HOTARARE Nr. 766 din 21 noiembrie 1997
pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 352 din 10 decembrie 1997
In temeiul art. 38 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii,
Guvernul Romaniei hotaraste:
Art. 1
Se aproba regulamentele privind:
a) activitatea de metrologie in constructii;
b) conducerea si asigurarea calitatii in constructii;
c) stabilirea categoriei de importanta a constructiilor;
d) urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si
postutilizarea constructiilor;
e) agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in
constructii;
f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in
constructii;
g) certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in
constructii, cuprinse in anexele nr. 1-7, care fac parte integranta din
prezenta hotarare.
Art. 2
Actualizarea si gestionarea regulamentelor prevazute la art. 1 se
realizeaza de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.
Art. 3
Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga: Hotararea
Guvernului nr. 256/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind asigurarea
activitatii metrologice in constructii, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 152 din 17 iunie 1994; Hotararea Guvernului nr.
261/1994 pentru aprobarea unor regulamente elaborate in temeiul art. 35 si 36
din Ordonanta Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea in constructii, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 193 din 28 iulie 1994;
Hotararea Guvernului nr. 392/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind agrementul
tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 202 din 4 august 1994; Hotararea
Guvernului nr. 393/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea si
acreditarea laboratoarelor de incercari in constructii, publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 202 din 4 august 1994; Hotararea Guvernului
nr. 728/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind certificarea calitatii
produselor folosite in constructii, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 325 din 24 noiembrie 1994.
PRIM-MINISTRU
VICTOR CIORBEA
Contrasemneaza:
Ministru de stat, ministrul finantelor,
Mircea Ciumara
Ministrul lucrarilor publice
si amenajarii teritoriului,
Nicolae Noica
Ministru de stat,
ministrul industriei si comertului,
Calin Popescu-Tariceanu
Biroul Roman de Metrologie Legala
Stefan Ocneanu,
director general
ANEXA 1
REGULAMENT
privind activitatea de metrologie in constructii
CAP. 1
Prevederi generale
Art. 1
Activitatea de metrologie in constructii constituie o componenta a
sistemului calitatii in acest domeniu, instituit prin lege, prin care se
asigura administrarea, confirmarea metrologica si utilizarea echipamentelor de
masurare.
Art. 2
Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele
elemente de continut, metodologice si de organizare privind activitatea de
metrologie in constructii.
Art. 3
Prevederile prezentului regulament se aplica tuturor persoanelor juridice
si fizice implicate in activitatea de constructii, care utilizeaza echipamente
de masurare.
Art. 4
La aplicarea prevederilor prezentului regulament vor fi avute in vedere si
vor fi respectate normele si instructiunile de metrologie legala, precum si
standardele si alte reglementari oficiale aplicabile.
Art. 5
Definitiile termenilor specifici activitatilor de metrologie, folositi in
textul prezentului regulament, sunt conforme cu cele din Glosarul de termeni
privind sistemul calitatii in constructii.
CAP. 2
Elemente principale de continut ale activitatii de metrologie in
constructii
Art. 6
Activitatea de metrologie, conform prezentului regulament, are in vedere
urmatoarele principii si obiective principale:
a) asigurarea uniformitatii, exactitatii si legalitatii masurarilor
efectuate;
b) asigurarea legalitatii masurarilor prin utilizarea echipamentelor de
masurare confirmate metrologic si, daca este cazul, cu aprobare de model;
c) implementarea sistemului de asigurare a calitatii, stabilit pentru
activitatea de metrologie in constructii.
Art. 7
Activitatea de metrologie cuprinde urmatoarele elemente principale:
a) stabilirea masurarilor care sunt necesare;
b) selectarea si achizitionarea echipamentelor de masurare, avand in vedere
domeniul de masurare, justetea, fidelitatea, robustetea si durabilitatea in
conditiile specifice de mediu, pentru utilizarea prevazuta;
c) receptia si administrarea - identificarea, manipularea, conservarea,
depozitarea - echipamentelor de masurare;
d) confirmarea metrologica a echipamentelor de masurare - verificarea
initiala, verificarea periodica si/sau dupa reparare -, realizata prin
laboratoare de metrologie proprii sau ale altor agenti economici, autorizate
si/sau acreditate de Biroul Roman de Metrologie Legala si, respectiv, de
organismul national de acreditare a laboratoarelor de metrologie;
e) asigurarea utilizarii echipamentelor de masurare in conditii conforme cu
specificatiile si cu reglementarile tehnice aplicabile;
f) asigurarea evidentei documentelor si inregistrarilor referitoare la
echipamentele de masurare.
