HOTARARE Nr. 261 din 8 iunie 1994
pentru aprobarea unor regulamente elaborate in temeiul art. 35 si 36 din
Ordonanta Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea in constructii
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 193 din 28 iulie 1994
Guvernul Romaniei hotaraste:
Art. 1
Se aproba Regulamentul privind conducerea si asigurarea calitatii in
constructii, Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor
si Regulamentul privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in
timp si postutilizarea constructiilor, prevazute in anexele nr. 1-3 la prezenta
hotarare
Art. 2
Prevederile hotararii intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data
publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
p. PRIM-MINISTRU
TEODOR VIOREL MELESCANU,
ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
Contrasemneaza:
Ministrul lucrarilor publice,
si amenajarii teritoriului,
Marin Cristea
p. Ministrul de stat,
ministrul finantelor,
Dan Mogos,
secretar de stat
ANEXA 1
REGULAMENT
privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii
CAP. 1
Prevederi generale
Art. 1
Conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie o componenta
principala a sistemului calitatii in constructii si reprezinta o parte
semnificativa a functiei generale de conducere dintr-o unitate. Conducerea si
asigurarea calitatii stabileste si traduce in fapt politica in domeniul
calitatii, prin activitati prestabilite si sistematice, destinate sa previna
noncalitatea, sa asigure realizarea si garantarea calitatii cerute, in conditii
rationale de cost si termen, si sa ofere incredere in capacitatea unitatii.
Art. 2
Sistemul conducerii si asigurarii calitatii in constructii cuprinde doua
parti constitutive inseparabile, dar cu roluri distincte:
- conducerea calitatii, care determina si aplica politica in domeniul
calitatii;
- asigurarea calitatii, care reprezinta instrumentul de aplicare a
politicii in domeniul calitatii, prin activitati adecvate pentru indeplinirea
obligatiilor contractuale stabilite intre factorii implicati in procesul de
concepere, realizare, exploatare si postutilizare a constructiei.
Art. 3
Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele
elemente de continut, si metodologice pentru elaborarea, aplicarea si
dezvoltarea sistemului de conducere si de asigurare a calitatii in constructii.
Art. 4
Prevederile regulamentului se adreseaza unitatilor participante sau
implicate in procesul de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a
constructiilor: investitori, proprietari, unitati de cercetare, de proiectare,
producatori si furnizori de produse de servicii pentru constructii, executanti
si utilizatori. Prevederile se refera la activitatile legate de constructii pe
intreaga durata de existenta a acestora.
Art. 5
Detalierea elementelor de continut si metodologice ale sistemului de
conducere si de asigurare a calitatii in constructii se face prin proceduri
specifice diferitelor unitati participante, tinand seama de categoria de
importanta a constructiei, de specificul si complexitatea acesteia.
Art. 6
Definitiile termenilor utilizati sunt prevazute in anexa nr. 1 a) la
prezentul regulament.
CAP. 2
Elemente de continut si metodologice ale sistemului de conducere si de
asigurare a calitatii in constructii
Art. 7
Sistemul de conducere si de asigurare a calitatii in constructii comporta
stabilirea urmatoarelor elemente principale:
- datele de intrare;
- elementele principale de continut;
- elementele metodologice ale dezvoltarii si aplicarii sistemului;
- documentele tehnice.
Continutul si dezvoltarea elementelor mentionate mai sus se face pe baza
prevederilor prezentului regulament, in functie de specificul unitatilor
implicate. Acestea urmeaza a-si stabili propriul lor sistem de conducere si de
asigurare a calitatii.
Date de intrare ale sistemului
Art. 8
Datele de intrare ale sistemului de conducere si de asigurare a calitatii
in constructii sunt concretizate prin documentatia tehnica anexata contractelor
(tema-program de cercetare, de proiectare, proiect, specificatie tehnica, caiet
de sarcini etc.), care trebuie rezolvate pe baza prevederilor din
reglementarile tehnice in vigoare.
Art. 9
Unitatile participante la proiectarea, realizarea, exploatarea si
postutilizarea constructiilor au obligatia sa asigure, prin sistemele proprii
de conducere si de asigurare a calitatii, obtinerea nivelului de calitate
convenit. Elemente principale de continut ale sistemului
Art. 10
Sistemul de conducere si de asigurare in constructii cuprinde urmatoarele
elemente principale de continut:
- programul de asigurarea a calitatii;
- organizarea aferenta sistemului;
- functiunile sistemului.
Acestea se elaboreaza, se aplica si se actualizeaza continuu de catre
unitatile participante.
Elementele principale de continut trebuie definite si precizate potrivit
specificului activitatilor din unitatile respective si in conformitate cu
cerintele fata de acestea, determinate de anumiti factori care caracterizeaza
produsele sau lucrarile ce fac obiectul contractelor incheiate.
Art. 11
Programul de asigurare a calitatii in constructii stabileste dispozitiile
specifice directoare pentru definirea si obtinerea calitatii, precizand
obiective, regulile de operare, resursele si secventele activitatilor legate de
calitate. Programul se refera atat la elemente interne (partial confidentiale)
ale conducerii calitatii specifice unitatii respective, cat si la cerinte ale
asigurarii externe a calitatii, potrivit contractelor incheiate. Programul este
concretizat prin urmatoarele documente principale:
- manualul de asigurare a calitatii, care descrie sistemul de conducere si
de asigurare a calitatii si care are caracter neconfidential;
- procedurile aferente functiilor sistemului de conducere si de asigurare a
calitatii si procedurile tehnice de executie sau de proces.
Pentru fiecare obiect al activitatii (proiect, produs, lucrare, serviciu),
unitatea respectiva isi stabileste programul de asigurare a calitatii prin care
se precizeaza elementele de continut corespunzatoare din manualul de asigurare
a calitatii, procedurile aferente sistemului, procedurile tehnice, precum si
planul de control al calitatii, verificarii si incercarii, in functie de
modelul de asigurare a calitatii si conditiile contractuale.
Art. 12
Organizarea aferenta sistemului de conducere si de asigurare a calitatii in
constructii, integrata in sistemul general de organizare si de functionare a
unitatii, trebuie sa cuprinda:
- definirea metodelor de conducere, a responsabilitatilor si a obiectivelor
privind asigurarea calitatii, cu precizarea legaturilor dintre compartimentele
implicate;
- numirea sau delegarea conducerii si membrilor compartimentelor de
asigurare a calitatii si de control al calitatii si investirea acestora cu
autoritatea necesara;
- asigurarea independentei compartimentelor de asigurare a calitatii si de
control al calitatii, fata de conducerea nemijlocita a productiei din unitatea
respectiva si subordonarea lor directa pe linie organizatorica, functionala si
de autoritate, presedintelui consiliului de administratie sau directorului
general;
- formarea si instruirea personalului.
