HOTARARE   Nr. 12 din 27 iunie 1990    * Republicata

privind Regulamentul Adunarii Deputatilor

ACT EMIS DE: ADUNAREA(CAMERA) DEPUTATILOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 166 din 13 august 1991

    *) Republicata in temeiul art. IV din Hotarirea Adunarii Deputatilor nr. 13 din 8 iulie 1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 160 din 27 iulie 1991, dindu-se articolelor o noua numerotare.
    Hotarirea Adunarii Deputatilor nr. 12/1990 este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 87 din 28 iunie 1990.

    Adunarea Deputatilor adopta prezenta hotarire.

    CAP. 1
    Organizarea si functionarea Adunarii Deputatilor

    SECTIUNEA 1
    Norme preliminare privind activitatea Adunarii Deputatilor
    Art. 1
    Pina la alegerea Biroului permanent, lucrarile Adunarii Deputatilor sint conduse, potrivit Decretului-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei, de cel mai in virsta deputat, asistat de 4 secretari, stabiliti din rindul celor mai tineri deputati.
    Imposibilitatea exercitarii atributiilor de catre presedintele de virsta sau de catre unu ori mai multi secretari prevazuti la alin. 1 atrage, de drept, inlocuirea acestora cu deputatul cel mai in virsta sau, dupa caz, cu cei mai tineri deputati din rindul celor prezenti.
    Art. 2
    In vederea formarii organelor de lucru si desfasurarii activitatii adunarii, deputatii se constituie in grupuri parlamentare alcatuite din cel putin 10 deputati care au figurat in alegeri pe listele partidelor sau formatiunilor politice respective.
    Deputatii alesi din partea unor partide sau formatiuni politice care nu intrunesc numarul necesar pentru a constitui un grup parlamentar se pot reuni, pentru a constitui un asemenea grup, sau se pot afilia la alte grupuri parlamentare constituite potrivit alin. 1.
    Grupurile parlamentare astfel constituite isi aleg un presedinte si, dupa caz, unu sau mai multi vicepresedinti.
    Presedintele grupului comunica adunarii numarul deputatilor si componenta nominala a grupului parlamentar pe care il conduce.
    Succesiunea comunicarilor se stabileste de catre presedintele de virsta al adunarii, in ordinea marimii grupurilor parlamentare.
    Art. 3
    Pentru validarea mandatelor, Adunarea Deputatilor alege, in prima sa sedinta, o comisie compusa din 30 de deputati care sa reflecte, in mod proportional, configuratia politica a adunarii, asa cum aceasta rezulta din constituirea grupurilor parlamentare.
    Comisia de validare functioneaza pe intreaga durata a mandatului Adunarii Deputatilor.
    Art. 4
    Numarul deputatilor ce vor fi desemnati in comisia de validare de catre fiecare grup parlamentar este in functie de proportia membrilor fiecarui grup in totalul deputatilor.
    Propunerile pentru stabilirea numarului de deputati ce revine fiecarui grup parlamentar se fac de catre presedintii acestor grupuri si se transmit secretarilor.
    Presedintele de virsta prezinta adunarii aceste propuneri in ordinea marimii grupurilor parlamentare, iar Adunarea Deputatilor hotaraste asupra lor cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor sai.
    Propunerile pentru componenta comisiei se fac de grupurile parlamentare in limita numarului de locuri in comisie aprobat.
    Componenta comisiei este aprobata de adunare cu votul a cel putin jumatate plus unu din membrii sai.
    Art. 5
    Comisia de validare isi alege un presedinte si 2 vicepresedinti, care alcatuiesc biroul comisiei, si se organizeaza in 9 grupe de lucru, alcatuite din cite 3 membri, cu respectarea regulii proportionalitatii prevazute la art. 3 alin. 1. Alegerea se face prin vot deschis.
    Art. 6
    Biroul comisiei repartizeaza grupelor de lucru dosarele primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea deputatilor, cu exceptia celor privind membrii grupelor de lucru.
    Verificarea legalitatii alegerii deputatilor care compun grupele de lucru se face de catre biroul comisiei de validare.
    Biroul comisiei de validare si grupele de lucru sint obligate sa prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputati, in scris, in termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adopta cu votul majoritatii membrilor.
    Dupa expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolutionate se face in plenul comisiei.
    Art. 7
    Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat numai in cazul in care:
    a) exista contestatii care nu au fost solutionate potrivit legii;
    b) constata ca solutionarea contestatiilor s-a facut cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la procedura de solutionare;
    c) constata ca alegerea deputatului s-a facut prin frauda electorala.
    Art. 8
    Comisia, in cel mult 4 zile de la constituire, intocmeste un raport in care vor fi precizati deputatii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare.
    Art. 9
    Raportul este aprobat de comisie cu votul a jumatate plus unu din membrii acesteia; in caz de paritate, votul presedintelui este hotaritor.
    Art. 10
    Raportul comisiei de validare se prezinta Adunarii Deputatilor de catre presedintele comisiei a doua zi dupa aprobarea acestuia.
    Adunarea Deputatilor se convoaca, de drept, in a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.
    Art. 11
    In cazul deputatilor pentru care nu exista motive de invalidare potrivit art. 7, se intocmeste o lista cu numele si prenumele acestora, asupra careia adunarea se pronunta printr-un singur vot. In cazul deputatilor la care a fost propusa invalidarea mandatului, adunarea dezbate si se pronunta prin vot pentru fiecare caz in parte.
    Validarea sau invalidarea mandatelor de deputati se face cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor Adunarii Deputatilor.
    Art. 12
    Adunarea Deputatilor este legal constituita dupa validarea a doua treimi din mandatele de deputat.
    Art. 13
    Dupa constituirea legala a Adunarii Deputatilor se alege presedintele Adunarii Deputatilor si Biroul permanent al acesteia.
    Presedintele Adunarii Deputatilor este si presedintele Biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepresedinti, 4 secretari si 2 chestori.
    Biroul permanent se constituie cu respectarea, pe cit posibil, a configuratiei politice a adunarii, asa cum rezulta din constituirea grupurilor parlamentare.
    Art. 14
    Presedintele Adunarii Deputatilor este ales prin vot secret, cu buletine de vot pe care sint inscrise numele si prenumele tuturor candidatilor propusi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere.
    Este declarat ales presedinte al Adunarii Deputatilor candidatul care a intrunit, la primul tur de scrutin, votul a cel putin jumatate plus unu din voturile tuturor deputatilor.
    Daca nici un candidat nu a intrunit numarul de voturi necesar, se organizeaza un al doilea tur de scrutin, in cadrul caruia va fi declarat presedinte al Adunarii Deputatilor candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi din totalul voturilor exprimate.
    In caz de egalitate de voturi se organizeaza un nou tur de scrutin, la care vor participa candidatii aflati in balotaj.
    Art. 15
    O data cu alegerea presedintelui adunarii, activitatea presedintelui de virsta inceteaza.
    Art. 16
    Alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.
    In vederea depunerii propunerilor, Adunarea Deputatilor stabileste numarul de locuri din Biroul permanent care revine fiecarui grup parlamentar, in conditiile art. 4. Propunerile se transmit presedintelui Adunarii Deputatilor.
    Propunerile nominale pentru functiile prevazute la alin. 1 se fac de presedintii grupurilor parlamentare, in cadrul numarului de locuri stabilit potrivit alin. 2. Propunerile se inainteaza presedintelui Adunarii Deputatilor, care le va supune votului adunarii in conditiile art. 14.
    Art. 17
    O data cu alegerea Biroului permanent, activitatea secretarilor desemnati in conditiile art. 1 alin. 1 inceteaza.
    Art. 18
    Dupa alegerea Biroului permanent, presedintele Adunarii Deputatilor, de comun acord cu presedintele Senatului, convoaca sedinta comuna a Adunarii Deputatilor si Senatului pentru prezentarea hotaririi Curtii Supreme de Justitie privitoare la validarea alegerii Presedintelui Romaniei.
    Art. 19
    Lucrarile sedintei comune se desfasoara in prezenta candidatului a carui alegere a fost validata de Curtea Suprema de Justitie si sint conduse de presedintii celor doua camere.
    Art. 20
    Presedintele Curtii Supreme de Justitie prezinta in sedinta comuna a Adunarii Deputatilor si Senatului hotarirea Curtii Supreme de Justitie cu privire la validarea alegerii Presedintelui Romaniei.
    Dupa prezentarea hotaririi Curtii Supreme de Justitie, presedintele Senatului declara ca cel ales este Presedintele Romaniei.
    Art. 21
    Hotaririle prevazute de prezentele norme se adopta prin vot deschis, in afara de cazurile in care se prevede altfel.

