HOTARARE   Nr. 16 din 30 iunie 1993

privind Regulamentul Senatului

ACT EMIS DE: SENAT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 178 din 27 iulie 1993

    In temeiul art. 61 alin. (1) din Constitutia Romaniei,

    Senatul adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    Se aproba Regulamentul Senatului prevazut in anexa, care face parte integranta din prezenta hotarare.
    Art. 2
    Pe data prezentei hotarari, Hotararea Senatului nr. 13/1990 privind Regulamentul Senatului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 87 bis din 28 iunie 1990, isi inceteaza aplicabilitatea.

    Aceasta hotarare a fost adoptata de Senat in sedinta din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

                          PRESEDINTELE SENATUI
                      prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

    ANEXA 1

                           REGULAMENTUL SENATUI

    CAP. 1
    Organizarea Senatului

    SECTIUNEA 1
    Norme privind constituirea Senatului
    Art. 1
    Senatul nou-ales se intruneste, potrivit Constitutiei Romaniei, la convocarea Presedintelui Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri.
    Art. 2
    Pana la alegerea Biroului permanent, lucrarile Senatului sunt prezidate de cel mai in varsta senator, asistat de 4 secretari, cei mai tineri dintre senatori. Imposibilitatea exercitarii atributiilor de catre presedintele de varsta sau de catre unul ori mai multi secretari, atrage, de drept, inlocuirea acestora cu urmatorii senatori, potrivit acelorasi criterii.
    Art. 3
    Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, in prima sa sedinta, o comisie compusa din 12 senatori, care sa reflecte configuratia politica a Senatului rezultata din alegeri.
    Art. 4
    Numarul senatorilor ce vor fi propusi in comisia de validare de catre fiecare partid sau formatiune politica este in functie de numarul senatorilor acestora.
    Propunerile pentru stabilirea numarului de senatori ce revine fiecarui partid sau formatiune politica se fac de reprezentantii acestora si se transmit secretarilor. Presedintele de varsta prezinta Senatului aceste propuneri, in ordinea numarului de senatori ai fiecarui partid sau formatiune politica. Senatul hotaraste asupra propunerilor cu votul majoritatii senatorilor prezenti.
    Componenta comisiei se aproba de Senat cu votul majoritatii senatorilor prezenti.
    Art. 5
    Comisia de validare isi incepe de indata activitatea, isi alege un presedinte si doi vicepresedinti care alcatuiesc biroul comisiei, si se organizeaza in trei grupe de lucru cuprinzand cate 3 membri. Alegerea se face prin vot deschis.
    Art. 6
    Biroul comisiei de validare repartizeaza grupelor de lucru dosarele primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor.
    Verificarea legalitatii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de catre biroul comisiei de validare.
    Biroul comisiei de validare si grupele de lucru sunt obligate sa prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de senator, in scris, in termen de cel mult 3 zile de la constituirea acesteia. Propunerile se adopta cu votul majoritatii membrilor comisiei.
    Dupa expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolutionate se face in plenul comisiei.
    Art. 7
    Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator numai in cazul in care constata ca alegerea acestuia s-a facut prin frauda electorala.
    Art. 8
    Comisia de validare, in cel mult 4 zile de la constituire, intocmeste un raport in care vor fi nominalizati senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.
    Art. 9
    Raportul este aprobat de comisie cu votul majoritatii membrilor acesteia; in caz de paritate, votul presedintelui este hotarator. Opiniile diferite se consemneaza si fac parte din raport.
    Art. 10
    Senatul se intruneste in a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare pentru dezbaterea raportului prezentat de presedintele comisiei.
    Art. 11
    Senatul se pronunta printr-un singur vot asupra listei cuprinzand numele si prenumele senatorilor propusi pentru validare. Senatul dezbate si se pronunta prin vot pentru fiecare senator propus pentru invalidarea mandatului.
    Validarea sau invalidarea mandatelor de senator se face cu votul majoritatii senatorilor prezenti.
    Art. 12
    Senatul este legal constituit dupa validarea a doua treimi din mandatele de senator.

    SECTIUNEA a 2-a
    Norme privind constituirea grupurilor parlamentare si a Biroului permanent al Senatului
    Art. 13
    In vederea formarii organelor de lucru si desfasurarii activitatii Senatului, senatorii se pot constitui in grupuri parlamentare.
    Un grup parlamentar poate fi constituit dintr-un numar de cel putin 5 senatori, care au fost alesi pe listele aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice.
    Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar.
    Senatorii alesi pe listele aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice nu pot constitui decat un singur grup parlamentar.
    Art. 14
    Senatorii alesi ca independenti se pot afilia unuia dintre grupurile parlamentare constituite potrivit art. 13 alin. 1 si 2.
    Trecerea de la un grup parlamentar la altul, precum si constituirea de grupuri parlamentare ale unui partid sau unei formatiuni politice care nu a participat la alegeri sau care nu a obtinut locuri in Senat in urma alegerilor este interzisa.
    Senatorii care parasesc un grup parlamentar constituit potrivit art. 13 alin. 1 si 2 nu se pot afilia altui grup parlamentar si nu pot reprezenta partide sau formatiuni politice care nu au obtinut mandate in Senat in urma alegerilor sau nu au participat la aceste alegeri.
    Senatorii alesi ca independenti sau deveniti independenti prin parasirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia intre ei pentru constituirea unui grup parlamentar.
    Art. 15
    Grupurile parlamentare constituite potrivit art. 13 isi aleg un presedinte, 1 - 2 vicepresedinti si un secretar.
    Presedintele grupului prezinta Senatului numarul senatorilor si componenta nominala a grupului parlamentar pe care il conduce.
    Succesiunea prezentarilor se stabileste de catre presedintele de varsta al Senatului, in ordinea marimii grupurilor parlamentare.
    La grupurile parlamentare, in functie de numarul membrilor acestora, pot fi incadrati 1 - 5 experti, precum si un sef de cabinet.
    Art. 16
    Dupa constituirea legala a Senatului se aleg presedintele Senatului si ceilalti membri ai Biroului permanent al acestuia.
    Presedintele Senatului este si presedintele Biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepresedinti, 4 secretari si 2 chestori.
    Compunerea Biroului permanent se stabileste, prin negocieri intre reprezentantii grupurilor parlamentare, potrivit configuratiei politice a Senatului rezultata din alegeri. In cazul in care nu se ajunge la un acord, problema se supune votului Senatului.
    Art. 17
    Presedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt inscrise numele si prenumele tuturor candidatilor propusi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere.
    Este declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a intrunit, la primul tur de scrutin, votul majoritatii senatorilor.
    Daca nici un candidat nu a intrunit numarul de voturi necesar se organizeaza un al doilea tur de scrutin, la care participa primii doi candidati care au obtinut cel mai mare numar de voturi, cat si, dupa caz, candidatii care au obtinut un numar egal de voturi care ii claseaza pe locul al doilea; va fi declarat presedinte al Senatului candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi din totalul voturilor exprimate.
    In caz de egalitate de voturi se organizeaza un nou tur de scrutin.
    Art. 18
    Presedintele Senatului este ales pe durata mandatului acestei Camere a Parlamentului.
    Art. 19
    O data cu alegerea presedintelui Senatului activitatea presedintelui de varsta inceteaza.
    Art. 20
    Alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.
    In vederea depunerii propunerilor, Senatul stabileste numarul de locuri din Biroul permanent care revine fiecarui grup parlamentar in conditiile art. 16 alin 3. Propunerile se transmit presedintelui Senatului.
    Propunerile nominale pentru functiile prevazute la alin. 1 se fac de presedintii grupurilor parlamentare, in cadrul numarului de locuri stabilit potrivit alin. 2. Propunerile se inainteaza presedintelui Senatului, care le va supune votului. Alegerea se face prin vot secret cu buletine.
    La primul tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obtinut votul majoritatii senatorilor.
    Daca un candidat nu a obtinut numarul de voturi necesar, se organizeaza un al doilea tur de scrutin, candidatul urmand a fi declarat ales daca a obtinut votul majoritatii senatorilor prezenti.
    In cazul in care un candidat nu a obtinut nici dupa cel de-al doilea tur de scrutin numarul necesar de voturi, grupul parlamentar in cauza va face o alta propunere, care se supune aceleiasi proceduri de vot. Procedura se repeta pana la alegerea unui reprezentant al acelui grup parlamentar in functia propusa din Biroul permanent al Senatului.
    Art. 21
    Vicepresedintii, secretarii si chestorii sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni ordinare a Senatului.
    Art. 22
    Membrii Biroului permanent pot fi revocati, la cererea unui grup parlamentar, inainte de expirarea mandatului, prin votul majoritatii senatorilor.
    Cererea de revocare se supune de indata Senatului.
    Art. 23
    O data cu alegerea Biroului permanent, activitatea secretarilor desemnati in conditiile art. 2 inceteaza.

