HOTARARE   Nr. 1458 din 12 noiembrie 2008

pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publica, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.470/2007

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 785 din 24 noiembrie 2008

In temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 19 decembrie 2007, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Punctele 2b) şi 2d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,2b) Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări- examinează şi avizează documentaţia necesară în vederea emiterii de garanţii de stat pentru împrumuturile contractate de operatorii economici şi unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumuturile acordate acestora de Ministerul Economiei si Finanţelor.

[...]

2d) datoria publică guvernamentală este alcătuită din datoria publică     guvernamentală     directă     şi     datoria     publică guvernamentală garantată.

-  datoria publică guvernamentală directă - totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale de Guvern prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 (denumită în continuare ordonanţă de urgenţă), inclusiv cele contractate de autorităţile administraţiei publice centrale până la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă;

- datoria publică guvernamentală garantată - totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile garantate de Guvern prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, conform dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă, exclusiv cele contractate de autorităţile administraţiei publice centrale până la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă;

-  împrumut guvernamental - obligaţia generată de un contract prin care statul, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, în calitate de împrumutat, obţine fonduri financiare de la o persoană fizică sau juridică creditoare rezidentă sau nerezidentă şi se angajează să le ramburseze, împreună cu dobânda şi cu alte costuri aferente, într-o perioadă specificată;

- titlu de stat - instrumentul financiar care atestă datoria publică, sub formă de bonuri, certificate de trezorerie, obligaţiuni, inclusiv certificatele de trezorerie pentru populaţie nerăscumpărate la scadenţă şi transformate în certificate de depozit sau alte instrumente financiare constituind împrumuturi ale statului în monedă naţională ori în valută, pe termen scurt, mediu şi lung. Acestea pot fi emise în formă materializată sau dematerializată, nominative sau la purtător şi pot fi negociabile sau nenegociabile;

-  titlu de stat pe termen scurt - bonul de tezaur şi certificatul de trezorerie, fie purtător de dobândă, fie cu discont, cu scadenţă de până la un an inclusiv, precum şi alte instrumente financiare ce pot fi create de emitent, în condiţiile legii;

- titlu de stat pe termen mediu sau lung - obligaţiunea de stat cu o scadenţă de peste un an şi maximum 5 ani de la emisiune, respectiv de peste 5 ani de la emisiune, fie purtătoare de dobândă, fie cu discont, emisă conform clauzelor împrumutului de stat;

- titlu de stat cu dobândă - titlul de stat care are o valoare nominală la care se plăteşte o dobândă stabilită, la date specificate;

-  titlu de stat cu discont - titlul de stat fără cupon de dobândă, care este vândut la o valoare mai mică decât valoarea sa nominală;

- capital aferent titlurilor de stat purtătoare de dobândă - suma împrumutată de la cel care oferă împrumutul, la data efectuării emisiunii titlurilor de stat purtătoare de dobândă;

-  capital aferent titlurilor de stat cu discont - suma împrumutată de la cel care oferă împrumutul, la data efectuării emisiunii titlurilor de stat cu discont, la valoarea care reprezintă preţul titlurilor de stat cu discont;

-  titlu de stat dematerializat - titlul de stat pentru care emisiunea, probaţiunea şi transmisiunea drepturilor încorporate se evidenţiază prin înscriere în sistemul de înregistrare în cont; acest instrument poate fi utilizat de către deţinători drept garanţie pentru împrumuturi;

-  titlu de stat materializat - titlul de stat în formă fizică, înscris imprimat, care cuprinde menţiuni obligatorii referitoare la emitent, valoarea nominală, rata dobânzii sau a discontului, scadenţa, modul de transmisiune şi alte elemente specifice fiecărei categorii de titluri;

- sistem de înregistrare în cont - sistemul operaţional prin intermediul căruia titlurile de stat sunt emise în formă dematerializată, înregistrarea lor fiind efectuată de către Ministerul Economiei şi Finanţelor sau de agentul desemnat de acesta;

-  preţul titlului de stat - suma plătită de cumpărătorii titlurilor de stat;

- valoarea nominală a titlului de stat - valoarea unui titlu de stat, rambursabilă la scadenţă;

-  primă - diferenţa dintre preţul unui titlu de stat la emisiune şi valoarea sa nominală, dacă preţul este mai mare decât valoarea nominală;

-  discont - diferenţa dintre preţul unui titlu de stat la emisiune şi valoarea sa nominală, dacă preţul este mai mic decât valoarea nominală;

- rata dobânzii - dobânda exprimată în procente pe an, plătită pentru capitalul unui împrumut sau titlu de stat purtător de dobândă;

- rata variabilă a dobânzii - rata dobânzii unui împrumut sau titlu de stat purtător de dobândă, care se modifică la intervale de timp, în conformitate cu un indice, o formulă sau un alt criteriu, după cum este prevăzut în clauzele contractului de împrumut sau ale prospectului de emisiune;

- data scadenţei - data la care valoarea nominală şi ultima tranşă de dobândă, aferente unui împrumut sau titlu de stat purtător de dobândă, ori valoarea nominală a unui titlu de stat cu discont devin exigibile, în conformitate cu clauzele contractului de împrumut sau ale prospectului de emisiune;

-  data plăţii dobânzii - data desemnată pentru plata dobânzii aferente unui împrumut sau unei anumite serii de titluri de stat, purtătoare de dobândă;

-  data rambursării în avans - data rambursării unui împrumut, anterioară scadenţei acestuia;

- data valutei - data la care se face decontarea tranzacţiei;

- data tranzacţiei - data la care se încheie tranzacţia;

- schimbarea valutei de contract a unui împrumut - decizia Ministerului Economiei şi Finanţelor de redenominare valutară a unui împrumut şi a condiţiilor financiare, în baza condiţiilor de piaţă, de comun acord cu împrumutătorul;

- redeschiderea emisiunilor de titluri de stat - operaţiunea prin care Ministerul Economiei şi Finanţelor decide atragerea de sume suplimentare de la investitori rezidenţi sau nerezidenţi, prin intermediul unei emisiuni de titluri de stat aflate deja în portofoliul acestuia;

-  prospect de emisiune - document prin care sunt evidenţiate caracteristicile titlurilor de stat:

a)  denumirea, data emisiunii şi valoarea titlurilor de stat oferite;

b)  forma împrumutului de stat reprezentat prin titlurile aferente - cu discont sau purtător de dobândă;

c)  rata dobânzii, metoda de calcul şi datele la care se plăteşte dobânda, dacă este cazul;

d) data scadenţei şi opţiunile încorporate, dacă este cazul.

Pe piaţa internă a titlurilor de stat, dacă în prospectul de emisiune nu se prevede altfel, formulele de bază utilizate sunt:

a)   pentru titluri de stat pe termen scurt cu discont - certificate de trezorerie cu discont:

P = ₁ _ (dxr)

             360

Y = r/P,

în care:

P = preţul titlului cu discont exprimat cu 4 zecimale;

d = număr de zile până la scadenţă;

r = rata discontului (exprimată cu două zecimale);

Y = randamentul (rata dobânzii) exprimat cu două zecimale;

b)  pentru titluri de stat pe termen scurt cu dobândă - certificate de trezorerie cu dobândă:

D = VN x d x __z      ,

                         360

unde:

D = dobânda (cuponul);

VN = valoarea nominală individuală;

d = rata dobânzii (exprimată cu două zecimale);

z = numărul de zile pentru care se calculează dobânda;

c) pentru titluri de stat pe termen mediu şi lung cu dobândă - obligaţiuni de stat cu dobândă fixă:

D = VN x d x ____z           ,

                       365 sau 366

unde:

D = dobânda (cuponul);

VN = valoarea nominală individuală;

d = rata dobânzii (exprimată cu două zecimale);

z = numărul de zile pentru care se calculează dobânda;

366 = zile pentru an bisect;

sau

D = VN x r/frecvenţa anuală a cuponului,

unde:

D = dobânda (cupon);

VN = valoarea nominală individuală;

r = rata cuponului;

frecvenţa anuală a cuponului = 1, pentru plata anuală;

                                              2, pentru plata semianuală;

                                              4, pentru plata trimestrială.