Art. 8
Prin activitatea de metrologie desfasurata trebuie sa se asigure utilizarea
echipamentelor de masurare in conformitate cu necesitatile de masurare si cu
prevederilor specificatiilor tehnice ale acestora.
CAP. 3
Elemente metodologice si de organizare a activitatii de metrologie in
constructii
Art. 9
Stabilirea masurarilor care sunt necesare se face pe baza documentatiei, a
procedurilor tehnice de executie si a reglementarilor tehnice aplicabile,
pentru fiecare obiect, categorie de lucrari de constructii sau de activitate
desfasurata.
Art. 10
Selectarea echipamentelor de masurare are in vedere cerintele privind
masurarile, stabilite prin documentatia de executie, prin metodele de masurare
si prin alte reglementari tehnice aplicabile.
Art. 11
Confirmarea metrologica se face potrivit reglementarilor legale.
Art. 12
Achizitionarea, receptia si administrarea echipamentelor de masurare se
asigura, de catre fiecare persoana juridica sau fizica implicata, prin
organizarea adecvata si asigurarea mijloacelor necesare pentru:
a) contractarea furnizarii echipamentelor de masurare avand in vedere
complexitatea comenzii, privind aparatele sau dispozitivele auxiliare,
materialele de referinta, etaloanele, instructiunile de utilizare si de
intretinere, dupa caz;
b) receptia echipamentelor de masurare procurate atat sub aspect
cantitativ, cat si functional;
c) instituirea si asigurarea functionarii unui sistem, inclusiv a
documentelor - proceduri, instructiuni -, a spatiilor si a conditiilor de
mediu, precum si a personalului, dupa caz, privind identificarea, manipularea,
conservarea si depozitarea, in conformitate cu instructiunile furnizorului si
cu prevederile legale aplicabile;
d) efectuarea confirmarii metrologice - etalonari, verificari, reparari -
si tinerea evidentei documentelor si inregistrarilor respective;
e) retragerea din serviciu, izolarea si tinerea evidentei echipamentelor de
masurare neconforme, inlaturarea cauzelor neconformitatilor si reconfirmarea
lor sau, dupa caz, casarea acestora.
Art. 13
Utilizarea echipamentelor de masurare se face de catre personal care are
cunostintele si instruirea necesare pentru efectuarea masurarilor respective,
conform instructiunilor furnizorului, metodelor de masurare si reglementarilor
aplicabile.
In cazurile specificate de legislatia metrologica in vigoare, personalul
din activitatea de metrologie trebuie sa posede atestarea necesara.
Art. 14
Se interzice utilizarea echipamentelor de masurare care nu sunt
identificate din punct de vedere al starii de verificare, potrivit sistemului
propriu, precum si a celor neconforme sau care nu au fost reconfirmate
metrologic.
Art. 15
Activitatea de metrologie va fi supusa unei evaluari periodice, prin audit
intern sau extern, in functie de volumul si de complexitatea acestei
activitati, precum si in functie de categoria de importanta a constructiilor la
care se aplica.
Art. 16
In functie de volum si de complexitate, activitatea de metrologie se va
organiza tehnic si administrativ si va fi coordonata de personal tehnic
corespunzator.
CAP. 4
Obligatii si raspunderi
Art. 17
Persoanele juridice si fizice implicate in activitatea de constructii, care
utilizeaza in activitatea desfasurata echipamente de masurare - investitori,
proprietari sau utilizatori, proiectanti, experti tehnici, executanti -, au
urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa se asigure ca unitatea care presteaza serviciile respecta prevederile
prezentului regulament;
b) sa stabileasca, prin contract, obligatiile si raspunderile fiecarei
parti privind toate conditiile referitoare la echipamentele de masurare
utilizate la masurarile respective - manipulare, depozitare, securitate,
conditii de mediu, accese;
c) sa asigure evidenta documentelor care permit trasabilitatea masurarilor
respective.
