otel, Trinity Rail isi va mentine probabil si in viitor orientarea puternica
catre export. Kardsdorfer Eisenbahn Gesellschaft (KEG) a preluat la sfarsitul
lui 2002 alt fost mare producator de vagoane de marfa, Romvag Caracal. Intentia
declarata a KEG este de a transforma Romvag intr-un furnizor de vagoane de
marfa pentru Europa de Vest.
Transportul de persoane
CFR Calatori are un parc de aproximativ 4.300 de vagoane, din care numai
300 au fost modernizate in ultimii ani. Strategia de investitii viitoare se
concentreaza asupra reabilitarii parcului de material rulant prin achizitia de
automotoare si rame electrice si intr-o masura mai mica prin modernizarea vagoanelor
existente. In total sunt prevazute aproximativ 800 de vagoane, ce urmeaza a fi
modernizate in urmatorii ani, si achizitionarea a in jur de 100 de vagoane noi.
CFR Calatori nu-si poate permite amanarea programului de investitii enuntat
mai sus, de aceea consumul de otel va fi influentat pozitiv intre 2003 si 2010,
dar fara o crestere semnificativa.
Programul de modernizare/reparatii capitale a locomotivelor prevazut pentru
urmatorii ani este mult mai ambitios decat realizarile din anii anteriori, atat
in cazul CFR Marfa, cat si CFR Calatori. Astfel, este planificata modernizarea
a peste 200 de locomotive pana in 2010, de asemenea determinand o usoara
crestere a cererii de otel.
Transportul urban
Investitia necesara este mare nu numai pentru infrastructura transportului
urban, dar si pentru materialul rulant. Numarul de tramvaie detinute de
operatorii de transport urban este in jur de 2.000. Singura modernizare
semnificativa a tramvaielor a fost realizata in Bucuresti, in timp ce in alte orase
eforturile de reabilitare a parcului de material rulant au constat in primul
rand in importuri ieftine, de multe ori tramvaie la mana a doua primite gratis
din Europa de Vest.
Pentru operatorii de transport urban, reinnoirea si modernizarea infrastructurii
va constitui o prioritate in urmatorii ani.
3.1.3.7. Constructii navale
Romania a avut a cincea flota comerciala ca marime din lume in 1990, iar
aproximativ 80% din productia celor 12 santiere navale existente era orientata
catre piata interna.
In prezent, din cele 11 santiere navale existente numai 9 sunt capabile sa
construiasca nave noi, in timp ce celelalte doua executa numai operatii de
reparatii. Mai mult, pana la privatizarea principalelor santiere navale,
industria navala din Romania s-a concentrat asupra constructiei de corpuri de
nava. Incepand cu 2000, accentul s-a pus pe nave echipate complet deoarece
proprietarii particulari au incercat sa creasca ponderea activitatilor cu o
valoare adaugata mai mare.
In afara de Severnav, toate celelalte santiere navale importante au fost
privatizate iar rezultatul preluarii de catre investitori importanti din
industria globala (de ex. Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering - cel
de-al doilea santier naval ca marime din lume, Aker Kvaerner Yards sau Damen
Shipyards) a inceput deja sa fie vizibil. Astfel, ca urmare a investitiilor in
tehnologie, accesul la o baza extinsa de clienti internationali si transferul
de know-how, un numar din ce in ce mai mare de nave echipate complet au inceput
sa fie livrate.
Conform Institutului National pentru Statistica din Romania numarul de nave
echipate complet si livrate de societatile particulare a inregistrat o crestere
constanta, de la 34 in 1998 la 57 in 2001. S-a estimat ca la sfarsitul lui 2001
Romania a avut 1% din totalul portofoliului de comenzi pentru nave din Europa.
Industria constructoare de nave a inregistrat o crestere constanta in
ultima perioada (figura 8).
Figura 8: Evolutia industriei constructoare de nave din Romania, 1998 -
2001 (numar de nave)
57
____
41 | |
39 ____ | |
____ | | | |
34 | | | | | |
____ | | | | | |
| | | | | | | |
| | | | | | | |
| | | | | | | |
| | | | | | | |
| | | | | | | |
| | | | | | | |
__|____|_____|____|_____|____|_____|____|___
1998 | 1999 | 2000 | 2001 |
Analiza principalelor santiere navale (tabelul 13)
Tabelul 13: Principalele santiere navale din Romania
___________________________________________________________________
|Nr. | Societatea | Proprietar |
|crt.| | |
|____|______________________________________|_______________________|
| 1 | Santierul Naval Mangalia | Daewoo - South Korea |
|____|______________________________________|_______________________|
| 2 | Santierul Naval Galati | Damen - Holland |
|____|______________________________________|_______________________|
| 3 | Santierul Naval Tulcea | Aker - Norway |
|____|______________________________________|_______________________|
| 4 | Santierul Naval Braila - Aker Braila | Aker - Norway |
|____|______________________________________|_______________________|
| 5 | Severnav Drobeta-Turnu Severin | Statul |
|____|______________________________________|_______________________|
| 6 | Santierul Naval Constanta | Persoana fizica |
|____|______________________________________|_______________________|
| 7 | Santierul Naval Orsova | Fonduri de investitii |
|____|______________________________________|_______________________|
scoate in evidenta urmatoarele aspecte:
- Daewoo Heavy Industries Mangalia este in prezent cel mai mare santier
naval din Romania atat in privinta cifrei de afaceri cat si a capacitatii, dat
fiind ca santierul este proiectat sa poata construi vapoare cu o capacitate
pana la 250.000 tdw. De la privatizarea sa din 1997, cifra de afaceri a
santierului naval a crescut de 4 ori, atingand in 2002 nivelul de 98 mil. USD,
comparativ cu nivelul de 26 mil. din 1998. Investitiile sale sunt de asemenea
cele mai semnificative, insumand 35 mil. USD in perioada 1998 - 2002. Daewoo
Mangalia a imbunatatit in continuu portofoliul de comenzi de la an la an, iar
in prezent urmareste contractarea constructiei unor nave mai mari si mai bine
echipate (in perioada 1990 - 2000 a construit numai nave de tonaj redus). Se
preconizeaza ca santierul naval va avea o evolutie buna si in viitor.
- Incepand cu anul 1999, santierul Damen Galati a fost inclus in divizia
Damen Shipyards, specializata in constructia de vase cargo si nave fluviale.
Santierul din Galati se situeaza pe locul al 18-lea din lume si se preconizeaza
ca va deveni centrul numarul unu al proprietarului sau Damen Shipyards,
datorita performantelor sale bune si costurilor scazute cu forta de munca. In
plus fata de cele 25 mil. USD deja investite este prevazut un nou program de
investitii de 18 mil. USD prevazuta pana in anul 2007. Pentru anul 2003 a fost
realizata constructia a 34 de nave in santierul din Galati, iar cifra de
afaceri a fost de 80 mil. USD. Cu toate ca planurile ambitioase de dezvoltare
ale proprietarului ar justifica chiar si o crestere mai semnificativa a
consumului de otel in viitor, am presupus o crestere mai degraba conservatoare.
- Aker Tulcea a fost privatizat in anul 2000, in prezent facand parte din
grupul international Aker Yards (prin filiala sa Aker Braatvag). Santierul este
specializat in nave de aprovizionare a platformelor si recent a dezvoltat
capabilitati pentru tancuri chimice. In Tulcea pot fi construite nave cu o
capacitate de pana la 16.000 tdw. Ca urmare a privatizarii sale, santierul din
Tulcea a inregistrat o imbunatatire a rezultatelor sale, construind 23 de nave
din anul 2000. Cifra de afaceri a atins 48 mil. USD in anul 2002, in timp ce
investitiile totale s-au ridicat la aproximativ 20 mil. USD din momentul
preluarii.
- Santierul din Braila este axat pe constructia si repararea
ambarcatiunilor de pescuit mici, dragi, remorchere si nave portcontainere si
poate sa construiasca nave avand o capacitate de pana la 10.000 tdw. Santierul
a fost privatizat in anul 2000, proprietarul sau, Scandinor, a reusit sa
dezvolte activitatea in anul 2001. Incepand cu 2003, ca urmare a preluarii
firmei Scandinor, noul proprietar al santierului naval din Braila este Aker
Yards. Avand in vedere specializarea acestuia, santierul va continua tendinta
pozitiva din anul 2001 in ceea ce priveste nivelul productiei.
- Severnav Drobeta-Turnu Severin este specializat in constructia si
repararea ambarcatiunilor de transport mixt calatori/cargo, nave cargo, nave
petroliere, tancuri si nave tehnice, cat si ambarcatiuni de agrement. Santierul
si-a imbunatatit in mod constat performantele de-a lungul ultimilor ani, atat
prin cresterea cifrei de afaceri la 32 mil. USD in 2002, cat si prin
imbunatatirea portofoliului de produse (cum ar fi includerea navelor de
transport mixt calatori/cargo si ambarcatiuni de agrement, iar de curand a
incheiat constructia primei nave de transport de calatori din Romania).
- Santierul naval din Constanta este unul dintre cele mai mari santiere
romanesti din punct de vedere al capacitatii navelor construite (nave pana la
250.000 tdw). Dupa privatizarea sa la sfarsitul anului 2002, a inceput un
program ambitios de investitii in valoare de 5 mil. USD, urmarind in faza sa
initiala modernizarea capacitatilor sale de productie si relansarea productiei.
- Santierul din Orsova este specializat in constructia si repararea navelor
de dimensiuni mici (nave port-containere si nave pentru transportul gazului
lichefiat), remorchere si nave mini-cargo pentru transportul marfurilor in
vrac. Santierul a pastrat un portofoliu de comenzi echilibrat in ultimii ani
atingand 16 nave in 2001 si 2002, iar pentru 2003 sunt estimate un numar de 17
onorari de comenzi. Limita actuala a capacitatii de constructie este de
aproximativ 20 de nave pe an, nefiind inca planificate investitii in vederea
dezvoltarii acestei capacitati.
3.1.3.8. Distribuitori si altele
Performanta generala a distribuitorilor si comerciantilor pe plan intern,
cat si consumul de otel in viitor al acestora va depinde in ultima instanta de
dezvoltarea economiei romanesti.
Alte industrii consumatoare includ industria textila, agricultura,
industria producatoare de ambalaje, industria mobilei si industria mineritului.
Consumul de otel pe distribuitori si procesatori se estimeaza sa creasca cu o
rata medie de 3% pe an in timp ce pentru alte industrii este prevazuta o rata
de crestere putin peste 1% pe an pana in 2002.
3.1.4. Consumul intern aparent (scenariul realist)
In cadrul scenariului realist evolutia consumului aparent de otel urmareste
dezvoltarea PIB-ului si creste cu o rata medie de 5% pe an (tabelul 14).
Tabelul 14: Consumul aparent intern (scenariul realist)
UM = mii tone
_____________________________________________________
| Nr. | Denumire produse | 2002 | 2010 |
| crt. | | | |
|______|________________________________|______|______|
| 1 | Blumuri si tagle | 1.024| 1.297|
|______|________________________________|______|______|
| 2 | Total semifabricate | 1.024| 1.297|
|______|________________________________|______|______|
| 3 | Profile grele | 100| 155|
|______|________________________________|______|______|
| 4 | Profile mijlocii si usoare | 121| 205|
|______|________________________________|______|______|
| 5 | Otel beton | 147| 248|
|______|________________________________|______|______|
| 6 | Sarma laminata | 104| 242|
|______|________________________________|______|______|
| 7 | Total produse lungi | 472| 850|
|______|________________________________|______|______|
| 8 | Tabla groasa | 430| 600|
|______|________________________________|______|______|
| 9 | Banda laminata la cald | 370| 518|
|______|________________________________|______|______|
| 10 | Banda laminata la rece | 330| 656|
|______|________________________________|______|______|
| 11 | Tabla galvanizata la rece | 116| 163|
|______|________________________________|______|______|
| 12 | Tabla cositorita | 51| 58|
|______|________________________________|______|______|
| 13 | Tabla pentru electrotehnica | 21| 22|
|______|________________________________|______|______|
| 14 | Tabla cu acoperire nemetalica | 14| 15|
|______|________________________________|______|______|
| 15 | Total produse plate | 1.332| 2.032|
|______|________________________________|______|______|
| 16 | Tevi fara sudura | 141| 173|
|______|________________________________|______|______|
| 17 | Tevi sudate | 112| 179|
|______|________________________________|______|______|
| 18 | Total tevi | 253| 352|
|______|________________________________|______|______|
| 19 | Sarma trasa | 185| 274|
|______|________________________________|______|______|
| 20 | Bare trase | 37| 103|
|______|________________________________|______|______|
| 21 | Piese forjate grele | 11| 16|
|______|________________________________|______|______|
| 22 | Total non-CECO | 233| 393|
|______|________________________________|______|______|
|2+7+15| TOTAL GENERAL | 2.828| 4.179|
|______|________________________________|______|______|
Tagla
Siderurgia romaneasca se bazeaza foarte mult pe procesatori independenti:
laminoare independente, producatori de tevi si alte societati non-CECO. Anul
trecut producatorii de tevi fara sudura au consumat aproximativ 600 mii tone de
tagla, in timp ce procesatorii si alte societati non-CECO au utilizat in jur de
400 mii tone. In timp ce producatorii de tevi fara sudura sunt orientati catre
export, procesatorii se concentreaza mai mult pe piata interna. In 2002,
importurile au acoperit o mare parte din necesarul de tagla al procesatorilor.
In scenariul realist consumul de tagla este estimat sa creasca de la
nivelul actual de aproximativ 1 mil. tone anual la 1,3 mil. tone pana in 2010.