In cazul obligaţiunilor de stat emise în baza legilor speciale (emisiuni dedicate), în care perioada de deţinere a obligaţiunii de stat pentru care se datorează dobânda (trimestru, semestru sau an) nu depăşeşte anul calendaristic, dar plata se efectuează în cursul anului calendaristic următor, în formula de calcul a dobânzii la numitor se va utiliza numărul de zile ale anului calendaristic pentru care se datorează şi se calculează dobânda.

In cazul obligaţiunilor de stat (emisiuni standard) în care perioada de deţinere a obligaţiunii de stat pentru care se datorează dobânda excede anul calendaristic, iar plata se efectuează în anul calendaristic următor, în formula de calcul a dobânzii la numitor se utilizează numărul de zile ale anului calendaristic în care se efectuează plata cuponului;

d) pentru obligaţiunile de stat pe termen mediu şi lung cu dobândă indexată cu indicele preţurilor de consum:

D = VN x d x __z    ,

                        365

unde:

D = dobânda (cuponul);

VN = valoarea nominală individuală;

z = numărul de zile pentru care se calculează dobânda;

d = rata dobânzii, exprimată procentual cu 6 zecimale, pentru fiecare perioadă de calcul a cuponului, calculată ca produs anualizat (P) al celor 6 indici ai preţurilor de consum lunari publicaţi de Institutul Naţional de Statistică plus o marjă M care se va determina pentru fiecare perioadă după formula:

d = 365 [P (IPCi /100) -1] x 100 + M,

         z

unde:

i = indicii precizaţi în prospectul de emisiune a titlurilor de stat, în funcţie de data de plată a cuponului de dobândă;

IPCi = indicele lunar al preţurilor de consum, publicat de Institutul Naţional de Statistică; va fi luat în considerare indicele lunar, indiferent de data din luna la care are loc emisiunea;

M = marja, exprimată procentual, reprezintă elementul în funcţie de care se va face clasificarea ofertelor.

In vederea alinierii la standardele recunoscute, potrivit convenţiilor ISMA (International Securities Market Association), Ministerul Economiei şi Finanţelor poate opta şi pentru utilizarea altor formule de calcul ale discontului sau ale dobânzii."

2. Punctele 3.2, 3.2.1, 3.2.3 şi 3.2.4 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„3.2. Instrumentele de datorie utilizate pentru administrarea datoriei publice guvernamentale pot fi emise şi/sau utilizate doar de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, fiind denominate în lei şi/sau în valută, prin accesarea pieţelor financiare interne şi externe.

3.2.1. Instrumentele de datorie publică guvernamentală ce pot fi contractate, nefiind însă limitate la acestea, sunt:

a) titlurile de stat lansate pe pieţele internaţionale, precum şi titlurile de stat lansate pe piaţa internă, inclusiv certificatele de trezorerie pentru populaţie, nerăscumpărate la scadenţă şi transformate în certificate de depozit;

b)  împrumuturile de la instituţii financiare româneşti sau străine;

c) împrumuturile de la guverne şi agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare internaţionale sau de la alte organisme financiare internaţionale;

d) împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;

e) instrumente structurate, cum ar fi credite furnizor;

f) leasing financiar;

g) instrumente de cash management (atragere de depozite, operaţiuni repo şi altele asemenea);

h) scrisori de garanţie de stat.

3.2.3. Datoria contractată până la momentul intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă de către ordonatorii principali de credite fără garanţia statului se înregistrează în registrul datoriei publice.

3.2.4. In scopul contractării datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor menţionate la pct. 3.2.1. lit. b), e) şi f), Ministerul Economiei şi Finanţelor alege instituţia/instituţiile finanţatoare în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice; în cazul emisiunilor de titluri de stat, prin licitaţie, conform regulamentelor şi procedurilor specifice pieţei titlurilor de stat; în cazul emisiunilor de titluri de stat pe pieţele internaţionale, selecţia se realizează doar după aprobarea în Guvern a emisiunii, pe baza transmiterii de cerere de ofertă către instituţii financiare şi/sau publicarea cererii de ofertă pe web-site-ul Ministerului Economiei şi Finanţelor; în cazul împrumuturilor pe termen scurt în cadrul operaţiunilor de cash management, selecţia se poate realiza pe bază de anunţuri transmise prin mijloace de comunicaţie (e-mail securizat, fax, etc.) sau prin alte metode conform legislaţiei privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului."

3.  Punctul 3.2.7 se abrogă.

4.  Punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: „4. Art. 4 din ordonanţa de urgenţă:

(1)  Guvernul este autorizat să angajeze în numele şi contul statului obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale numai prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, în următoarele scopuri:

a)  finanţarea deficitului bugetului de stat, finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, până la alocarea de sume cu această destinaţie, finanţarea deficitelor temporare ale bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat din exerciţiul curent;

b)   refinanţarea şi rambursarea anticipată a datoriei publice guvernamentale;

c) menţinerea în permanenţă a unui sold corespunzător în contul curent general al Trezoreriei Statului, stabilit de Ministerul Economiei şi Finanţelor, în conformitate cu criteriile prevăzute în normele metodologice elaborate în conformitate cu art. 12 alin. (1);

d) finanţarea pe bază de lege a unor programe/proiecte sau a altor necesităţi prioritare pentru economia românească;

e)   susţinerea balanţei de plăţi în conformitate cu Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 322/2002 de stabilire a unui mecanism de asistenţă financiară pe termen mediu pentru balanţele de plăţi ale statelor membre.

(11) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), ordonatorii principali de credite pot angaja obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale, pentru achiziţii în sistem leasing, pe bază de hotărâre a Guvernului doar în condiţiile în care Ministerul Economiei şi Finanţelor, în calitate de unic administrator al datoriei publice guvernamentale, acceptă angajarea datoriei publice guvernamentale de către ordonatorii principali de credite prin alegerea acestui instrument financiar pe baza analizei costurilor şi riscurilor, cu asigurarea respectării obiectivelor şi principiilor strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale.

(2) In cazul alin. (1) lit. d) beneficiarii garanţiilor de stat, precum şi subîmprumutaţii se stabilesc, pentru fiecare caz în parte, prin lege, numai după obţinerea avizului din partea Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări.

(3) Autorităţile administraţiei publice centrale nu pot fi beneficiari ai garanţiilor de stat sau ai subîmprumuturilor acordate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor.

(4)   Pe parcursul unui an, Ministerul Economiei şi Finanţelor contractează împrumuturi guvernamentale, pentru scopurile precizate la alin. (1), independent de evoluţia disponibilităţilor existente în contul curent general al Trezoreriei Statului şi de evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat în decursul acelui an.

(5)     Finanţările rambursabile contractate de la organismele financiare internaţionale destinate finanţării deficitului bugetului de stat se aprobă prin lege.