Art. 18
Persoanele juridice si fizice care desfasoara activitate de metrologie
proprie au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa asigure organizarea tehnica si administrativa si mijloacele necesare
pentru realizarea activitatilor, conform prezentului regulament;
b) sa asigure personalul corespunzator, precum si instruirea si atestarea
acestuia, dupa caz;
c) sa intocmeasca si sa tina la zi documentele si inregistrarile privind
activitatea de metrologie, conform prevederilor din reglementarile legale
aplicabile;
d) sa evalueze, periodic, activitatea de metrologie si sa ia masurile
necesare pentru desfasurarea corespunzatoare a acesteia.
CAP. 5
Dispozitii finale
Art. 19
Biroul Roman de Metrologie Legala si organele sale teritoriale, prin
personal propriu imputernicit, exercita controlul metrologic al statului asupra
echipamentelor de masura utilizate in domeniul constructiilor, care sunt
precizate in Lista oficiala a mijloacelor de masurare supuse obligatoriu
controlului metrologic al statului, in conformitate cu atributiile care le
revin.
Art. 20
Urmarirea aplicarii si controlul respectarii prezentului regulament se fac
de catre personalul imputernicit in acest scop din cadrul Inspectiei de stat in
constructii, urbanism, lucrari publice si amenajarea teritoriului.
Pentru echipamentele de masurare nesupuse controlului metrologic al
statului, la solicitare, Biroul Roman de Metrologie Legala poate participa la
controlul efectuat de personalul imputernicit din cadrul Inspectiei de stat in
constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.
Art. 21
Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage raspunderi si
sanctiuni contraventionale sau penale, dupa caz, conform legilor in vigoare.
ANEXA 2
REGULAMENT
privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii
CAP. 1
Prevederi generale
Art. 1
Conducerea si asigurarea calitatii constituie o componenta principala a sistemului
calitatii in constructii si reprezinta o parte semnificativa a functiei
generale de conducere dintr-o unitate.
Conducerea si asigurarea calitatii in constructii stabilesc si transpun in
fapt politica in domeniul calitatii, prin activitati prestabilite si
sistematice, destinate sa previna noncalitatea, sa asigure realizarea,
atestarea si garantarea calitatii cerute prin reglementari tehnice si clauze
contractuale, in conditii rationale de cost si termen, si sa ofere incredere in
capacitatea agentului economic sau a persoanei juridice respective.
Art. 2
Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele
elemente de continut si metodologice pentru elaborarea, aplicarea si
dezvoltarea conducerii si asigurarii calitatii in constructii, avand in vedere
standardele aplicabile, adaptate la specificul constructiilor.
Art. 3
Prevederile prezentului regulament se adreseaza tuturor persoanelor
juridice sau fizice implicate in procesul de concepere, realizare, exploatare
si postutilizare a constructiilor: investitori, proprietari, unitati de
cercetare, de proiectare, fabricanti si furnizori de produse si servicii pentru
constructii, executanti de lucrari de constructii si utilizatori ai
constructiilor, care sunt obligati sa asigure, prin conducerea si asigurarea
calitatii, obtinerea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a
constructiilor, a unui nivel minim de calitate aferent cerintelor stabilite de
legea privind calitatea in constructii.
Art. 4
Conducerea si asigurarea calitatii in constructii se aplica, in functie de
categoria de importanta a constructiilor sau de complexitatea si de importanta
unor lucrari, astfel:
a) prin sistemul calitatii, definit si documentat pe baza principiilor si
recomandarilor din standardele SR EN ISO seria 9000, adaptate specificului
constructiilor, pentru:
(i) constructii avand categoria de importanta exceptionala sau deosebita;
(ii) constructii avand categoria de importanta normala, finantate de la
bugetul de stat;
(iii) constructii avand categoria de importanta normala, finantate din alte
surse, daca aceasta este ceruta prin contract;
b) prin planul calitatii, intocmit si aplicat pentru anumite lucrari sau
constructii avand categoria de importanta normala;
c) prin indeplinirea atributiilor responsabilului tehnic cu executia,
atestat, in cadrul unei organizari corespunzatoare a activitatii executantului,
pentru constructii avand categoria de importanta redusa.