Art. 13
Functiile principale ale sistemului de conducere si de asigurare a
calitatii in constructii, fata de care se stabilesc cerintele diferitelor
modele pentru categorii de asigurare a calitatii, se refera la urmatoarele:
- analiza contractului;
- controlul proiectarii;
- controlul documentelor;
- aprovizionarea;
- produse (servicii) furnizate de beneficiar;
- receptia, identificarea si trasabilitatea (regasirea) produselor:
- controlul proceselor privind executia produselor, lucrarilor si
serviciilor;
- verificarea si incercarea produselor si serviciilor prestate;
- controlul si verificarea pe parcursul executiei si in final a lucrarilor;
- controlul si verificarea finala a produselor, lucrarilor si serviciilor
(numai pentru modelul nr. 3);
- mijloace (echipamente) de control, masurare si incercare;
- stadiul contractelor si incercarilor;
- controlul neconformitatilor;
- actiuni colective;
- primirea, manipularea si depozitarea produselor;
- inregistrari privind calitatea;
- audit al sistemului calitatii;
- urmarirea comportarii in exploatare;
- instruirea personalului.
In cadrul sistemului de conducere si de asigurare a calitatii elaborat si
aplicat, se selecteaza pentru fiecare contract in parte acele functii care
corespund modelului adoptat pentru categoria de asigurarea a calitatii.
Elemente metodologice ale aplicarii sistemului
Art. 14
Aplicarea sistemului de conducere si de asigurare a calitatii in
constructii si dezvoltarea elementelor de continut ale acestuia se efectueaza
in mod diferentiat, in functie de categoria de importanta a constructiilor.
Art. 15
Diferentierea in ceea ce priveste aplicarea sistemului de conducere si de
asigurare a calitatii in constructii este evidentiata prin:
a) categorii distincte de asigurare a calitatii, concretizate in modele de
asigurare a calitatii, determinate in functie de:
- factorii specifici care caracterizeaza constructia (complexitatea si
nivelul de cunoastere si apreciere in procesul de proiectare; complexitatea
procedeelor de executie; caracteristicile constructiei; gradul de siguranta
proiectat; aspecte economice);
- gradul de extindere a aplicarii sistemului asupra activitatilor si
etapelor duratei de existenta a constructiei;
b) cerinte specifice de asigurare a calitatii, aferente activitatilor
unitatilor participante.
Art. 16
Modelele de asigurare a calitatii determina constituirea de ansambluri
selectionate de elemente si functiuni corelate ale sistemului de conducere si
de asigurare a calitatii in constructii, care, aplicate de catre unitatile
participante, le confera acestora aptitudinea functionala sau organizatorica
necesara pentru a putea raspunde cerintelor contractuale in conditii
avantajoase (de riscuri, costuri si beneficii) pentru parti.
Art. 17
Pentru constructii se stabilesc trei modele de asigurare a calitatii
(modelele nr. 1-3), diferentiate intre ele, in principal, prin numarul si
gradul de indeplinire a cerintelor fata de elementele si functiunile sistemului
de conducere si de asigurare a calitatii in constructii, conform "Listei
orientative privind diferentierea modelelor de asigurare a calitatii sub
aspectul cerintelor fata de functiunile sistemului" cuprinsa in anexa nr.
1 b).
Modelul nr. 1 de asigurare a calitatii cuprinde numarul total de functiuni
si cerinte ale sistemului si se aplica in etapele de proiectare si de
fabricatie a produselor, de executie si de exploatare a constructiei.
Modelul nr. 2 de asigurare a calitatii cuprinde un numar partial de
functiuni si cerinte ale sistemului si se aplica, de regula, in etapele de
proiectare, fabricatie a produselor si executie a constructiei.
Modelul nr. 3 de asigurare a calitatii cuprinde un numar minim (optional)
de functiuni ale sistemului si se aplica la etapa de executie a constructiei,
de regula la faza finala.
Intre categoria de importanta a constructiei si modele de asigurare a
calitatii se recomanda respectarea corespondentei din urmatorul tabel:
-------------------------------------------------------------
Categoria de importanta Modelul de asigurare
a constructiei a calitatii
--------------------------------------------------------------
Exceptionala (A) Modelul nr. 1
sau reglementare speciala
---------------------------------------------------------------
Deosebita (B) Modelul nr. 1
---------------------------------------------------------------
Normala (C) Modelul nr. 2 sau 3
---------------------------------------------------------------
Redusa (D) Modelul nr. 3 (optional)
---------------------------------------------------------------
Art. 18
Cerintele specifice ale sistemului de conducere si de asigurare a calitatii
(programul de asigurare a calitatii cu documentele acestuia si organizarea
aferenta) se diferentiaza corespunzator functiilor determinate de cele trei
modele.
Art. 19
Incadrarea in cele trei modele a activitatilor de realizare a obiectelor de
constructie sau a unor parti ale acestora, precum si a lucrarilor, produselor
sau serviciilor din constructii, se stabileste de catre proiectant, in acord cu
investitorul sau proprietarul.
Documentele tehnice ale sistemului
Art. 20
Elaborarea si aplicarea sistemului de conducere si de asigurare a calitatii
in constructii sunt fundamentate si definite prin urmatoarele documente
principale, intocmite, tinute la zi si revizuite periodic de unitatile
implicate:
a) documente privind datele de intrare ale sistemului, care precizeaza
nivelurile de calitate cerute:
- detalii de executie si specificatii tehnice;
- specificatii de performanta;
- caiete de sarcini;
b) documente ale programului de asigurare a calitatii:
- manualul de asigurare a calitatii;
- proceduri ale functiunilor sistemului de conducere si de asigurare a
calitatii;
- proceduri si/sau instructiuni tehnice sau administrative aferente
activitatilor si operatiunilor de executie;
- planul de control al calitatii, verificarii si incercari;
c) planul de audit;
d) documente si inregistrari referitoare la calitate:
- certificate de calitate buletine de incercari, certificate de
conformitate, procese-verbale de receptie pentru produsele procurate;
- procese-verbale de lucrari ascunse si de receptii partiale, rapoarte de
control privind calitatea executiei lucrarilor de constructii;
- rapoarte privind costuri cu privire la calitate;
- rapoarte de audit;
- rapoarte privind neconformitatile si modul lor de tratare;
- rapoarte de actiuni corective:
e) diverse alte documente (rapoarte tehnice, informari, dari de seama
periodice) referitoare la calitate.
CAP. 3
Atributii, obligatii, raspunderi
Art. 21
Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului va stabili
procedurile de autorizare a persoanelor juridice sau fizice pentru efectuarea
serviciilor de elaborare, audit si certificare ale sistemului de conducere si
de asigurare a calitatii in constructii.
Art. 22
Unitatile principale la procesul de concepere, realizare, exploatare si
postutilizare a constructiilor raspund de indeplinirea urmatoarelor obligatii
principale referitoare la conducerea si asigurarea calitatii:
a) elaborarea si aplicarea sistemului de conducere si de asigurare a
calitatii in cadrul unitatii proprii, potrivit specificului activitatii
desfasurate si prevederilor din contractele incheiate, prin:
- intocmirea programului de asigurare a calitatii;
- infiintarea compartimentului de asigurare a calitatii, inclusiv
organizarea activitatii de control tehnic de calitate din unitati conform
cerintelor sistemului de asigurare a calitatii;
- elaborarea procedurilor aferente functiunilor sistemului, precum si a
tuturor procedurilor si instructiunilor tehnice pentru desfasurarea
activitatilor din profilul unitatii;
- pregatirea si calificarea personalului necesar pentru aplicarea
prevederilor programului de asigurare a calitatii, punind accentul pe insusirea
motivatiei pentru calitate si pe efectuarea autocontrolului.