    SECTIUNEA a 2-a
    Biroul permanent al Adunarii Deputatilor
    Art. 22
    Biroul permanent al Adunarii Deputatilor, ca organ de lucru al acesteia, are urmatoarele atributii:
    a) propune adunarii perioada in care se va desfasura sesiunea, iar la terminarea acesteia, data la care adunarea isi va relua lucrarile;
    b) supune aprobarii Regulamentul Adunarii Deputatilor, precum si propunerile de modificare a acestuia;
    c) pregateste si asigura desfasurarea, in bune conditii a lucrarilor Adunarii Deputatilor;
    d) supune votului deputatilor, la propunerea grupurilor parlamentare, componenta nominala a comisiilor permanente;
    e) primeste si distribuie proiectele si propunerile de legi, precum si rapoartele comisiilor;
    f) intocmeste, cu consultarea Guvernului si, dupa caz, a grupurilor parlamentare, proiectul ordinii de zi a sedintelor parlamentare;
    g) conduce si controleaza serviciile Adunarii Deputatilor;
    h) indeplineste orice alte atributii prevazute de prezentul regulament sau insarcinari date de catre Adunarea Deputatilor.
    Art. 23
    Presedintele Adunarii Deputatilor are urmatoarele atributii:
    a) conduce lucrarile Adunarii Deputatilor, fiind asistat de 2 secretari;
    b) asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor si respectarea regulamentului;
    c) anunta rezultatul votarii si hotaririle adoptate;
    d) asigura legatura Adunarii Deputatilor cu Presedintele Romaniei, cu Senatul si cu Guvernul;
    e) reprezinta Adunarea Deputatilor in relatiile interne si externe;
    f) indeplineste oricare alte atributii prevazute de prezentul regulament sau insarcinari date de catre Adunarea Deputatilor.
    Art. 24
    Vicepresedintii indeplinesc, in ordinea stabilita de Biroul permanent, atributiile presedintelui in absenta acestuia, precum si alte sarcini incredintate de Biroul permanent.
    Art. 25
    Secretarii intocmesc lista inscrierilor la cuvint, pe baza solicitarilor scrise ale deputatilor, in ordinea in care au fost facute, prezinta propunerile, amendamentele si orice alte comunicari adresate adunarii, efectueaza apelul nominal, noteaza rezultatul votului, tin evidenta hotaririlor adoptate, vegheaza la intocmirea stenogramelor si proceselor-verbale, asista presedintele in realizarea atributiilor ce-i revin si indeplinesc orice alte sarcini trasate de catre acesta.
    Art. 26
    Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului Adunarii Deputatilor, exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezinta adunarii proiectul de buget al acesteia si incheierea exercitiului bugetar anual, asigura mentinerea ordinii in localul Adunarii Deputatilor si indeplinesc alte atributii, in conformitate cu dispozitiile presedintelui acesteia.

    SECTIUNEA a 3-a
    Comisiile Adunarii Deputatilor

    1. Dispozitii comune
    Art. 27
    Comisiile sint organe de lucru ale Adunarii Deputatilor, infiintate cu scopul de a indeplini insarcinarile ce le sint incredintate in vederea pregatirii lucrarilor adunarii.
    Art. 28
    Adunarea Deputatilor isi organizeaza comisii permanente si isi poate constitui comisii speciale, de ancheta sau de mediere.
    Adunarea Deputatilor poate constitui, de asemenea, comisii comune cu Senatul.
    Art. 29
    Alegerea membrilor comisiilor Adunarii Deputatilor este supusa principiului reprezentarii proportionale a grupurilor parlamentare.
    Pentru fiecare comisie aleasa, numarul de locuri care revine fiecarui grup parlamentar se stabileste de catre Adunarea Deputatilor, la propunerea Biroului permanent.
    Art. 30
    Depunerea candidaturilor are loc, in termenul stabilit de presedintele Adunarii Deputatilor, de catre grupurile parlamentare in functie de proportia membrilor fiecarui grup parlamentar in totalul deputatilor.
    Art. 31
    Membrii comisiilor sint desemnati prin acordul presedintilor grupurilor parlamentare, cu respectarea principiului reprezentarii proportionale a acestora.
    In cazul in care nu exista nici un dezacord asupra desemnarii membrilor in comisii potrivit alin. 1, adunarea va aproba cu votul deschis al majoritatii membrilor sai componenta comisiilor.
    Art. 32
    Daca grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componentei uneia sau mai multor comisii, Biroul permanent propune si adunarea hotaraste, cu votul majoritatii membrilor sai, asupra candidaturilor sustinute de fiecare din grupurile parlamentare, respectindu-se principiul reprezentarii proportionale a acestora.
    Art. 33
    In prima lor sedinta, convocata de presedintele adunarii, comisiile isi aleg birourile compuse, de regula, dintr-un presedinte, 2 vicepresedinti si 2 secretari. In componenta birourilor se va urmari respectarea, pe cit este posibil, a configuratiei politice a adunarii.
    Art. 34
    Biroul fiecarei comisii aproba ordinea de zi a sedintelor, constituie, daca este cazul, subcomisii, desemnindu-le componenta, sarcinile si conducerea, stabileste sarcinile ce revin deputatilor si ia hotariri in toate problemele ce intereseaza bunul mers al activitatii comisiei.
    Art. 35
    Presedintele comisiei asigura reprezentarea acesteia in raporturile ei cu Biroul permanent si cu celelalte comisii. El conduce sedintele comisiei, poate propune ca la lucrarile acesteia sa participe si alte persoane din afara ei, daca interesele efectuarii lucrarii respective o cer, are acces, ca reprezentant al comisiei, la lucrarile altor comisii care examineaza lucrari ce prezinta importanta pentru comisia pe care o conduce, indeplineste alte atributii prevazute de prezentul regulament.
    Vicepresedintii indeplinesc, pe rind, in lipsa presedintelui, atributiile acestuia.
    Secretarii asigura redactarea actelor comisiei (rapoarte, avize, procese-verbale etc.) si efectueaza numararea voturilor exprimate in cadrul sedintelor comisiei.
    Art. 36
    Convocarea sedintelor comisiei se face de catre presedintele acesteia sau, in lipsa lui, de un vicepresedinte care il inlocuieste, cu cel putin 3 zile inainte.
    Participarea deputatilor la sedintele comisiilor este obligatorie.
    In caz de absenta nejustificata la 3 sedinte ale comisiei, deputatului in cauza i se reduce salariul de baza cu 1/4, iar daca absentele continua, comisia apreciaza asupra altor sanctiuni. In cazul cind un membru al comisiei lipseste nejustificat la mai mult de 6 sedinte intr-o sesiune, el se considera demisionat din comisie, iar grupul parlamentar care l-a propus nu va putea desemna un alt reprezentant in locul lui.
    Art. 37
    Sedintele comisiilor nu sint publice.
    In mod exceptional, comisiile pot hotari ca la dezbaterile lor sa fie prezenti delegati ai presei si, dupa caz, sa fie transmise la radio sau televiziune, daca acest lucru nu aduce atingere unor interese de stat care recomanda pastrarea secretului acestor dezbateri.
    Art. 38
    Ministrii au acces la lucrarile comisiilor; Guvernul trebuie instiintat, prin presedintele adunarii, de data la care au loc sedintele acestora.
    Comisiile pot decide ca anumite lucrari sa se desfasoare fara prezenta unor reprezentanti ai Guvernului.
    Art. 39
    Comisia poate invita sa participe la sedintele sale persoane interesate si specialisti din partea unor organe de stat sau a altor organisme specializate.
    La sedintele comisiilor au dreptul sa participe deputatii care au facut propuneri ce stau la baza lucrarilor acestora (autori de propuneri legislative, de amendamente, de ancheta parlamentara etc.), precum si, la cererea presedintelui comisiei, specialisti din Compartimentul tehnic legislativ.
    Persoanele prevazute in prezentul articol pot fi ascultate in sedinta comisiei, dar nu pot participa la vot.
    Art. 40
    Pentru ca sedintele comisiilor sa aiba loc in mod legal, este necesara participarea a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor lor.
    Hotaririle comisiilor se adopta cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor lor.
    Art. 41
    Presedintii comisiilor, in acord cu presedintele adunarii, vor urmari ca, pe timpul desfasurarii sesiunilor, o zi pe saptamina sa fie consacrata exclusiv activitatii in comisii.
    Art. 42
    La deschiderea dezbaterilor sau inceperea lucrarii aflate in examinarea comisiei, aceasta desemneaza, la propunerea presedintelui, unu sau mai multi raportori dintre membrii sai.
    Acestia vor redacta raportul sau avizul comisiei, care va fi supus aprobarii acesteia prin vot.
    Rapoartele si avizele vor cuprinde, in mod obligatoriu, pe linga opinia majoritatii membrilor comisiei, si parerea contrara, motivata, a celorlalti deputati din comisie.
    Art. 43
    Votul in comisie este, de regula, deschis.
    In anumite situatii, hotarite prin vot de membrii acesteia, se poate recurge si la vot secret.
    Art. 44
    Cu privire la desfasurarea sedintelor comisiilor se incheie procese-verbale. Acestea pot fi puse la dispozitia altor persoane decit membrilor comisiei numai cu incuviintarea presedintelui acesteia, afara de cazul in care sedintele comisiei au fost publice.
    Presedintele comisiei va putea hotari stenografierea dezbaterilor acesteia.