(6)    Modalitatea de aprobare a operaţiunilor de contractare a datoriei publice guvernamentale se stabileşte prin norme emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.

Norme metodologice:

4.1 .a),b) 1. Procedura lansării emisiunilor de titluri de stat pe piaţa internă presupune parcurgerea următoarelor etape:

1.  Elaborarea referatului de aprobare a ordinului privind prospectul de emisiune a titlurilor de stat, în cadrul căruia vor fi evidenţiate:

1.1.  Motivarea volumului de titluri de stat ce urmează a fi lansate având în vedere:

- valoarea titlurilor de stat scadente în perioada pentru care se anunţă lansarea titlurilor de stat;

-  valoarea la curs istoric a ratelor de capital scadente aferente împrumuturilor în valută pentru susţinerea balanţei de plăţi, finanţarea şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale;

-  valoarea estimată a răscumpărărilor de certificate de trezorerie pentru populaţie, vândute prin reţeaua Trezoreriei Statului, determinată ca medie lunară a soldului acestora conform situaţiilor de raportare din teritoriu;

-   volumul deficitelor bugetare susţinute temporar de disponibilităţile contului curent general al trezoreriei, conform datelor operative de la finele lunii precedente;

-   valoarea soldului debitor/creditor al contului curent general al trezoreriei conform prognozei evoluţiei disponibilităţilor acestuia pentru perioada pentru care se anunţă lansarea titlurilor de stat.

1.2. Structura pe scadenţe a titlurilor de stat;

1.3.  Fundamentarea alegerii tipurilor de scadenţă, a ratei cuponului în cazul obligaţiunilor de stat;

1.4. Caracteristicile titlurilor de stat;

- Alte informaţii şi elemente considerate relevante.

2.   Elaborarea ordinului de aprobare a prospectului de emisiune a titlurilor de stat, obţinerea vizelor necesare în vederea supunerii aprobării conducerii Ministerului Economiei şi Finanţelor.

3. Transmiterea ordinului spre publicare în Monitorul Oficial, pe pagina de web a Ministerului Economiei şi Finanţelor şi la Banca Naţională a României, în vederea informării dealerilor pieţei primare.

4.  Decontarea emisiunilor de titluri de stat se evidenţiază astfel:

-  valoarea nominală, în finanţarea/refinanţarea datoriei publice guvernamentale;

- prima, exprimată ca diferenţă între valoarea nominală a titlului de stat de tip benchmark şi preţul net al acestuia, în care preţul net este mai mare decât valoarea nominală, reprezintă venit al bugetului de stat şi se virează la capitolul «Alte încasări»;

- discontul, exprimat ca diferenţă între valoarea nominală a titlului de stat de tip benchmark şi preţul net al acestuia, în care preţul net este mai mic decât valoarea nominală, reprezintă cheltuială a bugetului de stat şi se suportă de la cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30 «Dobânzi», art. 30.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne»; cu suma reprezentând discontul se reîntregeşte, la data decontării rezultatelor adjudecării emisiunii, valoarea nominală a titlurilor de stat de tip benchmark;

- dobânda acumulată încasată ca urmare a emisiunilor de titluri de stat de tip benchmark reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului şi va fi virată la cap. 31.09.02 «Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Statului de la alte sectoare.»

4.1 .a),b) 2. Procedura lansării emisiunilor de titluri de stat pe pieţele internaţionale presupune parcurgerea următoarelor etape:

1.    elaborarea şi supunerea aprobării Guvernului a Memorandumului privind contractarea de datorie publică guvernamentală prin lansarea unei emisiuni de titluri de stat pe pieţele internaţionale de capital, ca instrument de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice, cu precizarea caracteristicilor principale ale emisiunii (suma, scadenţa, moneda);

2. după aprobarea Memorandumului, transmiterea cererii de ofertă către instituţii financiare, care va include principalele caracteristici ale emisiunii de titluri de stat, cu precizarea sumei, scadenţei, monedei, dar fără a se limita la acestea, precum şi a termenului-limită până la care pot fi transmise cererile de ofertă;

3.   evaluarea ofertelor primite, în termenul specificat în cererile de ofertă, de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, avându-se în vedere, printre altele, suma, scadenţa emisiunii, strategia propusă pentru lansarea emisiunii, precum şi alte elemente de bază ale tranzacţiei, cu excepţia celor care depind de evoluţia condiţiilor de piaţă şi care se pot modifica până la momentul lansării emisiunii de titluri de stat;

4.  efectuarea selecţiei intermediare a instituţiilor financiare prin întocmirea «listei scurte», aprobarea acesteia de către ministrul economiei şi finanţelor şi transmiterea spre informare Guvernului;

5.   organizarea de întrevederi cu instituţiile financiare selectate în «lista scurtă» pentru dezbatere şi eventuala actualizare a ofertelor depuse iniţial;

6.  evaluarea ofertelor rezultate şi întocmirea clasamentului de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, luându-se în considerare costurile estimate la momentul remiterii ofertelor către Ministerul Economiei şi Finanţelor, precum şi alţi factori consideraţi relevanţi (capabilitatea de distribuire a emisiunii către potenţiali investitori); rezultatele evaluării şi clasamentul ofertelor instituţiilor financiare, precum şi propunerea de numire a administratorilor tranzacţiei se aprobă de către ministrul economiei şi finanţelor, cu informarea prealabilă a Guvernului;

7.  autorizarea tranzacţiei se aprobă prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor; în cuprinsul ordinului se vor preciza cel puţin administratorii desemnaţi ai tranzacţiei, suma emisiunii, scadenţa emisiunii, precum şi alte elemente de bază ale tranzacţiei, cu excepţia celor care depind de evoluţia condiţiilor de piaţă şi care se pot modifica până la momentul lansării emisiunii de titluri de stat;

8.  semnarea scrisorii de mandat de către reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor şi cei ai instituţiilor financiare selectate să administreze emisiunea de titluri de stat pe pieţele internaţionale; în scrisoarea de mandat se vor preciza cel puţin responsabilităţile şi obligaţiile administratorilor, comisionul perceput de aceştia pentru administrarea tranzacţiei, precum şi eventuale cheltuieli care sunt suportate de către administratorii tranzacţiei;

9.  selectarea firmei/firmelor de consultanţă juridică care va/vor analiza şi definitiva documentaţia contractuală aferentă emisiunii de titluri de stat în numele Ministerului Economiei şi Finanţelor. In alegerea firmei/firmelor de consultanţă juridică se vor avea în vedere o serie de criterii considerate relevante pentru scopul propus, menţionate în cererile de ofertă transmise de Ministerul Economiei şi Finanţelor;

10.  desfăşurarea procesului în vederea lansării emisiunii şi elaborarea documentaţiei aferente (colectarea de informaţii în vederea redactării/actualizării prospectului de emisiune, organizarea de întâlniri între administratorii tranzacţiei şi instituţii reprezentative ale statului, realizarea marketingului emisiunii, organizare road-show în centre financiare recomandate de administratorii tranzacţiei);

11. lansarea emisiunii cu stabilirea caracteristicilor principale ale emisiunii (cupon, randament, preţ);

12. semnarea documentelor aferente emisiunii, de închidere şi virare a sumei emisiunii în contul Ministerului Economiei şi Finanţelor, conform prevederilor legale în vigoare;