    SECTIUNEA a 3-a
    Biroul permanent al Senatului
    Art. 24
    Biroul permanent al Senatului are urmatoarele atributii:
    a) propune Senatului datele de incepere si de terminare ale fiecarei sesiuni a Senatului, conform art. 63 din Constitutie;
    b) solicita presedintelui Senatului convocarea in sesiuni extraordinare, in conformitate cu art. 63 alin. (2) din Constitutie;
    c) supune aprobarii Regulamentul Senatului, precum si propunerile de modificare a acestuia;
    d) pregateste si asigura desfasurarea in bune conditii a lucrarilor Senatului;
    e) la propunerea grupurilor parlamentare, supune votului senatorilor componenta nominala a comisiilor permanente;
    f) primeste proiectele de legi si propunerile legislative si sesizeaza comisiile permanente in vederea intocmirii rapoartelor si elaborarii avizelor; dispune difuzarea rapoartelor;
    g) intocmeste, cu consultarea presedintilor grupurilor parlamentare si ai comisiilor permanente, proiectul ordinii de zi a sedintelor Senatului si programul de lucru;
    h) analizeaza si supune dezbaterii Senatului propunerile Comisiei de politica externa privind orientarile generale ale politicii externe a Romaniei sau programele de politica externa;
    i) analizeaza si stabileste problemele privind dialogul cu parlamentele altor state, pe baza propunerilor Comisiei de politica externa, ale grupurilor parlamentare sau ale grupurilor de prietenie cu alte parlamente, infiintate pe baza de reciprocitate;
    j) supune spre aprobare Senatului componenta delegatiilor permanente la organizatiile parlamentare mondiale, europene sau regionale, pe baza consultarii grupurilor parlamentare;
    k) prezinta Senatului proiectul de buget al acestuia si contul de incheiere a exercitiului bugetar;
    l) exercita controlul financiar-contabil si ia hotararile ce se impun in acest domeniu;
    m) aproba regulamentul de organizare si functionare a serviciilor Senatului, la propunerea secretarului general;
    n) controleaza serviciile Senatului;
    o) propune Senatului numirea secretarului general al aparatului;
    p) aproba regulamentul privind paza, accesul si serviciul de permanenta in sediul Senatului, intocmit de chestori;
    r) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de prezentul regulament sau insarcinari date de Senat.
    Dezbaterile Biroului permanent al Senatului se consemneaza in procesele-verbale sau stenogramele sedintelor.
    Art. 25
    Presedintele Senatului are urmatoarele atributii:
    a) convoaca Senatul in sesiuni ordinare si extraordinare;
    b) conduce lucrarile Senatului, fiind asistat de 2 secretari;
    c) conduce lucrarile Biroului permanent;
    d) asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor si respectarea regulamentului;
    e) anunta rezultatul votarii si hotararile adoptate;
    f) asigura legatura Senatului cu Presedintele Romaniei, Camera Deputatilor, Guvernul, Curtea Constitutionala si Curtea Suprema de Justitie;
    g) asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei, conform art. 97 din Constitutie;
    h) reprezinta Senatul in relatiile interne si externe;
    i) poate sesiza Curtea Constitutionala pentru ca aceasta sa se pronunte asupra constitutionalitatii legilor sau a Regulamentului Senatului, potrivit art. 17 si 21 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale;
    j) indeplineste si alte atributii prevazute de prezentul regulament sau insarcinari date de Senat.
    Art. 26
    Vicepresedintii indeplinesc, in ordinea stabilita de Biroul permanent, atributii ale presedintelui, la solicitarea sau in absenta acestuia.
    In perioada in care presedintele Senatului asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei, atributiile presedintelui Senatului se exercita de unul dintre vicepresedinti, ales prin vot secret cu majoritatea voturilor senatorilor.
    Art. 27
    Secretarii intocmesc lista inscrierilor la cuvant in ordinea in care au fost facute, prezinta propunerile, amendamentele si orice alte comunicari adresate Senatului, efectueaza apelul nominal, consemneaza rezultatul votului, tin evidenta hotararilor adoptate, vegheaza la intocmirea stenogramelor, il asista pe presedinte in realizarea atributiilor ce-i revin in ordinea stabilita de Biroul permanent si indeplinesc orice alte sarcini care le sunt incredintate de acesta sau de Biroul permanent.
    Art. 28
    Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului Senatului, exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezinta Senatului proiectul de buget si incheierea exercitiului bugetar anual, asigura mentinerea ordinii in sediul Senatului si indeplinesc orice alte sarcini, in conformitate cu dispozitiile presedintelui Senatului si ale Biroului permanent.