Seful compartimentului de control tehnic al calitatii si dirigintele de
specialitate trebuie sa fie autorizati de catre Inspectia de stat in
constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului;
b) aplicarea diferentiata a sistemului de conducere si de asigurare a
calitatii in cadrul unitatii proprii si asigurarea functionarii acestui sistem
prin:
- punerea in practica a tuturor prevederilor cerintelor specifice de
asigurare a calitatii si ale manualului de asigurare a calitatii;
- asigurarea indeplinirii corecte a tuturor functiunilor sistemului pe baza
procedurilor elaborate;
- urmarirea aplicarii planului de control al calitatii, de verificari si
incercari;
- tinerea la zi a tuturor documentelor pentru aplicarea sistemului de
conducere si de asigurare a calitatii, inclusiv a tuturor inregistrarilor
relative la constatarea si atestarea calitatii;
c) in unitatile in care se aplica modelele nr. 1 si 2 de asigurare a
calitatii, responsabilul tehnic cu executia, atestat, este incadrat in
activitatea de asigurare a calitatii.
In unitatile in care se aplica modelul nr. 3 de asigurare a calitatii,
responsabilul tehnic cu executia, atestat, constituie factorul care asigura un
nivel minim obligatoriu al componentei de conducere si asigurare a calitatii.
ANEXA 1 a)
TERMENI UTILIZATI
1. Auditul calitatii (Examinarea Tehnica de Asigurare a Calitatii -
E.T.A.C.) - examinarea sistematica si independenta, intreprinsa pentru a
determina daca activitatile si rezultatele referitoare la calitate satisfac
dispozitiile prestabilite si daca aceste dispozitii sunt aplicate in mod
eficient si apte sa atinga obiectivele stabilite.
Comentarii explicative:
a) Auditul calitatii se aplica, in principal, pentru validarea sistemului
de conducere si de asigurare a calitatii (auditul calitatii sistemului) in
vederea evaluarii si confirmarii daca elementele programului de asigurare a
calitatii au fost stabilite si implementate in concordanta cu cerintele specificate
si daca activitatile desfasurate si rezultatele obtinute sunt eficiente si
capabile sa satisfaca obiectivele si dispozitiile prestabilite.
b) Auditul calitatii poate fi aplicat si unor produse (auditul calitatii
produsului), procedee (auditul calitatii procedeului) sau servicii (auditul
calitatii serviciului).
c) Auditurile calitatii sunt conduse de persoane care nu au
responsabilitati directe in sectoarele supuse auditarii si de preferinta se
desfasoara in cooperare cu personalul sectoarelor respective.
d) Unul dintre scopurile auditului calitatii este de a evalua necesitatea
actiunilor de imbunatatire si corectare. Nu trebuie sa se confunde auditul cu
activitatile de "supraveghere" sau de "control", care sunt
conduse numai in scopul de a stapini (tine sub control) un proces sau de a
accepta un produs.
e) Auditurile calitatii pot fi intreprinse pentru necesitati interne sau
externe:
- auditul intern, cu caracter periodic, efectuat la cererea conducerii unei
unitatii, in vederea verificarii adecvarii si eficientei sistemului propriu de
conducere si asigurare a calitatii, in raport cu politica in domeniul calitatii
stabilite si cu eventualele noi obiective rezultate din schimbarea
circumstantelor;
- auditul extern, efectuat de beneficiar, ca parte contractanta, sau de un
organism independent, actionand in numele beneficiarului, cu scopul de a
determina si confirma daca activitatile desfasurate si rezultatele acestora,
obtinute in domeniul calitatii, de catre executant (sau furnizor), ca cealalta
parte contractanta, corespund cu dispozitiile stabilite prin reglementarile
tehnice si prin clauzele contractuale si daca sunt apte sa atinga obiectivele
fixate.
2. Categorie de asigurare a calitatii - grupare de cerinte minime necesare
pentru a asigura prevenirea si detectarea neconformitatilor posibile ale
produselor (serviciilor, lucrarilor, constructiilor) care urmeaza a fi
achizitionate sau executate de un agent economic.
Comentarii explicative:
a) Categoriile de asigurare a calitatii sunt concretizate in modele
distincte de asigurare a calitatii, caracterizate prin cerinte specifice fata
de elementele si functiunile sistemului de conducere si asigurare a calitatii.
b) Categoriile de asigurare a calitatii se diferentiaza intre ele prin
cerinte specifice, proprii fiecarui model aferent, tinand seama de aptitudinea
functionala sau organizatorica a unei unitati (agent economic), necesare pentru
a putea raspunde conditiilor contractuale, in conditii avantajoase, precum si de
caracteristicile aferente produselor (serviciilor, lucrarilor sau
constructiilor) si a categoriei lor de importanta.
3. Categorie de importanta a unei constructii - grupare de factori si
criterii care permit considerarea acelei constructii de catre participantii la
procesul de realizare si la intregul ciclu de existenta a acestei constructii,
in functie de caracteristicile si relatiile sale cu mediul uman socioeconomic
si natural.
Comentarii explicative:
a) Stabilirea categoriei de importanta a constructiilor este necesara
pentru aplicarea diferentiata, in functie de aceasta, a sistemului calitatii si
a tuturor componentelor sale si in special a sistemului de conducere si
asigurare a calitatii, precum si a altor proceduri legale.
b) Categoriile de importanta a constructiilor sunt:
- categorii de importanta globala, denumite curent categorii de importanta,
care privesc intreaga constructie sub toate aspectele;
- categorii de importanta specifice, denumite clase de importanta, care privesc
o constructie sau numai parti ale acesteia, dar numai sub anumite aspecte.
4. Cerinta specifica de asigurare a calitatii - expresie a necesitatilor
(conditiilor) ce trebuie indeplinite pentru incadrarea unui produs intr-o
categorie de asigurare a calitatii.
5. Control - actiune (activitate) de evaluare a conformitatii
(acceptabilitatii) unui produs (serviciu, lucrare), prin masurare, examinare
(observare), incercare sau trecere prin calibru, a uneia sau mai multor
caracteristici ale acestuia si prin inregistrarea datelor obtinute si
compararea lor cu specificatiile tehnice.
Comentarii explicative:
Controlul calitatii, efectuat in cadrul actiunii de asigurare a calitatii,
in scopul verificarii conformitatii unui produs (serviciu sau lucrare) cu
conditiile (exigentele) de calitate specificate, cuprinde urmatoarele forme:
1. Controlul interior, efectuat de fiecare factor intervenit in cadrul
unitatii (organizatiei) sale in scopul verificarii calitatii productiei
(furniturii, lucrarii, serviciului) proprii, constand din examinarea modului de
respectare a conditiilor de calitate, care cuprinde:
a) controlul intern, desfasurat de-a lungul tuturor stadiilor procesului,
dupa reguli definite, compus din:
- autocontrolul efectuat de persoanele executante asupra propriilor
operatiuni, cu corectarea imediata, de catre acestea, a erorilor comise;
- controlul ierarhic, efectuat de sefii ierarhici (responsabili de
productie sau de activitatile respective), asupra lucrarilor personalului din
subordine;
b) controlul extern, efectuat prin sondaj, asupra productiei (activitatii)
in toate stadiile sale, de catre personalul (controlorii independenti)
compartimentului de control tehnic de calitate din unitate, mandatat direct de
conducerea superioara a unitatii, avand ca scop verificarea si validarea
operatiunilor de control intern.