Conducerea si asigurarea calitatii in constructii se aplica de catre
proprietari si/sau utilizatori, pentru etapele de exploatare si postutilizare a
constructiilor, in cazurile prevazute la lit. a)(i). Pentru celelalte cazuri,
in aceste etape ale existentei constructiilor, se aplica prevederile Regulamentului
privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si
postutilizarea constructiilor.
Categoriile de importanta a constructiilor sunt cele prevazute in
Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor.
Art. 5
Pentru agentii economici implicati in activitatea de realizare a
constructiilor se recomanda ca aplicarea conducerii si asigurarii calitatii in
constructii sa fie insotita si de obtinerea certificarii profesionale, atestata
pentru domeniile de specialitate ale obiectului lor de activitate.
Art. 6
Agentii economici si persoanele juridice care aplica sistemul calitatii pe
baza standardelor SR EN ISO seria 9000, precum si beneficiarii contractelor
incheiate cu acestia pot solicita certificarea sistemului respectiv de catre
organisme de certificare acreditate in acest scop.
Art. 7
Termenii specifici utilizati in prezentul regulament sunt definiti in
Glosarul de termeni privind sistemul calitatii in constructii.
CAP. 2
Elemente de continut si metodologice ale conducerii si asigurarii calitatii
in constructii
Art. 8
Conducerea si asigurarea calitatii in constructii comporta stabilirea
urmatoarelor elemente principale:
- datele de intrare;
- elementele principale de continut;
- elementele metodologice privind aplicarea si dezvoltarea sistemului;
- documente si inregistrari.
Continutul si dezvoltarea elementelor mentionate mai sus difera in functie
de specificul activitatilor din unitatile implicate.
Datele de intrare
Art. 9
Datele de intrare pentru conducerea si asigurarea calitatii in constructii
sunt concretizate prin:
a) documente privind obiectul de activitate, organizarea si resursele
agentului economic sau ale persoanei juridice respective;
b) documentele privind cerintele de calitate ale clientilor, precum si cele
prevazute in reglementarile tehnice aplicabile - documente contractuale,
documentatia tehnica de proiectare.
Detalierea si explicitarea nivelului de calitate privind cerintele
mentionate trebuie asigurate in vederea stabilirii datelor de intrare.
Elementele principale de continut
Art. 10
Conducerea si asigurarea calitatii in constructii cuprind urmatoarele
elemente principale de continut:
- programul de asigurare a calitatii;
- organizarea aferenta sistemului;
- conditiile referitoare la sistemul calitatii, aplicabile.
Aceste elemente se elaboreaza, se aplica si se actualizeaza continuu de
catre agentii economici si persoanele juridice implicate.
Art. 11
Programul de asigurare a calitatii stabileste dispozitiile specifice,
directoare pentru definirea si obtinerea calitatii, precizand obiectivele,
regulile de operare, resursele si secventele activitatilor legate de calitate.
Acest program poate fi elaborat si aplicat de agentii economici sau de
persoanele juridice atat cu referire la elementele interne ale conducerii si
asigurarii calitatii - politica, conducere, strategie, organizare -, cat si
pentru asigurarea externa a calitatii, potrivit contractelor incheiate intre
parti, precum si pentru evaluarea de catre o secunda parte - client - sau
certificarea, printr-o terta parte - organism de certificare -, a conducerii si
asigurarii calitatii, aplicate.
Art. 12
Programul de asigurare a calitatii este concretizat prin urmatoarele
documente principale:
a) manualul calitatii, care poate diferi in ceea ce priveste gradul de
detaliere si formatul, pentru a corespunde necesitatilor agentului economic sau
ale persoanei juridice. Acesta poate fi alcatuit din mai multe documente. In
functie de obiectul manualului, se poate utiliza un calificativ, spre exemplu
"manual de asigurare al calitatii", "manual de management al
calitatii";
b) proceduri, care sunt:
- procedurile sistemului, care detaliaza conditiile referitoare la sistemul
calitatii;
- procedurile tehnice de executie includ planuri de control al calitatii;
- proceduri administrative;
- planul de control al calitatii.