    2. Comisiile permanente
    Art. 45
    Comisiile permanente se aleg pe toata durata legislaturii. Denumirea si domeniile de activitate ale comisiilor permanente sint urmatoarele:
    1. Comisia economica
    - programe de reconstructie si dezvoltare economica, mijloacele si institutiile specifice ale economiei de piata; probleme ale consumatorilor, preturilor si concurentei; libera initiativa; privatizarea; controlul activitatii intreprinderilor in proprietatea statului; probleme privind importul si exportul de capital;
    - alte probleme privind strategia dezvoltarii economice si politica reformei.
    2. Comisia pentru buget si finante
    - bugetul de stat si executia bugetului; politica financiara; sistemul de taxe si impozite; echilibrul monetar, circulatia baneasca; credite si sisteme de credite; dobinzi, scont; bursa de valori si efecte; imprumuturi externe ale statului sau garantate de stat; investitii realizate din credite bugetare.
    3. Comisia pentru industrie si servicii
    - probleme privind progresul tehnic, dezvoltarea tehnologica, informatizarea, asigurarea calitatii si altele referitoare la dezvoltarea industriala a ramurilor si subramurilor economiei nationale; dezvoltarea industriei mici pe baza liberei initiative, privatizarii si formelor de asociere cooperatiste; sistemul de servicii.
    4. Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii pentru agricultura
    - programe in domeniul agriculturii, privatizarea, dezvoltarea horticulturii, zootehniei, pisciculturii, fondului cinegetic, gospodarirea fondului funciar; probleme ale silviculturii; controlul activitatii intreprinderilor agricole in proprietatea statului; dezvoltarea serviciilor pentru agricultura si a industriei alimentare, inclusiv pe baza liberei initiative.
    5. Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale
    - drepturile omului si cetateanului, problemele minoritatilor, libertatea de constiinta, problemele cultelor religioase, libertatea de exprimare prin alte mijloace decit prin presa.
    6. Comisia pentru echilibru ecologic si protectia mediului
    - sisteme ecologice si echilibru ecologic, calitatea aerului, apei, solului; protectia florei, faunei si asezarilor umane; recuperarea zonelor deteriorate; tehnologii pentru controlul si eliminarea emisiilor poluante; gospodarirea apelor.
    7. Comisia pentru administratia centrala si locala, amenajarea teritoriului si urbanism
    - autonomia locala; reforme administrative; organizarea administrativ-teritoriala; statutul functionarului public; sisteme urbane; retele urbane si rurale; finantele locale.
    8. Comisia pentru munca, sanatate, protectie sociala si statutul femeii in societate
    - raporturile de munca; solutionarea conflictelor de munca; legislatia sindicala; organizarea asigurarilor sociale; ocrotirea sanatatii populatiei; asistenta sanitara; organizarea retelei sanitare, inclusiv prin privatizare; protectia sociala; problemele mamei si copilului, batrinilor si handicapatilor.
    9. Comisia pentru invatamint, stiinta, tineret, sport
    - invatamintul de toate gradele; cercetarea stiintifica, protectia inventiilor si inovatiilor; problemele tineretului si activitatea sportiva.
    10. Comisia pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa
    - institutii de arta si cultura; protectia patrimoniului cultural national; activitatea de presa, radio si televiziune; legislatia presei si altor mijloace de informare in masa.
    11. Comisia pentru apararea si asigurarea ordinii publice
    - aparare, ordine publica, probleme legate de siguranta statului.
    12. Comisia de politica externa (comuna celor doua adunari)
    - probleme si programe de politica externa a Romaniei; dialogul bilateral cu parlamentele altor state; relatiile dintre Parlamentul Romaniei si Uniunea Interparlamentara, Parlamentul European, Adunarea parlamentara a Consiliului Europei, precum si cu alte organisme parlamentare, regionale si mondiale; tratate, conventii si alte instrumente internationale la care adera Romania;
    - audierea persoanelor propuse a fi numite in functia de ambasador al Romaniei in strainatate, in urma careia da un aviz consultativ.
    13. Comisia juridica, de disciplina si imunitati
    - reglementari din domeniul dreptului civil, penal, contraventional, procedura civila, penala, administrativa, organizarea judecatoreasca si alte reglementari cu caracter precumpanitor juridic; probleme legate de interpretarea Regulamentului Adunarii Deputatilor; probleme de disciplina parlamentara, imunitati.
    14. Comisia pentru cercetarea abuzurilor si pentru petitii
    - examinarea petitiilor primite si cercetarea abuzurilor semnalate prin aceste petitii in cazurile in care adunarea dispune aceasta ca urmare a prezentarii, potrivit regulamentului, a unei petitii in fata adunarii.
    Art. 46
    Un deputat poate face parte din cel mult doua comisii permanente.
    Calitatea de membru al comisiei inceteaza la propunerea grupului parlamentar si cu aprobarea Adunarii Deputatilor. In aceasta situatie, grupul parlamentar poate propune inlocuirea deputatului in comisie. Un grup parlamentar poate inlocui cel mult doi deputati in cursul unei legislaturi.
    In cazul destramarii unui grup parlamentar, Biroul permanent poate hotari asupra raminerii in comisie a reprezentantului acestui grup.
    Art. 47
    Comisiile permanente avizeaza proiecte de legi, propuneri legislative si amendamente, pot efectua anchete parlamentare, dezbateri si hotarasc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent.
    Art. 48
    Biroul permanent inainteaza, spre dezbatere si avizare, proiectele de legi, propunerile legislative si amendamentele comisiei permanente sesizate in fond, in competenta careia intra materia reglementata prin proiectul sau propunerea respectiva. El poate sesiza si alte comisii pentru a-si da avizul cu privire la lucrarea respectiva.
    Art. 49
    Orice comisie permanenta care se socoteste competenta pentru a-si da avizul asupra unui proiect de lege, propunere legislativa sau amendament trimis de Biroul permanent altei comisii informeaza pe presedintele acestuia ca intentioneaza sa-si dea avizul.
    In caz de refuz din partea biroului, adunarea hotaraste prin vot.
    Art. 50
    Daca o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativa este de competenta in fond a altei comisii, ea poate cere Biroului permanent trimiterea lor catre acea comisie.
    In caz de refuz din partea acestuia, se va proceda potrivit art. 49 alin. 2.
    La fel se va proceda si in caz de conflict de competenta intre comisii.
    Art. 51
    Comisia permanenta sesizata in fond va putea stabili un termen in care sa-i fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul sau propunerea legislativa, consultindu-se cu acestea si tinind seama de termenul de predare a raportului.
    In caz de nerespectare a acestui termen, comisia sesizata in fond isi va putea redacta raportul fara a mai astepta avizul sau avizele respective.
    Art. 52
    La cererea comisiilor sesizate pentru avize, comisia sesizata in fond va putea incuviinta ca la lucrarile ei sa participe, cu vot consultativ, raportorul sau raportorii comisiilor sesizate pentru avize.
    Art. 53
    In raportul comisiilor sesizate in fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectiva.
    Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fara modificari a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari si se inainteaza Biroului permanent.
    Art. 54
    Daca Biroul permanent stabileste un termen inauntrul caruia comisia sesizata in fond trebuie sa-si depuna raportul, modificarea acestui termen poate fi aprobata numai de adunare.
    Raportul va fi imprimat si difuzat deputatilor cu cel putin 3 zile inainte de data stabilita pentru dezbaterea proiectului sau propunerii legislative in plenul adunarii.
    Art. 55
    Avizarea amendamentelor scrise, depuse de deputati cu cel putin 7 zile inainte de data dezbaterii in plen, se va face de catre comisia sesizata in fond si, numai daca aceasta considera necesar, si de o alta comisie.
    Pentru amendamentele orale prezentate in plen cu privire la probleme de redactare sau alte aspecte mai putin insemnate, avizarea se va putea face oral de catre raportorul comisiei sesizate in fond, la solicitarea presedintelui adunarii.
    Art. 56
    Daca in urma dezbaterilor in plen intervin modificari importante pentru continutul proiectului sau propunerii legislative, presedintele adunarii apreciaza asupra necesitatii supunerii proiectului spre reexaminare comisiei sesizate in fond si solicita adunarii sa se pronunte prin vot.
    Art. 57
    Comisiile permanente pot tine sedinte comune cu aprobarea presedintelui adunarii care va statua, cu acest prilej, in ce mod se va asigura conducerea lucrarilor comisiilor reunite. In asemenea situatii, comisiile pot conveni ca raportul sau avizul lor sa fie comun.
    Art. 58
    Orice comisie permanenta poate porni o ancheta, in cadrul competentei sale, privitoare la activitatea desfasurata de Guvern, cu incuviintarea Adunarii Deputatilor.
    Pentru a obtine incuviintarea, comisia va prezenta o cerere scrisa, adoptata cu votul majoritatii membrilor comisiei, in care vor fi enuntate materiile ce formeaza obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare si termenul in care raportul comisiei urmeaza a fi prezentat Adunarii Deputatilor.

    3. Comisii speciale
    Art. 59
    Adunarea Deputatilor isi va putea constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte obiective, indicate in hotarirea de infiintare a comisiei. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinarii altor comisii.
    Prin aceeasi hotarire se vor desemna deputatii ce compun comisia si biroul acesteia, la propunerea Biroului permanent al adunarii, si se va stabili termenul in care raportul acesteia va fi depus.
    Celelalte probleme legate de organizarea si functionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, in masura in care prevederile art. 27 - 44 din prezentul capitol nu sint indestulatoare.