2) Controlul exterior, efectuat de beneficiar, sau de un organism
independent agreat, actionand in numele beneficiarului, cu misiunea de:
- a preveni riscurile greselilor in asigurarea si controlul calitatii;
- a asista pe beneficiar in obtinerea eficienta a calitatii;
- a valida controlul interior al executantului.
6. Criteriu de calitate - indiciu (nivel) limita impus unei caracteristici
de calitate.
7. Data - fapt, notiune, informatie (indicatie, instructiune, rezultat,
etc.), reprezentate sub forma conventionala adecvata comunicarii, interpretarii
sau prelucrarii.
Comentarii explicative:
a) Datele constituie elementele exterioare de incepere (date de intrare sau
intrari) sau rezultate (date de iesire sau iesire) ale unei activitati
(actiune), proces sau sistem.
b) Intrarile sistemului de conducere si asigurare a calitatii sunt
concretizate prin documente tehnice anexate contractelor, care pot fi, dupa
caz: teme-program de cercetare-proiectare, studii, proiecte, specificatii
tehnice, caiete de sarcini etc., avand la baza prevederile reglementarilor
tehnice in vigoare, exprimate de regula prin conditii tehnice, de calitate sau
exigente (in cazul reglementarilor tehnice cu caracter exigential).
c) Iesirile sistemului de conducere si de asigurare a calitatii sunt
concretizate in rezultatele, de calitate corespunzatoare, obtinute in urma
aplicarii sistemului in activitatea (procesul) respectiva, ca: documentatii
tehnice finale sau, dupa caz, procese fizice care raspund conditiilor
(cerintelor) de calitate prescrise.
8. Exigenta (cerinta) pentru calitate - expresie a necesitatilor
(trebuintelor), sub forma unui ansamblu de specificatii anumite, cuantificate
sau descriptive, pentru a defini caracteristicile (de calitate) ale unei
entitati, destinate sa permita realizarea si evaluarea acesteia.
9. Exigenta esentiala - exigenta obligatorie care trebuie satisfacuta de o
constructie (lucrare) pentru a fi conforma cu specificatiile reglementarilor
tehnice aplicabile.
10. Functiune a sistemului de conducere si de asigurare a calitatii -
ansamblul de actiuni (activitati), componente ale sistemului de conducere si de
asigurare a calitatii, care reflecta aptitudinea functionala a unei unitati de
a raspunde cerintelor de calitate aferente unui produs (lucrare, serviciu).
11. Manualul de asigurare a calitatii - document care enunta politica
calitatii si descrie dispozitiile si prevederile generale ale sistemului de
conducere si de asigurare a calitatii, concretizat in programul de asigurare a
calitatii al unei unitati, cuprinzand organizarea, responsabilitatile,
autoritatea si relatiile reciproce dintre compartimentele si persoanele care
dirijeaza si efectueaza, verifica si analizeaza problemele ce au incidenta
asupra calitatii, avand ca scop final definirea si obtinerea calitatii
ansamblului activitatilor si prestatiilor desfasurate de unitatea respectiva.
12. Modelul de asigurare a calitatii - ansamblu selectionat de elemente
corelate ale sistemului de conducere si asigurare a calitatii, combinate pentru
a satisface necesitatile de asigurare a calitatii, intr-o situatie data.
13. Neconformitate - nesatisfacerea cerintelor (exigentelor) specificate.
14. Plan de control al calitatii, verificari si incercari - document al
programului de asigurare a calitatii care descrie ansamblul controalelor de
calitate, verificarile si incercarile necesare, pe faze de lucrari si etape de realizare
(pe parcursul si la finalizarea lucrarilor respective), cuprinzand si referiri
la procedurile si instructiunile aferente, pentru verificarea calitatii unui
produs, lucrare sau serviciu.
15. Procedura - metoda (mod) specificata de indeplinire a unei activitati.
Comentarii explicative:
a) Termenul de "procedura" se utilizeaza adesea si pentru a
semnifica si documentul scris, prin care se descrie metoda in sine. In aceste
cazuri, pentru a face distinctie intre cele doua semnificatii, se recomanda a
se utiliza termenul de "procedura scrisa" sau "procedura
documentata".
b) In sistemul de conducere si asigurare a calitatii, prin
"procedura" (scrisa) se intelege documentul care defineste si descrie
modul de indeplinire (executie) a unei activitati precizand mijloacele si
masurile necesare, inclusiv responsabilitatile si controalele aferente.
c) In sistemul de conducere si asigurare a calitatii se disting trei
categorii de proceduri si anume:
- procedura a functiunii de sistem, reprezentand documentul care descrie
obiectul si modul de indeplinire a unei activitati legata de o functiune a
sistemului de conducere si asigurare a calitatii, stabilind desfasurarea
operatiunilor, responsabilitatile si controalele aferente;
- procedura/instructiune tehnica de proces sau de executie, reprezentand
documentul care descrie activitatile necesare pentru executarea diverselor
lucrari si operatiuni din cadrul procesului de productie (conceptie, fabricatie
sau executie, utilizare etc.), inclusiv responsabilitatile si controalele
aferente;
- procedura/instructiune administrativa, reprezentand documentul care
descrie activitatile si responsabilitatile interne din cadrul compartimentelor
organizatorice si functionale ale unei unitati.
16. Program (plan) de asigurare a calitatii - principalul document al
sistemului de conducere si asigurare a calitatii, care enunta dispozitiile
specifice ale acestuia, luate pentru definirea si obtinerea calitatii cerute si
care precizeaza regulile practice, resursele si secventele planificate ale
activitatilor legate de calitatea unui produs, lucrare sau serviciu, ce fac
obiectul unui contract.
17. Durata de existenta (viata) a constructiei - durata de timp dupa care
constructia a incetat definitiv sa-si indeplineasca functiunea ce i-a fost
data.
18. Unitate - persoana juridica cu activitate in constructii (institut de
invatamant superior, institut de cercetare si agent economic cu activitate de
cercetare, proiectare, executie, exploatare etc.).