13. după virarea sumei rezultate din emisiunea de obligaţiuni în contul Ministerului Economiei şi Finanţelor, suma obţinută va fi reîntregită, după caz, cu valoarea comisionului de administrare a tranzacţiei şi a altor cheltuieli aferente emisiunii (cheltuieli cu avocaţii, cheltuieli cu marketingul emisiunii etc), la care se adaugă discontul, în cazul în care obligaţiunile au fost lansate cu discont;

Reîntregirea sumei emisiunii se efectuează:

-  din bugetul de stat, cap. 55.01 «Tranzacţii cu datoria publică», art. 20.24 «Comisioane şi alte costuri», alin. 20.24.01 «Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor externe» - cu valoarea comisionului de administrare şi a altor cheltuieli aferente; şi

-  din bugetul de stat, cap. 55.01 «Tranzacţii cu datoria publică», art. 30.02 «Dobânzi aferente datoriei publice externe», alin. 30.02.01 «Dobânzi aferente datoriei publice externe directe» - cu valoarea discontului;

14.  în cazul în care preţul emisiunii este cu prima, prima înregistrată reprezintă venit al bugetului de stat şi se virează la cap. «Alte încasări»;

15.  în funcţie de evoluţiile pieţelor financiare interne şi internaţionale, ţinând cont de necesităţile de finanţare şi refinanţare a datoriei publice guvernamentale şi în baza unei fundamentări în acest sens, emisiunea de titluri de stat pe pieţele internaţionale poate fi redeschisă, cu aprobarea ministrului economiei şi finanţelor şi informarea prealabilă a Guvernului; în cadrul fundamentării se vor prezenta argumentele în favoarea redeschiderii, precum şi condiţiile de desfăşurare a acesteia (administratorii tranzacţiei, avocaţi etc);

16.  operaţiunea de redeschidere se poate aplica în mod corespunzător şi emisiunii de titluri de stat lansate pe piaţa internaţională conform Hotărârii Guvernului nr. 1.561/2007 privind aprobarea contractării unui împrumut extern, sub forma unei emisiuni de obligaţiuni pe pieţele externe de capital, denominată în euro, în condiţiile în care suma care se doreşte a fi obţinută prin redeschidere se încadrează în limita aprobată prin această hotărâre.

4.1.a),b)3. Procedura contractării de împrumuturi de la guverne şi agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare internaţionale sau de alte organisme internaţionale se realizează parcurgând etapele descrise mai jos:

1. In baza strategiei privind managementul datoriei publice, Ministerul Economiei şi Finanţelor elaborează şi supune aprobării Guvernului şi Preşedintelui României, după caz, un memorandum cu tema: Acord de principiu privind contractarea împrumutului şi aprobarea mandatului de negociere. Procedura aplicabilă în vederea solicitării acordului de principiu, aprobării notei-mandat de negociere, aprobării rezultatelor negocierii, precum şi eliberării deplinelor puteri în vederea semnării documentului juridic care guvernează împrumutul este conformă cu cea prevăzută de Legea nr. 590/2003 privind tratatele.

Documentaţia necesară elaborării şi promovării memorandumului cuprinde:

- fundamentarea necesităţii recurgerii la împrumut;

- fundamentarea selectării finanţatorului;

- mandatul, care va conţine principalele elemente tehnice şi financiare propuse de finanţator, precum şi propunerile de negociere.

2.  Negocierea împrumutului se va desfăşura în conformitate cu mandatul aprobat. Negocierea poate fi efectuată direct sau prin corespondenţă. In cazul în care documentul juridic ce guvernează împrumutul va fi negociat între părţi în mod direct, minuta negocierii va fi semnată de reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor care conduce delegaţia română.

3.  După negocierea împrumutului, Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin direcţia de specialitate, iniţiază un memorandum pentru aprobarea raportului de negociere şi aprobarea acordării deplinelor puteri în vederea semnării documentului juridic ce guvernează împrumutul. Memorandumul se supune aprobării Guvernului şi Preşedintelui României, după caz.

4. In baza aprobării memorandumului de la paragraful 3 de către Guvern şi Preşedintele României, după caz, dacă finanţatorul o solicită în mod expres, Ministerul Afacerilor Externe emite deplinele puteri în vederea semnării documentului juridic ce guvernează împrumutul de către reprezentantul autorizat al României.

5.    In mod excepţional, datorită urgenţei semnării documentului juridic ce guvernează împrumutul şi numai dacă există suficiente elemente să se considere că textul convenit sau adoptat al acestuia nu va conţine diferenţe substanţiale de fond faţă de propunerea de text a părţii române se poate elabora un memorandum comun pentru aprobarea negocierii şi semnării, care va fi supus aprobării Guvernului şi Preşedintelui României, după caz.

6.   Documentul juridic ce guvernează împrumutul, astfel semnat, va fi ratificat sau aprobat printr-un act normativ cu forţă juridică de lege. Traducerea autorizată a documentului juridic ce guvernează împrumutul va fi efectuată de către o firmă autorizată, angajată în condiţiile legii de Ministerul Economiei şi Finanţelor.

7. Procedura de contractare, prevăzută în cadrul paragrafelor 1-6, se va adapta în funcţie de specificul fiecărui finanţator extern.

8.  Pentru împrumuturile a căror disponibilizare are la bază realizarea unor investiţii sectoriale, documentaţia prevăzută la paragraful 1 se completează cu fundamentarea de către ordonatorul principal de credite a necesităţii realizării respectivelor investiţii sectoriale, în calitatea sa de conducător al ministerului de resort coordonator al sectorului.

9.  Pentru împrumuturile prevăzute la paragraful 8, pe baza aprobării legii de ratificare şi publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Economiei şi Finanţelor încheie acord(uri) subsidiar(e) cu OPC, prin care părţile convin asupra obligaţiilor şi drepturilor acestora în contextul dat, cu excepţia obligaţiilor legate de efectuarea tragerilor şi asigurării serviciului datoriei publice, care se realizează de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin direcţiile de specialitate, în conformitate cu prevederile documentelor juridice care guvernează împrumutul. In Acordul subsidiar (AS) vor fi prevăzute elemente, fără a se limita la acestea, precum: alocarea sumelor în cadrul proiectului şi finanţarea obiectivelor acestuia, legătura funcţională în cadrul compartimentelor (dacă este cazul), raportări etc. Clauzele AS pot fi adaptate în funcţie de prevederile documentului juridic care guvernează derularea împrumutului şi în care sunt prevăzute drepturile şi obligaţiile părţilor legate de implementarea fizică şi financiară a proiectului.

Semnarea AS se va face de către reprezentanţii instituţiilor, autorizaţi în acest sens, documentul fiind în prealabil avizat de către direcţiile de specialitate din Ministerul Economiei şi Finanţelor şi de controlul financiar preventiv şi delegat.

4.1.a),b)4. Procedura contractării de împrumuturi de la instituţii financiare româneşti sau străine se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:

1.  elaborarea şi supunerea spre aprobare Guvernului a memorandumului privind contractarea unui împrumut de la instituţii financiare româneşti sau străine ca instrument de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţare a datoriei publice, cu precizarea caracteristicilor generale ale împrumutului ce urmează a fi contractat (suma, scadenţa, moneda); pentru împrumuturile a căror disponibilizare au la bază realizarea unor programe/proiecte sau necesităţi considerate prioritare pentru economia românească, memorandumul va fi completat cu fundamentarea necesităţii realizării respectivelor scopuri, însuşită de ordonatorul principal de credite, în calitatea sa de conducător al ministerului de resort, coordonator al sectorului;

2.  Ministerul Economiei şi Finanţelor selectează instituţia/ instituţiile finanţatoare în conformitate cu prevederile legislaţiei privind achiziţiile publice, precum şi cu respectarea prevederilor pct. 3.2.5 din prezentele norme;

3.  autorizarea tranzacţiei se aprobă prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor. In cuprinsul ordinului se vor preciza instituţia/instituţiile finanţatoare, suma, scadenţa împrumutului, precum şi alte elemente de bază ale tranzacţiei, cu excepţia celor care depind de evoluţia condiţiilor de piaţă şi care se pot modifica până la momentul contractării împrumutului;

4.  negocierea şi semnarea documentaţiei contractuale de către reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor şi cei ai instituţiilor financiare selectate;

5.   virarea sumei împrumutului în contul Ministerului Economiei şi Finanţelor.