    4. Comisii de ancheta
    Art. 60
    La cererea unei treimi din membrii sai, Adunarea Deputatilor va putea hotari infiintarea unei comisii de ancheta, prevederile art. 27 - 44 si art. 59 alin. 2 si 3 fiind aplicabile.
    Art. 61
    Comisia de ancheta citeaza ca martor orice persoana care poate avea cunostinta despre vreo fapta sau imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza care formeaza obiectul activitatii comisiei.
    La cererea comisiei de ancheta orice persoana care cunoaste vreo proba sau detine vreun mijloc de proba este obligata sa le aduca la cunostinta sau sa le infatiseze. Institutiile si organizatiile sint obligate, in conditiile legii, sa dea concursul la solicitarile comisiei de ancheta.
    Cind pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari in vederea aflarii adevarului sint necesare cunostintele unor experti, comisia de ancheta dispune efectuarea de expertize.
    Dispozitiile legii referitoare la citarea, prezentarea si ascultarea martorilor, precum si cele privitoare la prezentarea si predarea obiectelor ori inscrisurilor sau efectuarea expertizelor, se aplica in mod corespunzator.
    Marturia mincinoasa se sanctioneaza potrivit legii.
    Dispozitiile prezentului articol se aplica si in cazul comisiilor de ancheta instituite potrivit art. 58.

    5. Comisii de mediere
    Art. 62
    In cazul in care una din camere adopta un proiect de lege sau propunere legislativa cu modificari fata de textul adoptat de cealalta camera, presedintele Adunarii Deputatilor, de acord cu presedintele Senatului, va initia procedura de mediere.
    In acest scop, Biroul permanent va desemna, la propunerea grupurilor parlamentare, un numar de 7 deputati care vor face parte din comisia de mediere a celor doua camere, urmarindu-se respectarea proportiei membrilor fiecarui grup parlamentar in totalul deputatilor.
    Deputatii stabiliti de Biroul permanent impreuna cu 7 senatori, desemnati de organul de lucru similar al Senatului, formeaza comisia de mediere.
    Art. 63
    Comisia de mediere se reuneste, la convocarea celui mai in virsta deputat sau senator, la sediul camerei din care el face parte, isi alege un birou si isi stabileste regulile dupa care isi va desfasura activitatea, inclusiv termenul in care urmeaza sa prezinte raportul.
    Conducerea lucrarilor comisiei se realizeaza prin rotatie de catre un deputat sau un senator, stabiliti de comisie.
    Art. 64
    Hotaririle comisiei se iau cu acordul majoritatii membrilor acesteia. In caz de paritate, decide votul presedintelui care conduce sedinta comisiei, in ziua cind are loc supunerea la vot.
    Art. 65
    Activitatea comisiei inceteaza o data cu depunerea raportului, a carui aprobare are loc in conditiile art. 64.
    In cazul in care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate in divergenta, in termenul stabilit potrivit art. 63 alin. 1, textele in divergenta se supun dezbaterii in sedinta comuna a celor doua camere, sub conducerea succesiva a presedintelui Adunarii Deputatilor, respectiv a presedintelui Senatului.
    Hotarirea se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti.

    SECTIUNEA a 4-a
    Alte dispozitii
    Art. 66
    Prevederile art. 29 - 32 se aplica si pentru alegerea presedintelui adunarii si a celorlalti membri ai Biroului permanent, precum si a altor organe de lucru constituite de adunare.

    CAP. 2
    Desfasurarea lucrarilor Adunarii Deputatilor

    SECTIUNEA 1
    Ordinea de zi
    Art. 67
    Proiectul ordinii de zi a sedintelor Adunarii Deputatilor se adopta de catre Biroul permanent in prima jumatate a saptaminii premergatoare sedintei parlamentare.
    Materialele care se supun Adunarii Deputatilor se transmit, pentru a se inscrie pe ordinea de zi, Biroului permanent cu cel putin 10 zile inainte de dezbaterea acestora in plen, in afara de cazul in care prin lege sau prezentul regulament nu se prevede un termen mai scurt.
    Art. 68
    La sedintele Biroului permanent in care se dezbate proiectul ordinii de zi participa, de drept, reprezentantul Guvernului si, la invitatia biroului, delegatii grupurilor parlamentare nereprezentate in componenta acestuia.
    Art. 69
    Proiectul ordinii de zi cuprinde, in ordine, proiecte de legi, propuneri legislative, precum si, dupa caz, intrebari, interpelari, petitii sau probleme propuse de Guvern, Biroul permanent ori deputati.
    Proiectele de legi, avizate de comisii, se inscriu pe ordinea de zi in cel mult 10 zile de la primirea raportului comisiei sesizate in fond.
    Art. 70
    La cererea Presedintelui Romaniei, Biroul permanent inscrie cu prioritate si la data solicitata de acesta prezentarea si dezbaterea mesajelor pe care el le adreseaza adunarii.
    In mod asemanator se va proceda si cu alte cereri ale Presedintelui Romaniei, legate de indeplinirea atributiilor acestuia.
    Art. 71
    Biroul permanent va stabili zilele si orele la care deputatii vor putea adresa intrebari Guvernului sau ministrilor.
    In aceste zile este obligatorie prezenta unui reprezentant al Guvernului.
    Art. 72
    Proiectul ordinii de zi este supus spre aprobare adunarii in ultima zi de lucru, stabilita potrivit art. 110, ce precede perioada pentru care a fost intocmita. Proiectul se aproba cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul deputatilor prezenti.
    Art. 73
    Modificarea ordinii de zi poate avea loc numai in prima zi a saptaminii, la cererea Guvernului, a Biroului permanent sau a unui grup parlamentar.
    Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvint limitata in timp. In cazul in care exista opozitie, se va da cuvintul unui singur vorbitor, dupa care se va trece la vot.
    Modificarea ordinii de zi se efectueaza in aceleasi conditii ca si aprobarea acesteia.
    Art. 74
    La cererea primului-ministru, Biroul permanent inscrie pe ordinea de zi aprobarea listei cuprinzind componenta Guvernului, cit si eventualele modificari ale acestuia.

    SECTIUNEA a 2-a
    Procedura legislativa
    Art. 75
    Dreptul de initiativa legislativa apartine Guvernului si deputatilor prin grupul parlamentar de care apartin sau individual. Adunarea Deputatilor dezbate si proiectele sau propunerile legislative transmise de catre Senat.
    In exercitiul dreptului de initiativa legislativa, Guvernul inainteaza adunarii proiecte de legi, iar deputatii, propuneri legislative. Ele trebuie insotite de o expunere de motive si redactate in forma proprie unui act normativ, pe articole si, dupa caz, capitole si sectiuni.
    Art. 76
    Toate proiectele si propunerile legislative se inregistreaza de catre Biroul permanent in ordinea prezentarii lor si sint aduse la cunostinta adunarii, la prima sedinta, prin anuntarea titlului si a initiatorului acestora. Ele se imprima si se distribuie deputatilor de indata si nu pot fi trecute pe ordinea de zi decit dupa trecerea unui termen de cel putin 10 zile.
    Art. 77
    Proiectele si propunerile legislative se trimit de catre Biroul permanent, spre dezbatere si avizare, comisiilor permanente competente.
    De asemenea, aceste propuneri sau proiecte se vor transmite si Compartimentului tehnic legislativ spre examinare, care va comunica opinia sa comisiei sesizate in fond.
    Examinarea proiectelor si propunerilor legislative se poate face si la cererea altei comisii care se considera competenta, in conditiile art. 49.
    Art. 78
    Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sa-si retraga proiectul sau propunerea pina la inscrierea acesteia pe ordinea de zi.
    Art. 79
    Dupa examinarea proiectului sau propunerii legislative, comisia permanenta sesizata in fond intocmeste un raport care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea sau, dupa caz, modificarea ori respingerea proiectului sau propunerii legislative examinate.
    Raportul, insotit de avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea legislativa, se transmite Biroului permanent, care va asigura multiplicarea si difuzarea acestuia catre Guvern si deputati, cu respectarea termenului prevazut la art. 54 alin. 2.
    Art. 80
    Proiectele si propunerile legislative avizate potrivit art. 77 - 79 se supun dezbaterii adunarii in succesiunea prevazuta pe ordinea de zi aprobata de aceasta.
    Art. 81
    Grupurile parlamentare sau Guvernul au dreptul de a prezenta amendamente in scris, motivate, care se transmit Biroului permanent cu cel putin 7 zile inainte de dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative.
    Amendamentele se supun examinarii comisiilor competente si concluziile acestora se adauga la raportul intocmit anterior.
    Art. 82
    Dezbaterea proiectului sau propunerii legislative este precedata de prezentarea, de catre initiator, a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum si a raportului comisiei permanente.
    Raportul comisiei permanente este prezentat de catre presedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.
    Art. 83
    Pentru dezbaterea generala a proiectului sau a propunerii legislative, presedintele adunarii da cuvintul deputatilor in ordinea inscrierii la cuvint, cite unu din partea fiecarui grup.
    Art. 84
    Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative are dreptul sa ia cuvintul inainte de inchiderea dezbaterii generale.
    Art. 85
    In faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.
    Art. 86
    Daca prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, dupa inchiderea dezbaterii generale, presedintele poate cere adunarii sa se pronunte prin vot.
    Art. 87
    Adunarea Deputatilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative, cu modificarile facute de comisii, potrivit raportului comisiei sesizate in fond.
    Art. 88
    La discutarea fiecarui articol deputatii pot lua cuvintul pentru a-si exprima punctul de vedere.
    Presedintele adunarii poate supune acesteia, spre aprobare, sistarea discutiilor la articolul dezbatut.
    De asemenea, va putea lua cuvintul si reprezentantul Guvernului.
    In cursul luarilor de cuvint pot fi prezentate oral amendamente privind probleme de redactare sau alte aspecte mai putin importante.
    Art. 89
    Discutarea articolelor incepe cu amendamentele.
    In cursul dezbaterilor, deputatii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot propune amendamente sau subamendamente scrise la modificarile intervenite in urma examinarii si definitivarii textului in comisii.
    Amendamentele si subamendamentele trebuie sa se refere la continutul unui singur articol.
    Art. 90
    In cazul in care amendamentul sau subamendamentul are consecinte importante asupra proiectului sau propunerii legislative, presedintele Adunarii Deputatilor il poate trimite spre avizare comisiilor competente, suspendind dezbaterile. In acest caz, autorul amendamentului sau subamendamentului are dreptul de a fi ascultat in cadrul comisiilor. Acelasi drept il au si reprezentantii Guvernului.
    Art. 91
    Discutarea amendamentelor incepe cu cele prin care se propune suprimarea unora din textele cuprinse in articolul supus dezbaterii si, dupa aceea, cu cele privind modificarea sau completarea acestuia.
    Adunarea se va pronunta prin vot distinct asupra fiecarui amendament, afara de cazul in care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.
    Art. 92
    La propunerea presedintelui adunarii, aceasta va putea adopta o procedura legislativa speciala pentru dezbaterea unor proiecte de acte normative cu caracter deosebit (legi financiare, ratificarea unor tratate internationale etc.).
    Art. 93
    Dispozitiile art. 77 - 92 sint aplicabile si pentru proiectele sau propunerile legislative primite din partea Senatului.