ANEXA 1 b)
LISTA ORIENTATIVA PRIVIND DIFERENTIEREA MODELELOR DE ASIGURARE A CALITATII SUB
ASPECTUL CERINTELOR FATA DE FUNCTIUNILE SISTEMULUI
------------------------------------------------------------------------------
Nr. Denumirea functiunilor principale ale Modelul
crt. sistemului de asigurare a calitatii ---------------------
1 2 3
------------------------------------------------------------------------------
1 Manual de asigurare a calitatii * * -
------------------------------------------------------------------------------
2 Analiza contractului * * -
------------------------------------------------------------------------------
3 Controlul proiectarii * * -
------------------------------------------------------------------------------
4 Controlul documentelor * * -
------------------------------------------------------------------------------
5 Aprovizionarea * * -
------------------------------------------------------------------------------
6 Produse (servicii) furnizate de beneficiar * * -
------------------------------------------------------------------------------
7 Receptia, identificarea si trasabilitatea * * -
(regasirea) produselor
------------------------------------------------------------------------------
8 Controlul proceselor privind executia produselor, * * *
lucrarilor si serviciilor
------------------------------------------------------------------------------
9 Verificarea si incercarea produselor si * * *
serviciilor prestate
------------------------------------------------------------------------------
10 Controlul si verificarea pe parcursul executiei * * -
si in final a lucrarilor
------------------------------------------------------------------------------
11 Controlul si verificarea finala a produselor, - *
lucrarilor si serviciilor (numai pentru modelul 3)
------------------------------------------------------------------------------
12 Mijloace de control, masurare si incercare * * -
------------------------------------------------------------------------------
13 Stadiul controalelor si incercarilor * * -
------------------------------------------------------------------------------
14 Controlul neconformitatilor * * *
------------------------------------------------------------------------------
15 Actiuni colective * * -
------------------------------------------------------------------------------
16 Primirea, manipularea si depozitarea produselor * * -
------------------------------------------------------------------------------
17 Inregistrari privind calitatea * * *
------------------------------------------------------------------------------
18 Audit al sistemului calitatii * * -
------------------------------------------------------------------------------
19 Urmarirea comportarii in exploatare * * -
------------------------------------------------------------------------------
20 Instruirea personalului * * -
------------------------------------------------------------------------------
Legenda privind indeplinirea cerintelor fata de functiunile sistemului
-------
* grad de indeplinire totala
* grad de indeplinire partiala absenta
ANEXA 2
REGULAMENT
privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor
CAP. 1
Prevederi generale
Art. 1
Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de incadrare in
categorii de importanta a constructiilor, in scopul aplicarii diferentiate a
sistemului calitatii, conform legii.
Art. 2
Constructiile reprezinta lucrarile concepute si executate pentru
indeplinirea unor functii economico-sociale sau ecologice. Ele sunt
caracterizate, de regula, in raport cu necesitatea de adaptare la conditiile
locale de teren si mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul important de
munca si cu materialele inglobate.
Art. 3
Prevederile prezentului regulament se aplica tuturor constructiilor noi sau
existente.
Art. 4
Constructiile se incadreaza, dupa importanta lor, in urmatoarele categorii:
a) de importanta globala, denumite curent categorii de importanta, care
privesc intreaga constructie, sub toate aspectele;
b) de importanta specifice, denumite clase de importanta, care privesc
intreaga constructie sau parti ale acesteia, sub anumite aspecte.
CAP. 2
Categorii de importanta
Art. 5
Categoriile de importanta a constructiilor se stabilesc in conformitate cu
metodologia aprobata de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului, pentru realizarea unor niveluri de calitate determinate de
realizarea exigentelor esentiale, tinand seama de urmatoarele aspecte:
a) implicarea vitala a constructiilor in societate si natura (gradul de
risc sub aspectul sigurantei etc.);
b) implicarea functionala a constructiilor in domeniile socioeconomice, in
mediul construit si in natura (destinatia, modul de utilizare s.a.);
c) caracteristici proprii constructiilor (complexitatea, considerentele
economice s.a.).
Art. 6
Categoriile de importanta care se stabilesc pentru constructii sunt:
- constructii de importanta exceptionala (A);
- constructii de importanta deosebita (B);
- constructii de importanta normala (C);
- constructii de importanta redusa (D).
In anexa 2 a) se prezinta lista exemplificativa cu incadrarea unor
constructii in categorii de importanta.
Art. 7
Categoria de importanta se stabileste de catre proiectant, la cererea
investitorului, in cazul constructiilor noi, sau a proprietarului, in cazul
constructiilor existente.
Pentru fiecare constructie se stabileste o singura categorie de importanta
si aceasta va fi inscrisa in toate documentele tehnice privind constructia
(autorizatia de construire, proiectul de executie, cartea tehnica a
constructiei, documentele de asigurare s.a.).
CAP. 3
Clase de importanta
Art. 8
Clase de importanta se stabilesc prin reglementari tehnice si au la baza
criterii specifice.
Art. 9
Clasele de importanta se coreleaza cu categoriile de importanta de catre
proiectant la constructiile noi/sau de catre expertul tehnic atestat, la
constructiile existente, in scopul stabilirii conditiilor de aplicare a
componentelor sistemului calitatii.
CAP. 4
Dispozitii finale
Art. 10
Categoria si clasa de importanta stabilite pentru o constructie nu se vor
modifica decat la schimbarea destinatiei sau in alte conditii care impun
aceasta, prin documentatii motivate.
Art. 11
Investitorii sau proprietarii pot sa prevada prin clauze contractuale cu
proiectantii unele exigente esentiale sau alte cerinte superioare celor
corespunzatoare categoriei sau clasei de importanta a constructiei.
Art. 12
Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de
Informatii vor adopta prevederile prezentului regulament la fondul construit
aflat in administrare si prin ordine ale ministrilor apararii nationale, de
interne si al directorului Serviciului Roman de Informatii vor stabili
proceduri pentru incadrarea in categorii si clase de importanta, conform legii.
ANEXA 2 a)
CATEGORII DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIILOR
- Lista exemplificativa -
I. Categoria de importanta A - Constructii de importanta exceptionala
1. Constructii cu functiuni deosebit de importante, a caror neindeplinire
implica riscuri majore pentru societate si natura, pe zone foarte extinse.
Exemple: reactoare nucleare, baraje inalte sau amplasate pe terenuri
dificile, cu zone intens populate in aval.
2. Constructii cu caracter de unicat, cu valoare deosebita de patrimoniu.
Exemple: ansambluri si cladiri de cult sau alte monumente de arhitectura
propuse pentru a fi inscrise in patrimoniul cultural mondial.
II. Categoria de importanta B - Constructii de importanta deosebita
1. Constructii cu functii importante, a caror neindeplinire implica riscuri
majore pentru societate si natura, pe zone limitate.
Exemple: constructii din industria chimica; cai ferate, sosele, poduri,
porturi si aeroporturi de interes national; baraje pentru acumulari mari de
apa; constructii social - culturale cu aglomerari mari de oameni; statii de
emisie de radio si televiziune.
2. Constructii de valoare deosebita de patrimoniu sau care adapostesc
asemenea valori.
Exemple: monumente de arhitectura, situri istorice, muzee, arhive si
biblioteci de importanta nationala.
III. Categoria de importanta C - Constructii de importanta normala
1. Constructii cu functii obisnuite, a caror neindeplinire nu implica
riscuri majore pentru societate si natura.
Exemple: cladiri de locuinte cu mai mult de doua niveluri; constructii
industriale si agrozootehnice curente; constructii social-culturale care nu
intra in categoriile de importanta A si B.
2. Constructii cu caracteristici si functiuni obisnuite, dar cu valori de
patrimoniu.
Exemple: cladiri de cult; muzee de importanta locala.
IV. Categoria de importanta D - Cladiri de importanta redusa
Constructii cu functii obisnuite, a caror neindeplinire afecteaza un numar
redus de oameni.
Exemple: cladiri de locuinte parter si un etaj; dependinte gospodaresti;
constructii provizorii.
ANEXA 3
REGULAMENT
privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si
postutilizarea constructiilor
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si
postutilizarea constructiilor sunt componente ale sistemului calitatii in
constructii.