Profile
Consumul de profile este distribuit intre mai multe industrii, cea
constructoare de masini, industria de constructii si cai ferate fiind cele mai
importante. Pentru moment sinele provin exclusiv din importuri, in timp ce alte
categorii de profile grele provin partial de la producatorii locali si partial
din exporturi. In ceea ce priveste profilele mijlocii si usoare, se consuma
cantitati semnificative in sectorul constructiilor de masini si industria auto.
Otel beton
Stimulat de dezvoltarea industriei de constructii, se preconizeaza aproape
dublarea consumului de otel beton pana in 2010. Importurile de otel beton sunt
nesemnificative.
Sarma laminata
Influentat de asemenea de dezvoltarea industriei de constructii, consumul
de sarma laminata se asteapta sa creasca. Exporturile de sarma trasa vor
contribui de asemenea la cresterea consumului de sarma laminata.
Tabla groasa
Piata pentru tabla groasa este puternic influentata de industria navala din
Romania. Santierele navale au consumat aproape jumatate din livrarile totale de
tabla groasa in 2002, iar dezvoltarea puternica a acestora va stimula consumul
de tabla groasa. Industria de constructii si industria constructoare de
material rulant sunt de asemenea mari consumatori de tabla groasa. Importurile
din Ucraina, Rusia sunt preferate ocazional, in special de catre santierele
navale, datorita costului scazut dar si a capacitatii acestor furnizori de a
livra la timp.
Banda laminata la cald
Banda laminata la cald este consumata in special de procesatori -
producatorii de tevi sudate, in timp ce cantitati mici sunt utilizate in toate
celelalte industrii: industria constructoare de masini, constructii, industria
constructoare de material rulant, constructii navale etc. In anul 2002,
importurile de banda laminata la cald, mai ales din Ucraina si Rusia, au
depasit 80 mii tone. Furnizorii ucraineni si rusi s-au dovedit a avea succes
datorita unor produse cu o gama dimensionala mai mare si calitatii produselor.
Banda laminata la rece
Piata pentru banda laminata la rece urmeaza sa se dubleze pana in anul
2010. Consumul de otel va fi puternic impulsionat de industria auto si cea a
aparatelor electrocasnice.
Banda/tabla galvanizata
Cea mai semnificativa parte a consumului de banda/tabla galvanizata este
generata de industria de constructii. Halele industriale asamblate din
structuri metalice, cat si alte tipuri de lucrari de constructii vor creste
consumul de banda/tabla galvanizata cu 50% . In prezent o serie de constructori
straini utilizeaza banda/tabla galvanizata din import pentru cladirile din
structuri metalice.
Altele
Alte produse plate includ tabla pentru electrotehnica, tabla cu acoperire
nemetalica si tabla cositorita. Industria aparatelor electronice/electrocasnice
si industria alimentara, in particular, si dezvoltarea economica, in general,
vor stimula consumul acestor produse plate. In prezent nici una dintre aceste
categorii de produse nu se fabrica in Romania.
3.1.5. Implicatiile pentru productia interna de otel (scenariul realist)
- Exporturi
Combinatele siderurgice romanesti planifica vanzari la exporturi de 4.700
mii tone pana in 2010. Exporturile vor consta in principal din produse plate,
3.688 mii tone prevazute de Ispat - Sidex Galati, in timp ce exporturile de
produse lungi se vor cifra la 1.012 mii tone (tabel 15).
Tabelul 15: Prognoza livrarilor combinatelor siderurgice din Romania in
2010
UM = mii tone
________________________________________________________________
| Compania | Gama de | Livrari |Exporturi| Total |
| | produse |la intern| | |
|____________________|_______________|_________|_________|_______|
| ISPAT SIDEX Galati | Produse plate*| 1.015 | 3.688 | 4.703 |
| | Produse lungi | 250 | | 250 |
|____________________|_______________|_________|_________|_______|
| SIDERURGICA | Produse lungi | 798 | 166 | 964 |
| Hunedoara | | | | |
|____________________|_______________|_________|_________|_______|
| DONASID | Produse lungi | 295 | 374 | 669 |
| Calarasi | | | | |
|____________________|_______________|_________|_________|_______|
| COS | Produse lungi | 438 | 78 | 516 |
| Targoviste | | | | |
|____________________|_______________|_________|_________|_______|
| CS | Produse lungi | 250 | 200 | 450 |
| Resita | | | | |
|____________________|_______________|_________|_________|_______|
| ISCT | Produse lungi | 193 | 139 | 332 |
| Campia Turzii | | | | |
|____________________|_______________|_________|_________|_______|
| Otelu Rosu | Produse lungi | 145 | 55 | 200 |
|____________________|_______________|_________|_________|_______|
| TOTAL | | 3.384 | 4.700 | 8.084 |
| | | ----- | ----- | ----- |
| | | 42% | 58% | 100% |
|____________________|_______________|_________|_________|_______|
NOTA:
* Inclusiv tevi sudate - 33 mii tone in total
Prognozele pana in anul 2010 privind livrarile la intern si export ale
companiilor siderurgice sunt prezentate in figurile 9 si 10. Prognozele de
export pentru anul 2010 par sa fie realiste.
Figura 9: Structura livrarilor combinatelor siderurgice din Romania in 2010
- estimari
100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____
| | | | | | | | | | | | | | | |
La intern| 26%| | | | | | | | | | | | | | |
|____| | | | | | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | | | 44%| | 42%|
| | | | | | | 58%| | 56%| | | | | | |
| | | 83%| | 85%| | | | | | 72%| | | |____|
| | | | | | | | | | | | |____| | |
| | | | | | | | |____| | | | | | |
| 74%| | | | | |____| | | | | | | | |
Exporturi| | | | | | | | | | |____| | | | |
| | |____| | | | 42%| | 44%| | | | 56%| | 58%|
| | | | |____| | | | | | 28%| | | | |
| | | 17%| | 15%| | | | | | | | | | |
__|____|___|____|___|____|___|____|___|____|___|____|___|____|___|____|__
| | | | | | |
ISPAT SIDERURGICA COST ISCT CS Resita GAVAZZI DONASID TOTAL
SIDEX STEEL
In principal este de asteptat ca noii investitori din siderurgia
romaneasca, pe baza experientei lor comerciale, sa orienteze vanzarile la
export catre pietele consacrate pentru a atinge nivelele prognozate.
Figura 10: Evolutia exporturilor la nivelul industriei siderurgice (mii
tone)
|
3000 -|
| ____
| ____ | * |
2500 -| | | | 388|
| | * | |____|
| |1210| ____ | |
2000 -| | | ____ | | | |
| | | ____ | * | | * | | |
| | | | * | | 475| ____ | 634| | |
1500 -| |____| | 561| |____| | * | | | | |
| | | |____| | | | 277| |____| | |
| | | | | | | |____| | | | * |
1000 -| | | | | | | | | | | |2356|
| | * | | * | | * | | | | | | |
| |1367| |1292| |1454| | * | | * | | |
500 -| | | | | | | |1510| |1387| | |
| | | | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | | |
0 _|__|____|___|___|____|___|____|___|____|___|____|___|____|_____
| | | | | | | | |
1989 1998 1999 2000 2001 2002
* Produse plate
* Produse lungi
- Piata interna
In scenariul realist piata interna va atinge 4.179 mii tone in 2010 (figura
11) ca urmare a unei cresteri medii de 5% pe an. Ponderea produselor plate va
creste de la 47% in 2002 la 49% in 2010 in consumul total. Taglele si produsele
lungi vor reprezenta restul consumului aparent, respectiv 51% . In scenariul
realist, cererea pietei domestice va atinge 4179 mii tone pana in anul 2010.
Figura 11: Evolutia consumului aparent al produselor din otel din Romania
(mii tone)
_________
| _______|CA GR: 5%|_______4179
4500-| | |_________| |
| | __|___
4000-| | | |
| | | * |
3500-| 2828 | 1297 |
| | | |
3000-| ___|__ |______|
| | * | | |
2500-| | 1024 | | * |
| | | | 850 |
2000-| |______| |______|
| | * | | |
1500-| | 472 | | |
| |______| | * |
1000-| | | | 2032 |
| | * | | |
500-| | 1332 | | |
| | | | |
0 |____|______|____________________|______|____
| | | |
2002 2010
* Tagla
* Produse lungi
* Produse plate
- Importuri
In 2002 importurile de produse finite si semifabricate au depasit un mil.
tone (figura 12). In 2002, aproape doua treimi din consumul de tagle a provenit
din importuri, in timp ce in cazul produselor plate si lungi, importurile au
reprezentat aproximativ un sfert din consumul total.
In 2002 importurile au reprezentat o parte importanta in consumul de otel
din Romania.
Figura 12: Consumul aparent de otel din Romania in 2002 (mii tone)
cota
importuri 39% 27% 50% 24% 62%
____________________
| | | |
| | | |
| | | 1332 |
| | | |
| | |______|___________________________
| 2828 | | | | 472 |
| | | | |______|________________
| | | 1496 | | |
| | | | | 1024 |
| | | | | |
__|______|____________________|______|_______________________|______|
Total Produse plate Produse lungi Produse Tagla
(inclusiv tagle) finite lungi
Comparativ cu alte tari europene, din punct de vedere al ponderii
importurilor in consumul aparent total, Romania se situeaza la nivelul tarilor
cu importuri scazute, Germania pentru produse plate si Italia, Spania pentru
produse lungi, figura 13.
Figura 13: Analiza comparativa a importurilor de otel in structura
consumului aparent
Consumul aparent de produs plate
Cantitate (mil. tone)
10.5 23.6 17 5.5 6.9 1.3
69%
____ 63%
|////| ____ 58%
|////| |////| ____
|////| |////| |////| 42%
|////| |////| |////| ____
|////| |////| |////| |////|
|////| |////| |////| |////| 27%
|////| 18% |////| |////| |////| ____
|////| ____ |////| |////| |////| |////|
|////| |////| |////| |////| |////| |////|
|////| |////| |////| |////| |////| |////|
|////| |////| |////| |////| |////| |////|
__|____|_____|____|_____|____|_____|____|_____|____|_____|____|______
| | | | | |
FRA GER ITA SPA UK ROM*
__
|//| Cota importuri
|__|
Consumul aparent de produse lungi
Cantitate (mil. tone)
5.4 12.1 12.1 9.1 4.6 0.5
53%
____
|XXXX| 40%
|XXXX| ____
|XXXX| |XXXX|
|XXXX| |XXXX| 36%
|XXXX| |XXXX| ____ 24%
|XXXX| |XXXX| 20% |XXXX| ____
|XXXX| |XXXX| ____ |XXXX| |XXXX|
|XXXX| |XXXX| 17% |XXXX| |XXXX| |XXXX|
|XXXX| |XXXX| ____ |XXXX| |XXXX| |XXXX|
|XXXX| |XXXX| |XXXX| |XXXX| |XXXX| |XXXX|
|XXXX| |XXXX| |XXXX| |XXXX| |XXXX| |XXXX|
__|____|_____|____|_____|____|_____|____|_____|____|_____|____|______
| | | | | |
FRA GER ITA SPA UK ROM*
__
|XX| Cota importuri
|__|
NOTA:
* Consumul aparent in 2002
* Consumul aparent in 2002 (numai produse finite)
- Livrarile la intern
Cele sapte combinate siderurgice din Romania planifica vanzari la intern de
3.384 mii tone. Singurul producator de produse plate pe plan intern, Ispat -
Sidex Galati, planifica sa atinga pana in anul 2010 vanzari ale produselor
plate de cca 1.000 mii tone, figura 14.
Figura 14: Prognoza livrarilor de produse plate la intern in 2010 (mii
tone)
656
600 ____
____ | |
|xxxx| | |
|xxxx| | | 528
|xxxx| 518| | ____
|xxxx|____| | |xxxx| 211
|xxxx|////| | |xxxx| ____
|xxxx|////| | |xxxx| 198| |
|xxxx|////| | |xxxx|____| |
|xxxx|////| | 163 |xxxx|////| |
|xxxx|////| |____ |xxxx|////| |
|xxxx|////| |*| 95 |xxxx|////| |
|xxxx|////| |*|____ |xxxx|////| | 70
|xxxx|////| |*|\\\\| |xxxx|////| |____
|xxxx|////| |*|\\\\| |xxxx|////| |*|
_|____|____|____|____|____|___________|____|____|____|____|______
|
Cererea pietei 2010 ISPAT SIDEX Galati 2010
- Scenariul realist - - Vanzari previzionate -
__
|xx| Tabla groasa
|__|
__
|//| Banda si tabla laminate la cald
|__|
__
| | Banda si tabla laminate la rece
|__|
__
|*| Galvanizate
|__|
__
|\\| Altele
|__|
Ispat - Sidex Galati preconizeaza o crestere a vanzarilor sale la intern cu
o rata egala cu cresterea PIB, respectiv 5% pe an, in concordanta cu
previziunile scenariului realist.
Cele sapte combinate siderurgice planifica vanzari la intern a produselor
lungi de 2.369 mii tone, in conditiile in care Ispat - Sidex Galati va livra
intreaga sa productie de 250 mii tone de tagla pentru laminare la Siderurgica
Hunedoara, figura 15.
Figura 15: Prognoza livrarilor de produse lungi la intern in 2010 (mii
tone)
_
a) Cererea pietei de produse lungi >_ = 2147 mii tone
1297
_________
| |
| |
| |
| |
248 | |
242 _________ | |
_________| | 205 | |
| | |_________ 155 | |
| | | |_________| |
| | | | | |
___|_________|_________|_________|_________|_________|___
Sarma Otel Profile Profile Blumuri
laminata beton mijlocii grele si tagla
si usoare
Cererea pietei 2010
_
b) Vanzari previzionale de produse lungi >_ = 2119 mii tone
685
________
503 | |
________ 494 | |
227 | |________| |
| | | |
163 ________| | | |
________ | | | | |
| | 47 | | | | |
| |________| | | | |
| | | | | | |
___|________|________|________|________|________|________|___
Non-CECO Sarma Bare Profile Profile Blumuri
laminata trase mijlocii grele si tagla
si usoare
Vanzari previzionate 2010
_
c) Vanzari previzionate pe companii >_ = 2119 mii tone
798
___________
| |
| |
| | 438
| |___________
| | | 295
| | | 250 ___________
| | | ___________ | |
| | | 193 | | | |
| | |___________| | 145 | |
| | | | |___________| |
| | | | | | |
___|___________|___________|___________|___________|___________|___________|___
SIDERURGICA COS ISCT CS RESITA Otelu DONASID
Hunedoara Targoviste Campia Turzii Rosu Calarasi
Vanzari previzionate 2010
Conform planurilor de afaceri, livrarile la intern de produse semifabricate
lungi ale combinatelor siderurgice vor acoperi numai jumatate din cererea
domestica, in 2010, figura 16.