    SECTIUNEA a 4-a
    Comisiile Senatului
    1. Dispozitii comune
    Art. 29
    Comisiile sunt organe de lucru ale Senatului, infiintate cu scopul de a indeplini insarcinarile ce le sunt incredintate in vederea pregatirii lucrarilor Senatului.
    Art. 30
    Senatul isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale.
    Senatul constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Camera Deputatilor.
    Numarul, denumirea si competenta fiecarei comisii, precum si numarul membrilor acestora se vor hotari de Senat, la propunerea Biroului permanent.
    Art. 31
    Componenta comisiilor se stabileste potrivit configuratiei politice a Senatului rezultata din alegeri sau prin negocieri intre reprezentantii grupurilor parlamentare.
    Optiunile senatorilor se prezinta de grupurile parlamentare in termenul stabilit de Biroul permanent, iar acesta, potrivit principiului de mai sus si tinand seama de optiunea fiecarui senator, propune Senatului, pentru fiecare comisie, lista nominala a membrilor acesteia. In cazul in care nu se ajunge la un acord, Senatul hotaraste prin vot deschis.
    Senatul aproba componenta nominala a fiecarei comisii cu votul deschis al majoritatii senatorilor prezenti.
    Art. 32
    In prima lor sedinta, convocata de presedintele Senatului, comisiile isi aleg birourile, compuse dintr-un presedinte, 1 - 2 vicepresedinti si 1 - 2 secretari. In componenta de ansamblu a birourilor se va urmari respectarea configuratiei politice a Senatului si a negocierilor dintre reprezentantii grupurilor parlamentare.
    Comisiile isi adopta regulamentul de organizare si functionare.
    Art. 33
    Biroul fiecarei comisii propune:
    a) ordinea de zi a fiecarei sedinte;
    b) sarcinile ce revin fiecarui senator in cadrul comisiei;
    c) alte masuri ce intereseaza bunul mers al activitatii comisiei.
    La propunerea biroului sau, comisia poate constitui, cu votul majoritatii membrilor, subcomisii, stabilindu-le componenta si sarcinile.
    Art. 34
    Presedintele comisiei asigura reprezentarea acesteia in raporturile cu Biroul permanent si cu celelalte comisii. El conduce sedintele comisiei; poate propune ca la lucrarile acesteia sa participe si alte persoane din afara ei, daca interesele efectuarii lucrarii respective o cer; are acces sau poate desemna un alt reprezentant al comisiei la sedintele altor comisii care examineaza lucrari ce prezinta importanta pentru comisia pe care o conduce; indeplineste alte atributii prevazute de prezentul regulament.
    Vicepresedintele indeplineste, in lipsa sau la cererea presedintelui, atributiile acestuia.
    Secretarul tine evidenta prezentei senatorilor la sedintele comisiei, asigura redactarea rapoartelor, avizelor si a celorlalte acte ale comisiei si numara voturile exprimate.
    Art. 35
    Convocarea sedintelor comisiei se face de presedintele acesteia.
    Participarea senatorilor la sedintele comisiilor este obligatorie.
    Art. 36
    Sedintele comisiilor nu sunt publice.
    In interesul desfasurarii lucrarilor, comisiile pot invita sa participe la dezbateri specialisti sau reprezentanti ai autoritatilor publice.
    Comisiile hotarasc conditiile in care lucrarile lor pot fi transmise prin mass-media, daca acest lucru nu aduce atingere intereselor de stat.
    Art. 37
    Membrii Guvernului au acces la lucrarile comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrarile lor a unor membri ai Guvernului sau a conducatorilor unor institutii centrale de stat, situatie in care prezenta acestora este obligatorie; asupra datei la care are loc sedinta comisiei, invitatii vor fi instiintati de presedintele acesteia, cu cel putin 3 zile inainte.
    La sedintele comisiilor au dreptul sa participe si senatori din alte comisii.
    Art. 38
    Comisiile lucreaza legal in prezenta majoritatii membrilor lor.
    Hotararile comisiilor se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti.
    Art. 39
    Dupa incheierea dezbaterilor sau efectuarea lucrarii aflate in examinare, comisia desemneaza, la propunerea presedintelui, unul sau mai multi raportori dintre membrii sai.
    Raportorii vor intocmi raportul sau avizul comisiei, care va fi supus aprobarii acesteia prin vot.
    Rapoartele si avizele vor cuprinde, pe langa opinia majoritatii membrilor comisiei, si parerile contrare, motivate, ale celorlalti senatori din comisie, la cererea expresa a acestora.
    Art. 40
    Votul in comisie este deschis. Comisia poate decide ca anumite hotarari sa fie luate prin vot secret.
    Art. 41
    Lucrarile comisiilor pot fi stenografiate sau consemnate in procese-verbale.
    Oricare senator poate lua cunostinta de actele si documentele remise comisiilor, cu incuviintarea biroului comisiei, fara stramutarea lor si fara ca lucrarile comisiei sa fie stanjenite.
    Acte si documente ale comisiilor pot fi consultate de alte persoane interesate decat membrii Senatului, numai cu aprobarea biroului comisiei, daca acest lucru nu aduce atingere intereselor de stat.
    Toate actele si documentele emise de comisie vor fi semnate de presedinte si secretar.
    Secretarul raspunde de evidenta si pastrarea tuturor actelor si documentelor comisiei.
    2. Comisiile permanente
    Art. 42
    Comisiile permanente sunt alese pe toata durata mandatului Senatului.
    Membrii birourilor comisiilor permanente sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni ordinare.
    Art. 43
    Fiecare senator este obligat sa faca parte dintr-o comisie permanenta. Acelasi senator poate face parte dintr-o a doua comisie permanenta. Pe durata mandatului, oricare senator isi poate schimba optiunea.
    Presedintele Senatului si senatorii, membri ai Guvernului, nu fac parte din comisiile permanente, pe durata exercitarii acestor functii.
    Calitatea de membru al comisiei poate inceta la propunerea grupului parlamentar din care face parte senatorul. In acest caz, acelasi grup parlamentar poate propune un alt senator pentru a fi ales ca membru al comisiei.
    Art. 44
    Comisiile permanente examineaza proiecte si propuneri legislative in vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor; pot solicita rapoarte, informari si documentatii de la autoritatile publice a caror activitate intra in sfera lor de competenta; pot efectua anchete parlamentare; dezbat si hotarasc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent.
    Art. 45
    Biroul permanent trimite proiectele de legi, propunerile legislative si amendamentele comisiilor in competenta carora intra materia reglementata prin acestea, spre dezbaterea si elaborarea rapoartelor sau avizelor.
    Art. 46
    Orice comisie permanenta care se considera competenta cu privire la un proiect de lege, o propunere legislativa sau un amendament, trimise de Biroul permanent altei comisii, informeaza pe presedintele acestuia ca solicita sa-si dea avizul.
    In caz de refuz din partea Biroului permanent, Senatul hotaraste asupra solicitarii comisiei prin votul majoritatii senatorilor prezenti.
    Art. 47
    Daca o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativa este de competenta in fond a altei comisii poate cere Biroului permanent transmiterea lor catre acea comisie.
    In caz de refuz din partea acestuia, se procedeaza potrivit art. 46 alin. 2.
    La fel se procedeaza si in caz de conflict de competenta intre comisii.
    Art. 48
    Comisia permanenta sesizata in fond poate stabili un termen in care sa-i fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul sau propunerea legislativa.
    In cazul nerespectarii acestui termen, comisia sesizata in fond poate redacta raportul fara a mai astepta avizul sau avizele respective.
    Art. 49
    La cererea comisiilor sesizate pentru avize, comisia sesizata in fond poate incuviinta ca la lucrarile ei sa participe, cu vot consultativ, raportorul sau raportorii comisiilor sesizate pentru avize.
    Art. 50
    In raportul comisiilor sesizate in fond se va face referire la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul, mentionandu-se, in cazul propunerilor respinse, motivele avute in vedere.
    Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fara modificari a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari si se inainteaza Biroului permanent.
    Art. 51
    Daca Biroul permanent stabileste un termen inauntrul caruia comisia sesizata in fond trebuie sa depuna raportul, modificarea acestui termen poate fi aprobata numai de Senat.
    Art. 52
    Avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori, se face de catre comisia sesizata in fond si, numai daca aceasta considera necesar, si de o alta comisie.
    Pentru amendamente orale prezentate in plen cu privire la probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate, avizarea se poate face oral, de catre raportorul comisiei sesizate in fond.
    Art. 53
    Daca in urma dezbaterilor in plen sunt necesare modificari importante ale continutului proiectului sau propunerii legislative, presedintele Senatului, la cererea oricarui senator, supune votului Senatului trimiterea proiectului spre reexaminare comisiei sesizate in fond.
    Art. 54
    Comisiile permanente pot tine sedinte comune. In asemenea situatii, comisiile pot conveni ca raportul sau avizul lor sa fie comun.
    Art. 55
    Orice comisie permanenta poate initia, cu incuviintarea Senatului, o ancheta, in cadrul competentei sale, privitoare la activitatea desfasurata de Guvern sau de administratia publica.
    Pentru a obtine incuviintarea, comisia va prezenta o cerere scrisa, adoptata cu votul majoritatii membrilor sai, in care vor fi enuntate materiile ce formeaza obiectul anchetei, scopul acesteia, mijloacele necesare si termenul in care raportul comisiei urmeaza a fi prezentat Senatului.
    Presedintele Senatului supune cererea aprobarii acestuia, care se pronunta cu votul majoritatii membrilor sai.
    In vederea desfasurarii anchetei, comisia permanenta poate invita, pentru a da relatii, orice persoana care are o calitate oficiala, cu exceptia Presedintelui Romaniei, a presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, a Avocatului Poporului, a membrilor Curtii Constitutionale si ai Curtii de Conturi, a judecatorilor Curtii Supreme de Justitie si a procurorului general.
    Persoanele invitate pentru audiere vor fi instiintate despre aceasta cu cel putin 5 zile inainte, iar cheltuielile de deplasare si eventual de cazare se vor suporta din bugetul Senatului.
    Prezenta la audieri este obligatorie.
    In cadrul audierilor, persoanele invitate pot refuza sa dea relatii in cazul in care intrebarile ce le sunt adresate privesc, in conditiile prevazute de lege, secrete de stat referitoare la apararea tarii sau secrete de stat de importanta deosebita. Refuzul celui invitat poate fi adus la cunostinta Senatului, care va decide in sedinta secreta.
    Nu pot fi puse intrebari privind viata personala a celui audiat sau a familiei acestuia.
    Daca dezbaterile asupra raportului comisiei releva existenta unor abateri grave in activitatea unui membru al Guvernului, Senatul instiinteaza Presedintele Romaniei si, dupa caz, pe primul-ministru, pentru a se lua masuri potrivit Constitutiei si legii privind responsabilitatea ministeriala.
    In ipoteza in care dezbaterile asupra raportului comisiei dezvaluie abuzuri si ilegalitati in activitatea Guvernului, de natura sa justifice retragerea increderii acordate acestuia, se poate initia motiunea de cenzura, in conditiile prevazute in Constitutie si in Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.
    3. Comisii speciale
    Art. 56
    Senatul poate constitui, prin hotarare, comisii speciale pentru avizarea unor proiecte de legi complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate in hotararea de infiintare a comisiei. Proiectele de legi astfel avizate si propunerile legislative elaborate de comisie nu se mai supun examinarii altor comisii.
    Prin aceeasi hotarare se vor preciza senatorii ce compun comisia si biroul acesteia, la propunerea Biroului permanent, precum si termenul in care va fi depus raportul comisiei.
    Celelalte probleme legate de organizarea si functionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, in masura in care prevederile art. 29 - 41 nu sunt indestulatoare.
    4. Comisii de ancheta
    Art. 57
    La cererea unei treimi din membrii sai, Senatul va putea hotari infiintarea unei comisii de ancheta, fiind aplicabile prevederile art. 29 - 41, art. 55 alin. 5 si alin. 7 - 10, art. 56 alin. 2 si 3.
    La cererea motivata a comisiei, Senatul poate aproba prelungirea termenului stabilit pentru depunerea raportului. In acest caz, comisia este obligata sa prezinte un raport preliminar.
    Comisia de ancheta poate invita pentru audiere orice persoana, care este obligata sa se prezinte. De asemenea, comisia poate solicita relatii sau documente de la orice persoana fizica sau juridica, precum si de la autoritatile publice, care sunt obligate sa le trimita ori sa le puna la dispozitie, in termenul stabilit de comisie.
    Raportul comisiei va fi depus la Biroul permanent, care va asigura difuzarea sa tuturor senatorilor si va stabili dezbaterea in plenul Senatului, in termen de cel mult 15 zile de la data depunerii.
    Dupa dezbaterea raportului, Senatul adopta o hotarare cu privire la acesta.
    5. Comisii de mediere
    Art. 58
    Daca una din Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea aprobata de cealalta Camera, presedintele Senatului, impreuna cu presedintele Camerei Deputatilor, prin intermediul unei comisii paritare, initiaza procedura de mediere.
    In acest scop, Biroul permanent va propune Senatului un numar de 7 senatori, urmarindu-se respectarea principiilor prevazute de art. 31.
    Senatorii stabiliti de Senat prin votul majoritatii senatorilor prezenti, impreuna cu cei 7 deputati desemnati de Camera Deputatilor, formeaza comisia de mediere.
    Art. 59
    Comisia de mediere se reuneste la sediul uneia din Camere, la convocarea presedintelui comisiei sesizate in fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul, si stabileste regulile dupa care isi va desfasura activitatea, inclusiv termenul in care urmeaza sa prezinte raportul.
    Conducerea lucrarilor comisiei se realizeaza prin rotatie de catre un senator si un deputat, stabiliti de comisie.
    Art. 60
    Hotararile comisiei se iau cu acordul majoritatii membrilor acesteia. In caz de egalitate la 7 voturi, decide votul presedintelui care conduce sedinta comisiei in momentul votarii.
    Art. 61
    Activitatea comisiei inceteaza o data cu depunerea raportului, precum si in cazul in care comisia nu ajunge la un acord asupra raportului in termenul stabilit.
    In cazul in care comisia de mediere nu ajunge, in termenul stabilit potrivit art. 59 alin. 1, la un acord cu privire la textele aflate in divergenta sau daca una din Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii in sedinta comuna a celor doua Camere, potrivit regulamentului acestor sedinte.