In anumite cazuri mai deosebite - lucrari de investitii-constructii
importante, utilizare de produse noi sau procese si procedee de executie
speciale - beneficiarii investitori pot solicita, prin contract, elaborarea si
aplicarea de catre furnizorii de produse sau de catre constructorii executanti
de lucrari a unor planuri ale calitatii, pentru acele cazuri. Planurile
calitatii se stabilesc in concordanta cu programele de asigurare a calitatii
ale beneficiarilor si in corelare cu manualele si cu procedurile privind
calitatea ale furnizorilor sau ale executantilor respectivi.
Art. 13
In situatia in care sistemul calitatii, aplicat pe baza standardelor SR EN
ISO seria 9000, nu este certificat, documentele principale ale sistemului vor
fi avizate de catre specialisti sau organisme agreate de Ministerul Lucrarilor
Publice si Amenajarii Teritoriului sau certificate de catre un organism de
acreditare, in urmatoarele cazuri:
- pentru participarea la licitatii;
- pentru constructii avand categoria de importanta exceptionala sau
deosebita;
- pentru constructiile finantate din fondurile statului;
- pentru alte cazuri in care aceste documente pot fi opozabile.
Art. 14
Organizarea aferenta conducerii si asigurarii calitatii in constructii,
integrata in sistemul general de organizare si functionare a agentului economic
sau a persoanei juridice, trebuie sa cuprinda:
- definirea politicii privind calitatea, a obiectivelor, a metodelor de
conducere si a responsabilitatilor privind implementarea si functionarea
conducerii si asigurarii calitatii;
- identificarea problemelor reale sau potentiale in materie de calitate,
stabilirea de solutii pentru rezolvarea lor si urmarirea aplicarii acestora;
- organizarea, investirea cu autoritatea si cu competentele necesare si
asigurarea independentei compartimentelor si a personalului de asigurare a
calitatii si de control al calitatii;
- asigurarea mijloacelor si resurselor adecvate pentru aplicarea politicii
calitatii si realizarea obiectivelor acesteia;
- formarea si instruirea personalului implicat in asigurarea si controlul
calitatii;
- analizarea periodica, de catre conducerea unitatii, a conducerii si
asigurarii calitatii sub aspectul eficacitatii si satisfacerii cerintelor
specificate.
Art. 15
Conditiile referitoare la sistemul calitatii, aplicat pe baza standardelor
SR EN ISO seria 9000, corelate cu celelalte elemente ale acestui sistem, fata
de care se stabilesc cerintele specifice ale diferitelor modele de asigurare a
calitatii, sunt urmatoarele:
- responsabilitatea managementului - analiza sistemului;
- sistemul calitatii - documente;
- analiza contractului;
- controlul proiectarii;
- controlul documentelor si al datelor;
- aprovizionarea;
- controlul produsului furnizat de client;
- identificarea si trasabilitatea produsului (lucrarii);
- controlul proceselor;
- inspectii (control) si incercari;
- controlul echipamentelor de inspectie, masurare si incercare;
- stadiul inspectiilor (controlului) si al incercarilor;
- controlul produsului (lucrarii) neconform;
- actiunile corective si preventive;
- manipularea, depozitarea, ambalarea, conservarea si livrarea;
- controlul inregistrarilor calitatii;
- auditurile interne ale calitatii;
- instruirea;
- service si urmarirea comportarii lucrarilor;
- tehnicile statistice.
In cadrul sistemului calitatii, elaborat si aplicat de catre agentii
economici si persoanele juridice, se retin acele conditii referitoare la
sistemul calitatii care corespund modelului de asigurare a calitatii adoptat
conform art. 19 si care sunt specifice etapei si activitatilor ce fac obiectul
contractelor incheiate: proiectare, fabricatie, executie.