Art. 2
Prezentul regulament stabileste cadrul general pentru desfasurarea acestor
activitati, se aplica tuturor categoriilor de constructii si sunt obligatorii
pentru toti factorii implicati (investitori, proiectanti, executanti,
proprietari, administratori, utilizatori) pe toata durata de existenta a
acestor constructii.
Art. 3
Urmarirea comportarii in exploatare si interventiile in timp reprezinta
actiuni distincte sistematice si complementare astfel:
a) urmarirea comportarii constructiilor se face in vederea mentinerii
exigentelor esentiale;
b) realizarea interventiilor in timp asupra constructiilor se face pe baza
datelor furnizate de activitatea de urmarire.
Art. 4
Termenii specifici utilizati in prezentul regulament sunt definiti in anexa
nr. 1 a).
CAP. 2
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor
Art. 5
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor este de doua
categorii:
- urmarirea curenta;
- urmarirea speciala.
Categoria de urmarire, perioadele la care se realizeaza, precum si
metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de catre proiectant, in
functie de categoria de importanta a constructiilor si se consemneaza in cartea
tehnica a constructiilor prin grija proprietarului.
Urmarirea curenta
Art. 6
Urmarirea curenta este o activitate sistematica de culegere de date privind
starea tehnica a constructiei, care, corelata cu activitatea de intretinere si
reparatii, are ca obiectiv mentinerea constructiilor la parametrii proiectati.
Art. 7
Urmarirea curenta are caracter permanent si se realizeaza asupra tuturor
constructiilor prin grija proprietarului, direct sau prin reprezentantii sai
autorizati.
Constatarile facute in cadrul actiunii de urmarire curenta se inregistreaza
in cartea tehnica a constructiei de factorii mentionati mai sus, iar in cazul
constatarii unor degradari se stabilesc masurile de interventii in timp.
Art. 8
Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala directa, cu mijloace
simple de masurare de uz curent, in conformitate cu prevederile din cartea
tehnica si a reglementarilor tehnice de urmarire a comportarii in exploatare
specifice, pe categorii de lucrari si de constructii.
Art. 9
La constructiile la care s-a depasit durata de serviciu, se schimba
destinatia sau conditiile de exploatare. La acestea si la cele la care se
constata deficiente semnificative in cadrul urmaririi curente, proprietarul va
solicita efectuarea unei expertize tehnice prin care se stabilesc masurile
necesare.
Art. 10
In cadrul urmaririi curente, la aparitia unor degradari ce se considera ca
pot afecta exploatarea in conditii de siguranta a constructiei, proprietarul va
solicita o consultanta de specialitate (in vederea instruirii urmaririi
extinse, conform reglementarilor tehnice in vigoare).
Urmarirea speciala
Art. 11
Urmarirea speciala este o activitate sistematica si cuprinde investigatii
specifice, suplimentare fata de urmarirea curenta, asupra unor parametri ce
caracterizeaza aptitudinea de utilizare pentru care constructia a fost
proiectata.
Art. 12
Urmarirea speciala se instituie la:
- constructii noi de importanta deosebita sau exceptionala, stabilita prin
proiect;
- constructii in exploatare cu evolutie periculoasa (sau care au suferit
avarii) stabilita in urma unei expertize.
Art. 13
Urmarirea speciala se realizeaza pe baza de proiect de catre personal
tehnic de specialitate.
Urmarirea speciala nu exclude urmarirea curenta.
Rezultatele urmaririi speciale se inscriu in cartea tehnica a constructiei.
Obligatii si raspunderi privind urmarirea comportarii in exploatare a
constructiilor
Art. 14
Obligatii si raspunderi ale investitiilor:
a) stabilesc impreuna cu proiectantul acele constructii care se supun
urmaririi speciale, asigura intocmirea proiectului si predarea lui la
proprietari si comunica intocmirea lui la Inspectia de stat in constructii,
lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului;
b) comunica proprietarilor, care preiau constructiile, obligatiile care le
revin in cadrul urmaririi speciale.
Art. 15
Obligatii si raspunderi ale proprietarilor;
a) raspund de activitatea privind urmarirea comportarii in exploatare a
constructiilor, sub toate formele, angajeaza dupa caz responsabili autorizati,
comanda expertizarea constructiilor in cazurile prevazute la art. 9 si art. 12,
comanda proiectul de urmarire speciala si comunica instituirea urmaririi
speciale la Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului;
b) la instrainarea sau inchirierea constructiilor, stipuleaza in contracte
indatoririle ce decurg cu privire la urmarirea comportarii in exploatare a
acestora.
Art. 16
Obligatii si raspunderi ale proiectantilor:
a) stabilesc impreuna cu investitorul si/sau proprietarul acele constructii
care sunt supuse urmaririi speciale;
b) elaboreaza, pe baza unei comenzi, documentatiile tehnice pentru
urmarirea curenta si proiectul de urmarire speciala.
Art. 17
Executantii au obligatia sa efectueze urmarirea curenta a constructiilor pe
care le executa, sa monteze conform proiectului si sa protejeze dispozitivele
pentru urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor, pana la receptia
acestora, dupa care acestea se vor preda proprietarului.
Art. 18
Administratorii si utilizatorii raspund de realizarea obligatiilor
contractuale cu proprietarul, privind activitatea de urmarire a comportarii in
exploatarea a constructiilor.
Art. 19
Persoanele care efectueaza urmarirea curenta si urmarirea speciala,
denumite responsabili cu urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor,
au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa aiba o pregatire tehnica in constructii, cel putin de nivel mediu iar
cei care efectueaza urmarirea speciala sa fie autorizati de Inspectia de stat
in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului;
b) sa cunoasca cartea tehnica a constructiei si sa tina la zi jurnalul
evenimentelor;
c) sa efectueze urmarirea curenta, iar pentru urmarirea speciala
supravegheaza aplicarea programelor si proiectelor intocmite in acest sens.
CAP. 3
Interventiile in timp asupra constructiilor
Art. 20
Interventiile in timp asupra constructiilor sunt fundamentate pe baza
datelor furnizate de activitatea de urmarire a comportarii in exploatare a
constructiilor.
Interventiile in timp sunt determinate de: exploatarea normala, actiunile
accidentale si actiunile omului, pentru aducerea la parametrii initiali sau
imbunatatirea, respectiv reabilitarea acestora.
Interventiile determinate de exploatarea normala
Art. 21
Interventiile determinate de exploatarea normala a constructiilor sunt
lucrarile de intretinere si reparatii si au ca obiectiv mentinerea
caracteristicilor esentiale proiectate, pe intreaga durata de serviciu a
constructiilor. O data cu aceste interventii, se recomanda proprietarilor sa
actioneze pentru imbunatatirea conditiilor de exploatare si de economisire a
energiei.
Art. 22
Lucrarile de intretinere constau in reconditionarea periodica a unor detalii
de suprafata cu durata scurta de existenta (finisaje, proiectii superficiale,
straturi de uzura) si intocmirea unor piese din instalatii si echipamente de
uzura rapida.
Art. 23
Lucrarile de reparatii constau in refaceri sau inlocuiri de elemente,
detalii sau parti de constructie si instalatii iesite din uz, ca urmare a
exploatarii sau actiunii agentilor de mediu.