    CAP. 2
    Desfasurarea lucrarilor Senatului

    SECTIUNEA 1
    Sesiunile si actele Senatului
    Art. 62
    Senatul se intruneste in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie.
    Senatul se intruneste si in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romaniei, a Biroului permanent ori a cel putin o treime din numarul senatorilor.
    Convocarea Senatului se face de presedintele acestuia.
    Art. 63
    Senatul adopta legi, hotarari si motiuni.
    Senatul poate adopta mesaje si declaratii, cu caracter politic, prin hotarare.

    SECTIUNEA a 2-a
    Ordinea de zi
    Art. 64
    Proiectul ordinii de zi a sedintelor Senatului se intocmeste de Biroul permanent, in conditiile prevazute de art. 24 lit. g).
    Presedintele Senatului poate invita un reprezentant al Guvernului la sedinta de stabilire a proiectului ordinii de zi.
    Materialele care se supun Senatului se transmit Biroului permanent pentru a se inscrie pe ordinea de zi, cu cel putin 10 zile inainte de dezbaterea acestora in plen, in afara de cazul in care prin lege sau prezentul regulament se prevede un termen mai scurt.
    Art. 65
    Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de legi, propuneri legislative, precum si, dupa caz, interpelari, petitii sau alte probleme propuse de Guvern, de Biroul permanent ori de senatori.
    Art. 66
    Proiectul ordinii de zi pentru saptamana urmatoare este supus spre aprobare Senatului, se adopta cu votul majoritatii senatorilor prezenti, se distribuie senatorilor si se afiseaza la sediul Senatului.
    Art. 67
    La solicitarea Presedintelui Romaniei, Biroul permanent inscrie cu prioritate in proiectul ordinii de zi sau, dupa caz, la data solicitata, prezentarea mesajelor, precum si dezbaterea altor cereri adresate Senatului.
    Decretele Presedintelui Romaniei pentru ratificarea tratatelor internationale, precum si rapoartele sau declaratiile primului-ministru cu privire la politica Guvernului se inscriu in proiectul ordinii de zi si se dezbat cu prioritate.
    Art. 68
    Ordinea de zi poate fi modificata numai la cererea Biroului permanent, a unui grup parlamentar sau a unei comisii a Senatului.
    Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvant, limitata in timp. In cazul in care exista opozitie, se va da cuvantul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, dupa care se va trece la vot.

    SECTIUNEA a 3-a
    Procedura legislativa
    Art. 69
    Initiativa legislativa apartine Guvernului, senatorilor si unui numar de cel putin 250.000 cetateni cu drept de vot, in conformitate cu art. 73 din Constitutie. Senatul dezbate si proiectele de legi sau propunerile legislative transmise de Camera Deputatilor.
    In exercitarea dreptului de initiativa legislativa, Guvernul inainteaza Senatului proiecte de legi, iar senatorii si cetatenii, propuneri legislative. Acestea trebuie sa fie insotite de expunere de motive si redactate in forma proprie unui act normativ, pe articole si, dupa caz, pe capitole si sectiuni.
    Propunerile legislative formulate de senatori, care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, trebuie sa se fundamenteze pe informarea ceruta, in mod obligatoriu, Guvernului, in conditiile art. 110 din Constitutie.
    Proiectele de legi si propunerile legislative se inainteaza Biroului permanent al Senatului, care va solicita avizul consultativ al Consiliului Legislativ.
    In cazul propunerilor legislative initiate de cetateni, presedintele Senatului, inainte de distribuirea acestora senatorilor si de sesizarea in fond a comisiei permanente competente, va solicita Curtii Constitutionale verificarea indeplinirii conditiilor constitutionale pentru exercitarea initiativei legislative.
    Art. 70
    Toate proiectele si propunerile legislative se inregistreaza la Senat in ordinea prezentarii lor, se distribuie senatorilor, dar nu pot fi inscrise pe ordinea de zi decat dupa trecerea unui termen de cel putin 10 zile.
    Art. 71
    Proiectele si propunerile legislative se trimit, sub semnatura presedintelui Senatului, spre dezbatere si avizare, comisiilor permanente competente.
    Examinarea proiectelor si propunerilor legislative se poate face si la cererea altei comisii care se considera competenta, in conditiile art. 46.
    Art. 72
    Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sa-si retraga proiectul sau propunerea pana la inscrierea acestora pe ordinea de zi.
    Art. 73
    Dupa examinarea proiectului sau propunerii legislative, comisia permanenta sesizata in fond intocmeste un raport, care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea sau, dupa caz, modificarea ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate.
    Raportul se difuzeaza senatorilor si, dupa caz, Guvernului ori altor autoritati publice indreptatite, cu cel putin 3 zile inainte de data dezbaterii in plen.
    Art. 74
    Proiectele si propunerile legislative, avizate potrivit art. 71 si 73, se supun dezbaterii Senatului in succesiunea prevazuta pe ordinea de zi aprobata de acesta. Inscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de legi si a propunerilor legislative se face in cel mult 30 de zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizate in fond.
    Art. 75
    Senatorii sau Guvernul pot prezenta amendamente motivate in scris, care se transmit comisiei permanente sesizate in fond, in cel mult 7 zile de la data distribuirii catre senatori a proiectului sau a propunerii legislative.
    Concluziile examinarii amendamentelor se includ in raportul comisiei sau se adauga la acesta daca raportul a fost intocmit anterior primirii amendamentelor.
    Art. 76
    Dezbaterea generala a proiectului sau a propunerii legislative este precedata de prezentarea, de catre initiator sau, dupa caz, de reprezentantul acestuia, a motivelor care au condus la promovarea proiectului. Guvernul este reprezentat in mod obligatoriu de un membru al sau.
    Dezbaterea continua cu prezentarea raportului comisiei permanente sesizate in fond de presedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.
    Art. 77
    Pentru dezbaterea generala a proiectului sau a propunerii legislative, presedintele Senatului da cuvantul senatorilor in ordinea inscrierii la cuvant.
    Art. 78
    Initiatorul proiectului ori propunerii legislative sau, dupa caz, reprezentantul acestuia, are dreptul sa ia cuvantul inainte de incheierea dezbaterii generale.
    Art. 79
    In faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.
    Art. 80
    Daca prin raportul comisiei sesizate in fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, dupa incheierea dezbaterii generale presedintele cere Senatului sa se pronunte prin vot.
    Art. 81
    Senatul trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative, cu modificarile propuse de comisii, potrivit raportului comisiei sesizate in fond.
    Art. 82
    La discutarea fiecarui articol, senatorii pot lua cuvantul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere.
    De asemenea, va putea lua cuvantul si reprezentantul Guvernului sau al initiatorului.
    Prin luarile de cuvant pot fi facute amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate.
    Art. 83
    Discutarea articolelor incepe cu amendamentele.
    In cursul dezbaterilor, senatorii sau Guvernul pot propune amendamente scrise la modificarile intervenite in urma examinarii textului in comisii.
    Amendamentele trebuie sa se refere la continutul unui singur articol.
    Plenul Senatului poate hotari, in cazuri exceptionale, sa fie propuse si amendamente de fond orale.
    Art. 84
    In cazul in care amendamentul are consecinte importante asupra proiectului sau propunerii legislative, Senatul poate hotari trimiterea spre avizare comisiilor competente, putand suspenda dezbaterile. In acest caz, autorul amendamentului are dreptul de a fi ascultat in cadrul comisiilor. Acelasi drept il au si reprezentantii Guvernului.
    Art. 85
    Discutarea amendamentelor incepe cu cele prin care se propune eliminarea unora din textele cuprinse in articolul supus dezbaterii si continua cu cele privind modificarea sau completarea acestora. In cazul in care exista mai multe amendamente de acelasi fel, ele se supun la vot in ordinea in care au fost prezentate.
    Senatul se va pronunta prin vot distinct asupra fiecarui amendament, afara de cazul in care, prin adoptarea unuia, se exclude acceptarea celorlalte.
    Fiecare articol se supune votului Senatului.
    Art. 86
    La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Senatul poate adopta o procedura de urgenta pentru examinarea si dezbaterea unor proiecte de legi sau propuneri legislative, prin inscrierea acestora cu prioritate pe ordinea de zi, scurtarea termenelor prevazute in prezentul capitol si prin adaptarea corespunzatoare a programului de lucru in comisii si in plen.
    Art. 87
    Dispozitiile art. 71 - 86 sunt aplicabile si pentru proiectele sau propunerile legislative primite din partea Camerei Deputatilor.