Figura 16: Prognoza livrarilor de produse semifabricate lungi la intern in
anul 2010 (mii tone)
_
>_ = 1297 mii tone
621
___________
| |
| |
323 | |
___________ | |
| | 229 | |
| |___________ | |
| | | 100 | |
| | |___________ 24 | |
| | | |___________| |
| | | | | |
___|___________|___________|___________|___________|___________|___
Petrotub*) Silcotub*) Artrom*) Republica*) Ductil, Lamdro
Laminate etc.*)
Cererea pietei 2010
_
>_ = 1297 mii tone
270
_____________ 250
| |_____________
| | |
| | | 100
| | |_____________ 65
| | | |_____________
| | | | |
___|_____________|_____________|_____________|_____________|___
SIDERURGICA*) CS Resita*) DONASID*) DONASID*)
Vanzari previzionate 2010
- Scenariu realist -
NOTA:
*) Tagle pentru tevi
*) Tagle de relaminare
Prognozele pentru anul 2010 privind consumul de tagla cu D de 150 si cu D
de 180 utilizata in fabricatia de tevi sunt prezentate in tabelul 16.
Tabelul 16: Prognoza consumului de tagla teava in anul 2010
- scenariul realist -
a) Consumul de tagla previzionat pentru 2010 - Scenariul realist
UM = mii tone
_________________________________________________________
| Dimensiuni| Artrom| Petrotub| Republica| Silcotub| TOTAL|
|___________|_______|_________|__________|_________|______|
| 105 - 110 | 0| 0| 0| 0| 0|
|___________|_______|_________|__________|_________|______|
| 115 - 120 | 28| 6| 1| 0| 35|
|___________|_______|_________|__________|_________|______|
| 125 - 135 | 0| 15| 17| 0| 32|
|___________|_______|_________|__________|_________|______|
| 140 - 150 | 18| 19| 2| 73| 112|
|___________|_______|_________|__________|_________|______|
| 160 - 170 | 0| 1| 4| 0| 5|
|___________|_______|_________|__________|_________|______|
| 180 | 22| 106| 0| 156| 284|
|___________|_______|_________|__________|_________|______|
| 190 - 210 | 0| 3| 0| 0| 3|
|___________|_______|_________|__________|_________|______|
| 220 - 230 | 0| 6| 0| 0| 6|
|___________|_______|_________|__________|_________|______|
| 240 - 250 | 32| 39| 0| 0| 71|
|___________|_______|_________|__________|_________|______|
| 260 - 270 | 0| 94| 0| 0| 94|
|___________|_______|_________|__________|_________|______|
| 280 - 310 | 0| 25| 0| 0| 25|
|___________|_______|_________|__________|_________|______|
| Altele | 0| 9| 0| 0| 9|
|___________|_______|_________|__________|_________|______|
| TOTAL | 100| 323| 24| 229| 676|
|___________|_______|_________|__________|_________|______|
b) Tagla teava turnata continuu 2010
UM = mii tone
___________________________________________________________
| Dimensiuni| ISPAT SIDEX| SIDERURGICA| CS Resita| DONASID |
| | Galati | Hunedoara | | Calarasi|
|___________|____________|____________|__________|_________|
| 105 - 110 | | | | |
|___________|____________|____________|__________|_________|
| 115 - 120 | X | | | |
|___________|____________|____________|__________|_________|
| 125 - 135 | X | | | |
|___________|____________|____________|__________|_________|
| 140 - 150 | X | X | | |
|___________|____________|____________|__________|_________|
| 160 - 170 | X | | | |
|___________|____________|____________|__________|_________|
| 180 | X | X | X | |
|___________|____________|____________|__________|_________|
| 190 - 210 | | | | |
|___________|____________|____________|__________|_________|
| 220 - 230 | | | | |
|___________|____________|____________|__________|_________|
| 240 - 250 | | | X | |
|___________|____________|____________|__________|_________|
| 260 - 270 | | | | |
|___________|____________|____________|__________|_________|
| 280 - 310 | | | | |
|___________|____________|____________|__________|_________|
Studiile efectuate arata ca o productie de 200 pana la 400 mii tone s-ar
putea sa nu fie disponibila pentru piata interna in 2010. Ponderea importurilor
rezultata pentru anumite produse lungi ar fi de 10 - 20% pe termen lung, ceea
ce este in conformitate cu valorile inferioare ale cotelor de import din UE.
In aceste conditii structura vanzarilor de produse siderurgice prognozata
pentru anul 2010 este prezentata in tabelul 17.
Tabelul 17: Privire de ansamblu al vanzarilor prognozate pentru 2010
UM = mii tone
_________________________________________________
| Societatea | Prognoza |
| |_________________________|
| | Intern | Export | Total |
|_______________________|________|________|_______|
| Ispat - Sidex* | 1.265| 3.688| 4.953|
|_______________________|________|________|_______|
| Siderurgica Hunedoara | 613| 351| 964|
|_______________________|________|________|_______|
| Donasid Calarasi | 215| 254| 469|
|_______________________|________|________|_______|
| COST | 438| 78| 516|
|_______________________|________|________|_______|
| CS Resita | 250| 200| 450|
|_______________________|________|________|_______|
| ISCT | 193| 139| 332|
|_______________________|________|________|_______|
| Otelu Rosu | 145| 55| 200|
|_______________________|________|________|_______|
| Total | 3.119| 4.765| 7.884|
|_______________________|________|________|_______|
NOTA:
* Vanzarile pe plan intern includ 250 mii tone de tagla care urmeaza sa fie
laminata probabil la Hunedoara.
4. CAPACITATILE DE PRODUCTIE
4.1. Capacitatile de productie curente
Industria siderurgica din Romania, si implicit productia de otel, s-a bazat
initial pe rezervele locale de minereu de fier si de carbune si a fost
conceputa in flux integrat. De aceea, aceste combinate nu aveau acces riveran.
Numai combinatele recent construite au optat fie pentru cuptoare electrice,
si/sau au beneficiat de acces riveran care sa le faciliteze transportul fluvial
si sa le permita utilizarea unui port maritim, figura 17.
Figura 17: Locatia combinatelor siderurgice in Romania
Figura 17, reprezentand locatia combinatelor siderurgice in Romania, se
gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 12 mai 2004, la
pagina 57.
In Romania, cele mai vechi combinate se gasesc in Resita, Otelu Rosu si
Hunedoara, fiind construite in secolele 18 si 19. In ultimii 13 ani, Otelu
Rosu, Resita si Hunedoara au oprit definitiv fluxurile tehnologice invechite de
tip Siemens Martin, inlocuind productia conceputa in flux integrat cu productia
bazata pe cuptoare electrice.
Combinatul din Campia Turzii a luat fiinta in perioada interbelica,
functionand initial ca un laminor, ulterior punandu-se in functiune un cuptor
electric.
Combinatele din Targoviste, Galati si Calarasi au fost fondate in ultimii
40 ani. In timp ce combinatul din Targoviste a fost initial orientat catre
productia de oteluri speciale si, in acest scop, a fost dotat cu cuptoare
electrice, combinatele din Galati si Calarasi au fost amandoua concepute cu flux
integrat de mare capacitate fiind amplasate pe cursul Dunarii.
In total, incepand cu anul 1989 productia de otel in industria siderurgica
a scazut de la cca 13,4 mil. tone la 4,2 mil. tone in anul 1999, dupa care a
inceput o usoara relansare in anul 2002 fiind inregistrata o productie de 5,4
mil. tone, iar in anul 2003 o productie de 5,6 mil. tone. In acest context,
combinatul de la Hunedoara a fost cel mai afectat, in timp ce Resita, Calarasi
si Otelu Rosu si-au intrerupt operatiunile. Nivelul productiei combinatelor din
Galati, Targoviste si Campia Turzii s-a redus aproximativ la jumatatea
nivelului istoric al productiei fiecareia din aceste companii, tabelul 18.
Tabelul 18: Privire de ansamblu asupra combinatelor
______________________________________________________________________________
| Combinatul |Anul | Productia de otel | Acces | Procedeul de
|
| |infiintarii| lichid [mii tone] | | elaborare a
|
| | | | | otelului
|
| | |___________________|
|_________________|
| | | 1989 | 2002 | | Trecut | Actual
|
|______________|___________|_________|_________|_____________|________|________|
| Galati | 1961 | 7.663| 4.513| Sosea, cale | BF - | BF -
|
| | | | | ferata, apa | BOF | BOF
|
|______________|___________|_________|_________|_____________|________|________|
| Hunedoara | 1882 | 3.220| 297| Sosea, cale | BF - OH| EAF
|
| | | | | ferata | |
|
|______________|___________|_________|_________|_____________|________|________|
| Targoviste | 1973 | 814| 295| Sosea, cale | EAF | EAF
|
| | | | | ferata | |
|
|______________|___________|_________|_________|_____________|________|________|
| Campia Turzii| 1920 | 391| 219| Sosea, cale | EAF | EAF
|
| | | | | ferata | |
|
|______________|___________|_________|_________|_____________|________|________|
| Resita | 1771 | 705| 0| Sosea, cale | BF - OH| EAF
|
| | | | | ferata | |
|
|______________|___________|_________|_________|_____________|________|________|
| Otelu Rosu | 1796 | 383| 39| Sosea, cale | EAF | EAF
|
| | | | | ferata | |
|
|______________|___________|_________|_________|_____________|________|________|
| Calarasi | 1976 | 164| 0| Sosea, cale | EAF | EAF
|
| | | | | ferata, apa | |
|
|______________|___________|_________|_________|_____________|________|________|
| TOTAL | | 13.340| 5.363| | |
|
|______________|___________|_________|_________|_____________|________|________|
NOTA:
EAF = cuptor electric; BF = furnal; BOF = convertizor; OH = cuptor Siemens
Martin
In ultimii 10 ani, s-au facut eforturi substantiale pentru modernizarea
capacitatilor de elaborare a otelului si a capacitatilor de laminare. Pentru a
rezuma, se poate spune ca:
- Majoritatea combinatelor detin, in prezent, capacitati de elaborare a
otetului bune/acceptabile, potrivit gamei de produse avute in vedere;
- Majoritatea combinatelor au instalatii de turnare continua (exceptie
facand Resita in curs de montare si Campia Turzii) - mai cu seama pentru
turnarea continua a blumurilor (turnarea continua a taglei fiind posibila numai
la Targoviste si Otelu Rosu)
- Majoritatea combinatelor detin in prezent capacitati de laminare (cu
exceptia celor de la Targoviste si Galati) care necesita un efort sustinut
pentru modernizare.
Aceasta situatie este prezentata sintetic in figura 18.
Figura 18: Evaluarea capacitatilor de productie si laminare a otelului
Combinat | Otelarie | Turnare | Laminoare
siderurgic | | continua |
_______________________|_______________|_______________|_____________________
Ispat - Sidex Galati | Relativ noua | Moderna | Relativ noua
| + Acceptabila | + Acceptabila |
_______________________|_______________|_______________|_____________________
Siderurgica Hunedoara | Relativ noua | Moderna | Acceptabila +
| | | Tehnologie depasita
_______________________|_______________|_______________|_____________________
COS Targoviste | Relativ noua | Acceptabila | Relativ noua +
| + Acceptabila | | Acceptabila
_______________________|_______________|_______________|_____________________
IS Campia Turzii | Moderna | Inexistenta | Acceptabila +
| | | Tehnologie depasita
_______________________|_______________|_______________|_____________________
CS Resita | Acceptabila | Inexistenta | Acceptabila +
| | | Tehnologie depasita
_______________________|_______________|_______________|_____________________
Gavazzi Steel | Veche | Acceptabila | Acceptabila +
Otelu Rosu | | | Tehnologie depasita
_______________________|_______________|_______________|_____________________
Donasid Calarasi | Relativ noua | Moderna | Relativ noua +
| | | Neoperationala
In perspectiva anului 2010 pentru industria siderurgica din Romania este
prognozata o productie de otel de cca 8,8 milioane tone. Analiza structurii
acestei productii comparativ cu situatia actuala arata ca in timp ce Ispat -
Sidex Galati isi va creste productia cu 25%, IS Campia Turzii, Siderurgica Hunedoara
si COS Targoviste isi vor dubla nivelul productiei. In acest context, se
previzioneaza ca atat Donasid Calarasi cat si Gavazzi Steel Otelu Rosu si
Resita vor fi operationale (urmare a succesului privatizarii si/sau a vanzarii
activelor viabile), tabelul 19 si tabelul 19 A.