In cazul etapelor de exploatare si postutilizare, dintre conditiile
referitoare la sistemul calitatii se selecteaza cele care corespund
prevederilor si reglementarilor aplicabile acestor etape.
Conditiile referitoare la sistemul calitatii, prevazute la alin. 1, vor fi
adaptate specificului activitatilor si lucrarilor efectuate, prin proceduri de
sistem, proceduri administrative sau, dupa caz, proceduri / instructiuni
tehnice specifice.
Elementele metodologice privind aplicarea si dezvoltarea sistemului
calitatii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000
Art. 16
Aplicarea sistemului calitatii, pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000,
si dezvoltarea elementelor de continut ale acestuia, de catre agentii economici
si persoanele juridice implicate, participante la activitatile din cadrul
diferitelor etape ale realizarii si exploatarii constructiilor, se efectueaza
in mod diferentiat.
Art. 17
Diferentierea in aplicarea sistemului calitatii aplicat pe baza
standardelor SR EN ISO seria 9000, care se reflecta in obiectivele si organizarea
acestui sistem adoptate de catre agentii economici si persoanele juridice
implicate, este evidentiata prin:
a) cerintele de asigurare a calitatii, corespunzatoare organizarii si
capacitatii acestora de a cuprinde cat mai bine conditiile referitoare la
sistemul calitatii;
b) categoria de importanta a majoritatii constructiilor ce formeaza
obiectul de activitate al acestora si factorii specifici care caracterizeaza
acele constructii.
Art. 18
Modelele de asigurare a calitatii constituie ansambluri selectionate de
elemente si conditii corelate ale sistemului calitatii, care, combinate in mod
adecvat si aplicate de catre unitatile implicate, le confera acestora
aptitudinea functionala sau organizatorica necesara pentru a putea raspunde cerintelor
de asigurare a calitatii, aferente majoritatii obiectelor de constructii
contractate in conditii avantajoase pentru partile contractante.
Art. 19
In domeniul constructiilor se aplica trei modele, notate cu 1, 2 si 3,
reprezentand niveluri distincte de asigurare a calitatii, corespunzatoare
standardelor SR EN ISO seria 9001; SR EN ISO seria 9002 sau SR EN ISO seria
9003, diferentiate intre ele, in principal, prin numarul si continutul
cerintelor de asigurare a calitatii fata de elementele si conditiile
referitoare la sistemul calitatii, luate in considerare, care descresc de la
modelul 1, cel mai complex si mai pretentios, spre modelul 3, mai simplu si mai
putin pretentios in ceea ce priveste numarul si nivelul cerintelor si al
conditiilor.
Art. 20
Intre categoria de importanta a constructiilor si modelele de asigurare a
calitatii se recomanda respectarea corespondentei din urmatorul tabel:
-------------------------------------------------------
Categoria de importanta Modelul de asigurare
a constructiei: a calitatii:
-------------------------------------------------------
exceptionala (A) modelul 1 sau reglementare
speciala
-------------------------------------------------------
deosebita (B) modelul 1 sau 2
-------------------------------------------------------
normala (C) modelul 2 sau 3
-------------------------------------------------------
redusa (D) modelul 3 (optional)
-------------------------------------------------------
Art. 21
Incadrarea intr-o categorie de importanta a constructiilor, respectiv
selectarea modelului de asigurare a calitatii adecvat pentru produse, obiecte
de constructii sau parti ale acestora, precum si pentru activitatile de
realizare si, dupa caz, de exploatare, aferente, se stabilesc in etapa de
proiectare, pentru constructii noi, sau la proiectarea lucrarilor de
interventie, pentru constructii existente, in acord cu investitorul sau cu
proprietarul.