    SECTIUNEA a 4-a
    Desfasurarea sedintelor Senatului
    Art. 88
    Sedintele Senatului sunt publice, in afara cazurilor in care, la cererea presedintelui sau a cel putin 20 de senatori, se hotaraste, cu votul majoritatii senatorilor prezenti, ca acestea sa fie secrete.
    Art. 89
    Membrii Guvernului au acces la lucrarile Senatului, iar daca li se solicita prezenta, participarea lor este obligatorie.
    La toate sedintele Senatului este obligatorie prezenta, pe banca ministeriala, a cel putin unui reprezentant al Guvernului.
    La sedintele publice ale Senatului pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si televiziunii, precum si cetateni, pe baza acreditarii sau invitatiei emise de secretarul general al aparatului Senatului, in conditiile stabilite de Biroul permanent.
    Persoanele prevazute la alin. 3 trebuie sa pastreze linistea si sa se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, in caz contrar putand fi evacuate din sala.
    Presedintele are dreptul sa atraga atentia reprezentantilor mijloacelor de informare in masa asupra informatiilor inexacte privind activitatea Senatului. La cererea presedintelui, mijloacele de informare in masa sunt obligate sa dea publicitatii cele aratate de presedinte in termen de 3 zile sau, dupa caz, in numarul urmator al publicatiei periodice. Daca aceasta obligatie nu este executata sau daca abaterea se repeta, presedintele Senatului supune votului acestuia retragerea, pe durata determinata, a acreditarii reprezentantului mijlocului de informare in masa aflat in culpa.
    Art. 90
    Senatorii sunt obligati sa fie prezenti la lucrarile Senatului. Prezenta este urmarita de un secretar al Biroului permanent al Senatului.
    Senatorul care nu poate lua parte la sedinta, din motive independente de vointa sa, va anunta Biroul permanent, mentionand cauzele care il impiedica sa participe.
    Art. 91
    Senatul isi desfasoara activitatea, in plen si pe comisii, de regula, in zilele de luni, marti, miercuri si joi.
    La propunerea Biroului permanent se vor putea tine sedinte sau efectua deplasari ale senatorilor in judete si dupa un alt program.
    Art. 92
    Sedinta Senatului este deschisa de presedinte sau de vicepresedintele care il inlocuieste.
    Presedintele este asistat de 2 secretari.
    Persoana care conduce lucrarile Senatului este obligata sa precizeze, inainte de inceperea lucrarilor, daca este intrunit cvorumul legal si sa anunte ordinea de zi.
    Art. 93
    Senatul lucreaza legal in prezenta majoritatii senatorilor.
    In timpul sedintelor presedintii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui Senatului verificarea intrunirii cvorumului.
    In cazul in care cvorumul legal nu este intrunit, presedintele Senatului suspenda sedinta si anunta ziua si ora de reluare a lucrarilor.
    Secretarii vor informa Senatul, la urmatoarea sedinta, despre cauzele lipsei senatorilor care nu si-au anuntat absenta.
    Art. 94
    Presedintele Senatului conduce dezbaterile, vegheaza la respectarea regulamentului si la mentinerea ordinii in sala de sedinte.
    Art. 95
    Inainte de inceperea dezbaterilor generale, secretarii intocmesc lista cu senatorii care se inscriu la cuvant.
    Senatorii iau cuvantul in ordinea de pe lista, cu incuviintarea presedintelui Senatului.
    Presedintele poate supune Senatului spre aprobare, ca la discutarea aceluiasi articol dintr-un proiect sau propunere legislativa sau a unui alt material ori a unei probleme aflate in dezbaterea Senatului, dupa ce au luat cuvantul mai multi vorbitori din acelasi grup parlamentar, sa se dea cuvantul vorbitorilor apartinand altui grup parlamentar. In acest caz ordinea luarii de cuvant se stabileste de presedinte.
    Membrilor Guvernului li se poate da cuvantul in orice faza a dezbaterii si ori de cate ori solicita acest lucru.
    Art. 96
    Persoanele care iau cuvantul in Senat vorbesc numai de la tribuna acestuia; nici o persoana nu poate lua cuvantul decat daca ii este dat de presedinte.
    Art. 97
    Presedintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvant, in functie de subiectul dezbaterilor, sau sa propuna Senatului sistarea discutiilor.
    Senatorii si celelalte persoane care iau cuvantul sunt obligati sa se refere exclusiv la chestiunea pentru care s-au inscris la cuvant. In caz contrar, presedintele le atrage atentia si, daca nu se conformeaza, le retrage cuvantul.
    Art. 98
    Presedintele Senatului poate da cuvantul oricand unui senator pentru a raspunde intr-o chestiune de ordin personal care il priveste, limitand timpul acordat in acest scop.
    Prevederile alin. 1 se aplica si in cazul in care se cere cuvantul in probleme privitoare la regulament.
    Art. 99
    Presedintele, un grup parlamentar sau cel putin 20 de senatori pot cere incheierea dezbaterii unei probleme puse in discutia Senatului.
    Cererea de incheiere a dezbaterii se adopta cu votul majoritatii senatorilor prezenti.
    Art. 100
    Este interzisa proferarea de insulte sau calomnii atat de la tribuna Senatului, cat si din sala de sedinte.
    Se interzice dialogul intre cei aflati la tribuna si persoanele aflate in sala.
    Art. 101
    Presedintele cheama la ordine pe senatorii care tulbura dezbaterile sau creeaza agitatie. El poate intrerupe sedinta cand tulburarea persista si poate dispune evacuarea din sala a persoanelor care impiedica in orice mod desfasurarea normala a lucrarilor Senatului.
    Art. 102
    Dezbaterile din sedintele Senatului se inregistreaza pe banda magnetica si se stenografiaza.
    Stenogramele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, cu exceptia celor privitoare la sedintele secrete.
    Senatorii au dreptul sa verifice exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetica, in cel mult 3 zile de la data sedintei, inainte de publicarea stenogramei in Monitorul Oficial al Romaniei.

    SECTIUNEA a 5-a
    Procedura de vot
    Art. 103
    Legile, hotararile si motiunile se adopta de Senat prin vot.
    Legile adoptate de Senat pot fi legi constitutionale, legi organice sau legi ordinare.
    Art. 104
    Votul senatorului este personal. El poate fi deschis sau secret.
    Votul deschis se exprima public prin ridicarea mainii, apel nominal, ridicare in picioare sau electronic.
    Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea in unele functii, prin bile sau electronic, in cazul votarii legilor, hotararilor sau motiunilor.
    Senatul hotaraste, la propunerea Biroului permanent, ce modalitati de vot va folosi, afara de cazul in care prin regulament se stabileste o anumita procedura de vot.
    Art. 105
    Votarea prin apel nominal se face in modul urmator: presedintele explica obiectul votarii si sensul cuvintelor "pentru" si "contra"; unul dintre secretari da citire numelui si prenumelui senatorilor; fiecare senator raspunde "pentru" sau "contra".
    Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele senatorilor care nu au raspuns.
    Art. 106
    Votul prin bile se desfasoara astfel: in fata presedintelui Senatului se aseaza o urna alba si alta neagra. Senatorii vin pe rand la urne, dupa ce primesc de la secretari cate doua bile, din care una alba si una neagra, pe care le introduc in cele doua urne. Bila alba introdusa in urna alba si bila neagra introdusa in urna neagra inseamna vot "pentru", iar bila neagra introdusa in urna alba si bila alba introdusa in urna neagra inseamna vot "contra".
    Votul electronic se desfasoara prin conectarea unuia din contactele care reprezinta vot "pentru", vot "contra" sau "abtinere". Rezultatul votului electronic se afiseaza la comanda presedintelui Senatului. In cazul unei defectiuni tehnice, votul se repeta. Daca defectiunea persista, se recurge, dupa caz, la celelalte sisteme de vot.
    Art. 107
    In cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numarul de ordine, numele si prenumele candidatului, functia pentru care acesta candideaza si, dupa caz, grupul parlamentar din care face parte.
    Senatorul voteaza "pentru" incercuind pe buletinul de vot numarul de ordine aflat in fata numelui si prenumelui persoanei propuse.
    Buletinele de vot se introduc in urne.
    Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poarta stampila de control si cele pe care s-au incercuit numele si prenumele candidatilor si care, in acest mod, depasesc numarul functiilor pentru care se face alegerea.
    Art. 108
    In cursul votarii nu se acorda senatorilor dreptul de a lua cuvantul.
    Art. 109
    Constatarea rezultatului in cazul votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin proces-verbal, incheiat in prezenta membrilor Biroului permanent al Senatului.
    Art. 110
    Cvorumul necesar pentru adoptarea legilor, hotararilor si motiunilor este urmatorul:
    a) doua treimi din numarul senatorilor, pentru legile constitutionale;
    b) majoritatea senatorilor, pentru legi organice si hotarari privind Regulamentul Senatului;
    c) majoritatea senatorilor prezenti, pentru legi ordinare, hotarari si motiuni.
    Daca nu este asigurat cvorumul legal, presedintele amana votarea pana la intrunirea acestuia.
    Art. 111
    Numirile, confirmarile sau avizele pentru numiri in functii care, potrivit legii, se fac de catre Senat, se supun dezbaterii acestuia pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari.
    In vederea intocmirii raportului, comisia va examina propunerile de numiri, confirmari sau avize, avand dreptul de a chema spre audiere persoanele in cauza.