Tabelul 19: Productia de otel lichid
UM = mii tone
_______________________________________________
| Societatea | 2002 | 2010 |
| | | previziuni |
|__________________________|_______|____________|
| Ispat Sidex Galati | 4.513| 5.742|
|__________________________|_______|____________|
| Siderurgica Hunedoara | 297| 800|
|__________________________|_______|____________|
| COS Targoviste | 295| 600|
|__________________________|_______|____________|
| IS Campia Turzii | 219| 410|
|__________________________|_______|____________|
| CS Resita | 0| 476|
|__________________________|_______|____________|
| Gavazzi Steel Otelu Rosu | 39| 241|
|__________________________|_______|____________|
| Donasid Calarasi | 0| 520|
|__________________________|_______|____________|
| TOTAL | 5.363| 8.789|
|__________________________|_______|____________|
Tabelul 19 A: Evolutia productiei de otel pe companii
Prognoze 2004 - 2010
UM = mii tone
______________________________________________________________________________
| Compania | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010
|
| | Realizari | | | | | | |
|
|_________________|___________|______|______|______|______|______|______|______|
| ISPAT SIDEX | 4561| 4600| 4750| 5000| 5350| 5600| 5700|
5742|
| Galati | | | | | | | |
|
|_________________|___________|______|______|______|______|______|______|______|
| SIDERURGICA | 205| 250| 300| 480| 550| 700| 750|
800|
| Hunedoara | | | | | | | |
|
|_________________|___________|______|______|______|______|______|______|______|
| COS Targoviste | 433| 450| 470| 480| 490| 500| 550|
600|
|_________________|___________|______|______|______|______|______|______|______|
| ISC Turzii | 261| 270| 280| 290| 300| 300| 400|
410|
|_________________|___________|______|______|______|______|______|______|______|
| CS Resita | 110| 130| 200| 250| 350| 400| 460|
476|
|_________________|___________|______|______|______|______|______|______|______|
| Gavazzi Steel | - | 50| 100| 150| 180| 200| 240|
241|
| Otelu Rosu | | | | | | | |
|
|_________________|___________|______|______|______|______|______|______|______|
| DONASID Calarasi| 7*)| 150| 200| 250| 280| 300| 400|
520|
|_________________|___________|______|______|______|______|______|______|______|
| TOTAL | 5577| 5900| 6300| 6900| 7500| 8000| 8500|
8789|
|_________________|___________|______|______|______|______|______|______|______|
*) - probe de lucru ale instalatiilor de elaborare - turnare continua
4.2. Investitii planificate
Investitiile cuprinse in contractele de privatizare si in Planurile de
viabilitate ale companiilor siderurgice din Romania insumeaza cca 705 mil. USD
(combinate integrate si unitati de laminare).
Planurile de afaceri ale companiilor siderurgice prevad investitii in
tehnologie in valoare de 548,2 milioane USD, (tabelul 20).
Tabelul 20: Investitii in tehnologie
UM = milioane USD
______________________________________________________________________________
| Societatea | 2002| 2003| 2004| 2005| 2006| 2007| 2008| 2009| 2010| Total
|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
| ISPAT SIDEX | 20,1| 55,7| 45,8| 34,7| 18,7| 28,0| 23,0| 31,0| 18,0|
275,0|
| Galati | | | | | | | | | |
|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
| SIDERURGICA | 10,1| 1,0| 51,3| 20,0| 5,0| 1,0| | | |
88,4|
| Hunedoara | | | | | | | | | |
|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
| COS Targoviste | 1,1| 1,9| 1,8| 3,0| 4,3| 3,3| | | |
15,4|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
| IS Campia | 2,0| 0,8| 3,5| 4,0| 53,0| 4,5| 4,5| 2,1| 2,1|
76,5|
| Turzii | | | | | | | | | |
|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
| CS Resita | 0| 0| 2,6| 3,2| 0,5| 0,5| 7,0| 7,0| 6,0|
26,8|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
| Otelu Rosu | 0| 0| 9,0| 5,0| 7,0| 7,0| | | |
28,0|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
| Donasid | 0| 6,6| 7,4| 7,8| 6,4| 9,9| | | |
38,1|
| Calarasi | | | | | | | | | |
|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
| TOTAL | 33,3| 66,0|121,4| 77,7| 94,9| 54,2| 34,5| 40,1| 26,1|
548,2|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
Pentru evaluarea planurilor de investitii in tehnologie, s-au analizat
nivelurile de productie viitoare, precum si structura combinatelor si fluxurile
de materiale actuale. In general, investitiile au fost concepute a fi efectuate
in mod individual de fiecare companie in parte. In cazul societatilor privatizate,
noii proprietari pot opta pentru schimbari in nivelul investitiilor pentru
obtinerea unor sinergii.
Planurile de afaceri prevad investitii in valoare de 121,4 milioane USD in
mediu, tabelul 21.
Tabelul 21: Investitii pentru imbunatatirea conditiilor de mediu
UM = milioane USD
______________________________________________________________________________
| Societatea | 2002| 2003| 2004| 2005| 2006| 2007| 2008| 2009| 2010| Total
|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
| ISPAT SIDEX | 9,6| 10,4| 10,6| 19,8| 25,7| | | | |
76,1|
| Galati | | | | | | | | | |
|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
| SIDERURGICA | | | 3,8| 4,9| 5,1| 4,9| 4,3| | |
23,0|
| Hunedoara | | | | | | | | | |
|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
| COS Targoviste | | | 0,4| 1,2| 2,7| 3,0| | | |
7,3|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
| IS Campia | | | 1,6| 0,5| 1,0| 0,3| | | |
3,4|
| Turzii | | | | | | | | | |
|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
| CS Resita | | | 1,5| 1,5| | | | | |
3,0|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
| Otelu Rosu | | | | 2,0| 2,0| 3,0| | | |
7,0|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
| Donasid | | | 0,5| 0,6| 0,5| | | | |
1,6|
| Calarasi | | | | | | | | | |
|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
| TOTAL | 9,6| 10,4| 18,4| 30,5| 37,0| 11,2| 4,3| 0| 0|
121,4|
|________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
Planurile de investitii in mediu sunt in concordanta cu programele de
conformare de mediu aprobate de Agentia pentru Protectia Mediului.
Planurile de investitii in mediu exclud partile inchise operational. Mai
exact, in cazul combinatelor de la Hunedoara si Resita, potentialii investitori
nu sunt interesati sa preia partile inchise operational (fluxul primar) in timp
ce in cazul celui de la Calarasi, societatea cu capital mixt Donasid cuprinde
numai fluxul viabil. Astfel, suma de aproximativ 32 - 33 milioane USD, necesara
rezolvarii problemelor de mediu din zonele inchise operational, nu a fost luata
in calcul atunci cand s-a estimat necesarul de investitii in mediu de cca (121
milioane USD).
4.3. Nivele de productie previzionate in corelatie cu nivelul capacitatilor
In perioada 1993 - 2003, industria siderurgica din Romania a trecut
printr-un proces complex de restructurare. In acest context, nivelul
capacitatilor de elaborare a otelului s-a redus aproape cu jumatate, de la
17.395 mii tone la 9.349 mii tone (tabelul 22).
Tabelul 22: Nivelul capacitatilor de productie a otelului
1993 - 2003
UM = mii tone
______________________________________________________________________________
| Combinat/otelarie | 1993 | 1993 - 2003 | 2003
|
| | Capacitate | Modificari | Capacitate
|
| | proiectata | | proiectata
|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| ISPAT SIDEX Galati | | |
|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - OLD 1 - 3 | 10.000| -4.000|
6.000|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica | 150| -150|
0|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 10.150| >_ = -4.150|
>_ = 6.000|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| SIDERURGICA Hunedoara | | |
|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie Siemens Martin | 3.200| -3.200|
0|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica nr. 1 | 250| -65|
185|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica nr. 2 | 350| +400|
750|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 3.800| >_ = -2.865| >_
= 935|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| COS Targoviste | | |
|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica nr. 1 | 60(4EAFs)| -6(2EAFs)|
54(=27+27)|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica nr. 2 | 1.000(9EAFs)| -425(7EAFs)|
575(=375+200)|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 1.060| >_ = -431|
>_ = 629|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| ISCT Campia Turzii | | |
|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica | 385| 0|
385|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 385| >_ = 0|
>_ = 385|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| CS Resita | | |
|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie Siemens Martin | 1.050| -1.050|
0|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica | 0| +450| 450|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 1.050| >_ = -600|
>_ = 450|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| GAVAZZI STEEL Otelu Rosu | | |
|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica | 550(4EAFs)| 0|
550(4EAFs)|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 550| >_ = 0|
>_ = 550|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| DONASID Calarasi | | |
|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica | 400(=200+200)| 0|
400(1x400)|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 400| >_ = 0|
>_ = 400|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| TOTAL | 17.395| -8.046| 9.349|
|_________________________________|______________|______________|______________|
De asemenea, in perioada 1993 - 2003, au avut loc si inchideri importante
de capacitati de laminare, nivelul acestora ajungand de la 26.497 mii tone la
15.406 mii tone (tabelul 23). Pe langa aceste reduceri de capacitati survenite
la cele sapte combinate, nivelul capacitatilor de laminare la cald a produselor
finite de la laminoarele independente a coborat de la 3.590 mii tone la 1.950
mii tone, prin inchiderea definitiva in perioada 1993 - 2003 a unor capacitati
de laminate finite totale de cca 1.540 mii t/an - o reducere de cca 43%;
nominalizarea capacitatilor inchise pe unitati independente si perioada sunt
prezentate in tabelul 2.
Tabelul 23: Nivelul capacitatilor de laminare la cald a produselor finite
si semifabricatelor 1993 - 2003
UM = mii tone
______________________________________________________________________________
| Combinat/sectie | 1993 | 1993 - 2003| 2003
|
| | Capacitate proiectata| Modificari | Capacitate
|
| | | | proiectata
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| ISPAT SIDEX Galati | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - slebing | 3600| -3600|
0|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - tabla groasa | 2700(1200+1500)| -600|
2100|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - banda laminata la cald | 3500| 0|
3500|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - tagle | 1200| -600| 600|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 11000| >_ = -4800|
>_ = 6200|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| SIDERURGICA Hunedoara | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - blumuri | 4300(3000+1000+300)| -4000|
300|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile grele si | | |
|
| semifabricate | 3590(1000+1950+640)| -1000|
2590|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile mijlocii | 540| -60|
480|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile usoare | 330| 0|
330|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - sarma laminata | 960(400+280+280)| -680|
280|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile economice | 0| 0|
0|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 11000| >_ = -5740|
>_ = 3980|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| COS Targoviste | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - blumuri si tagle | 780| 0|
780|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile mijlocii si | 250| 0|
250|
| usoare | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile mici | 300| 0|
300|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 1330| >_ = 0|
>_ = 1330|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| IS Campia Turzii | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - blumuri si tagle | 374| 0|
374|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - sarma laminata | 360(239+41+80)| -80|
280|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - bare si profile usoare | 32| 0| 32|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 766| >_ = -80|
>_ = 686|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| CS Resita | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - blumuri | 1050| 0|
1050|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile grele | 220| 0|
220|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile mijlocii | 120| 0|
120|
| si speciale | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile usoare | 80| -80|
0|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - sina, roti CF etc. | 41| -41|
0|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 1511| >_ = -121|
>_ = 1390|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| GAVAZZI STEEL Otelu Rosu | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile grele, mijlocii | 250| 0|
250|
| si speciale | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile usoare si otel | 50| 0|
50|
| beton | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 300| >_ = 0|
>_ = 300|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| DONASID Calarasi | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile grele si | 1520| 0|
1520|
| semifabricate | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile mijlocii | 350| -350|
0|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 350| >_ = +1170|
>_ = 1520|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| TOTAL | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - semifabricate | 12174| -8200|
3974|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - produse finite | 14323| -2891|
11432|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
In ceea ce priveste previziunile pentru perioada 2004 - 2010, in conditiile
in care toate companiile raman operationale, capacitatile de elaborare de otel
raman in mare neschimbate, fata de anul 2003.
Conform planurilor de afaceri intocmite pentru fiecare companie, nivelul capacitatilor
de elaborare a otelului este prevazut sa fie de cca 9 mil. tone/an in anul 2010
(tabelul 24).
Tabelul 24: Nivelul capacitatilor de productie a otelului din Romania
2003 - 2010
UM = mii tone
______________________________________________________________________________
| Combinat/otelarie | 2003 | 2003 - 2010 | 2010
|
| | Capacitate | Modificari | Capacitate
|
| | proiectata | | previzionata
|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| ISPAT SIDEX Galati | | | |
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - OLD 1 - 3 | 6.000| |
6.000|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica | 0| |
0|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 6.000| >_ = 0|
>_ = 6.000|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| SIDERURGICA Hunedoara | | |
|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie Siemens Martin | 0| -|
0|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica nr. 1 | 185| -110|
75|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica nr. 2 | 750| 0|
750|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 935| >_ = -110|
>_ = 825|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| COS Targoviste | | |
|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica nr. 1 | 54(=27+27)| -|
54|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica nr. 2 | 575(=375+200)| -|
575|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 629| >_ = 0|
>_ = 629|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| ISCT Campia Turzii | | |
|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica | 385| -|
385|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 385| >_ = 0|
>_ = 385|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| CS Resita | | |
|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie Siemens Martin | 0| | 0|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica | 450| |
450|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 450| >_ = 0|
>_ = 450|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| GAVAZZI STEEL Otelu Rosu | | |
|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica | 550(4EAFs)| -250|
300(2EAFs)|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 550| >_ = -250|
>_ = 300|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| DONASID Calarasi | | |
|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| - Otelarie electrica | 400(1EAFs)| -|
400|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 400| >_ = 0| >_
= 400|
|_________________________________|______________|______________|______________|
| TOTAL | 9.349| -360|
8.989|
|_________________________________|______________|______________|______________|
Nivelul capacitatilor de laminare la cald a produselor finite va scade de
la 11.432 mii tone in 2003 la 8.110 mii tone in 2010 (o reducere de cca 30%).