4.1 .b) Refinanţarea datoriei publice guvernamentale reprezintă contractarea unei datorii noi în vederea plăţii unei obligaţii financiare de natura datoriei publice guvernamentale scadente. Rambursarea/răscumpărarea anticipată reprezintă plata înainte de termen/scadenţă a unei obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale, care se poate realiza fie ca urmare a exercitării acestei opţiuni de către creditori, fie ca urmare a exercitării opţiunii de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, în scopul administrării eficiente a datoriei publice guvernamentale şi a serviciului datoriei publice guvernamentale. In cazul rambursării anticipate, costurile aferente acestei operaţiuni reprezintă cheltuieli bugetare ale anului bugetar în care se efectuează operaţiunea.

4.1.c) In vederea asigurării permanente şi în condiţii de siguranţă a resurselor financiare necesare efectuării plăţilor din contul curent general al Trezoreriei Statului, Ministerul Economiei si Finanţelor stabileşte, prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, un nivel minim necesar în acest cont. Sumele care depăşesc această valoare minimă pot fi investite în instrumente de piaţă, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind derularea şi utilizarea resurselor Trezoreriei Statului, avându-se în vedere siguranţa, lichiditatea şi rentabilitatea fondurilor, în această ordine şi prioritate.

4.1.1. Contractarea datoriei publice prin emiterea de titluri de stat se realizează ţinându-se cont de obiectivele specifice privind dezvoltarea pieţei titlurilor de stat, care vor fi incluse în strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale. Astfel, în luna decembrie a fiecărui an, Ministerul Economiei şi Finanţelor va anunţa programul de emisiune a titlurilor de stat pe piaţa internă şi externă pentru anul următor. Acest program poate fi modificat în cursul anului, în funcţie de evoluţiile pieţelor financiare şi de modificarea necesităţilor de finanţare. Calendarul anual se detaliază prin anunţurile şi prospectele periodice emise în cursul unui an, fiind specificate caracteristicile titlurilor de stat ce urmează a fi emise. Calendarul anual, anunţurile şi prospectele periodice pot conţine informaţii cu privire la alte operaţiuni cu titluri de stat, cum ar fi programul de răscumpărări în avans (buybacks) şi operaţiunile de preschimbare a titlurilor de stat (exchange).

4.1.2.   In cazul titlurilor de stat emise pe piaţa internă interbancară, seria se stabileşte în conformitate cu prevederile Convenţiei încheiate de Ministerul Economiei şi Finanţelor cu Depozitarul central. Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat să plătească Depozitarului central contravaloarea serviciului de alocare a codurilor ISIN.

4.1.3. Contractarea datoriei publice guvernamentale directe pe bază de legi speciale se efectuează prin lansarea de împrumuturi de stat de tipul obligaţiunilor de stat dedicate, ale căror caracteristici detaliate în prospectul de emisiune sunt stabilite prin prevederile legilor speciale.

Valoarea nominală şi data emisiunii obligaţiunilor de stat sunt indicate pe propria răspundere de către beneficiarul desemnat de legea specială, prin solicitarea scrisă, formulată şi transmisă de către acesta la Ministerul Economiei şi Finanţelor, însoţită de următoarele documente justificative: nota contabilă şi extrasul de cont din data acordării împrumutului.

Pe baza solicitării beneficiarului desemnat, Ministerul Economiei şi Finanţelor procedează la elaborarea şi aprobarea, prin ordin al ministrului, a prospectului de emisiune al obligaţiunilor de stat.

Intre Ministerul Economiei şi Finanţelor, în calitate de împrumutat, şi beneficiarul obligaţiunilor de stat, desemnat prin legea specială în calitate de împrumutător, se încheie o convenţie în care sunt reluate şi completate condiţiile împrumutului: valoarea nominală, rata dobânzii etc.

După aprobarea prospectului de emisiune prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor şi semnarea convenţiei, Ministerul Economiei şi Finanţelor le transmite în copie şi, respectiv, în original beneficiarului desemnat. Totodată, este notificată Banca Naţională a României, în calitate de agent al statului, şi se transmit la direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor documentele justificative care au însoţit solicitarea formulată de beneficiarul desemnat, în vederea efectuării tuturor operaţiunilor cu privire la emisiune. Plata la scadenţă a serviciului datoriei publice guvernamentale directe, aferent titlurilor de stat emise în baza legilor speciale pentru care nu se pot aloca de către Depozitarul central coduri ISIN, se efectuează prin ordin de plată.

4.1.4.    Contractarea datoriei publice guvernamentale garantate pe bază de legi speciale se efectuează prin emiterea de scrisori de garanţie în favoarea, în condiţiile şi în limita plafoanelor stabilite prin prevederile legilor speciale şi/sau ale hotărârilor de Guvern date în aplicarea acestora. Beneficiarul desemnat prin legea specială formulează şi depune la Ministerul Economiei şi Finanţelor o solicitare scrisă prin care indică, în limita plafoanelor aprobate, sumele şi termenul de valabilitate al garanţiei. Pe baza acestei solicitări, Ministerul Economiei şi Finanţelor, în conformitate cu prevederile legii speciale, procedează la elaborarea scrisorilor de garanţie, care după aprobare sunt transmise în original beneficiarului desemnat.

4.1.5.  Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat să ofere compensaţii pentru titlurile de stat emise în formă materializată care au fost pierdute, furate, distruse sau deteriorate, cu condiţia ca titlul de stat să fie identificabil prin serie, număr şi descriere, în conformitate cu reglementările în vigoare, iar deţinătorul să fi efectuat formalităţile de publicitate în condiţiile legii.

4.1.6.  Procedura de contractare a finanţărilor rambursabile care reprezintă datorie publică guvernamentală directă pentru fiecare instrument de datorie, precum şi procedura de emitere a garanţiilor de stat, în scopul realizării unor programe/proiecte sau a altor necesităţi prioritare pentru economia românească de către operatorii economici şi/sau unităţile administrativ-teritoriale, se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

4.2.1. Unităţile administrativ-teritoriale pot fi beneficiare ale garanţiilor de stat sau subîmprumuturilor acordate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor numai pe baza unei legi, pentru care se prevede ca rambursarea împrumutului garantat

sau subîmprumutat să se facă din bugetele locale ale acestora, după obţinerea în prealabil a autorizării de contractare din partea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale şi a Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări, în această ordine, precum şi cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

4.2.2. In cazul celorlalţi beneficiari ai garanţiilor de stat sau subîmprumuturilor acordate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor este obligatorie aprobarea prin lege a garanţiei de stat/subîmprumutului, pentru care se prevede ca rambursarea împrumutului garantat sau subîmprumutat de stat să se facă din surse proprii, fără a afecta bugetul general consolidat, cu avizul prealabil al Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări, precum şi cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

4.2.3. Banca de Export-Import a României S.A. - Eximbank va analiza şi va supune spre avizare Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări proiectele propuse în vederea autorizării emiterii unei garanţii de stat sau a acordării unui subîmprumut de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, cu avizul prealabil al acestuia.