    SECTIUNEA a 6-a
    Procedura pentru medierea, respingerea, reexaminarea si promulgarea legii
    Art. 112
    Proiectele de legi si propunerile legislative adoptate de Senat se semneaza de presedintele Senatului si se inainteaza Camerei Deputatilor, in vederea dezbaterii si adoptarii. Guvernul va fi instiintat despre aceasta.
    In cazul in care Senatul a adoptat un proiect de lege sau o propunere legislativa in redactarea adoptata de Camera Deputatilor, acesta va fi semnat de presedintele Senatului si transmis Camerei Deputatilor, pentru semnare de catre presedintele acestei Camere. Cu 5 zile inainte de a fi trimisa spre promulgare, legea se comunica de Camera Deputatilor la Guvern si la Curtea Suprema de Justitie si se depune la secretarul general al aparatului Senatului, in vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale. Daca legea este adoptata cu procedura de urgenta, termenul este de 2 zile.
    Data la care legea a fost depusa la secretarul general al aparatului Senatului se aduce la cunostinta in sedinta Senatului, in termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea si comunicarea se fac numai in zilele in care Senatul lucreaza in plen.
    Dupa implinirea termenului prevazut la alin. 2, legea se trimite, sub semnatura presedintelui Camerei Deputatilor, Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii.
    In cazul in care Camera Deputatilor a adoptat un proiect de lege sau o propunere legislativa si Senatul respinge proiectul de lege sau propunerea legislativa, acesta se trimite Camerei Deputatilor pentru o noua dezbatere. O noua respingere este definitiva.
    In cazul in care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativa pe care l-a dezbatut anterior Camerei Deputatilor, acesta nu se mai trimite Camerei Deputatilor. Respingerea se comunica Guvernului sau, dupa caz, initiatorului propunerii legislative.
    Proiectul de lege sau propunerea legislativa, respinse in conditiile alin. 5 si 6, nu pot fi readuse in discutia Senatului in cursul aceleiasi sesiuni.
    Art. 113
    In cazurile de neconstitutionalitate, constatate potrivit art. 144 lit. a) si b) din Constitutia Romaniei, Senatul dezbate, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, obiectiunea de neconstitutionalitate.
    Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari va cuprinde opinii cu privire la continutul deciziei Curtii Constitutionale si va recomanda Senatului admiterea sau respingerea obiectiunii de neconstitutionalitate. In raportul comisiei si in timpul dezbaterii obiectiunii de neconstitutionalitate nu pot fi formulate amendamente.
    In urma dezbaterii, legea se supune unui singur vot, daca aceasta a fost declarata in intregime neconstitutionala. In celelalte cazuri se supun votului numai prevederile declarate neconstitutionale.
    Obiectiunea de neconstitutionalitate a Curtii este inlaturata numai in cazul in care atat Senatul, cat si Camera Deputatilor au adoptat legea, in aceeasi forma, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere.
    In cazul in care intr-una din Camere nu se obtine majoritatea de doua treimi ceruta de art. 145 alin. (1) din Constitutia Romaniei, prevederile declarate neconstitutionale prin decizia Curtii Constitutionale se inlatura din lege, iar daca legea in ansamblul sau este declarata neconstitutionala, ea nu se mai trimite spre promulgare Presedintelui Romaniei.
    Art. 114
    Daca Senatul adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea adoptata de Camera Deputatilor, presedintele Senatului, de acord cu presedintele Camerei Deputatilor, initiaza procedura de mediere. In acelasi mod se procedeaza si in cazul in care Camera Deputatilor adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea adoptata de Senat.
    Aceasta procedura se desfasoara de o comisie de mediere, care lucreaza potrivit normelor cuprinse in art. 42 - 54 si art. 58 - 61 din prezentul regulament.
    Art. 115
    Raportul comisiei de mediere se inscrie pe ordinea de zi a Senatului, urmandu-se procedura prevazuta de art. 64 - 87 din prezentul regulament.
    Art. 116
    Daca Senatul si Camera Deputatilor adopta textul legii in forma propusa de comisia de mediere, se procedeaza conform art. 112 alin. 2 din prezentul regulament.
    Art. 117
    In cazul in care comisia de mediere nu ajunge la un acord sau daca una din Camere nu aproba, in tot sau in parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna, potrivit regulamentului acestor sedinte.
    Art. 118
    Presedintele Romaniei are dreptul, inainte de a promulga legea, sa ceara Parlamentului, o singura data, reexaminarea acesteia.
    Reexaminarea poate fi ceruta in cel mult 20 de zile de la primirea legii spre promulgare, noua deliberare urmand sa inceapa, in cel mult 3 zile, in Camera care a adoptat prima textul de lege.
    Daca ambele Camere, in urma reexaminarii legii, adopta sau resping obiectiunile Presedintelui Romaniei, acesta este obligat sa procedeze la promulgarea legii in termen de 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare.
    Art. 119
    Pentru legile adoptate, potrivit Constitutiei, in sedinta comuna a celor doua Camere, noua deliberare se face tot in sedinta comuna, conform Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.
    Art. 120
    Evidenta si pastrarea originalelor tuturor proiectelor de legi adoptate atat de Senat, cat si de Camera Deputatilor, a legilor promulgate de Presedintele Romaniei, precum si a formelor proiectelor de legi si propunerilor legislative, in redactarea initiala, cu care a fost sesizat Parlamentul se fac de catre Camera Deputatilor.
    Camera Deputatilor face, de asemenea, si numerotarea legilor adoptate de Parlament, in ordinea promulgarii lor, trimitandu-le, spre publicare, Monitorului Oficial al Romaniei.
    In acelasi mod se va proceda si cu privire la celelalte acte adoptate de Parlament - hotarari, motiuni, acte cu caracter politic.

    SECTIUNEA a 7-a
    Procedura privind punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului
    Art. 121
    Senatul are dreptul sa ceara punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului.
    Art. 122
    Dezbaterea are loc pe baza raportului intocmit fie de o comisie permanenta ca urmare a unei anchete desfasurate in conditiile art. 55 din prezentul regulament, fie de o comisie de ancheta constituita in acest scop.
    Raportul comisiei se inscrie cu prioritate in proiectul ordinii de zi.
    Hotararea se adopta cu votul majoritatii senatorilor.
    Art. 123
    Daca Senatul hotaraste sa ceara punerea sub urmarire penala, presedintele Senatului va adresa ministrului justitiei o cerere pentru inceperea urmaririi penale potrivit legii. De asemenea, va instiinta Presedintele Romaniei pentru eventuala suspendare din functie a membrului Guvernului a carui urmarire penala a fost ceruta.
    Art. 124
    Dispozitiile art. 88 - 110 din prezentul regulament se aplica in mod corespunzator.

    CAP. 3
    Motiuni, intrebari, interpelari, informari, petitii

    SECTIUNEA 1
    Motiuni
    Art. 125
    Motiunea exprima pozitia Senatului intr-o anumita problema de politica interna sau externa.
    Motiunile pot fi initiate de cel putin o patrime din numarul senatorilor.
    Art. 126
    Un senator nu poate semna mai multe motiuni in acelasi timp si in aceeasi problema.
    Motiunile trebuie sa fie motivate si se depun la presedintele Senatului, in cursul sedintelor in plen.
    Dupa primirea motiunii, presedintele o aduce la cunostinta Senatului in aceeasi sedinta, o comunica de indata Guvernului si dispune afisarea acesteia la sediul Senatului.
    Art. 127
    Presedintele Senatului stabileste data dezbaterii motiunii, care nu poate depasi 6 zile de la depunerea acesteia, instiintand Guvernul asupra datei stabilite.
    Art. 128
    Dupa inceperea dezbaterii motiunii, senatorii semnatari nu-si pot retrage adeziunea la motiune.
    La motiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente.
    Dezbaterea se incheie prin supunerea la vot a motiunii de catre presedintele Senatului.
    Art. 129
    Dezbaterea motiunii se face cu respectarea dispozitiilor cuprinse in art. 88 - 102 din prezentul regulament si se adopta cu votul majoritatii senatorilor.

    SECTIUNEA a 2-a
    Intrebari
    Art. 130
    Intrebarea consta in solicitarea de a se raspunde daca un fapt este adevarat, daca o informatie este exacta, daca Guvernul intelege sa comunice Senatului documentele ori informatiile solicitate de senator sau daca are intentia de a lua o hotarare intr-o problema determinata.
    Fiecare senator poate adresa intrebari Guvernului, membrilor acestuia sau conducerii autoritatilor administrative autonome.
    Cei intrebati, daca sunt prezenti, au obligatia sa raspunda imediat la fiecare intrebare sau vor declara ca prezinta raspunsul in zilele urmatoare, indicand data. Pentru cei care nu sunt prezenti, Senatul va stabili data la care acestia sunt obligati sa raspunda intrebarilor, pe care o va comunica celui in cauza.
    La prezentarea intrebarii, senatorul va preciza daca doreste sa primeasca raspunsul in scris sau oral in sedinta publica.
    Art. 131
    Daca raspunsul la o intrebare da nastere unei replici, durata afectata pentru aceasta este de cel mult 5 minute. Raspunsul la replica va fi dat in aceleasi conditii in care s-a raspuns la intrebare.
    Art. 132
    Nici un senator nu poate adresa mai mult de doua intrebari in aceeasi sedinta. Durata afectata unei intrebari este de cel mult 3 minute.
    Durata afectata intrebarilor si raspunsurilor va fi stabilita prin vot, de Senat, pentru fiecare sedinta.
    Intrebarile care n-au putut fi prezentate si raspunsurile care n-au putut fi date in timpul stabilit vor fi reprogramate pentru sedinta urmatoare, mentinandu-se ordinea inscrierilor.
    Art. 133
    Senatul stabileste o zi din saptamana consacrata intrebarilor si raspunsurilor la acestea.