Nivelul capacitatilor laminoarelor pentru semifabricate va scade de la
3.974 mii tone in 2003 la 3.600 mii tone in 2010 (o reducere de cca 10%). Se
precizeaza ca acest nivel, 3.600 mii tone/an este determinat in principal de
nivelul laminoarelor de semifabricate de la Resita - 1.050 mii tone/an, si
respectiv, laminorul de profile grele, sina si semifabricate - 1.520 mii
tone/an capacitate totala din care 650 mii tone/an pentru laminate finite si
870 mii tone/an pentru semifabricate - de la DONASID. Aceste doua laminoare au
fost corelate initial (la momentul punerii in functiune) cu capacitatile de
otel din trecut in cele doua combinate. Practic cele doua capacitati de
laminare vor prelua otelul elaborat pe capacitatile diminuate la nivelul actual
de 450 mii tone/an la Resita si 520 mii tone/an la Calarasi (tabelul 25).
Tabelul 25: Nivelul capacitatilor de laminare la cald a produselor finite
si semifabricatelor 2003 - 2010
UM = mii tone
______________________________________________________________________________
| Combinat/sectie | 2003 | 2003 - 2010| 2010
|
| | Capacitate proiectata| Modificari | Capacitate
|
| | | |
previzionata|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| ISPAT SIDEX Galati | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - slebing | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - tabla groasa | 2100| 0|
2100|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - banda laminata la cald | 3500| 0|
3500|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - laminor de tagle | 600| 0|
600|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 6200| >_ = 0|
>_ = 6200|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| SIDERURGICA Hunedoara | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - blumuri | 300| 0|
300|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile grele si | 2590| -2590|
0|
| semifabricate | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile mijlocii | 480| -480|
0|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile usoare | 330| 0|
330|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - sarma laminata | 280| -280|
0|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile economice | 0| +330|
330|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 3980| >_ = -3020|
>_ = 960|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| COS Targoviste | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - blumuri si tagle | 780| 0|
780|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile mijlocii si | 250| 0|
250|
| usoare | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile mici | 300| 0|
300|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 1330| >_ = 0|
>_ = 1330|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| IS Campia Turzii | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - blumuri si tagle | 374| -374|
0|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - sarma laminata | 280| +70|
350|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - bare si profile usoare | 32| -32| 0|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 686| >_ = -336|
>_ = 350|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| CS Resita | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - blumuri | 1050| 0|
1050|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile grele | 220| -220|
0|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile mijlocii | 120| -120|
0|
| si speciale | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile usoare | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - sina, roti CF etc. | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 1390| >_ = -340| >_
= 1050|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| GAVAZZI STEEL Otelu Rosu | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile grele, mijlocii | 250| 0|
250|
| si speciale | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile usoare si otel | 50| 0|
50|
| beton | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 300| >_ = 0|
>_ = 300|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| DONASID Calarasi | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile grele si | 1520| 0|
1520|
| semifabricate | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - profile mijlocii | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| | _ | _ | _
|
| | >_ = 1520| >_ = 0|
>_ = 1520|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| TOTAL | | |
|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - semifabricate | 3974| -374|
3600|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
| - produse finite | 11432| -3322|
8110|
|____________________________|______________________|____________|_____________|
Nivelul capacitatilor de laminare la cald a produselor finite de la
laminoarele independente este preconizat sa ramana neschimbat la 1.950 mii tone
pe an (tabelul 26).
Tabelul 26: Nivelul capacitatilor de laminare la cald a laminoarelor
independente prognozata in 2010
UM = mii tone
______________________________________________________________________________
| Laminor/sectie | Proprietar | 2003 | 2003 - 2010| 2010
|
| | | Capacitate| Modificari | Capacitate
|
| | | proiectata| |
previzionata|
|_______________________|_______________|___________|____________|_____________|
| Laminorul Focsani | Riivta | | |
|
|_______________________| Handelsges
|___________|____________|_____________|
| - profile | | 375| -|
375|
|_______________________| |___________|____________|_____________|
| - sarma laminata/otel | | 300| -|
300|
| beton | | | |
|
|_______________________| |___________|____________|_____________|
| | | _ | _ | _
|
| | | >_ = 675| >_ = 0|
>_ = 675|
|_______________________|_______________|___________|____________|_____________|
| Laminorul Braila | Tubman | | |
|
|_______________________| International
|___________|____________|_____________|
| - profile | | 375| -|
375|
|_______________________|
|___________|____________|_____________|
| - sarma laminata/otel | | 80| -|
80|
| beton | | | |
|
|_______________________|
|___________|____________|_____________|
| | | _ | _ | _
|
| | | >_ = 455| >_ = 0|
>_ = 455|
|_______________________|_______________|___________|____________|_____________|
| Lamdro Turnu Severin | Max Aicher | | |
|
|_______________________|
|___________|____________|_____________|
| - profile | | 250| -|
250|
|_______________________|
|___________|____________|_____________|
| | | _ | _ | _
|
| | | >_ = 250| >_ = 0|
>_ = 250|
|_______________________|_______________|___________|____________|_____________|
| Otelinox Targoviste | Samsung | | |
|
|_______________________| Deutachland |___________|____________|_____________|
| - sarma laminata/otel | | 120| -|
120|
| beton | | | |
|
|_______________________| |___________|____________|_____________|
| | | _ | _ | _
|
| | | >_ = 120| >_ = 0|
>_ = 120|
|_______________________|_______________|___________|____________|_____________|
| Ductil Buzau | Sider Sipe | | |
|
|_______________________| & Feralpi
|___________|____________|_____________|
| - sarma laminata/otel | Siderurgica | 280| -|
280|
| beton | | | |
|
|_______________________|
|___________|____________|_____________|
| | | _ | _ | _
|
| | | >_ = 280| >_ = 0|
>_ = 280|
|_______________________|_______________|___________|____________|_____________|
| Promet Beclean | - | | |
|
|_______________________| |___________|____________|_____________|
| - sarma laminata/otel | | 130| - |
130|
| beton | | | |
|
|_______________________| |___________|____________|_____________|
| | | _ | _ | _
|
| | | >_ = 130| >_ = 0|
>_ = 130|
|_______________________|_______________|___________|____________|_____________|
| Grivita Bucuresti | - | | |
|
|_______________________|
|___________|____________|_____________|
| - sarma laminata/otel | | 40| -|
40|
| beton | | | |
|
|_______________________|
|___________|____________|_____________|
| | | _ | _ | _
|
| | | >_ = 40| >_ = 0|
>_ = 40|
|_______________________|_______________|___________|____________|_____________|
| TOTAL | | 1.950| 0|
1.950|
|_______________________|_______________|___________|____________|_____________|
Utilizarea capacitatilor existente de productie otel lichid este prevazuta
sa creasca de la o medie de cca 58% in anul 2003, (figura 19) pana la cca 98%
in anul 2010, (figura 20, tabelul 26 A, figura 21).
Figura 19: Gradul de utilizare a capacitatilor de productie de otel - 2002
-
100% .......................................................................
76%
_____
| |
| |
| | 58%
| | 57% _____
| | 47% _____ | |
| | 32% _____ | | | |
| | _____ | | | | | |
| | | | | | | | | |
| | | | | | | | | |
| | | | | | | | | |
| | | | | | | | | |
| | | | | | | | 7% | |
| | | | | | | | 0% _____ 0% | |
_|_____|___|_____|___|_____|___|_____|_____________|_____|_____________|_____|_
| | | | | | |
|
ISPAT SIDERURGICA COST IS CT CSR Otelu Rosu DONASID TOTAL
SIDEX
Figura 20: Comparatia capacitatilor existente, a productiei prognozate (mii
tone) si a coeficientului de scoatere global
______________________ 2002 ________________________
9349
____
| |
| |
| |
| |
| | 5363
|____|_ _ _ _ _ ____ 4462
|58% | |____|_ _ _ _ _ ____
| | | | | |
| | |83% | | |
| | | | | |
| | | | | |
____|____|_________|____|_________|____|_________
| Capacitati de | Productia de | Produse finite |
productie a otel lichid si semifabricate
otelului
______________________ 2010 ________________________
8989
____ 8789
|____|_ _ _ _ _ ____
| | | | 7884
|98% | |____|_ _ _ _ _ ____
| | | | | |
| | |90% | | |
| | | | | |
| | | | | |
| | | | | |
| | | | | |
| | | | | |
____|____|_________|____|_________|____|_________
| Capacitati de | Productia de | Produse finite |
productie a otel lichid si semifabricate
otelului
Figura 21: Gradul de utilizare a capacitatilor de productie de otel - 2010
-
140%___________________________________________________________________________
| 130%
|
| ____
|
120%_|_________________________________________________________|
|__________|
| 106% 106% | |
|
| 96% 97% 95% ____ ____ | | 98%
|
100%_|______________________________| |___| |____________|
|__________|
| ____ ____ ____ | | | | | | ____
|
| | | | | | | | | | | 80% | | | |
|
80%_|___| |___| |___| |___| |___| |____________| |___|
|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | |
|
| | | | | | | | | | | | | | | | |
|
60%_|___| |___| |___| |___| |___| |___| |___| |___|
|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | |
|
| | | | | | | | | | | | | | | | |
|
40%_|___| |___| |___| |___| |___| |___| |___| |___|
|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | |
|
| | | | | | | | | | | | | | | | |
|
20%_|___| |___| |___| |___| |___| |___| |___| |___|
|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | |
|
| | | | | | | | | | | | | | | | |
|
0%_|___|____|___|____|___|____|___|____|___|____|___|____|___|____|___|____|_|
| | | | | | | |
|
ISPAT SIDERURGICA COST IS CT CSR Otelu DONASID TOTAL
SIDEX Rosu
Tabelul 26 A: Gradul de incarcare al capacitatilor pentru anul 2010
_______________________________________________________________
| Compania | Capacitate | Productie | Gradul de |
| | mii t | mii t | utilizare |
| | | | % |
|__________________________|____________|___________|___________|
| ISPAT SIDEX | | | |
| - Otel | 6000 | 5742 | 95,7 |
| - Laminoare | 6200 | 4953*) | 84,0 |
|__________________________|____________|___________|___________|
| SIDERURGICA Hunedoara | | | |
| - Otel | 825 | 800 | 97,0 |
| - Laminoare | 960 | 964*)| 74,4 |
|__________________________|____________|___________|___________|
| COS Targoviste | | | |
| - Otel | 629 | 600 | 95,4 |
| - Laminoare | 1330 | 516 | 38,8 |
|__________________________|____________|___________|___________|
| IS Campia Turzii | | | |
| - Otel | 385 | 410 | 106,5 |
| - Laminoare | 350 | 332 | 94,9 |
|__________________________|____________|___________|___________|
| CS Resita | | | |
| - Otel | 450 | 476 | 105,8 |
| - Laminoare | 1050 | 450 | 42,9 |
|__________________________|____________|___________|___________|
| GAVAZZI STEEL Otelu Rosu | | | |
| - Otel | 300 | 241 | 80,3 |
| - Laminoare | 300 | 200 | 66,7 |
|__________________________|____________|___________|___________|
| DONASID Calarasi | | | |
| - Otel | 400 | 520 | 130,0 |
| - Laminoare | 1520 | 469 | 30,8 |
|__________________________|____________|___________|___________|
| TOTAL | | | |
| - Otel | 8989 | 8789 | 97,8 |
| - Laminoare*) | 11710 | 7884 | 67,3 |
|__________________________|____________|___________|___________|
*) plus 250 mii t tagla pentru prelucrare la SIDERURGICA Hunedoara
*) 250 mii t tagla primita de la SIDEX
*) capacitati de laminare semifabricate 3600 mii t si produse finite 8110
mii t
4.4. Nivelul de personal in industria siderurgica
Numarul de personal de la cele sapte combinate s-a redus de la aproape
90.000 in 1993 la cca 40.000 in 2003 (tabelul 27).
Tabelul 27: Nivelul de personal 1993 - 2003 (numarul de angajati)
______________________________________________________________________________
| Compania | 1993| 1994| 1995| 1996| 1997| 1998| 1999| 2000| 2001| 2002|
2003|
|____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|ISPAT SIDEX
|37783|37498|36993|36738|36575|35990|31352|27772|27718|25175|18832|
|Galati* | | | | | | | | | | |
|
|____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|SIDERURGICA |16856|16573|16180|15862|15362|14437|10453| 8612| 8431| 7528|
5875|
|Hunedoara | | | | | | | | | | |
|
|____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|COS | 9656| 9479| 9220| 8340| 7350| 6760| 6160| 5667| 5707| 5427|
530|
|Targoviste | | | | | | | | | | |
|
|____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|IS Campia | 8992| 8487| 8257| 8264| 8023| 6897| 6121| 5760| 5951| 5724|
5610|
|Turzii | | | | | | | | | | |
|
|____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|CS Resita | 5177| 5081| 4966| 4868| 4595| 4578| 4446| 3865| 3042| 2400|
2170|
|____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|GAVAZZI | 4140| 4135| 4078| 4118| 3871| 3517| 3099| 3003| 2350| 2000|
2000|
|STEEL Otelu | | | | | | | | | | |
|
|Rosu* | | | | | | | | | | | |
|____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|SIDERCA/ | 4910| 4020| 3060| 2994| 2618| 958| 133| 103| 169| 169|
123|
|DONASID | | | | | | | | | | |
|
|Calarasi* | | | | | | | | | | | |
|____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|TOTAL
|87514|85273|82754|81184|78394|73137|61764|54782|53368|48423|39910|
|____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
NOTA:
* Sidex Galati pana in 2001
* Gavazzi Steel Otelu Rosu din 1999
* Siderca Calarasi pana in 2002
Se asteapta ca numarul total de angajati al celor sapte combinate din
Romania sa se reduca de la cca 40.000 in 2003 la sub 29.000 pana in anul 2010,
(tabelul 28, tabelul 28 A).