Lucrarile de intretinere si reparatii se efectueaza periodic, in functie de
categoria de importanta a constructiilor si de materialele incorporate, conform
instructiunilor tehnice in vigoare sau in baza unui proiect si a prevederilor
din cartea tehnica a constructiei.
Interventiile determinate de actiunile accidentale
Art. 24
Interventiile determinate de actiunile accidentale asupra constructiilor
(incendii, explozii, inundatii, uragane, alunecari si prabusiri de teren,
zapezi foarte mari, cutremure) care afecteaza grav integritatea acestora,
constau in efectuarea unor lucrari de inlaturare a efectelor actiunilor
mentionate si readucerea constructiilor la nivelul calitativ initial.
Aceste interventii cuprind de regula urmatoarele categorii de lucrari:
- sustinerea provizorie a constructiei avariate;
- demolarea si indepartarea partilor de constructie avariate grav;
- remedierea degradarilor elementelor de constructie;
- consolidarea elementelor si ansamblurilor structurale;
- reconstruirea integrala a unor parti de constructie indepartate.
Art. 25
Remedierea consta in reparatii si/sau consolidari usoare si are ca scop
reducerea partilor de constructie la un nivel calitativ apropiat de cel
initial.
Art. 26
Consolidarea elementelor si ansamblurilor structurale avariate sau
neavariate are ca scop ridicarea nivelului performantelor mecanice (rezistenta,
rigiditate, ductilitate) ale acestora in raport cu cele initiale.
Art. 27
Reconstruirea integrala a unor parti de constructie indepartate are ca scop
executarea din nou a acestora, cu respectarea caracteristicelor initiale.
Art. 28
Interventiile asupra constructiilor, determinate de actiunile accidentale,
se efectueaza pe baza unui proiect elaborat ca urmare a unei expertize tehnice.
Pentru interventiile determinate de actiunea cutremurelor se vor respecta
si prevederile reglementarilor in vigoare.
Interventiile determinate de actiunile omului
Art. 29
Interventiile determinate de actiunile omului asupra constructiilor au ca
scop principal: schimbari de destinatie ale constructiilor, prelungirea duratei
de serviciu, ridicarea nivelului performantelor prevazute initial, inclusiv in
urma unor modificari functionale si retehnologizari.
Aceste interventii cuprind urmatoarele categorii de lucrari:
- transformari, completari sau inlocuiri ale unor parti de constructie;
- extinderi sau supraetajari de constructii;
- modernizari sau reabilitari.
Art. 30
Interventiile determinate de actiunile omului se efectueaza pe baza unui
proiect elaborat ca urmare a unei expertize tehnice.
Obligatii si raspunderi privind interventiile in timp asupra constructiilor
Art. 31
Obligatii si raspunderi ale proprietarilor:
a) organizeaza si raspund de activitatea de interventii in timp asupra
constructiilor, sub toate formele, respectiv, direct sau prin utilizatorii
acestora, in baza contractelor incheiate cu ei;
b) solicita acordul Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice,
urbanism si amenajarea teritoriului pentru interventiile asupra constructiilor
prevazute la art. 24-30.
Art. 32
Obligatii si raspunderi ale proiectantilor:
a) elaboreaza in baza unei comenzi proiecte pentru lucrari de interventii
in timp asupra constructiilor, in conformitate cu prevederile legale;
b) elaboreaza caiete de sarcini si instructiuni speciale pentru lucrarile
de interventii in timp, anexe la proiectele elaborate de ei in acest scop, care
se introduc in cartea tehnica a constructiei.
Art. 33
Executantii lucrarilor de interventii in timp asupra constructiilor au
obligatia sa respecte prevederile din proiectele elaborate in acest scop.
Art. 34
Utilizatorii constructiilor au obligatia sa asigure efectuarea la timp a
sarcinilor ce le revin in cadrul activitatii de interventii in timp asupra
constructiilor, in baza contractelor incheiate cu proprietarii.
CAP. 4
Postutilizarea constructiilor
Art. 35
Declansarea activitatilor din etapa de postutilizare a unei constructii
incepe o data cu initierea actiunii pentru desfiintarea acelei constructii,
care se face:
a) la cererea proprietarului sau administratorului constructiei cu acordul
proprietarului;
b) la cererea autoritatilor administratiei publice locale, in cazurile in
care:
- constructia a fost executata fara autorizatie de construire;
- constructia nu prezinta siguranta in exploatare si nu poate fi
reabilitata din acest punct de vedere;
- constructia prezinta pericol pentru mediul inconjurator si nu poate fi
reabilitata pentru a se elimina acest pericol;
- cerintele de sistematizare pentru utilitate publica impun necesitatea
desfiintarii constructiei.
Art. 36
La constructiile proprietate publica, decizia de declansare a activitatilor
din etapa de postutilizare va fi luata in baza unui studiu de fezabilitate
tinandu-se cont de cazurile prevazute la art. 35 si din care sa rezulte
necesitatea, oportunitatea si eficienta economica a actiunii. Studiul respectiv
va trebui sa fie aprobat potrivit legii.
La constructiile proprietate privata, la depasirea duratei de serviciu, pe
baza unei expertize tehnice, proprietarii pot decide continuarea utilizarii
pentru aceeasi functiune sau schimbarea acesteia.
Art. 37
Desfasurarea activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizare se
efectueaza pe baza unei documentatii tehnice si a unei autorizatii de
desfiintare, elaborata de autoritatile competente, conform Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea
locuintelor si Ordinului ministrului lucrarilor publice si amenajarii
teritoriului nr. 91/1991 privind aprobarea formularelor, a procedurii de
autorizare si a continutului documentatiilor prevazute in Legea nr. 50/1991*).
Fac exceptie de la obtinerea autorizatiei de desfiintare, conform Legii nr.
50/1991, constructiile si instalatiile cu caracter militar din patrimoniul
Ministerului Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de
Informatii, pentru care se vor elabora reglementarile specifice.
Art. 38
Elaborarea documentatiei tehnice aferente lucrarilor de demolare si executarea
lucrarilor respective se efectueaza de agenti economici cu activitate in
constructii.
Art. 39
Documentatia tehnica aferenta lucrarilor din etapa de postutilizare va
cuprinde urmatoarele:
- planul de amplasare a constructiilor (pozitiei, dimensiuni, orientare,
vecinatati) cu indicarea constructiei(lor) sau a partilor de constructie ce
urmeaza a fi demolate;
- planurile sau releveele constructiilor, din care sa rezulte destinatia,
alcatuirea constructiei, si functiunile acesteia (planuri ale tuturor
nivelurilor, sectiuni, fatade, planurile instalatiilor interioare etc.)
intocmite la o scara convenabila;
- planurile recordurilor la unitatile exterioare (apa, canal, energie
electrica, energie termica, gaze, telefon);
----------------------
*) Ordinul nr. 91/1991 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 228 din 14 noiembrie 1991.