4.2.4. Metodologia de lucru pentru Banca de Export-Import a României S.A. - Eximbank, precum şi pentru Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări în materie de avizare a acordării de subîmprumuturi sau garanţii de stat de către Ministerul Economiei şi Finanţelor se stabileşte prin norme şi proceduri de lucru aprobate de Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

4.2.5.  Incheierea convenţiilor de garanţie de stat şi a acordurilor de împrumut subsidiar sau a acordurilor de împrumut subsidiar şi garanţie, după caz, se va face cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, prevederile obligatorii care trebuie incluse în documentele necesare urmând a fi descrise prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, emis în aplicarea prezentelor norme metodologice.

4.2.6.  Ministerul Economiei şi Finanţelor percepe de la instituţiile financiare sau de la beneficiarii finali un comision pentru alimentarea fondului de risc, în condiţiile ordonanţei de urgentă, dacă legea de ratificare a împrumutului nu prevede altfel.

4.2.7. Subîmprumutarea finanţărilor contractate de Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor în numele statului, beneficiarilor acesteia se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Economiei şi Finanţelor şi aceştia sau, după caz, în baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie, încheiate între Ministerul Economiei şi Finanţelor, pe de o parte, şi beneficiarii finali ai împrumutului, precum şi unităţile administrativ-teritoriale garante ale acestora, în condiţiile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, pe de altă parte.

4.2.8.  Ministerul Economiei şi Finanţelor, în numele statului român şi în baza prevederilor din acordurile de împrumut şi din acordurile de împrumut subsidiar, poate mandata o instituţie financiară să administreze împrumuturi externe, în condiţiile stabilite prin acordul de administrare. Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat să plătească în schimbul acestui serviciu un comision de administrare din sursele prevăzute în bugetul de stat.

4.2.9.    Finanţările rambursabile contractate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor în numele statului român, a căror administrare a fost mandatată unei instituţii financiare, vor fi plătite de către beneficiarii de subîmprumut Ministerului Economiei şi Finanţelor sau, după caz, instituţiei financiare, în condiţiile stabilite prin acordul de administrare şi prin acordurile de împrumut subsidiar sau acordurile de împrumut subsidiar şi de garanţie.

4.5.  Finanţările rambursabile contractate de la organismele financiare internaţionale se aprobă prin lege, conform Legii nr. 590/2003.

4.6.  Emisiunile de titluri de stat pe piaţa internă se aprobă prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, iar emisiunile de titluri de stat pe pieţele externe se aprobă prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, cu informarea Guvernului."

5. Punctul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins: „5. Art. 5 din ordonanţa de urgenţă:

(1)    Rambursarea datoriei publice guvernamentale reprezintă o obligaţie a statului necondiţionată şi irevocabilă de plată a capitalului, dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente finanţărilor rambursabile angajate sau garantate. Cheltuielile privind serviciile prestate de agenţiile de rating pentru evaluarea riscului de ţară, comisioanele, dobânzile, valoarea discontului şi alte cheltuieli legate de angajarea finanţărilor rambursabile în numele şi contul statului vor fi plătite din bugetul de stat şi/sau bugetul Trezoreriei Statului, după caz.

(11) Incepând cu data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 141/2007, influenţele financiare rezultate din plata serviciului datoriei publice guvernamentale se regularizează cu bugetul de stat în termen de cel mult 30 de zile de la data fiecărei scadenţe.

(12)   Pentru influenţele financiare rezultate din plăţi anterioare intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, regularizarea se face în continuare cel târziu până la data ultimei scadenţe a fiecărui împrumut şi/sau după efectuarea ultimelor regularizări cu finanţatorii, în cadrul fiecărui împrumut.

(13)  Până la efectuarea regularizării cu bugetul de stat, sumele de natura celor prevăzute la alin. (1 1) şi (12) se pot păstra într-un cont deschis la instituţiile de credit derulatoare pe numele şi la dispoziţia Ministerului Economiei şi Finanţelor şi se fructifică prin acordare de dobânzi.

(2)   In vederea plăţii serviciului datoriei publice guvernamentale se acorda autorizare bugetară permanentă pentru efectuarea acestor cheltuieli.

(3)  Sursele de plată pentru serviciul datoriei publice guvernamentale sunt, după caz, următoarele:

a) disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;

b) finanţările rambursabile angajate în numele statului pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale;

c) cheltuielile prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat;

c1) bugetul Trezoreriei Statului şi, în completare, bugetul de stat, în cazul plăţii dobânzii aferente titlurilor de stat de tip benchmark;

d) sumele încasate de Ministerul Economiei şi Finanţelor de la subîmprumutaţi, în baza acordurilor încheiate cu aceştia, cu respectarea condiţiilor acordurilor prin care au fost angajate finanţările rambursabile;

e)  sumele prevăzute în bugetele persoanelor juridice care au contractat finanţări rambursabile cu garanţia statului;

f)  fondul de risc constituit la Ministerul Economiei şi Finanţelor, pentru situaţiile în care garantaţii/ subîmprumutaţii nu îşi onorează obligaţiile prevăzute în acordurile încheiate cu Ministerul Economiei şi Finanţelor;

f1) sumele intrate în Trezoreria Statului în contul împrumuturilor contractate de ordonatorii de credite cu garanţia statului sau contractate de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora şi preluate spre administrare de Ministerul Economiei şi Finanţelor, potrivit prevederilor art. 14;

g) alte surse, în condiţiile legii.

(4)  Banca Naţională â României, în baza convenţiilor încheiate cu Ministerul Economiei şi Finanţelor, poate acţiona ca agent al statului în rambursarea datoriei publice guvernamentale contractate în altă monedă decât moneda naţională, precum şi în organizarea licitaţiilor de titluri de stat pe piaţa interna.

(5) Pentru activităţile derulate de către Banca Naţională a României, în conformitate cu alin. (4), în calitate de agent al statului pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale şi pentru plasarea către terţi a emisiunilor de titluri de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat să plătească comisioane din bugetul de stat, al căror cuantum este stabilit prin convenţie între cele două părţi.

Norme metodologice:

5.1.   Sumele reprezentând ratele de capital, dobânzile, comisioanele şi alte costuri aferente datoriei publice guvernamentale', datorate la scadenţe conform prospectelor de emisiune, acordurilor sau contractelor de împrumut, constituie serviciul datoriei publice guvernamentale şi sunt o obligaţie necondiţionată şi irevocabilă a statului.

5.2.  Rambursarea la scadenţă a ratelor de capital aferente datoriei publice guvernamentale'se efectuează:

a) prin plata efectivă a sumelor datorate la scadenţă, ceea ce conduce la diminuarea soldului împrumutului; sau

b) prin refinanţarea datoriei publice guvernamentale conform prevederilor legale în vigoare.

5.3. Rambursarea datoriei publice guvernamentale, precum şi plata dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente finanţărilor rambursabile se asigură după cum urmează:

5.3.1. Pentru finanţările rambursabile contractate de Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, în vederea finanţării deficitului bugetului de stat, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice şi a efectuării plăţilor revine Ministerului Economiei şi Finanţelor, care va asigura sumele necesare din următoarele surse:

a) împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;

b) finanţări rambursabile angajate în numele statului pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale;

c) sume în valută trase din împrumuturi externe;

d) sume prevăzute în bugetul de stat şi în bugetul Trezoreriei Statului cu această destinaţie;

e)  disponibilităţi ale contului curent general al Trezoreriei Statului, în cazul certificatelor de trezorerie pentru populaţie transformate în certificate de depozit, conform normelor metodologice specifice.