Tabelul 28: Nivelul de personal estimat 2004 - 2010 (numarul de angajati)
___________________________________________________________________________
| Compania | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 |
|__________________________|______|______|______|______|______|______|______|
| ISPAT SIDEX Galati | 18500| 18000| 17500| 17000| 16500| 16000| 15000|
|__________________________|______|______|______|______|______|______|______|
| SIDERURGICA Hunedoara | 4200| 4000| 3800| 3600| 3500| 3400| 3300|
|__________________________|______|______|______|______|______|______|______|
| COS Targoviste | 5000| 4700| 4400| 4200| 3700| 3400| 3000|
|__________________________|______|______|______|______|______|______|______|
| IS Campia Turzii | 5300| 4800| 4800| 4800| 4700| 4600| 4500|
|__________________________|______|______|______|______|______|______|______|
| CS Resita | 2000| 1900| 1800| 1750| 1600| 1400| 1200|
|__________________________|______|______|______|______|______|______|______|
| GAVAZZI STEEL Otelu Rosu | 1900| 1700| 1600| 1500| 1500| 1400| 1350|
|__________________________|______|______|______|______|______|______|______|
| DONASID Calarasi | 388| 402| 402| 402| 402| 402| 402|
|__________________________|______|______|______|______|______|______|______|
| TOTAL | 37288| 35502| 34302| 33252| 31902| 30602| 28752|
|__________________________|______|______|______|______|______|______|______|
Tabelul 28 A: Productivitatea muncii la sfarsitul perioadei de
restructurare 2010
______________________________________________________________________________
| Compania |Nr. personal|Productie |Venituri |Productivitate
2010|
| |(salariati) |de otel |(mii
USD)|___________________|
| | 2010 |(mii tone)| |tone/om| Mii
USD/om|
| | | 2010 | | |
|
|________________________|____________|__________|_________|_______|___________|
|ISPAT SIDEX Galati | 15000 | 5742 |1353075.8| 383 | 90.2
|
|SIDERURGICA Hunedoara | 3300 | 800 | 284772 | 242 | 86.3
|
|COS Targoviste | 3000 | 600 | 224967 | 200 | 75.0
|
|IS Campia Turzii | 4500 | 410 | 144193.4| 91 | 32.0
|
|CS Resita | 1200 | 476 | 108400 | 397 | 90.3
|
|GAVAZZI STEEL Otelu Rosu| 1350 | 241 | 63620.5| 178 | 47.1
|
|DONASID Calarasi | 402 | 520 | 134505.7| 1293 | 334.6
|
|________________________|____________|__________|_________|_______|___________|
|TOTAL | 28752 | 8789 |2313534.4| 305.7| 80.5
|
|________________________|____________|__________|_________|_______|___________|
Desi cea mai mare reducere de personal se preconizeaza la combinatul din
Galati, Ispat - Sidex va ramane cel mai important angajator din industria
siderurgica din Romania, urmat de combinatele de la Campia Turzii, Hunedoara si
Targoviste.
Reducerile de personal viitoare se vor obtine in mare masura pe cale
naturala. La Ispat - Sidex Galati si Siderurgica Hunedoara au avut loc
disponibilizari masive in anii 2002 si 2003, platile compensatorii fiind
platite in parte de companii si in parte de stat.
La COS Targoviste si IS Campia Turzii, noul proprietar s-a angajat prin
contractul de privatizare sa reduca personalul pe alta cale decat cea naturala
pentru o perioada de 5 ani dupa privatizare.
In cazul combinatului CS Resita, in perioada opririi activitatii, in 2001
si 2002, costurile cu forta de munca au fost partial suportate de autoritatile
locale.
Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt detaliate in planurile
de afaceri individuale.
5. RESTRUCTURAREA FINANCIARA - AJUTORUL DE STAT
5.1. Ajutorul de stat
Urmare ultimilor evolutii in ceea ce priveste privatizarea companiilor siderurgice
ca si perspectiva imediat urmatoare, in baza analizelor efectuate de
organismele financiare furnizoare de ajutor de stat, au fost stabilite
plafoanele maximale ale ajutoarelor de stat acordate, individual, fiecarei
unitati.
Plafoanele maximale ale ajutoarelor de stat acordate companiilor
siderurgice au fost autorizate integral de catre Consiliul Concurentei.
Plafonul maximal al ajutorului de stat pentru industria siderurgica
romaneasca totalizeaza suma de 2.399,7 milioane USD din care suma de 1.069,7
milioane USD este destinata perioadei 2003 - 2010.
5.2. Cadrul legal
In Romania, ajutorul de stat este reglementat prin Legea nr. 143/1999 cu
modificarile si completarile din Legea nr. 603/2003. Conform definitiei legale,
se considera "ajutor de stat, orice masura de sprijin acordata de catre
stat sau de catre unitatile administrativ-teritoriale, din resurse de stat sau
resurse ale unitatilor administrativ-teritoriale indiferent de forma, care
distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze concurenta, prin favorizarea
anumitor intreprinderi, a productiei anumitor bunuri, a prestarii anumitor
servicii sau afecteaza comertul din Romania si statele membre ale Uniunii
Europene, fiind considerat incompatibil cu un mediu concurential normal".
Ajutorul de stat poate fi acordat numai daca este autorizat de catre
Consiliul Concurentei.
5.3. Privire de ansamblu asupra ajutoarelor de stat acordate in trecut
Industria siderurgica din Romania a fost puternic afectata de schimbarile
survenite in mediul economic dupa anul 1989, fiind nevoita sa parcurga un
proces de restructurare radical, atat in termeni de reducerea capacitatilor si
personalului cat si din punct de vedere tehnologic.
Astfel, sectorul siderurgic a avut nevoie si a beneficiat de un ajutor de
stat insumand un total de 1.330,0 milioane USD intre anii 1993 si 2002, din
care 22% a fost acordat intre 1994 si 1999, in principal pentru modernizare
(tabelul 29).
Tabelul 29: Ajutorul de stat acordat combinatelor siderurgice, 1993 - 2002
UM = milioane USD
______________________________________________________________________________
| Compania | 1993| 1994| 1995| 1996| 1997| 1998| 1999| 2000| 2001| 2002|
TOTAL|
|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|______|
|ISPAT | | 34,8| 11,5| 27,1| | 19,7| 26,2| |911,6|
14,8|1045,7|
|SIDEX*) | | | | | | | | | | |
|
|Galati | | | | | | | | | | |
|
|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|______|
|SIDERURGICA| | | 8,7| 6,0| 5,8| 13,4| | | | |
33,9|
|Hunedoara | | | | | | | | | | |
|
|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|______|
|COS | | 1,8| 6,9| 11,6| | 7,4| | | 24,6| |
52,3|
|Targoviste | | | | | | | | | | |
|
|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|______|
|Industria | | | 17,8| 1,5| | 3,9| | | | |
23,2|
|Sarmei | | | | | | | | | | |
|
|Campia | | | | | | | | | | |
|
|Turzii | | | | | | | | | | |
|
|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|______|
|CS Resita | | 33,5| 2,5| 1,3| 6,2| 2,3| | | |102,6|
148,4|
|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|______|
|SIDERCA | 8,1| 9,5| 2,5| 2,7| 0,1| 2,9| 0,7| | | |
26,5|
|Calarasi | | | | | | | | | | |
|
|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|______|
|GAVAZZI | | | | | | | | | | | 0
|
|STEEL | | | | | | | | | | |
|
|Otelu Rosu | | | | | | | | | | |
|
|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|______|
|TOTAL | 8,1| 79,6| 49,9| 50,2| 12,1| 49,6| 26,9| 0
|936,2|117,4|1330,0|
|___________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|______|
*) Valorile pentru Ispat - Sidex acordate in anii 2001 si 2002 reprezinta
ajutorul de stat acordat ca urmare a prevederilor contractului de privatizare.
Diferenta de 119,3 mil. USD (1045,7 - 926,4 = 119,3 mil. USD) reprezinta
nivelul ajutorului de stat acordat companiei SIDEX Galati in perioada 1994 -
1999.
In cazul societatii CS Resita, ajutorul de stat de 102,6 milioane USD
acordat in anul 2002 este compus din 50 mil. USD stergeri (anulari) de
penalitati si 52,6 mil. USD conversii de datorii in actiuni.
Combinatul din Otelu Rosu a fost privatizat in anul 1992 (inaintea semnarii
Protocolului nr. 2). Intre 1993 si 2002 nu a beneficiat de ajutor de stat.
Societatii nu i s-a acordat ajutor de stat nici la a doua privatizare din 1999,
cu Gavazzi Steel, deoarece conditiile impuse pentru acordarea de ajutor de stat
nu au fost indeplinite.
Ajutorul de stat acordat in trecut cuprinde stergeri de penalitati (in
proportie de 42%), conversii de datorii in actiuni (33%), infuziile de capital
avand o pondere mica (de 5,6%).
Structura ajutorului de stat acordat companiilor siderurgice in perioada
1993 - 2002 este prezentata in tabelul 30.
Tabelul 30: Structura ajutorului de stat acordat combinatelor siderurgice,
in perioada 1993 - 2002
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - ISPAT SIDEX Galati
B - SIDERURGICA Hunedoara
C - COS Targoviste
D - IS Campia Turzii
E - CS Resita
F - SIDERCA Calarasi
G - GAVAZZI STEEL Otelu Rosu
UM = milioane USD
______________________________________________________________________________
| Forma ajutorului de stat | A | B | C | D | E | F | G |
TOTAL|
|__________________________________|______|____|____|____|_____|____|___|______|
| Infuzii de capital de la bugetul | | | | | | | | |
| de stat/SOF | | 1,9| | | 4,9| 8,8| |
15,6|
|__________________________________|______|____|____|____|_____|____|___|______|
| Infuzii de capital din fonduri de| | | | | | | |
|
| stat, sub forma unor imprumuturi | | | | | | | |
|
| fara dobanda pe termen lung | 32,5| |12,0| | 5,1| | |
49,6|
|__________________________________|______|____|____|____|_____|____|___|______|
| A imprumuturilor guvernamentale/a| | | | | | | |
|
| platii penalitatilor | 17,9| | | | | 5,2| |
23,1|
|__________________________________|______|____|____|____|_____|____|___|______|
| Stergerea penalitatilor pentru | | | | | | | |
|
| neplata taxelor | 517,2| |24,6| | 50,0| 0,6| |
592,4|
|__________________________________|______|____|____|____|_____|____|___|______|
| Reducerea taxelor | 10,3| | | | | | |
10,3|
|__________________________________|______|____|____|____|_____|____|___|______|
| Imprumuturi fara dobanda | |32,0|15,7|13,0| 2,3|11,9| |
74,9|
|__________________________________|______|____|____|____|_____|____|___|______|
| Garantii de stat pentru acordarea| | | | | | | |
|
| de imprumuturi | 68,6| | |10,2| 33,5| | |
112,3|
|__________________________________|______|____|____|____|_____|____|___|______|
| Conversia datoriilor in actiuni | 394,4| | | | 52,6| | |
447,0|
|__________________________________|______|____|____|____|_____|____|___|______|
| Plati compensatorii acordate | | | | | | | |
|
| personalului disponibilizat | 2,6| | | | | | |
2,6|
|__________________________________|______|____|____|____|_____|____|___|______|
| Reesalonarea datoriei catre stat | 2,2| | | | | | |
2,2|
|__________________________________|______|____|____|____|_____|____|___|______|
| TOTAL |1045,7|33,9|52,3|23,2|148,4|26,5| 0
|1330,0|
|__________________________________|______|____|____|____|_____|____|___|______|
5.4. Analiza ajutorului de stat viitor
Ajutorul de stat prevazut pentru industria siderurgica din Romania pentru
perioada 2003 - 2010 este in valoarea totala de 1.069,7 milioane USD.
O parte importanta a acestei valori, si anume 49%, este reprezentata de
stergeri de datorii catre bugetul de stat, pe cand scutirea de taxe acordata
societatii Ispat - Sidex reprezinta 18% din total. De asemenea, datoriile
sterse catre furnizorii de utilitati reprezinta 16% din total (tabelul 31).
Tabelul 31: Structura ajutorului de stat prevazut pentru industria
siderurgica din Romania, 2003 - 2010
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - ISPAT SIDEX Galati
B - SIDERURGICA Hunedoara
C - COS Targoviste
D - IS Campia Turzii
E - CS Resita
F - DONASID Calarasi
G - Otelu Rosu
UM = milioane USD
______________________________________________________________________________
| Furnizorul | Tipul | A | B | C | D | E | F | G |
TOTAL|
| ajutorului de stat | ajutorului | | | | | | | |
|
| | de stat | | | | | | | |
|
|____________________|______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
| Bugetul de stat | Stergerea | 7,3|298,5|39,5|56,6|89,5| |32,2|
523,6|
| central si bugetul | datoriilor | | | | | | | |
|
| local
|______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
| | Reesalonarea | 9,5| | 4,9| 1,4| | | |
15,8|
| | datoriilor | | | | | | | |
|
|
|______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
| | Conversia | | | | | | | | 0
|
| | datoriilor | | | | | | | |
|
| | in actiuni | | | | | | | |
|
| |______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
| | Reducerea |189,7| | | | | | |
189,7|
| | taxelor | | | | | | | |
|
|____________________|______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
| Casa Nationala a | Stergerea | | | 1,2| 1,9| | | |
3,1|
| Asigurarilor de | datoriilor | | | | | | | |
|
| Sanatate |______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
| | Reesalonarea | | | 1,1| 1,9| | | |
3,0|
| | datoriilor | | | | | | | |
|
|____________________|______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
| Furnizorii de | Stergerea | |125,3|32,0| 6,4| | | 9,8|
173,5|
| utilitati | datoriilor | | | | | | | |
|
| |______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
| | Reesalonarea | | | 7,8| | | | |
7,8|
| | datoriilor | | | | | | | |
|
|
|______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
| | Conversia | | | |20,0| 1,2| | |
21,2|
| | datoriilor | | | | | | | |
|
| | in actiuni | | | | | | | |
|
|____________________|______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
| Autoritatea pentru | Stergerea | | 37,6| 7,5| 3,5| 3,0| | |
51,6|
| Privatizare si | datoriilor | | | | | | | |
|
| Administrarea |______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
| Participatiilor | Reesalonarea | | | 3,0| | | | |
3,0|
| Statului | datoriilor | | | | | | | |
|
|____________________|______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
| Autoritatea pentru | Conversia | | 4,8| | | | | |
4,8|
| Valorificarea | datoriilor | | | | | | | |
|
| Activelor Bancare | in actiuni | | | | | | | |
|
|____________________|______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
| Plati compensatorii| Stergere | 26,5| 8,3| | | | | |
34,8|
| pentru | | | | | | | | | |
| disponibilizati | | | | | | | | |
|
|____________________|______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
| Imprumuturi pentru | Stergere | | 10,3| | | | | |
10,3|
| investitii si | | | | | | | | |
|
| capital de lucru | | | | | | | | |
|
|____________________|______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
| Infuzie de capital | | | | | | | |20,0|
20,0|
|____________________|______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
| Altele | | | 7,5| | | | | |
7,5|
|____________________|______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
| TOTAL | |233,0|492,3|97,0|91,7|93,7| 0
|62,0|1069,7|
|____________________|______________|_____|_____|____|____|____|___|____|______|
Analiza datelor cuprinse in tabelul 31 arata ca ajutorul de stat estimat
pentru ISPAT SIDEX este de 233 milioane USD.