    SECTIUNEA a 3-a
    Procedura de vot
    Art. 94
    Votul deputatului este personal. El poate fi deschis sau secret.
    Votul deschis se exprima public prin ridicare de miini, apel nominal sau ridicare in picioare.
    Votul secret se exprima prin buletine de vot, pentru numiri, si prin bile, in cazul votarii legilor sau a unor hotariri.
    Aprobarea nominala a listei cuprinzind componenta Guvernului se face prin vot secret.
    Adunarea hotaraste, la propunerea biroului, ce modalitati de vot va folosi, afara de cazul in care prin regulament se stabileste o anumita procedura de vot.
    Art. 95
    Votarea prin apel nominal se face in modul urmator: presedintele explica obiectul votarii si sensul cuvintelor "pentru" si "contra"; unul din secretari da citire numelui si prenumelui deputatilor; fiecare deputat raspunde "pentru" sau "contra".
    Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele deputatilor care nu au raspuns.
    Art. 96
    Votul prin bile se desfasoara astfel: in fata presedintelui Adunarii Deputatilor se aseaza o urna alba si alta neagra. Deputatii vin pe rind la urne, dupa ce primesc de la secretari cite doua bile, din care una alba si una neagra, pe care le introduc in cele doua urne. Bila alba introdusa in urna alba si bila neagra introdusa in urna neagra inseamna vot in favoarea proiectului sau propunerii ce se voteaza, iar bila neagra introdusa in urna alba si bila alba introdusa in urna neagra semnifica vot impotriva proiectului sau propunerii.
    Constatarea rezultatului votului, la incheierea scrutinului, se va face in prezenta Biroului permanent.
    Art. 97
    In cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele si prenumele candidatului, functia pentru care acesta candideaza si, dupa caz, grupul parlamentar din care face parte.
    Deputatul voteaza "pentru", lasind neatinse pe buletinul de vot numele si prenumele persoanei propuse; el voteaza "contra" stergind numele si prenumele persoanei propuse.
    Buletinele de vot se introduc intr-o singura urna.
    La numararea voturilor nu se iau in calcul buletinele pe care nu a fost sters numele nici unui candidat.
    Art. 98
    Legile si celelalte propuneri se adopta cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul total al deputatilor, daca prin prezentul regulament nu se prevede altfel.
    Daca in sala adunarii nu sint prezenti jumatate plus unu din numarul deputatilor, presedintele amina votarea pina la intrunirea acestui numar.
    Art. 99
    In caz de paritate de voturi, votul presedintelui adunarii este decisiv.
    Art. 100
    In cursul votarii nu se poate acorda deputatilor dreptul de a lua cuvintul.
    Art. 101
    Proiectele de legi si propunerile legislative respinse de adunare nu pot fi readuse in discutia acesteia in cursul aceleiasi sesiuni.
    Art. 102
    Proiectele de legi si propunerile legislative adoptate de Adunarea Deputatilor se semneaza de presedintele adunarii si se inainteaza Senatului in vederea dezbaterii si adoptarii. Guvernul va fi instiintat despre aceasta.
    In cazul in care Adunarea Deputatilor a adoptat un proiect de lege sau o propunere legislativa in redactarea aprobata de Senat, acestea vor fi inaintate, sub semnatura presedintelui adunarii, in termen de 10 zile de la adoptare, Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii legii.
    Art. 103
    Presedintele Romaniei are dreptul, inainte de a promulga legea, sa ceara printr-un mesaj motivat o noua deliberare asupra legii sau a unor articole din lege, in cazul in care considera ca acestea contravin principiului separatiei puterilor in stat sau drepturilor fundamentale ale omului, ori prevederilor tratatelor internationale la care Romania este parte.
    Reexaminarea poate fi ceruta in cel mult 15 zile de la primirea legii spre promulgare, noua deliberare urmind sa inceapa, in cel mult 3 zile, in camera care a aprobat prima textul de lege.
    Presedintele Romaniei poate prezenta mesajul personal.
    Daca ambele camere, dupa reexaminarea legii, adopta textul legii in forma sa initiala, Presedintele Romaniei este obligat sa procedeze la promulgarea legii, in termen de 5 zile de la data la care a primit-o din partea camerei care s-a pronuntat ultima.
    Art. 104
    In cazul in care Adunarea Deputatilor adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa aprobata anterior de Senat, intr-o alta redactare sau cu unele texte diferite fata de proiectul votat de Senat, presedintele Adunarii Deputatilor, de acord cu presedintele Senatului, va initia procedura de mediere.
    Daca Senatul adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa aprobata anterior de Adunarea Deputatilor, intr-o alta redactare sau cu unele texte diferite in raport cu cel votat de adunare, presedintele acesteia, primind proiectul legislativ modificat in sensul de mai sus, va initia, de acord cu presedintele Senatului, procedura de mediere.
    Aceasta activitate se va desfasura prin intermediul unei comisii de mediere, care va lucra potrivit normelor cuprinse in art. 45 - 58 si 62 - 65 din prezentul regulament.
    Raportul comisiei de mediere, precum si textul de conciliere propus, vor fi inscrise pe ordinea de zi a adunarii, urmindu-se procedura prevazuta de art. 67 - 93 din prezentul regulament.
    Art. 105
    Raportul comisiei de mediere se dezbate mai intii in Adunarea Deputatilor si apoi in Senat.
    Daca Adunarea Deputatilor si Senatul isi insusesc textul legii in forma propusa de comisia de mediere, se va proceda conform art. 102 alin. 2.
    Art. 106
    In cazul in care fie Adunarea Deputatilor, fie Senatul aduc modificari textului legii in forma propusa de comisia de mediere, birourile permanente ale celor doua adunari vor initia procedura de conciliere.
    In acest scop, ele se vor reuni, prin acord comun al presedintilor ambelor adunari, si vor incerca redactarea unui text convenabil acestora, care va trebui adoptat cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor celor doua birouri.
    Fiecare adunare va lua in dezbatere, separat, textul de conciliere propus de birouri. Legea se va socoti adoptata daca membrii fiecarei adunari vor aproba acest text cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor lor.
    In caz contrar sau al propunerii unor noi modificari, indiferent din partea oricarei adunari ar veni, ori in situatia in care birourile permanente nu ajung la un acord pentru un text comun, in conditiile alin. 2, proiectul de lege sau propunerea legislativa se considera respinse.