- planurile de asigurare si refacere a continuitatii unitatilor exterioare
pentru vecinatati care ar trebui, eventual, sa fie intrerupte la demolarea
constructiilor;
- conditii tehnice de calitate, corespunzatoare exigentelor esentiale;
- detalierea si precizarea fazelor activitatilor si lucrarilor;
- proceduri tehnice pentru executarea lucrarilor de demontare-demolare,
cuprinzand descrierea detaliata a solutiilor tehnice adoptate, a tuturor
operatiunilor necesare si masuri de protectia muncii;
- recomandari (la constructiile proprietate publica) privind modul de
reconditionare a produselor si elementelor de constructie recuperate cu ocazia
demontarii si demolarii;
- recomandari pentru evacuarea si transportul deseurilor nefolosibile si
nereciclabile in zonele de reintegrare in natura;
- masuri pentru protectia mediului inconjurator, in zona de demolare a constructiilor
si in zonele de evacuare a deseurilor;
- devizul lucrarilor de demolare, reciclare si utilizare a materialelor
rezultate.
Documentatia tehnica pentru lucrarile de postutilizare trebuie verificata
de specialistii verificatori de proiecte atestati. De asemenea, vor fi
expertizate din punctul de vedere al rezistentei si stablitatii cladirile
invecinate care pot fi afectate de demolare.
Fazele activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizare a
constructiilor
Art. 40
Dezafectarea constructiei cuprinde urmatoarele faze:
- incetarea activitatilor din interiorul constructiei;
- suspendarea unitatilor;
- asigurarea continuitatii instalatiilor tehnico-edilitare pentru
vecinatati;
- evacuarea din constructie a inventarului mobil (obiecte de inventar,
mobilier, echipamente etc.).
Art. 41
Demontarea si demolarea constructiei cuprinde urmatoarele faze:
- dezechiparea constructiei prin desfacerea si demontarea elementelor de
instalatii functionale, de finisaj si izolatii;
- demontarea partilor si elementelor de constructie;
- demolarea partilor de constructie nedemontabile (zidarii, structuri de
rezistenta etc.), inclusiv a fundatiilor constructiei;
- dezmembrarea partilor si elementelor de constructie si instalatiilor
demontate, recuperarea componentelor si produselor refolosibile si sortarea lor
pe categorii;
- transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile in zonele destinate
pentru utilizarea de materii brute sau reintegrarea in natura.
Art. 42
Reconditionarea, reciclarea si refolosirea produselor si materialelor de
constructie rezultate din demontarea si demolarea constructiilor proprietate
publica cuprind urmatoarele faze:
- reconditionarea produselor de constructie recuperate din demontare, in
vederea refolosirii, prin operatiuni simple executate in ateliere;
- reciclarea materialelor rezultate din demolare, in sectii de productie
specializate, prin folosirea acestor materiale ca materii prime in vederea
producerii de materiale de constructii;
- pregatirea refolosirii produselor si materialelor de constructie
rezultate din recuperare, reconditionare si reciclare, prin verificarea
calitatii acestora si prin organizarea desfacerii lor in depozite de materiale
de constructii.
Art. 43
Reintegrarea in natura a deseurilor nefolosibile si nereciclabile cuprinde
urmatoarele faze:
- utilizarea deseurilor de materiale brute pentru umpluturi;
- refacerea peisajului natural in zonele de folosire a deseurilor prin
taluzari adecvate si lucrari de protectie aferente, inclusiv refacerea
stratului vegetal si a plantatiilor.
Obligatii si raspunderi privind postutilizarea constructiilor
Art. 44
Obligatii si raspunderi ale proprietarilor si administratorilor cu acordul
proprietarilor:
Asigurarea, declansarea activitatilor si realizarea lucrarilor din etapa
de postutilizare prin:
a) asigurarea fondurilor necesare pentru proiectarea si executarea
lucrarilor;
b) elaborarea documentatiei tehnice aferente de catre persoane fizice sau
juridice autorizate pentru asemenea lucrari;
c) obtinerea avizelor necesare si a autorizatiei de desfiintare de la
autoritatile competente;
d) incredintarea executiei lucrarilor din etapa de postutilizare unor persoane
fizice sau juridice autorizate in constructii;
e) urmarirea respectarii conditiilor de calitate stabilite pe baza
exigentelor, precum si a reconditionarii si reciclarii in grad cat mai ridicat
a materialelor si produselor rezultate din demontarea si demolarea
constructiei.
Art. 45
Obligatii si raspunderi ale proiectantilor:
a) elaborarea documentatiei tehnice aferente lucrarilor de demolare,
reciclare si utilizare a materialelor rezultate;
b) asigurarea, prin solutiile tehnice si tehnologice de demontare si
demolare, a respectarii prevederilor din avize si autorizatia de desfiintare, a
conditiilor tehnice de calitate corespunzatoare exigentelor esentiale, precum
si a unui grup cat mai ridicat de recuperare, reconditionare si reciclare a
materialelor si produselor rezultate din demontare si demolare;
c) asigurarea asistentei tehnice solicitate de proprietar pentru aplicarea
solutiilor din proiect.
Art. 46
Obligatii si raspunderi ale executantilor:
a) inceperea executiei lucrarilor de demolare numai pe baza autorizatiei de
desfiintare si a documentatiei tehnice verificate, functie de categoria de
importanta a constructiei;
b) respectarea prevederilor din documentatia tehnica aferenta si din
autorizatia de desfiintare;
c) realizarea conditiilor de calitate prevazute in documentatia tehnica;
d) instruirea personalului asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii
fazelor si operatiunilor si a masurilor de protectia muncii;
e) luarea masurilor de protectie a vecinatatilor prin evitarea de
transmitere a vibratiilor puternice sau a socurilor, prin degajari mari de
praf, precum si prin asigurarea acceselor necesare la aceste vecinatati.
CAP. 5
Dispozitii finale
Art. 47
Activitatea de urmarire a comportarii in exploatare si investitii in timp
si cea privind postutilizarea constructiilor se vor executa cu respectarea
reglementarilor tehnice in vigoare. Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului va lua masuri pentru imbunatatirea reglementarilor existente
privind:
a) instructiunile-cadru pentru urmarirea comportarii in exploatare si
interventiile in timp asupra constructiilor;
b) instructiunile tehnice pentru urmarirea comportarii in exploatare si
interventiile in timp privind constructiile alcatuite din diferite materiale;
c) instructiuni tehnice (revizuire) pentru urmarirea comportarii in
exploatare si interventii in timp privind categoriile de constructii si de
lucrari de constructii cu destinatie curenta;
d) indrumatoare (ghiduri) tehnice privind metode, procedee, aparatura si
echipamente specifice, recomandate pentru activitatile de urmarire a
comportarii in exploatare a constructiilor si interventiile in timp asupra
acestora;
e) instructiuni tehnice privind demolarea partiala sau totala a
constructiilor.
Art. 48
Organele administratiei publice centrale vor lua masuri ca unitatile
specializate de profil sa revizuiasca instructiunile tehnice in vigoare privind
urmarirea comportarii in exploatare si interventii in timp, pentru categoriile
de constructii si lucrari de constructii specifice domeniului lor de
activitate.
Art. 49
Urmarirea aplicarii si controlul respectarii prevederilor prezentului
regulament se fac de catre Inspectia de stat in constructii, lucrari publice,
urbanism si amenajarea teritoriului.
Art. 50
Finantarea activitatilor prevazute in acest regulament se face potrivit
prevederilor legale.