In cazul societatii Otelu Rosu, APAPS a estimat acordarea de ajutor de stat
in valoare de 62,0 mil. USD din care 42,0 mil. USD stergeri de datorii catre
stat si 20 mil. USD infuzii de capital. Decizia de autorizare a Consiliului
Concurentei are la baza notificarea "intentiei" de acordare a
ajutorului de stat in cuantum de 62,0 mil. USD de catre furnizorul de ajutor
(APAPS).
Acest ajutor de stat va fi orientat spre usurarea reprivatizarii in cazul
in care redevine de stat.
In cazul societatii Donasid Calarasi, nu este prevazut nici un Ajutor de
Stat, deoarece societatea nou infiintata cumpara activele de la o societate
aflata in supraveghere financiara (Siderca Calarasi). De aceea aceasta noua
societate nu are datorii.
Datoriile societatii Siderca Calarasi in valoarea totala de 89,5 milioane
USD la sfarsitul lunii septembrie 2003 vor fi achitate in urma vanzarii
activelor (in cadrul unui viitor proces de privatizare a restului platformei).
6. Viabilitatea industriei siderurgice din Romania
Planurile de afaceri noi/revizuite au fost mai intai verificate in privinta
conformarii cu criteriile de viabilitate ale CE: diferenta de pret - cost si
criteriile de viabilitate financiare (nivelul de amortizare, nivelul
cheltuielilor financiare, marja operationala bruta, marja profitului brut).
COS Targoviste si IS Campia Turzii au fost singurele doua societati care
indeplinesc criteriile de viabilitate ale CE. Celelalte companii nu indeplinesc
criteriul impus pentru nivelul cheltuielilor financiare si/sau nivelul de
amortizare (tabelul 32).
Tabelul 32: Incadrarea companiilor siderurgice in criteriile de viabilitate
practicate in Comunitatea Europeana
______________________________________________________________________________
| Compania |Diferenta| Indeplinirea criteriilor de viabilitate ale UE
|
| |pret -
|________________________________________________|
| |cost |Nivelul de| Cheltuieli| Marja | Marja
|
| | |armonizare| financiare| operationala|
profitului|
| | | | | bruta | brut
|
|___________________|_________|__________|___________|_____________|___________|
| ISPAT SIDEX Galati| DA | NU | NU | DA | DA
|
|___________________|_________|__________|___________|_____________|___________|
| SIDERURGICA | DA | DA | NU | DA | DA
|
| Hunedoara | | | | |
|
|___________________|_________|__________|___________|_____________|___________|
| COS Targoviste | DA | DA | DA | DA | DA
|
|___________________|_________|__________|___________|_____________|___________|
| IS Campia Turzii | DA | DA | DA | DA | DA
|
|___________________|_________|__________|___________|_____________|___________|
| CS Resita | DA | NU | NU | DA | DA
|
|___________________|_________|__________|___________|_____________|___________|
| Otelu Rosu | DA | DA | NU | DA | DA
|
|___________________|_________|__________|___________|_____________|___________|
| DONASID Calarasi | NU | NU | NU | DA | DA
|
|___________________|_________|__________|___________|_____________|___________|
In conditiile in care pentru cele 5 societati (din tabelul 32) care nu
satisfac in totalitate criteriile de viabilitate se aplica conditiile speciale
de contabilitate in concordanta cu recomandarile Directiei Generale Competitie
(State Aid II) si aplicand un nivel de amortizare si/sau un nivel al
cheltuielilor financiare pana la cel minim prevazut in practica Comunitatii
Europene, toate companiile siderurgice analizate au capacitatea de a atinge sau
depasi nivelul minim recomandat pentru marja operationala bruta si marja profitului
brut ca punctaj din cifra de afaceri a activitatii de baza (tabelul 33).
Tabelul 33: Incadrarea companiilor siderurgice in criteriile de viabilitate
practicate in Uniunea Europeana, dupa aplicarea conditiilor speciale de
contabilitate
______________________________________________________________________________
| Compania | Diferenta | Capacitatea de a indeplini criteriile de
|
| | pret - cost | viabilitate ale UE dupa aplicarea
|
| | | conditiilor speciale de contabilitate
|
|
|____________________|_____________________________________________|
| |In |Aplicata|Nivelul de|Cheltuieli|Marja |Marja
|
| |planurile |de RB* |armonizare|financiare|operationala|profitului|
| |companiilor| | | |bruta |brut
|
| | * | | | | |
|
|___________|___________|________|__________|__________|____________|__________|
|ISPAT SIDEX| DA | - | DA | DA | DA | DA
|
|Galati | | | | | |
|
|___________|___________|________|__________|__________|____________|__________|
|SIDERURGICA| DA | - | DA | DA | DA | DA
|
|Hunedoara | | | | | |
|
|___________|___________|________|__________|__________|____________|__________|
|COS | DA | - | DA | DA | DA | DA
|
|Targoviste | | | | | |
|
|___________|___________|________|__________|__________|____________|__________|
|IS Campia | DA | - | DA | DA | DA | DA
|
|Turzii | | | | | |
|
|___________|___________|________|__________|__________|____________|__________|
|CS Resita | DA | - | DA | DA | DA | DA
|
|___________|___________|________|__________|__________|____________|__________|
|Otelu Rosu | DA | - | DA | DA | DA | DA
|
|___________|___________|________|__________|__________|____________|__________|
|DONASID | NU | DA | DA | DA | DA | DA
|
|Calarasi | | | | | |
|
|___________|___________|________|__________|__________|____________|__________|
NOTA:
* Planurile de afaceri primite de la companiile siderurgice
* Planurile revizuite - aplicate de firma de consultanta Roland Berger
Tabelul 34: Evolutia anuala a indicatorilor de viabilitate pentru fiecare
intreprindere
ISPAT - SIDEX Galati
______________________________________________________________________________
| CRITERIILE DE VIABILITATE ALE CE
|
|______________________________________________________________________________|
| | | | Indicatorii companiei
|Indeplinirea|
| | | |______________________________|criteriilor
|
| | | | Perioada previzionata |de
|
| | | |______________________________|viabilitate
|
| | | | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 |ale CE
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
| Criteriu | Formula | Prag | | | | | An de
|
| | | | | | | | comparatie
|
| | | | | | | | 2010
|
|_____________|____________|_______| | | | |
|
|Nivelul de |Amortizare/ |>=7% | 7.00%| 7.00%| 7.00%| 7.00%|
DA |
|amortizare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Nivelul |Cheltuieli |>=3.5% | 3.50%| 3.50%| 3.50%| 3.50%|
DA |
|cheltuielilor|cu dobanzi/ | | | | | |
|
|financiare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBITDA/Cifra|>=13.5%| 20.19%| 17.86%| 19.08%|17.73%|
DA |
|operationala |de afaceri | | | | | |
|
|bruta | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBT/Cifra |>=1.5% | 9.59%| 7.26%| 8.48%| 7.13%|
DA |
|profitului |de afaceri | | | | | | |
|brut | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
- continuare -
______________________________________________________________________________
| CRITERIILE DE VIABILITATE ALE CE
|
|______________________________________________________________________________|
| | | | Indicatorii companiei |Indeplinirea|
| | | |______________________________|criteriilor
|
| | | | Perioada previzionata |de
|
| | | |______________________________|viabilitate
|
| | | | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 |ale CE
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
| Criteriu | Formula | Prag | | | | | An de
|
| | | | | | | | comparatie
|
| | | | | | | | 2010
|
|_____________|____________|_______| | | | |
|
|Nivelul de |Amortizare/ |>=7% | 7.00%| 7.00%| 7.00%| 7.00%|
DA |
|amortizare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Nivelul |Cheltuieli |>=3.5% | 3.50%| 3.50%| 3.50%| 3.50%|
DA |
|cheltuielilor|cu dobanzi/ | | | | | |
|
|financiare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBITDA/Cifra|>=13.5%| 15.99%| 15.14%| 14.27%|13.74%| DA |
|operationala |de afaceri | | | | | |
|
|bruta | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBT/Cifra |>=1.5% | 5.39%| 4.54%| 3.67%| 3.14%|
DA |
|profitului |de afaceri | | | | | |
|
|brut | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
SIDERURGICA Hunedoara
______________________________________________________________________________
| CRITERIILE DE VIABILITATE ALE CE
|
|______________________________________________________________________________|
| | | | Indicatorii companiei
|Indeplinirea|
| | | |______________________________|criteriilor
|
| | | | Perioada previzionata |de
|
| | | |______________________________|viabilitate
|
| | | | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 |ale CE
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
| Criteriu | Formula | Prag | | | | | An de
|
| | | | | | | | comparatie
|
| | | | | | | | 2010
|
|_____________|____________|_______| | | | |
|
|Nivelul de |Amortizare/ |>=5% | 9.12%| 6.78%| 7.04%| 6.22%|
DA |
|amortizare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Nivelul |Cheltuieli |>=3.5% | 3.50%| 3.50%| 3.50%| 3.50%| DA
|
|cheltuielilor|cu dobanzi/ | | | | | |
|
|financiare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBITDA/Cifra|>=10% |-30.44%| -8.42%| 3.12%|12.36%|
DA |
|operationala |de afaceri | | | | | |
|
|bruta | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBT/Cifra |>=1.5% |-49.04%|-18.29%| -7.52%| 2.54%|
DA |
|profitului |de afaceri | | | | | |
|
|brut | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
- continuare -
______________________________________________________________________________
| CRITERIILE DE VIABILITATE ALE CE
|
|______________________________________________________________________________|
| | | | Indicatorii companiei
|Indeplinirea|
| | | |______________________________|criteriilor
|
| | | | Perioada previzionata |de
|
| | | |______________________________|viabilitate
|
| | | | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 |ale CE
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
| Criteriu | Formula | Prag | | | | | An de
|
| | | | | | | | comparatie
|
| | | | | | | | 2010
|
|_____________|____________|_______| | | | | |
|Nivelul de |Amortizare/ |>=5% | 5.62%| 5.54%| 5.47%| 5.28%|
DA |
|amortizare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Nivelul |Cheltuieli |>=3.5% | 3.50%| 3.50%| 3.50%| 3.50%|
DA |
|cheltuielilor|cu dobanzi/ | | | | | |
|
|financiare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBITDA/Cifra|>=10% | 12.16%| 12.24%| 11.49%|10.76%|
DA |
|operationala |de afaceri | | | | | |
|
|bruta | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBT/Cifra |>=1.5% | 2.94%| 3.10%| 2.43%| 1.88%|
DA |
|profitului |de afaceri | | | | | |
|
|brut | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
COS Targoviste
______________________________________________________________________________
| CRITERIILE DE VIABILITATE ALE CE
|
|______________________________________________________________________________|
| | | | Indicatorii companiei
|Indeplinirea|
| | | |______________________________|criteriilor
|
| | | | Perioada previzionata |de
|
| | | |______________________________|viabilitate
|
| | | | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 |ale CE
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
| Criteriu | Formula | Prag | | | | | An de
|
| | | | | | | | comparatie
|
| | | | | | | | 2010
|
|_____________|____________|_______| | | | |
|
|Nivelul de |Amortizare/ |>=5% | 10.00%| 7.62%| 6.10%| 6.32%|
DA |
|amortizare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Nivelul |Cheltuieli |>=3.5% | 0.63%| 0.34%| 0.16%| 0.06%|
DA |
|cheltuielilor|cu dobanzi/ | | | | | |
|
|financiare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBITDA/Cifra|>=10% | -1.58%| 14.25%| 14.69%|12.82%|
DA |
|operationala |de afaceri | | | | | |
|
|bruta | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBT/Cifra |>=1.5% |-12.31%| 6.19%| 8.32%| 6.34%| DA
|
|profitului |de afaceri | | | | | |
|
|brut | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
- continuare -
______________________________________________________________________________
| CRITERIILE DE VIABILITATE ALE CE
|
|______________________________________________________________________________|
| | | | Indicatorii companiei
|Indeplinirea|
| | | |______________________________|criteriilor
|
| | | | Perioada previzionata |de
|
| | | |______________________________|viabilitate
|
| | | | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 |ale CE
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
| Criteriu | Formula | Prag | | | | | An de
|
| | | | | | | | comparatie
|
| | | | | | | | 2010
|
|_____________|____________|_______| | | | |
|
|Nivelul de |Amortizare/ |>=5% | 6.41%| 6.64%| 5.86%| 7.08%|
DA |
|amortizare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Nivelul |Cheltuieli |>=3.5% | 1.21%| 4.53%| 4.04%| 3.56%|
DA |
|cheltuielilor|cu dobanzi/ | | | | | | |
|financiare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBITDA/Cifra|>=10% | 10.57%| 12.87%| 13.64%|14.94%|
DA |
|operationala |de afaceri | | | | | |
|
|bruta | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBT/Cifra |>=1.5% | 2.85%| 1.61%| 2.64%| 4.20%|
DA |
|profitului |de afaceri | | | | | |
|
|brut | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
INDUSTRIA SARMEI Campia Turzii
______________________________________________________________________________
| CRITERIILE DE VIABILITATE ALE CE