    SECTIUNEA a 4-a
    Desfasurarea sedintelor Adunarii Deputatilor
    Art. 107
    Sedintele Adunarii Deputatilor sint publice, in afara cazurilor in care, la cererea presedintelui sau a unui grup parlamentar, se hotaraste, cu cel putin jumatate plus unu din voturile deputatilor prezenti, ca acestea sa fie secrete.
    Art. 108
    La sedintele publice ale adunarii pot participa diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si televiziunii, precum si cetateni, pe baza autorizatiei sau invitatiei emise de secretarul general al aparatului adunarii, in conditiile stabilite de Biroul permanent.
    Reprezentantii sau membrii Guvernului pot lua parte la lucrarile adunarii pe banca ministeriala.
    Persoanele aflate in tribune trebuie sa pastreze linistea si sa se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, in caz contrar fiind eliminate din sala.
    Presedintele are dreptul de a atrage atentia ziarelor asupra informatiilor vadit inexacte privind lucrarile adunarii. La cererea presedintelui, ziarul este obligat sa publice cele aratate de presedinte. Daca abaterea se repeta, presedintele adunarii va putea, consultind adunarea, sa retraga pe un anumit timp reprezentantului ziarului in culpa autorizatia de participare la lucrarile adunarii.
    Art. 109
    Deputatii sint obligati sa fie prezenti la lucrarile adunarii si sa se inscrie pe lista de prezenta, tinuta de unul din secretari.
    Deputatul care nu poate lua parte la sedinta, din motive independente de vointa sa, va trebui sa anunte din timp Biroul permanent, mentionind cauzele care il impiedica sa participe.
    Art. 110
    Adunarea Deputatilor isi desfasoara activitatea, in plen si pe comisii, pe parcursul a 4 zile consecutive din saptamina, potrivit programului stabilit de ea, la propunerea Biroului permanent. A 5-a zi din saptamina este rezervata activitatii in circumscriptiile electorale in care deputatii au fost alesi.
    La propunerea Biroului permanent se vor putea tine sedinte dupa un alt program.
    Art. 111
    Sedinta Adunarii Deputatilor este deschisa de presedinte sau de vicepresedintele care il inlocuieste.
    Presedintele este asistat de 2 secretari.
    Persoana care conduce lucrarile adunarii este obligata sa precizeze daca este intrunit cvorumul legal si sa anunte ordinea de zi.
    Art. 112
    Adunarea Deputatilor lucreaza legal in prezenta a cel putin jumatate plus unu din numarul deputatilor.
    In timpul sedintelor, presedintii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui adunarii verificarea intrunirii cvorumului. Presedintele adunarii va decide daca acest lucru este necesar.
    In cazul in care cvorumul legal nu este intrunit, presedintele adunarii suspenda sedinta si arata ziua si ora de reluare a lucrarilor.
    Secretarii vor informa ulterior adunarea despre cauzele lipsei deputatilor care nu si-au anuntat absenta.
    Art. 113
    Presedintele adunarii sau vicepresedintele care il inlocuieste conduce dezbaterile, vegheaza la respectarea regulamentului si mentinerea ordinii in sala de sedinte.
    Art. 114
    Inainte de inceperea sedintelor, secretarii intocmesc liste cu deputatii care se inscriu la cuvint.
    Deputatii vor lua cuvintul in ordinea inscrierii pe lista, cu incuviintarea presedintelui adunarii, potrivit prevederilor art. 83 si 88, dupa caz.
    Ministrilor prezenti in adunare li se poate da cuvintul in orice faza a dezbaterii si ori de cite ori solicita acest lucru.
    Art. 115
    Nimeni nu poate lua cuvintul decit daca ii este dat de presedinte. Persoanele care iau cuvintul in adunare vorbesc de la tribuna acesteia.
    Art. 116
    Presedintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvint, in functie de obiectul dezbaterilor.
    Vorbitorii sint obligati ca in cuvintul lor sa se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea careia s-au inscris la cuvint. In caz contrar, presedintele le atrage atentia si, daca nu se conformeaza, le retrage cuvintul.
    Art. 117
    Presedintele adunarii va da cuvintul oricind unui deputat pentru a raspunde intr-o chestiune de ordin personal care il priveste, limitind timpul acordat in acest scop.
    Prevederile alin. 1 se aplica si in cazul in care se cere cuvintul in probleme privitoare la regulament.
    Art. 118
    Presedintele sau un grup parlamentar poate cere incheierea dezbaterii unei probleme puse in discutia adunarii.
    Cererea de incheiere a dezbaterii se adopta cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul deputatilor prezenti.
    Art. 119
    Este interzisa proferarea de insulte sau calomnii atit de la tribuna adunarii, cit si din sala de sedinte.
    Se interzice dialogul intre vorbitorii aflati la tribuna si persoanele aflate in sala.
    Art. 120
    Presedintele cheama la ordine pe deputatii care tulbura dezbaterile sau creeaza agitatie. El poate intrerupe sedinta cind tulburarea persista si poate dispune eliminarea din sala a persoanelor care impiedica in orice mod desfasurarea normala a lucrarilor adunarii.
    Art. 121
    Dezbaterile din sedintele adunarii se inregistreaza pe banda magnetica si se stenografiaza.
    Separat, prin grija secretarilor, se intocmesc procese-verbale pentru fiecare sedinta a adunarii. Procesele-verbale se semneaza de catre presedinte si secretarii care l-au asistat la conducerea lucrarilor.
    Stenogramele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, cu exceptia celor privitoare la sedintele secrete.
    Deputatii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei, prin confruntarea ei cu banda magnetica, inainte de publicarea stenogramei in Monitorul Oficial.

    CAP. 3
    Motiuni, intrebari, interpelari, informarea deputatilor, petitii

    1. Motiuni
    Art. 122
    Motiunea exprima pozitia Adunarii Deputatilor intr-o anumita problema de politica interna sau externa.
    Art. 123
    Guvernul poate solicita exprimarea increderii in politica sa, pe calea unei motiuni de incredere, angajindu-si raspunderea fie asupra unui program sau unei declaratii de politica generala, fie cu privire la textul unui proiect de lege care reglementeaza o problema urgenta. Caracterul urgent al problemei care face obiectul unui proiect de lege este incuviintat de adunare cu votul majoritatii membrilor sai.
    Guvernul poate accepta amendamente la proiectul de lege prevazut la alin. 1 numai din partea grupurilor parlamentare, intr-un termen de cel mult 3 zile de la depunerea proiectului.
    Daca, intr-un interval de 24 de ore ce urmeaza angajarii raspunderii Guvernului, cel putin o patrime din membrii adunarii nu depune o motiune de neincredere in Guvern, programul, declaratia de politica generala sau textul proiectului de lege sint considerate ca adoptate.
    In cazul in care se depune o motiune de neincredere, care este aprobata de adunare prin votul secret a cel putin jumatate plus unu din numarul deputatilor, primul-ministru va prezenta, in cel mult 3 zile, Presedintelui Romaniei, demisia Guvernului.
    Daca motiunea de neincredere este respinsa, se aplica dispozitiile alin. 3.
    Art. 124
    Motiunea de cenzura asupra activitatii Guvernului poate fi depusa de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau de Senat. Votarea acesteia nu poate avea loc decit dupa 2 zile de la data depunerii motiunii si comunicarea ei catre Guvern.
    Motiunea de cenzura se adopta prin vot secret. Ea este adoptata daca cel putin jumatate plus unu din numarul total al deputatilor a votat in favoarea acesteia.
    Adoptarea motiunii de cenzura atrage obligatia primului-ministru de a prezenta, in termen de 3 zile, Presedintelui Romaniei, demisia Guvernului.
    In cazul in care motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii care au semnat-o nu pot propune, in aceeasi sesiune, o noua motiune cu acelasi obiect.
    Art. 125
    In Adunarea Deputatilor pot fi depuse si alte motiuni, care sa exprime pozitia Parlamentului intr-o anumita problema, de catre cel putin 50 de deputati.
    Art. 126
    Un deputat nu poate semna mai multe motiuni in acelasi timp, in aceeasi problema.
    Motiunile trebuie sa fie motivate si se depun la presedintele adunarii, in cursul sedintelor publice.
    Dupa primirea motiunii, presedintele adunarii o comunica de indata Guvernului si o aduce la cunostinta adunarii prin afisare in sala de sedinte.
    Art. 127
    Presedintele adunarii stabileste data dezbaterii motiunii, care nu poate depasi 6 zile de la inregistrarea acesteia, instiintind Guvernul in acest sens.
    Art. 128
    Dezbaterea motiunii se face cu respectarea dispozitiilor cuprinse in art. 107 - 121 ale prezentului regulament si se aproba cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul deputatilor.
    Votul este secret.
    In acelasi mod se va proceda si in cazul in care o treime din deputati propune suspendarea sau demiterea Presedintelui Romaniei.
    Art. 129
    Dupa inceperea discutarii motiunii, deputatii nu-si pot retrage semnaturile, dezbaterea urmind a se incheia prin supunerea la vot a motiunii de catre presedintele adunarii.
    Art. 130
    La motiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente.

    2. Intrebari
    Art. 131
    Fiecare deputat poate adresa intrebari ministrilor sau altor conducatori ai organelor centrale ale administratiei de stat.
    Intrebarea consta intr-o simpla cerere de a raspunde daca un fapt este adevarat, daca o informatie este exacta, daca Guvernul intelege sa comunice adunarii actele ori informatiile solicitate de deputat sau daca are intentia de a lua o hotarire intr-o problema determinata.
    Cei intrebati vor raspunde imediat la fiecare intrebare in parte sau vor declara ca prezinta raspunsul in zilele urmatoare, indicind ziua respectiva.
    Art. 132
    Daca raspunsul la o intrebare da nastere unei replici a celui care a adresat intrebarea, pentru a declara daca raspunsul primit corespunde intrebarii, timpul pentru replica este de 10 minute.
    Art. 133
    La prezentarea intrebarii, deputatul va preciza daca doreste sa primeasca raspunsul, in scris sau oral, in sedinta publica.
    In cazul in care se solicita un raspuns scris, cel chestionat va declara, in cel mult 5 zile, ca a dat raspunsul sau scris, fara a face alte precizari.
    Art. 134
    Nici un deputat nu poate adresa mai mult de doua intrebari in aceeasi sedinta.
    Daca timpul afectat intrebarilor si raspunsurilor la acestea depaseste o ora, presedintele adunarii va amina de drept, pentru sedinta urmatoare, celelalte intrebari si raspunsuri.