5.3.2.  Echivalentul în lei al valutei necesare rambursării ratelor de capital aferente împrumuturilor utilizate la finanţarea deficitului bugetului de stat se asigură astfel:

a)   ratele de capital la cursul istoric se asigură prin refinanţarea datoriei publice pe bază de împrumuturi de stat;

b) diferenţele nefavorabile de curs valutar se asigură de la bugetul de stat, iar cele favorabile reprezintă venituri ale bugetului de stat.

5.3.3.  Pentru finanţările rambursabile contractate direct de Guvern în scopul finanţării unor programe/proiecte sau al altor necesităţi prioritare ' pentru economia românească şi subîmprumutate unor beneficiari finali - operatori economici şi/sau unităţi administrativ-teritoriale, pe bază de acord de imprumut subsidiar (AIS), în condiţiile legii, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata' serviciului datoriei publice revine în totalitate beneficiarilor finali, care au obligaţia să asigure prin bugetele proprii şi bugetele locale, după caz, necesarul în lei pentru plata integrală a serviciului datoriei publice.

5.3.4.  Obligaţia de plată către creditori a serviciului aferent finanţărilor rambursabile contractate de Guvern revine Ministerului Economiei şi Finanţelor. Prin acordul de împrumut şi/sau acordul de împrumut subsidiar Ministerul Economiei şi Finanţelor poate delega această atribuţie, după caz, beneficiarilor finali.

5.3.5.  Pentru finanţările rambursabile contractate direct de Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, şi subîmprumutate unor beneficiari finali '- autorităţi ale administraţiei publice centrale - instituţii publice, pe bază de acord de împrumut subsidiar (AIS), în condiţiile legii, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice revine în totalitate, până la termenul prevăzut la art. 14 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă , beneficiarilor finali care au obligaţia să asigure prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, după caz, necesarul în lei pentru plata integrală a serviciului datoriei publice.

5.3.6.    Pentru finanţările rambursabile contractate de autorităţile administraţiei publice centrale şi garantate de stat, plata serviciului datoriei publice se efectuează direct în contul creditorilor de către fiecare garantat, până la termenul prevăzut la art. 14 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, din sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat, la termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut.

5.3.7.    Pentru finanţările rambursabile contractate de operatorii economici şi/sau de unităţile administrativ- teritoriale şi garantate de stat, plata serviciului datoriei publice se efectuează direct în contul creditorilor de către fiecare garantat din surse proprii şi/sau de la bugetul local, după caz, la termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut. Pentru finanţările rambursabile contractate de operatorii economici şi/sau serviciile publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale şi garantate de respectivele unităţi administrativ-teritoriale, plata serviciului datoriei publice se efectuează direct în contul creditorilor de către fiecare garantat din surse proprii, la termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut.

5.3.8.  In situaţia în care beneficiarii finali - operatori economici şi/sau unităţi administrativ teritoriale - ai finanţărilor rambursabile contractate de stat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora şi ai celor garantate de stat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor nu dispun de resurse financiare pentru achitarea obligaţiilor de plată la scadenţă, conform clauzelor acordului de împrumut şi/sau acordului de împrumut subsidiar, obligaţia de plată a serviciului datoriei publice revine Ministerului Economiei şi Finanţelor, în calitate de împrumutat sau garant, şi se efectuează din fondul de risc, în baza art. 6 alin. (4) din ordonanţa de urgenţă.

5.3.9. In cazul în care garanţiile emise de stat în baza legilor speciale ajung în situaţia de a fi executate, Ministerul Economiei şi Finanţelor este obligat să efectueze plata sumelor garantate, utilizând sursele prevăzute de lege.

In funcţie de prevederile legii speciale în baza căreia a fost emisă garanţia ce urmează a fi executată, sursele de efectuare a plăţilor sunt, după caz, bugetul de stat, de la capitolul de cheltuieli cu această destinaţie, prin emisiuni de titluri de stat şi alte surse prevăzute de legea specială.

In cazul în care garanţiile emise de stat în baza legilor speciale fie ajung la scadenţă, fie, în funcţie de prevederile legii speciale, după caz, au scadenţa înainte de data-limită menţionată în scrisoarea de garanţie, Ministerul Economiei şi Finanţelor procedează la anularea acestora.

5.3.10.  Pentru finanţările rambursabile contractate direct de Guvern în vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi susţinerii balanţei de plăţi şi a rezervei valutare, precum şi pentru finanţările rambursabile subîmprumutate unor beneficiari finali - operatori economici şi/sau unităţi administrativ-teritoriale - şi pentru cele contractate de operatori economici şi/sau unităţi administrativ-teritoriale şi garantate de stat, în care în actul normativ de aprobare/ratificare a acestor acorduri se specifică drept sursă de rambursare sursele proprii şi, în completare, de la bugetul de stat, respectiv bugetul local sau numai surse proprii, active până la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, plata serviciului datoriei publice se efectuează potrivit procedurilor stabilite prin legislaţia aplicabilă până la acea dată.

5.4. Disponibilităţile rămase neangajate în contul curent general al Trezoreriei Statului, după finanţarea deficitelor bugetare prevăzute la art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a  Guvernului   nr.   146/2002  privind  formarea  şi   utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 201/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi utilizate în scopurile prevăzute la art. 7 alin. (2) din acelaşi act normativ.

5.5. Utilizarea altor surse pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale se efectuează în condiţiile stabilite prin lege, în limita disponibilului înregistrat pe baza extrasului de cont datat cu 3 zile bancare înaintea efectuării operaţiunii. Cu sumele încasate şi utilizate pentru diminuarea împrumuturilor pentru finanţarea şi refinanţarea deficitului bugetului de stat se diminuează deficitele din anii precedenţi, în ordinea înregistrării acestora.

5.6.  Cheltuielile prevăzute în bugetul de stat privind plata serviciului datoriei publice guvernamentale se vor efectua conform prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale.

5.7.  Rambursarea la scadenţă a ratelor de capital aferente împrumuturilor de stat de pe piaţa internă, exprimate în valută, se efectuează la valoarea determinată pe baza cursului istoric de la data emisiunii, diferenţele de curs valutar nefavorabile reprezentând cheltuieli ale bugetului de stat, iar cele favorabile, venituri ale bugetului de stat. Dobânzile şi celelalte costuri aferente împrumuturilor de stat de pe piaţa internă, exprimate în valută, se plătesc conform pct. 5.3.1 lit. d).