|
|______________________________________________________________________________|
| | | | Indicatorii companiei
|Indeplinirea|
| | | |______________________________|criteriilor
|
| | | | Perioada previzionata |de
|
| | | |______________________________|viabilitate
|
| | | | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 |ale CE
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
| Criteriu | Formula | Prag | | | | | An de
|
| | | | | | | | comparatie
|
| | | | | | | | 2010
|
|_____________|____________|_______| | | | |
|
|Nivelul de |Amortizare/ |>=5% | 3.26%| 3.01%| 3.09%| 3.39%|
DA |
|amortizare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Nivelul |Cheltuieli |>=3.5% | 0.57%| 1.25%| 3.09%| 4.77%|
DA |
|cheltuielilor|cu dobanzi/ | | | | | |
|
|financiare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBITDA/Cifra|>=10% | 5.59%| 11.34%| 12.15%| 8.08%|
DA |
|operationala |de afaceri | | | | | |
|
|bruta | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBT/Cifra |>=1.5% | 1.66%| 6.98%| 5.87%|-0.17%|
DA |
|profitului |de afaceri | | | | | |
|
|brut | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
- continuare -
______________________________________________________________________________
| CRITERIILE DE VIABILITATE ALE CE
|
|______________________________________________________________________________|
| | | | Indicatorii companiei
|Indeplinirea|
| | | |______________________________|criteriilor
|
| | | | Perioada previzionata |de
|
| | | |______________________________|viabilitate
|
| | | | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 |ale CE
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
| Criteriu | Formula | Prag | | | | | An de
|
| | | | | | | | comparatie
|
| | | | | | | | 2010
|
|_____________|____________|_______| | | | |
|
|Nivelul de |Amortizare/ |>=5% | 5.16%| 5.51%| 5.43%| 5.31%|
DA |
|amortizare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Nivelul |Cheltuieli |>=3.5% | 3.86%| 4.24%| 3.78%| 3.51%|
DA |
|cheltuielilor|cu dobanzi/ | | | | | |
|
|financiare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBITDA/Cifra|>=10% | 15.33%| 12.26%| 10.83%|10.81%|
DA |
|operationala |de afaceri | | | | | |
|
|bruta | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBT/Cifra |>=1.5% | 6.21%| 2.41%| 1.52%| 1.89%|
DA |
|profitului |de afaceri | | | | | |
|
|brut | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
CS Resita
______________________________________________________________________________
| CRITERIILE DE VIABILITATE ALE CE
|
|______________________________________________________________________________|
| | | | Indicatorii companiei |Indeplinirea|
| | | |______________________________|criteriilor
|
| | | | Perioada previzionata |de
|
| | | |______________________________|viabilitate
|
| | | | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 |ale CE
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
| Criteriu | Formula | Prag | | | | | An de
|
| | | | | | | | comparatie
|
| | | | | | | | 2010
|
|_____________|____________|_______| | | | |
|
|Nivelul de |Amortizare/ |>=5% | 5.00%| 5.00%| 5.00%| 5.00%|
DA |
|amortizare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Nivelul |Cheltuieli |>=3.5% | 3.50%| 3.50%| 3.50%| 3.50%|
DA |
|cheltuielilor|cu dobanzi/ | | | | | |
|
|financiare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBITDA/Cifra|>=10% |-21.23%| -5.90%| -0.67%|13.60%|
DA |
|operationala |de afaceri | | | | | |
|
|bruta | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBT/Cifra |>=1.5% |-29.83%|-14.50%| -9.27%| 5.00%|
DA |
|profitului |de afaceri | | | | | |
|
|brut | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
- continuare -
______________________________________________________________________________
| CRITERIILE DE VIABILITATE ALE CE
|
|______________________________________________________________________________|
| | | | Indicatorii companiei
|Indeplinirea|
| | | |______________________________|criteriilor
|
| | | | Perioada previzionata |de
|
| | | |______________________________|viabilitate
|
| | | | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 |ale CE
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
| Criteriu | Formula | Prag | | | | | An de
|
| | | | | | | | comparatie
|
| | | | | | | | 2010
|
|_____________|____________|_______| | | | |
|
|Nivelul de |Amortizare/ |>=5% | 5.00%| 5.00%| 5.00%| 5.00%|
DA |
|amortizare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Nivelul |Cheltuieli |>=3.5% | 3.50%| 3.50%| 3.50%| 3.50%| DA
|
|cheltuielilor|cu dobanzi/ | | | | | |
|
|financiare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBITDA/Cifra|>=10% | 10.27%| 9.98%| 10.10%|11.16%|
DA |
|operationala |de afaceri | | | | | |
|
|bruta | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBT/Cifra |>=1.5% | 1.67%| 1.38%| 1.50%| 2.56%|
DA |
|profitului |de afaceri | | | | | |
|
|brut | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
GAVAZZI STEEL Otelu Rosu
______________________________________________________________________________
| CRITERIILE DE VIABILITATE ALE CE
|
|______________________________________________________________________________|
| | | | Indicatorii companiei
|Indeplinirea|
| | | |______________________________|criteriilor
|
| | | | Perioada previzionata |de
|
| | | |______________________________|viabilitate
|
| | | | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 |ale CE
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
| Criteriu | Formula | Prag | | | | | An de
|
| | | | | | | | comparatie
|
| | | | | | | | 2010
|
|_____________|____________|_______| | | | |
|
|Nivelul de |Amortizare/ |>=5% | 1.76%| 3.90%| 4.57%| 5.05%|
DA |
|amortizare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | | |
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Nivelul |Cheltuieli |>=3.5% | 3.50%| 3.50%| 3.50%| 3.50%|
DA |
|cheltuielilor|cu dobanzi/ | | | | | |
|
|financiare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBITDA/Cifra|>=10% | 15.08%| 14.49%| 18.05%|19.42%|
DA |
|operationala |de afaceri | | | | | |
|
|bruta | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBT/Cifra |>=1.5% | 9.72%| 7.00%| 9.88%|10.76%|
DA |
|profitului |de afaceri | | | | | |
|
|brut | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
- continuare -
_______________________________________________________________________
| CRITERIILE DE VIABILITATE ALE CE |
|_______________________________________________________________________|
| | | | Indicatorii companiei |Indeplinirea|
| | | |_______________________|criteriilor |
| | | | Perioada previzionata |de |
| | | |_______________________|viabilitate |
| | | | 2007 | 2008 | 2009 |ale CE |
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|____________|
| Criteriu | Formula | Prag | | | | An de |
| | | | | | | comparatie |
| | | | | | | 2010 |
|_____________|____________|_______| | | | |
|Nivelul de |Amortizare/ |>=5% | 5.38%| 5.44%| 5.49%| DA |
|amortizare |Cifra de | | | | | |
| |afaceri | | | | | |
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|____________|
|Nivelul |Cheltuieli |>=3.5% | 3.50%| 3.50%| 3.50%| DA |
|cheltuielilor|cu dobanzi/ | | | | | |
|financiare |Cifra de | | | | | |
| |afaceri | | | | | |
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|____________|
|Marja |EBITDA/Cifra|>=10% | 17.21%| 14.32%| 10.85%| DA |
|operationala |de afaceri | | | | | |
|bruta | | | | | | |
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|____________|
|Marja |EBT/Cifra |>=1.5% | 8.22%| 6.28%| 1.76%| DA |
|profitului |de afaceri | | | | | |
|brut | | | | | | |
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|____________|
DONASID Calarasi
______________________________________________________________________________
| CRITERIILE DE VIABILITATE ALE CE
|
|______________________________________________________________________________|
| | | | Indicatorii companiei
|Indeplinirea|
| | | |______________________________|criteriilor
|
| | | | Perioada previzionata |de
|
| | | |______________________________|viabilitate
|
| | | | | 2004 | 2005 | 2006 |ale CE
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
| Criteriu | Formula | Prag | | | | | An de
|
| | | | | | | | comparatie
|
| | | | | | | | 2010
|
|_____________|____________|_______| | | | |
|
|Nivelul de |Amortizare/ |>=5% | | 5.00%| 5.00%| 5.00%|
DA |
|amortizare |Cifra de | | | | | | |
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Nivelul |Cheltuieli |>=3.5% | | 3.50%| 3.50%| 3.50%|
DA |
|cheltuielilor|cu dobanzi/ | | | | | |
|
|financiare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBITDA/Cifra|>=10% | | 21.18%| 18.94%|17.10%|
DA |
|operationala |de afaceri | | | | | |
|
|bruta | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBT/Cifra |>=1.5% | - | 12.68%| 10.44%| 8.60%|
DA |
|profitului |de afaceri | | | | | |
|
|brut | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
- continuare -
______________________________________________________________________________
| CRITERIILE DE VIABILITATE ALE CE
|
|______________________________________________________________________________|
| | | | Indicatorii companiei
|Indeplinirea|
| | | |______________________________|criteriilor
|
| | | | Perioada previzionata |de
|
| | | |______________________________|viabilitate
|
| | | | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 |ale CE
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
| Criteriu | Formula | Prag | | | | | An de
|
| | | | | | | | comparatie
|
| | | | | | | | 2010
|
|_____________|____________|_______| | | | |
|
|Nivelul de |Amortizare/ |>=5% | 5.00%| 5.00%| 5.00%| 5.00%|
DA |
|amortizare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Nivelul |Cheltuieli |>=3.5% | 3.50%| 3.50%| 3.50%| 3.50%|
DA |
|cheltuielilor|cu dobanzi/ | | | | | |
|
|financiare |Cifra de | | | | | |
|
| |afaceri | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBITDA/Cifra|>=10% | 15.38%| 13.65%| 11.89%|10.08%|
DA |
|operationala |de afaceri | | | | | |
|
|bruta | | | | | | |
|
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
|Marja |EBT/Cifra |>=1.5% | 6.88%| 5.15%| 3.39%| 1.58%|
DA |
|profitului |de afaceri | | | | | |
|
|brut | | | | | | | |
|_____________|____________|_______|_______|_______|_______|______|____________|
7. CONCLUZII GENERALE
1. Realizarea acestei strategii a sectorului siderurgic, actualizare a
lucrarii prezentata si aprobata de Guvern in anul 2001 a fost determinata de
faptul ca in perioada 2002 - 2003 au avut loc o serie de evenimente cu
implicatii majore asupra evolutiei sectorului siderurgic, cum ar fi:
- Cresterea mai pronuntata a consumului intern de otel, ca urmare a
evolutiei pozitive a economiei din Romania.
- Relansarea cererii pe piata externa dupa criza otelului din 1998 - 2000
si a masurilor initiate la nivelul forurilor mondiale (OECD, OMC etc.) in
vederea reglementarii productiei si a comertului cu produse siderurgice.
- Continuarea procesului de privatizare - restructurare inceput in anul
2001 cu SIDEX Galati, prin trecerea in proprietate privata si a altor companii
siderurgice: COS Targoviste, Industria Sarmei Campia Turzii, SIDERURGICA
Hunedoara, PETROTUB Roman.
- Restructurarea de personal din siderurgie. In perioada 2002 - 2003
personalul din siderurgie a fost redus numai la ISPAT SIDEX Galati si
SIDERURGICA Hunedoara cu cca 12000 salariati.
- Intensificarea contactelor si a consultarilor reciproce cu Comisia
Europeana pentru definirea cadrului siderurgiei romanesti in perspectiva
integrarii europene.
2. In mod sintetic actualizarile cuprinse in noul Program strategic au in
vedere urmatoarele aspecte legate de parcursul si perspectiva anului 2010:
- Productia si livrarile la intern si export de produse siderurgice de 7884
mii tone fata de 6650 mii tone prevazute in Strategia din 2001.
- Productia de otel de 8789 mii tone fata de 7600 mii tone.
- Gradul de utilizare al capacitatilor de otel creste la 98% fata de 83% .
- Nivelul capacitatilor de otel ramane practic acelasi, cca 9000 mii
tone/an (8989 mii tone fata de 9140 mii tone). Cresterile de productie de otel
prognozate sunt determinate de cresterea randamentelor de exploatare ca urmare
a modernizarilor si managementului performant.
- In cele sapte combinate integrate numarul de personal va ajunge la 28700
salariati fata de nivelul de cca 38000 salariati avuti in vedere in Strategia
din 2001.
- Plafonul maximal al ajutoarelor de stat acordate industriei siderurgice
cuprinde suma plafoanelor maximale ale ajutoarelor de stat acordate individual
fiecarei companii siderurgice; valoarea fiecarui ajutor de stat a fost
autorizata prin Decizii emise de catre Consiliul Concurentei.
3. Planurile de viabilitate alcatuite pentru fiecare din cele sapte
combinate siderurgice integrate, in concordanta cu noile previziuni strategice,
arata ca in raport cu criteriile de eficienta practicate de Comisia Europeana,
toate companiile siderurgice pot deveni viabile - eficiente economico-financiar
si competitive - in mod gradual in perspectiva anului 2010.
*
* *
Programul strategic actualizat impreuna cu Planurile de viabilitate ale
fiecarei companii siderurgice constituie documentul suport pentru continuarea
contactelor si consultarilor reciproce cu Comisia Europeana in perioada
urmatoare.