    3. Interpelari
    Art. 135
    Interpelarile se fac in scris, aratindu-se obiectul acestora, fara nici o dezvoltare.
    Interpelarea consta intr-o cerere adresata Guvernului de un grup parlamentar, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului in probleme importante ale activitatii sale interne sau externe.
    Ele se citesc de catre presedintele grupului parlamentar in sedinta publica si se transmit presedintelui adunarii.
    Art. 136
    Interpelarile se inscriu, in ordinea prezentarii, intr-un registru special si se afiseaza in sala de sedinte.
    La inceputul fiecarei sesiuni, adunarea va stabili o zi a saptaminii consacrata dezvoltarii interpelarilor.
    Art. 137
    In sedinta consacrata pentru dezvoltarea interpelarii se da cuvintul interpelatorului si apoi reprezentantului Guvernului sau ministrului. Acestia din urma pot, dupa dezvoltarea interpelarii, sa raspunda imediat sau sa ceara o aminare de cel mult 3 zile pentru a raspunde.

    4. Informarea deputatilor
    Art. 138
    Orice membru al adunarii are dreptul de a cere, prin intermediul Guvernului, de la organele administratiei de stat, printr-o petitie scrisa adresata presedintelui adunarii, orice acte sau dosare, precum si orice alte informatii utile pentru activitatea deputatului.
    Guvernul poate refuza satisfacerea petitiei in cazul in care aceasta priveste secrete de stat referitoare la apararea tarii sau secrete de stat de importanta deosebita in oricare alt domeniu. In acest din urma caz, refuzul Guvernului poate fi adus la cunostinta adunarii, care va decide in sedinta secreta.
    Actele sau dosarele primite se restituie organului respectiv dupa ce au fost consultate.

    5. Petitii
    Art. 139
    Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Adunarii Deputatilor.
    Petitiile vor fi prezentate in scris si semnate, precizindu-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari.
    Art. 140
    Petitiile se inscriu intr-un registru, in ordinea primirii, consemnindu-se numarul de inregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului si obiectul cererii.
    Art. 141
    Petitiile inregistrate se transmit de catre unul dintre vicepresedintii adunarii, desemnat de presedinte, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor si pentru petitii, spre dezbatere si solutionare.
    Orice membru al adunarii poate lua cunostinta de continutul unei petitii, adresindu-se in acest sens presedintelui comisiei.
    Art. 149
    Comisia va decide, in termen de cel mult 10 zile, daca o va trimite unui organ de stat competent ori o va clasa sau, in cazuri deosebite, o va prezenta adunarii.
    Petitionarului i se aduce la cunostinta solutia adoptata.
    Art. 143
    In fiecare luna, Comisia pentru cercetarea abuzurilor si pentru petitii prezinta adunarii un raport asupra petitiilor primite si asupra modului de solutionare a acestora.
    In raport se vor face mentiuni cu privire la solutiile date de organele de stat la petitiile care le-au fost trimise spre solutionare.
    Conducatorii organelor de stat care au primit petitii spre solutionare sint obligati sa transmita comisiei solutiile adoptate in termen de cel mult o luna de la primirea petitiei.

    CAP. 4
    Statutul deputatului

    SECTIUNEA 1
    Imunitate parlamentara
    Art. 144
    Imunitatea parlamentara are ca scop protejarea deputatilor impotriva urmaririlor judiciare abuzive si garantarea libertatii de gindire si actiune a acestora.
    Deputatul nu poate fi tras la raspundere juridica, sub nici o forma, pentru opiniile politice sau voturile exprimate in Parlament.
    Nici un deputat nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata penala ori contraventionala fara incuviintarea prealabila a Adunarii Deputatilor.
    Cererea de retinere, arestare, perchezitie sau privind posibilitatea trimiterii in judecata penala ori contraventionala se adreseaza presedintelui adunarii de catre procurorul general. Presedintele adunarii o aduce la cunostinta deputatilor in sedinta publica, dupa care o trimite de indata Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, spre examinare, care va stabili daca exista motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotarirea comisiei se adopta prin votul a cel putin jumatate plus unu din membrii comisiei. Votul este secret.
    Procurorul general va inainta comisiei toate documentele pe care aceasta le solicita; in caz de refuz, comisia va apela la Adunarea Deputatilor.
    Raportul comisiei se supune, in termenul stabilit de adunare, dezbaterii si aprobarii acesteia.
    Adunarea Deputatilor decide, prin vot secret, asupra cererii, cu majoritatea de cel putin doua treimi din numarul deputatilor prezenti.
    Un deputat este considerat in tot timpul mandatului sau a fi in exercitiul functiunii, motiv pentru care orice agresiune indreptata impotriva sa in legatura cu calitatea de deputat este asimilata si sanctionata conform dispozitiilor prevazute pentru infractiunea de ultraj. De aceasta protectie juridica beneficiaza si membrii familiei - sot, sotie si copii - in cazul in care agresiunea impotriva acestora urmareste nemijlocit exercitarea de presiuni asupra deputatului in legatura cu indeplinirea mandatului sau.
    Art. 145
    Numai in caz de infractiune flagranta deputatul poate fi retinut si supus perchezitiei fara incuviintarea prealabila a Adunarii Deputatilor. Procurorul general va informa, neintirziat, presedintele adunarii, asupra retinerii si perchezitiei.
    Daca Adunarea Deputatilor considera ca nu exista temei pentru retinere, dispune imediat punerea in libertate a deputatului.
    Art. 146
    Toate cererile privind ridicarea imunitatii parlamentare se inscriu, cu prioritate, pe ordinea de zi.

    SECTIUNEA a 2-a
    Incompatibilitati
    Art. 147
    Mandatul de deputat este incompatibil cu exercitarea unei functii din administratia publica, cu exceptia aceleia de membru al Guvernului.
    Art. 148
    Mandatul de deputat este incompatibil cu functia de presedinte al Romaniei si cu calitatea de membru al Senatului.
    Art. 149
    Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit legii, nu pot face parte din partide politice.
    Art. 150
    Exercitarea unor functii, conferite de un stat strain sau de catre o organizatie internationala si salarizate de catre acestea, este incompatibila cu mandatul de deputat, fara aprobarea prealabila a adunarii.
    Art. 151
    Persoanele insarcinate de Guvern cu o misiune temporara pot cumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de deputat pe o perioada de cel mult 6 luni.
    O misiune pe o perioada mai mare de 6 luni este incompatibila cu calitatea de deputat.
    Art. 152
    Se interzice utilizarea numelui oricarui deputat urmat de aceasta calitate a sa in orice actiune publicitara privitoare la o intreprindere financiara, industriala sau comerciala.
    Art. 153
    Deputatul care se afla intr-o incompatibilitate prevazuta in art. 147 - 151, in termen de 10 zile de la data existentei cazului de incompatibilitate, va demisiona din functiile care sint incompatibile cu mandatul de deputat.
    Dupa expirarea termenului prevazut la alin. 1, deputatul care se afla intr-un caz de incompatibilitate este declarat ca demisionat din functia de deputat de catre Adunarea Deputatilor, la cererea Biroului permanent al acesteia.
    Locul vacant va fi ocupat de catre supleantul imediat urmator de pe lista partidului sau formatiunii politice pentru care a candidat. Asupra legalitatii alegerii supleantului comisia de validare va prezenta adunarii un raport.
    Art. 154
    In cursul termenului prevazut la art. 153 deputatul trebuie sa declare la Biroul permanent orice activitate pe care va continua sa o desfasoare in viitor, referitoare la incompatibilitatile prevazute la art. 147 - 152.
    Art. 155
    Schimbarile survenite in activitatea deputatului, in timpul exercitarii mandatului, se aduc la cunostinta Biroului permanent in cel mult 10 zile de la data aparitiei acestora.
    Art. 156
    La inceputul fiecarei legislaturi, Comisia juridica, de disciplina si imunitati va examina declaratiile deputatilor privitoare la incompatibilitati si va intocmi un raport care se aproba de adunare cu votul majoritatii membrilor sai.
    Daca deputatul a facut sa inceteze cazul de incompatibilitate, dupa sesizarea facuta de comisie, se va lua act despre aceasta in procesul-verbal al sedintei. Cazurile de acest gen nu se trec in raportul comisiei.
    Pentru cazurile de incompatibilitate aparute pe durata unei legislaturi se va proceda in conformitate cu normele prezentei sectiuni.

    SECTIUNEA a 3-a
    Exercitarea mandatului de deputat
    Art. 157
    Deputatii intra, de indata, prin simplul fapt al alegerii lor, in dreptul deplinei exercitari a mandatului, pe baza certificatelor doveditoare a alegerii ca deputat in Adunarea Deputatilor, eliberate de presedintii birourilor circumscriptiilor electorale.
    Art. 158
    Dupa validarea alegerilor, deputatilor li se elibereaza legitimatia de membru al Adunarii Deputatilor, semnata de presedintele adunarii.
    Art. 159
    Deputatii isi exercita drepturile si isi indeplinesc indatoririle pe toata durata legislaturii pentru care au fost alesi, in afara de cazurile de demisie sau pierdere a drepturilor electorale.
    In cazurile prevazute la alin. 1 si in orice alte situatii in care locul de deputat devine vacant, prevederile art. 153 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.
    Art. 160
    Deputatii au dreptul la un salariu de baza, la spor de vechime in munca, la o indemnizatie zilnica pentru participarea la lucrarile in plen, in comisii sau la sedintele Biroului permanent, precum si la diurne de deplasare.
    Deputatii care nu domiciliaza in Bucuresti au dreptul la diurna si li se asigura cazarea pe timpul desfasurarii sesiunilor.
    Deputatii primesc salariul de baza incepind din ziua cind au fost alesi si pina la expirarea mandatului.
    Deputatii au dreptul la transport gratuit pe caile ferate romane, pe liniile auto, navale si aeriene interne si li se ramburseaza taxele de posta si telecomunicatii interne pentru activitatile legate de exercitarea mandatului.
    Deputatii au dreptul la un schimb valutar intr-un volum si in conditiile stabilite prin lege.
    Prevederile alin. 1 nu se aplica deputatilor care sint membri ai Guvernului sau celor care indeplinesc o misiune temporara incredintata de Guvern.
    Art. 161
    Comisia juridica, de disciplina si imunitati poate propune adunarii diminuarea salariului de baza in raport cu timpul efectiv afectat de deputat exercitarii indatoririlor sale.
    Art. 162
    Pe timpul exercitarii mandatului de deputat, contractul de munca al persoanei in cauza se suspenda, cu exceptia cazurilor in care Biroul permanent, la cererea deputatului, decide altfel.