5.8.  Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente serviciului datoriei publice este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata va fi efectuată în prima zi lucrătoare după data scadenţei plăţii, dacă în acordul/contractul/convenţia de împrumut sau în prospectul de emisiune pentru titlurile de stat nu se prevede altfel, fără obligarea la dobânzi penalizatoare. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie vor rămâne în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

5.9. Dacă prin acordul de împrumut subsidiar se stabileşte că plăţile se fac prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, subîmprumutatul/beneficiarul final va vira Ministerului Economiei şi Finanţelor, cu 10 zile calendaristice înainte de scadenţa prevăzută în acordul de împrumut, suma în lei sau echivalentul în lei al obligaţiei de plată în valută, calculată la cursul de schimb valutar valabil la data plăţii către Ministerul Economiei şi Finanţelor, la care se adaugă o marjă asigurătoare de 5%, care va acoperi eventuala fluctuaţie de curs valutar pentru perioada dintre data plăţii către Ministerul Economiei şi Finanţelor şi data plăţii către creditor. In cazul în care echivalentul în lei astfel calculat nu acoperă obligaţia de plată a subîmprumutatului/beneficiarului final, respectiv echivalentul în lei la cursul de schimb valutar valabil cu cel puţin 4 zile calendaristice înainte de data scadenţei către creditor, acesta, din proprie iniţiativă, va achita diferenţa Ministerului Economiei şi Finanţelor. Eventualele sume virate în plus de subîmprumutat/beneficiar final se vor returna de către Ministerul Economiei şi Finanţelor din proprie iniţiativă. In cazul în care suma în lei virată de subîmprumutat nu acoperă echivalentul în lei al valutei cumpărate de Ministerul Economiei şi Finanţelor de la Banca Naţională a României, determinând astfel decontarea cu întârziere a contravalorii în lei a obligaţiei de plată în valută de către Ministerul Economiei şi Finanţelor la Banca Naţională a României, pentru care aceasta calculează penalităţi, subîmprumutatul va suporta integral penalizarea comunicată/calculată de Banca Naţională a României pentru decontarea parţială a sumelor datorate.

5.10.   Plata în altă monedă decât moneda naţională a serviciului datoriei publice guvernamentale, de către Ministerului Economiei şi Finanţelor, se poate efectua prin Banca Naţionala a României, în baza unei convenţii.

5.10.1. In cazul finanţărilor rambursabile de pe piaţa externă, Ministerul Economiei şi Finanţelor întocmeşte ordinul de schimb valutar pentru cumpărare valută, dacă este cazul, şi ordinul de plată de valută pe baza notificării de plată transmise de creditor. Ministerul Economiei şi Finanţelor virează la data scadenţei, respectiv în aceeaşi zi în care este cumpărată valuta, contravaloarea în lei, calculată pe baza cursului valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua respectivă. Documentele justificative pentru plata contravalorii în lei a valutei scadente sunt notificarea de plată primită de la creditor şi/sau, după caz, comunicarea Băncii Naţionale a României privind cursul valutar valabil în ziua efectuării plăţii.

5.10.2. In cazul finanţărilor rambursabile în valută de pe piaţa internă, în situaţia în care sursele în valută ale Ministerului Economiei şi Finanţelor, legal constituite şi destinate plăţii serviciului, nu permit efectuarea plăţilor scadente, se solicită cumpărarea de valută de la Banca Naţională a României prin ordinul de schimb valutar pentru cumpărare valută. Plata efectivă a valutei datorate la scadenţă se efectuează prin ordinul de plată de valută, în baza obligaţiei de plată la scadenţă către deţinătorii finali ai titlurilor de stat. Pentru valuta cumpărată, în aceeaşi zi, Ministerului Economiei şi Finanţelor calculează şi virează Băncii Naţionale a României echivalentul în lei al acesteia, la cursul valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua efectuării plăţii.

In situaţia în care plata serviciului datoriei publice guvernamentale de pe piaţa internă se efectuează în monedă naţională, Ministerului Economiei şi Finanţelor poate utiliza valuta legal constituită cu această destinaţie, prin vânzarea de valută către Banca Naţională a României, pe baza ordinului de schimb valutar pentru vânzare valută, la cursul valutar valabil în ziua efectuării plăţii.

5.11. - (1) Incetarea valabilităţii garanţiei de stat se produce atunci când:

a) obligaţiile aferente finanţării rambursabile garantate de stat sunt achitate în totalitate de către beneficiarul acestuia sau de un terţ;

b)  Ministerul Economiei şi Finanţelor efectuează plata sau plăţile, până la stingere, creditorului, în numele beneficiarului de garanţie de stat;

c) termenul de valabilitate stipulat în scrisoarea de garanţie a expirat;

d) alte condiţii prevăzute expres în scrisoarea de garanţie. (2)  Stingerea  obligaţiilor ce  decurg  din  contractul  de împrumut atrage încetarea valabilităţii scrisorii de garanţie, care se restituie emitentului, respectiv Ministerul Economiei şi Finanţelor, în termen de 10 zile de la îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1).

5.12. Incepând cu anul 2009 operaţiunile de plăţi în valută se pot efectua şi prin Trezoreria Operativă Centrala, din contul de corespondent în valută deschis de Ministerul Economiei şi Finanţelor, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.

5.13.   Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin direcţiile specializate cu atribuţii în domeniul inspecţiei fiscale, urmăreşte modul în care beneficiarii finanţărilor rambursabile garantate de stat sau subîmprumutate constituie şi asigură sursele de rambursare a finanţărilor rambursabile şi de plată a dobânzilor, comisioanelor şi/sau a celorlalte costuri aferente finanţărilor rambursabile respective."

6.  După punctul 6.8 se introduce un nou punct, punctul 6.81, cu următorul cuprins:

„6.81. In cazul în care beneficiarul finanţării rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate se află în procedură de faliment şi/sau insolvenţă, Ministerul Economiei şi Finanţelor va dispune, în calitate de garant şi/sau împrumutat, efectuarea la termenele scadente, conform prevederilor scrisorilor de garanţie şi acordurilor/contractelor de împrumut, a plăţii ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi/sau a altor costuri aferente finanţării rambursabile, pe baza notificării de plată primie de la creditor şi a cererii de plată a administratorului judiciar şi/sau lichidatorului."

7. Punctele 6.9 şi 6.11 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„6.9. In cazul în care specificaţiile din cererea de plată sunt în conformitate cu clauzele acordului de împrumut, pe baza documentelor prevăzute la pct. 6.8 şi/sau 6.81, Ministerul Economiei şi Finanţelor va solicita Băncii Naţionale a României plata sumelor scadente către creditor în contul indicat de beneficiarul final al finanţării rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate şi de creditor la data specificată în cerere şi va dispune transferarea contravalorii în lei a valutei din fondul de risc în aceeaşi zi în care este cumpărată valuta, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Naţională a României, valabil în ziua respectivă.

Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul finanţărilor rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate, contractate în valută de la un finanţator intern.

6.11. In cazul finanţărilor rambursabile garantate de stat şi/sau subîmprumutate, contractate, în condiţiile legii, de la un finanţator intern, pe baza documentelor prevăzute la pct. 6.8, 6.81 şi/sau 6.9, Ministerul Economiei şi Finanţelor va dispune plata sumei în lei datorate creditorului intern în contul indicat de beneficiarul/ beneficiarul final al finanţării rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate şi de către creditorul intern."

Art. II. - Incepând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, contractele externe de leasing financiar ale instituţiilor publice centrale se transferă de la datorie privată la datorie publică guvernamentală, iar raportarea va fi efectuată exclusiv către Ministerul Economiei şi Finanţelor, încetând obligativitatea raportării către Banca Naţională a României. Ordonatorii principali de credit vor avea obligaţia raportării tuturor contractelor de leasing financiar active, în conformitate cu Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 1.059/2008 privind aprobarea Normelor metodologice pentru înregistrarea şi raportarea datoriei publice, cu modificările şi completările ulterioare, cu ataşarea obligatorie a tuturor documentelor probatoare a leasingurilor contractate (contract de leasing, scrisori de confort etc).

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul economiei şi finanţelor,

Varujan Vosganian