    SECTIUNEA a 3-a
    Interpelari
    Art. 134
    Interpelarea consta intr-o cerere adresata de un senator Guvernului sau unui membru al acestuia, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului in probleme ale activitatii sale interne sau externe.
    Interpelarile se fac in scris, aratandu-se obiectul si motivarea acestora.
    Interpelarile se citesc de catre senator in sedinta publica si se transmit presedintelui Senatului. Durata prezentarii interpelarii este de cel mult 5 minute.
    Art. 135
    Interpelarile se inscriu, in ordinea prezentarii, intr-un registru special, se afiseaza la sediul Senatului si se comunica celui interpelat.
    Senatul stabileste o zi din saptamana consacrata prezentarii si dezbaterii interpelarilor.
    Art. 136
    In sedinta consacrata dezbaterii interpelarii se da cuvantul autorului si apoi celui interpelat. Daca raspunsul la interpelare da nastere unei replici se da cuvantul in aceeasi ordine. Presedintele Senatului poate limita durata luarilor de cuvant.
    In raport cu importanta problemelor dezbatute in cadrul interpelarii, presedintele consulta Senatul daca dezbaterea continua cu luarea de cuvant si a altor senatori.
    Art. 137
    Senatul poate adopta o motiune prin care sa-si exprime pozitia cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii, cu respectarea conditiilor prevazute in sectiunea 1 din prezentul capitol.

    SECTIUNEA a 4-a
    Informarea Senatului
    Art. 138
    Presedintele Senatului si presedintii comisiilor pot cere Guvernului si celorlalte organe ale administratiei publice informatii si documente, in cadrul controlului parlamentar al activitatii acestora exercitat de Senat.
    Solicitarea informarii este obligatorie in cazul in care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat.
    Art. 139
    In cazul in care informatiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informeaza Senatul despre aceasta, iar Senatul decide in sedinta secreta.
    Art. 140
    Documentele primite se restituie organului respectiv dupa consultare.

    SECTIUNEA a 5-a
    Informarea senatorului
    Art. 141
    Fiecare senator are dreptul de a cere, prin intermediul Guvernului, de la organele centrale ale administratiei publice, printr-o petitie adresata presedintelui Senatului, orice acte sau dosare, precum si alte informatii utile pentru activitatea sa.
    Guvernul poate refuza satisfacerea petitiei in cazul in care aceasta priveste, in conditiile prevazute de lege, secrete de stat referitoare la apararea tarii sau secrete de stat de importanta deosebita.
    In acest caz, refuzul Guvernului poate fi adus la cunostinta Senatului, care va decide in sedinta secreta.
    Art. 142
    Senatorul are dreptul de a cere in scris sau oral de la autoritatile publice ale administratiei locale, ale administratiei judetene si ale serviciilor publice descentralizate in judete sau de interes judetean, din circumscriptia electorala pe care o reprezinta, acte, dosare, precum si alte informatii utile pentru activitatea sa.
    Autoritatile prevazute la alin. 1 sunt obligate sa satisfaca cererile senatorului, in termen de cel mult 10 zile.
    In caz de refuz, senatorul are dreptul de a se adresa Senatului, care va proceda conform prevederilor art. 141.
    Art. 143
    Actele sau dosarele primite se restituie autoritatii respective, dupa ce au fost consultate.

    SECTIUNEA a 6-a
    Petitii
    Art. 144
    Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Senatului. Petitiile vor fi prezentate in scris si semnate, precizandu-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari.
    Art. 145
    Petitiile se inscriu in registrul general al Senatului, in ordinea primirii, consemnandu-se numarul de inregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului si obiectul cererii.
    Art. 146
    Petitiile inregistrate se repartizeaza, spre solutionare, de catre unul dintre vicepresedintii Senatului, desemnat de presedinte, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor si petitii sau altei comisii permanente competente, potrivit obiectului petitiei, ori senatorilor carora le-au fost personal adresate.
    Orice membru al Senatului poate lua cunostinta de continutul unei petitii, adresandu-se in acest scop presedintelui comisiei careia i-a fost repartizata.
    Senatorul caruia ii sunt adresate petitii va depune diligentele necesare pentru solutionarea lor de autoritatile publice competente.
    Art. 147
    Comisia va decide care sunt petitiile a caror rezolvare nu sufera amanare, sesizand, de indata, autoritatile publice competente sa le solutioneze. Pentru celelalte petitii, comisia va decide, in cel mult 10 zile de la inregistrarea lor, daca le va trimite unei autoritati publice competente ori le va clasa. In cazuri deosebite petitia se prezinta Senatului.
    Autoritatile publice sesizate au obligatia sa informeze Senatul, in scris, in termen de 10 zile, despre solutia adoptata.
    Petitionarului i se aduce la cunostinta ultima decizie adoptata.
    Prevederile prezentului articol se aplica in mod corespunzator si petitiilor adresate direct sau repartizate spre solutionare unui senator.
    Art. 148
    Trimestrial, Comisia pentru cercetarea abuzurilor si petitii prezinta Biroului permanent un raport asupra petitiilor primite si a modului de solutionare a acestora.
    In raport se vor face mentiuni cu privire la solutiile date de autoritatile publice la petitiile care le-au fost trimise spre solutionare.

    CAP. 4
    Statutul senatorului

    SECTIUNEA 1
    Imunitatea parlamentara
    Art. 149
    Senatorii se bucura de imunitate parlamentara.
    Imunitatea parlamentara are ca scop protejarea senatorilor impotriva urmaririlor judiciare si garantarea libertatii de gandire si actiune a acestora.
    Senatorul nu poate fi tras la raspundere juridica pentru voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.
    Nici un senator nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata, penala ori contraventionala, fara incuviintarea prealabila a Senatului, dupa ascultarea senatorului.
    Cererea de retinere, arestare, perchezitie sau privind posibilitatea trimiterii in judecata penala ori contraventionala se adreseaza presedintelui Senatului de ministrul justitiei. Presedintele Senatului o aduce la cunostinta senatorilor in sedinta publica, dupa care o trimite de indata Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, spre examinare, care va stabili daca exista motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotararea comisiei se adopta prin votul secret al majoritatii membrilor acesteia.
    Ministrul justitiei va inainta comisiei toate documentele pe care aceasta le solicita; in caz de refuz, comisia va apela la Senat.
    Raportul comisiei se supune, in termenul stabilit de Senat, dezbaterii si aprobarii acestuia.
    Senatul decide asupra cererii, prin vot secret, cu majoritatea de doua treimi din numarul senatorilor prezenti.
    Art. 150
    Senatorul este considerat, in tot timpul mandatului sau, a fi in exercitiul functiunii, motiv pentru care orice agresiune indreptata impotriva sa este asimilata si sanctionata conform dispozitiilor prevazute pentru infractiunea de ultraj. De aceasta protectie juridica beneficiaza si membrii familiei - sot, sotie si copii - in cazul in care agresiunea impotriva acestora urmareste nemijlocit exercitarea de presiuni asupra senatorului in legatura cu indeplinirea mandatului sau.
    Art. 151
    In caz de infractiune flagranta, senatorul poate fi retinut si supus perchezitiei. Ministrul justitiei va informa neintarziat pe presedintele Senatului asupra retinerii si a perchezitiei. Daca Senatul constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri. Dispozitia de revocare imediata a retinerii se executa de indata prin ministrul justitiei.
    Art. 152
    Toate cererile privind ridicarea imunitatii parlamentare se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi.

    SECTIUNEA a 2-a
    Incompatibilitati
    Art. 153
    Calitatea de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului. Alte incompatibilitati sunt cele stabilite prin lege organica.
    Art. 154
    Exercitarea unor functii conferite de un stat strain sau de catre o organizatie internationala si salarizate de catre acestea este incompatibila cu mandatul de senator.
    Art. 155
    Senatorii carora Guvernul le incredinteaza o misiune temporara de cel mult 6 luni pot cumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de senator o singura data.
    Incredintarea unei misiuni pe o perioada mai mare de 6 luni este incompatibila cu calitatea de senator.
    Art. 156
    Senatorul care se afla intr-o incompatibilitate prevazuta in art. 153, 154 si 155 alin. 2 sau in legea organica prevazuta de art. 68 alin. (3) din Constitutie va demisiona din functiile care sunt incompatibile cu mandatul de senator, in termen de 30 de zile de la data validarii mandatului.
    Dupa expirarea termenului prevazut la alin. 1, senatorul care se afla intr-un caz de incompatibilitate este declarat demisionat din functia de senator, de catre Senat, la cererea Biroului permanent al acestuia, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari.
    Locul vacant va fi ocupat de catre supleantul imediat urmator de pe lista partidului sau formatiunii politice pentru care a candidat, excluzandu-se persoanele care nu mai fac parte din partidul sau formatiunea politica respectiva. Asupra legalitatii alegerii supleantului, Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari va prezenta Senatului un raport.
    Art. 157
    In cursul termenului prevazut la art. 156 alin. 1, senatorul trebuie sa declare la Biroul permanent al Senatului orice activitate pe care va continua sa o desfasoare in viitor.
    Art. 158
    Schimbarile intervenite in activitatea senatorului, in timpul exercitarii mandatului, se aduc la cunostinta Biroului permanent, in cel mult 10 zile de la data aparitiei acestora, fiind aplicabile si prevederile art. 156.
    Art. 159
    Se interzice utilizarea numelui oricarui senator, insotit de aceasta calitate, in orice actiune publicitara privitoare la o intreprindere financiara, industriala sau comerciala.