    SECTIUNEA a 4-a
    Concedii, absente, demisii
    Art. 163
    Nici un deputat nu poate lipsi de la sedintele adunarii sau comisiei din care face parte decit in cazul in care a obtinut aprobarea unui concediu.
    Nu se considera absent deputatul care nu participa la lucrari pentru ca a primit de la Adunarea Deputatilor sau de la Guvern o insarcinare care-l retine in afara Parlamentului. Deputatul in cauza nu poate fi socotit in numarul regulamentar cerut.
    Prevederile alin. 2 se aplica si deputatilor care sint membri ai Guvernului, in cazul in care absenta acestora a fost determinata de exercitarea atributiilor functiei pe care o indeplinesc.
    Prezenta deputatilor membri ai Guvernului la lucrarile in plen ale Adunarii Deputatilor este obligatorie la deschiderea si incheierea sesiunilor Adunarii Deputatilor, la dezbaterea si adoptarea proiectelor de legi si a propunerilor legislative din sfera lor de competenta, la dezbaterea motiunii de incredere si a motiunii de cenzura, la dezbaterea interpelarilor privind politica departamentului de care raspund, la dezbaterea mesajelor Presedintelui Romaniei si a declaratiilor politice ale primului-ministru.
    Art. 164
    Concediile se acorda pentru motive de boala sau interese personale.
    Concediile de boala se acorda pentru cel mult 30 de zile si pot fi prelungite, daca este cazul, iar cele pentru interese personale nu pot fi mai mari de 14 zile in timpul unei sesiuni si se pot lua integral sau in mai multe transe.
    Concediile pina la 5 zile se acorda de presedintele adunarii, care le comunica acesteia. Cererile de concedii mai lungi se supun aprobarii adunarii.
    Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea notificat pe margine, de catre unul din secretarii adunarii, numarul de zile de concediu pe care l-a avut deputatul respectiv.
    Art. 165
    Orice membru al adunarii care lipseste de la 5 sedinte consecutive sau de la 10 sedinte alternative in aceeasi sesiune, fara concediu sau peste concediul acordat, va fi invitat de presedinte sa justifice motivele absentei.
    Daca, in termen de 20 de zile de la comunicarea invitatiei, deputatul nu se prezinta sau nu trimite justificarea, pierde dreptul la salariul de baza prevazut la art. 160 pe perioada cit a lipsit.
    Daca absenta de mai sus se produce de trei ori in cursul aceleiasi sesiuni, presedintele va supune chestiunea Adunarii Deputatilor, pentru a decide cu privire la declararea ca vacant a locului de deputat.
    Art. 166
    Deputatii pot demisiona prin cerere scrisa, adresata presedintelui. Acesta, in sedinta publica, intreaba deputatul respectiv daca staruie in demisie, iar daca raspunde afirmativ sau nu se prezinta in adunare pentru a raspunde, presedintele declara locul vacant.

    SECTIUNEA a 5-a
    Sanctiuni
    Art. 167
    Abaterile de la regulament atrag urmatoarele sanctiuni:
    a) avertismentul;
    b) chemarea la ordine;
    c) retragerea cuvintului;
    d) eliminarea din sala de sedinte;
    e) interzicerea de a participa la lucrarile adunarii pe timp de maximum 15 zile;
    f) excluderea temporara.
    Sanctiunile prevazute la lit. a), b), c) si d) se aplica de presedintele adunarii, iar cele de la lit. e) si f), de catre adunare, la propunerea presedintelui.
    Pentru aplicarea sanctiunilor de la lit. e) si f), cazul se va trimite Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, care va prezenta un raport asupra cercetarii efectuate.
    Art. 168
    La prima abatere de la regulament, presedintele adunarii atrage atentia deputatului in culpa si-l invita sa respecte regulamentul.
    Art. 169
    Deputatii care vor nesocoti avertismentul si invitatia presedintelui si vor continua sa se abata de la regulament, precum si cei care, chiar pentru prima data, incalca in mod grav dispozitiile regulamentului, vor fi chemati la ordine.
    Chemarea la ordine se inscrie in procesul-verbal al sedintei.
    Art. 170
    Presedintele adunarii poate, inainte de a chema la ordine un deputat, sa-l invite sa-si retraga sau sa explice cuvintul care a generat incidente si care ar da loc la aplicarea sanctiunii.
    Daca expresia intrebuintata a fost retrasa sau regretata, ori daca explicatiile date sint apreciate de presedinte ca satisfacatoare, sanctiunea nu se mai aplica.
    Art. 171
    In cazul in care, dupa chemarea la ordine, un deputat continua sa se abata de la regulament, presedintele adunarii ii va putea retrage cuvintul, iar daca persista, il va elimina din sala.
    Art. 172
    In cazul unor abateri grave sau al unor abateri deosebit de grave savirsite de deputat in mod repetat, adunarea poate aplica sanctiunea interzicerii participarii deputatului la lucrarile ei pe o perioada de maximum 15 zile sau poate hotari, la propunerea presedintelui, excluderea temporara a deputatului in culpa.
    Gravitatea abaterilor va fi stabilita de Comisia juridica, de disciplina si imunitati.
    Art. 173
    Excluderea temporara poate varia de la o sedinta pina la maximum 30 de sedinte din aceeasi sesiune.
    Aplicarea excluderii temporare are urmatoarele consecinte:
    a) suspendarea salariului de baza pe timpul excluderii;
    b) suspendarea drepturilor ce tin de calitatea de deputat, cu exceptia imunitatii;
    c) interzicerea participarii la lucrarile adunarii si ale comisiilor;
    d) interzicerea accesului in localul Adunarii Deputatilor.
    Art. 174
    Excluderea se executa de catre chestori si, in caz de opunere, cu ajutorul fortei publice puse la dispozitia presedintelui.
    Art. 175
    Pentru mentinerea ordinii in sedintele comisiilor, presedintii acestora au aceleasi drepturi ca si presedintele adunarii si pot aplica sanctiunile prevazute la art. 167 alin. 1 lit. a), b) si c).
    In cazul in care un deputat savirseste abateri deosebit de grave, presedintele comisiei va suspenda sedinta si va aduce cazul la cunostinta presedintelui adunarii, care il va supune adunarii in vederea aplicarii sanctiunilor prevazute de regulament.

    CAP. 5
    Serviciile Adunarii Deputatilor

    Art. 176
    Personalul din serviciile Adunarii Deputatilor este condus de secretarul general al aparatului Adunarii Deputatilor.
    Secretarul general al aparatului Adunarii Deputatilor este numit si eliberat din functie de catre aceasta, la propunerea Biroului permanent. El este ordonator de credite, intocmeste proiectul de buget al Adunarii Deputatilor si il supune aprobarii Biroului permanent.
    Art. 177
    Adunarea Deputatilor aproba anual executarea bugetului dupa verificarea acesteia de catre chestorii adunarii.
    Art. 178
    Structura aparatului Adunarii Deputatilor, propusa de secretarul general al aparatului adunarii, cu acordul Biroului permanent, este aprobata de Adunarea Deputatilor.
    Art. 179
    In cadrul serviciilor Adunarii Deputatilor functioneaza Compartimentul tehnic legislativ, format din specialisti in domeniul juridic, angajati sau, dupa caz, remunerati cu o indemnizatie fixa lunara.
    Compartimentul tehnic legislativ asigura asistenta tehnica necesara pentru redactarea proiectelor si propunerilor de lege, cu respectarea normelor de tehnica legislativa, precum si evidenta oficiala a legislatiei.
    Art. 180
    In cadrul Compartimentului tehnic legislativ functioneaza Serviciul de documentare si informare legislativa, care raspunde si de gestionarea bibliotecii adunarii.
    Art. 181
    In cazul cind la lucrarile adunarii sau comisiilor acesteia sint invitati sa participe specialisti care nu au calitatea de deputat, acestia vor primi o indemnizatie ce va fi stabilita de Biroul permanent, la propunerea secretarului general al aparatului adunarii.

    CAP. 6
    Dispozitii finale

    Art. 182
    Dispozitiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare si adoptare a legilor prevazute de art. 67 - 121.
    Modificarile se adopta cu votul a jumatate plus unu din numarul total al deputatilor.
    Art. 183
    Prezentul regulament ramine in vigoare si dupa dizolvarea Adunarii Deputatilor, in actuala compunere, sub rezerva modificarii lui de catre viitoarea adunare ce va fi aleasa.
    Art. 184
    In probleme organizatorice, Adunarea Deputatilor adopta hotariri potrivit procedurii prevazute la art. 67   121 din prezentul regulament.