    SECTIUNEA a 3-a
    Exercitarea mandatului de senator
    Art. 160
    Senatorii intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Senatului, sub conditia validarii.
    Dupa constituirea legala a Senatului, fiecare senator va depune, in fata plenului Senatului, intrunit in sedinta solemna, juramantul prevazut de art. 82 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
    Art. 161
    Dupa validare, pe durata exercitarii mandatului, senatorilor li se elibereaza legitimatia de membru al Senatului, semnata de presedintele acestuia.
    De asemenea, senatorii vor avea un insemn distinctiv al calitatii lor de reprezentanti ai poporului, cu dreptul de a-l purta pe toata durata exercitarii mandatului. Modelul insemnului se stabileste de Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confectionarea acestuia se suporta din bugetul Senatului.
    Legitimatia si insemnul se pot pastra de senator dupa incetarea mandatului, cu titlu evocativ.
    Art. 162
    Pe durata exercitarii mandatului, senatorii beneficiaza de pasaport diplomatic.
    Art. 163
    Calitatea de senator inceteaza la data intrunirii legale a Senatului nou-ales, precum si in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
    Art. 164
    Pentru exercitarea mandatului de senator, in circumscriptiile electorale se organizeaza, pentru fiecare senator, cate un birou senatorial, avand ca personal incadrat un sef de birou senatorial, un sofer si o secretara-dactilografa, personal care face parte din aparatul Senatului.
    Personalul respectiv isi desfasoara activitatea pana la incetarea calitatii de senator a persoanei pentru care a fost angajat.
    Pe timpul cat indeplineste aceasta activitate, personalul se considera detasat sau, dupa caz, transferat in interesul serviciului, in conditiile legislatiei muncii.
    Prin grija Senatului, fiecare birou senatorial va fi dotat cu un autoturism si i se vor asigura cheltuielile materiale si de servicii.
    In vederea exercitarii mandatului, prefecturile, consiliile judetene sau, dupa caz, consiliile locale vor asigura fiecarui senator spatiul necesar pentru biroul senatorial si dotarea acestuia cu mobilier.
    Art. 165
    Senatorii primesc drepturile banesti potrivit Legii salarizarii senatorilor si deputatilor, precum si personalului din aparatul Parlamentului si beneficiaza de celelalte drepturi potrivit legii si Regulamentului Senatului.
    Senatorii primesc indemnizatia lunara si celelalte drepturi incepand cu data intrarii in exercitiul mandatului si pana la incetarea acestuia.
    Art. 166
    Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari poate propune Biroului permanent diminuarea indemnizatiei lunare si a diurnei de sedinta, in functie de prezenta senatorului la lucrarile Senatului.
    Art. 167
    Pe durata exercitarii mandatului de senator, contractul de munca al persoanei in cauza se suspenda, cu exceptia cazurilor in care Biroul permanent decide altfel, la cererea Senatului si cu avizul unitatii.

    SECTIUNEA a 4-a
    Concedii, absente, demisii
    Art. 168
    Nici un senator nu poate lipsi de la sedintele Senatului sau ale comisiei din care face parte, decat in cazul in care i s-a aprobat aceasta.
    Art. 169
    Concediile se acorda pentru motive de boala sau interese personale.
    Concediile de boala se acorda pe baza certificatului medical.
    Pentru interese personale se pot acorda, in timpul unei sesiuni, cel mult 8 zile de concediu cu plata indemnizatiei, iar peste aceasta durata concedii fara plata, care se pot efectua integral sau in mai multe transe. Concediile pana la 4 zile se aproba de presedintele Senatului, iar cele cu o durata mai mare de 4 zile de Biroul permanent.
    Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea mentionat, de catre unul dintre secretarii Senatului, numarul zilelor de concediu efectuate de senatorul respectiv.
    Art. 170
    Senatorul care lipseste de la 8 sedinte consecutive, fara concediu sau peste concediul acordat, va fi invitat de presedinte sa justifice motivele absentei.
    Daca in termen de 20 de zile de la comunicarea invitatiei senatorul nu se prezinta sau nu trimite justificarea, pierde toate drepturile prevazute la art. 165 din prezentul regulament.
    Art. 171
    Senatorii pot demisiona prin cerere scrisa adresata presedintelui.
    Presedintele Senatului, in sedinta publica, intreaba senatorul daca staruie in cererea de demisie si, daca raspunsul este afirmativ, ori, daca senatorul nu se prezinta pentru a raspunde, declara locul vacant.

    SECTIUNEA a 5-a
    Politia sedintei
    Art. 172
    Abaterile de la regulament atrag urmatoarele masuri:
    a) avertismentul;
    b) chemarea la ordine;
    c) retragerea cuvantului;
    d) indepartarea din sala pe durata sedintei.
    Sanctiunile prevazute la alin. 1 lit. a) - d) se aplica de presedintele Senatului.
    Art. 173
    La prima abatere de la regulament, presedintele Senatului avertizeaza senatorul in culpa si-l invita sa respecte regulamentul.
    Art. 174
    Senatorii care vor nesocoti avertismentul si invitatia presedintelui si vor continua sa se abata de la regulament, precum si cei care, chiar pentru prima data, incalca in mod grav dispozitiile regulamentului, vor fi chemati la ordine.
    Chemarea la ordine se inscrie in stenograma sedintei.
    Art. 175
    Presedintele Senatului poate, inainte de a chema la ordine un senator, sa-l invite sa-si retraga sau sa explice cuvantul care a generat incidente si care ar atrage aplicarea masurii.
    Daca expresia intrebuintata a fost retrasa sau regretata ori daca explicatiile date sunt apreciate de presedinte sau de senatorul vizat ca satisfacatoare, masura nu se mai aplica.
    Art. 176
    In cazul in care, dupa chemarea la ordine, senatorul continua sa se abata de la regulament, presedintele Senatului ii va putea retrage cuvantul, iar daca persista, il va indeparta din sala.
    Masura indepartarii din sala se executa de chestori.
    Art. 177
    Pentru mentinerea ordinii in sedintele comisiilor, presedintii acestora au aceleasi drepturi ca si presedintele Senatului si pot aplica masurile prevazute la art. 172 alin. 1 lit. a) - d).
    In cazul in care un senator savarseste abateri deosebit de grave, presedintele comisiei va suspenda sedinta si va aduce cazul la cunostinta presedintelui Senatului, care il va supune Biroului permanent.

    CAP. 5
    Serviciile Senatului

    Art. 178
    Serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al aparatului Senatului.
    Secretarul general este numit de Senat, pe durata mandatului acestuia, la propunerea presedintelui. El poate fi revocat la propunerea a cel putin 20 de senatori. Propunerea de revocare poate fi formulata o singura data in cursul aceleiasi sesiuni.
    Secretarul general al aparatului Senatului este ordonator de credite si intocmeste, impreuna cu chestorii, proiectul de buget al Senatului.
    Art. 179
    Pe baza Legii bugetului de stat, Senatul aproba bugetul anual, precum si executia acestuia, dupa verificarea de catre chestorii Senatului.
    Dotarea Senatului cu mijloace de transport auto si modul de utilizare a acestora, precum si cheltuielile de protocol se stabilesc prin norme aprobate de Biroul permanent, in limita sumelor prevazute in bugetul anual.
    Art. 180
    Structura aparatului Senatului si statul de functii al acestuia se aproba de Senat, la propunerea Biroului permanent.
    Art. 181
    Folosirea colaboratorilor pentru lucrarile Senatului, ale comisiilor si pentru unele activitati ale aparatului Senatului se aproba de Biroul permanent.
    Indemnizatia colaboratorilor, in limitele stabilite de lege, se propune de beneficiarul colaborarii si se ordonanteaza de secretarul general al aparatului Senatului.

    CAP. 6
    Dispozitii finale

    Art. 182
    Constitutionalitatea prezentului regulament poate fi verificata de Curtea Constitutionala, la cererea presedintelui Senatului, a unui grup parlamentar sau a cel putin 25 de senatori.
    Art. 183
    Dispozitiile prezentului regulament pot fi modificate cu votul majoritatii senatorilor.
    Art. 184
    Prevederile art. 164 referitoare la angajarea unei secretare-dactilografe si a unui sofer, precum si la dotarea birourilor senatoriale cu cate un autoturism se vor aplica cel mai tarziu o data cu adoptarea bugetului Senatului pe anul 1994.
    Pana la punerea in aplicare a dispozitiilor alineatului precedent, pentru exercitarea mandatului de senator, in circumscriptiile electorale, prin grija prefecturilor si, dupa caz, a consiliilor locale, se va organiza, pentru fiecare senator, un birou senatorial.
    Pentru desfasurarea activitatilor senatoriale, prefecturile si, dupa caz, consiliile locale vor pune la dispozitia senatorului un mijloc de transport si o dactilografa.
    Biroul permanent al Senatului va face, de indata, demersurile necesare la Guvernul Romaniei in vederea aducerii la indeplinire a prevederilor acestui articol.