Documente si inregistrari
Art. 22
Elaborarea si aplicarea sistemului calitatii in constructii sunt
fundamentate si definite prin urmatoarele documente principale, intocmite,
tinute la zi si revizuite periodic:
a) documente privind datele de intrare ale sistemului, care cuprind
nivelurile de calitate cerute in diferite etape si activitati ale procesului de
conceptie - realizare - exploatare;
b) documente ale programului de asigurare a calitatii;
c) documente si inregistrari privind calitatea:
- certificate de calitate, buletine de incercari, certificate de
conformitate a calitatii produselor, procese-verbale de receptie pentru
produsele procurate;
- procese-verbale de control, rapoarte de verificare si analizare,
procese-verbale de avizare pentru lucrari si documentatiile tehnice de
proiectare;
- procese-verbale de lucrari ascunse, ca si pentru fazele determinante -
puncte de oprire - si de receptii partiale, rapoarte de control si verificare
privind calitatea, procese-verbale de receptie pentru lucrari de constructii
executate;
- rapoarte privind neconformitatile si rapoarte de actiuni corective si
preventive;
- planuri si rapoarte de audit, analizarea si evaluarea sistemului;
- rapoarte privind costuri referitoare la asigurarea calitatii;
d) diverse alte documente referitoare la calitate, spre exemplu: rapoarte
tehnice, informari, dari de seama periodice.
Planuri ale calitatii
Art. 23
Planul calitatii este documentul care precizeaza practicile, resursele si
succesiunea activitatilor specifice referitoare la calitate, relevante pentru o
anumita lucrare sau constructie.
Planul calitatii trebuie sa asigure interfetele dintre persoanele juridice
si fizice implicate in conceperea, realizarea si, dupa caz, in exploatarea
constructiei respective.
Art. 24
Planul calitatii se intocmeste, pentru obtinerea obiectivelor privind
calitatea, in urmatoarele situatii:
a) ca parte a sistemului calitatii, pentru anumite lucrari sau constructii,
in care caz se face referire la manualul calitatii si la procedurile
documentate ale sistemului, suplimentate, dupa caz, cu cele specifice
lucrarilor respective;
b) ca document de sine statator, atunci cand agentul economic sau persoana
juridica implicata nu are implementat sistemul calitatii aplicat pe baza
standardelor SR EN ISO seria 9000, in care caz vor fi elaborate si procedurile
necesare aplicarii acestui plan.
Art. 25
Planul calitatii are in vedere conditiile referitoare la sistemul
calitatii, precizate la art. 15, aplicabile, forma si nivelul de detaliere
fiind adaptate la cerintele privind constructia respectiva, complexitatea
lucrarilor si persoanele juridice si fizice implicate.
CAP. 3
Atributii, obligatii, raspunderi
Art. 26
Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului are urmatoarele
atributii:
a) de a asigura coordonarea aplicarii conducerii si asigurarii calitatii in
constructii, in corelare cu celelalte componente ale sistemului calitatii,
instituit prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, prin
organizarea Consiliului pentru calitate in constructii;
b) de a stabili si a aproba structura de organizare, documentele de
constituire si normele metodologice necesare pentru:
- acreditarea organismelor de certificare, calificare sau atestare, dupa
caz, pentru sisteme de calitate, produse pentru constructii, agenti economici
din constructii si personal de specialitate;
- agrearea de persoane juridice si fizice pentru proiectare, consultanta,
evaluare si instruire in domeniul sistemului calitatii in constructii;
c) de a elabora, a aproba si a publica ghidul tehnic explicativ privind
aplicarea conducerii si asigurarii calitatii in constructii pentru uzul persoanelor
juridice si fizice interesate: producatori, furnizori, investitori,
proiectanti, proprietari, utilizatori.
Art. 27
Agentii economici si persoanele juridice participante la activitatile de
concepere, realizare, exploatare si postutilizare a constructiilor raspund de
indeplinirea urmatoarelor obligatii principale, referitoare la conducerea si la
asigurarea calitatii:
a) obtinerea certificarii privind calificarea agentului economic, dupa caz;
b) elaborarea si aplicarea diferentiata a conducerii si asigurarii
calitatii, potrivit specificului activitatilor desfasurate, categoriei de
importanta si naturii constructiilor, in conditiile precizate la art. 4;
c) luarea masurilor necesare pentru incadrarea compartimentelor cu
atributii privind calitatea cu personalul calificat necesar, prin:
- pregatirea si instruirea personalului, punandu-se accentul pe insusirea
motivatiei pentru calitate si pe efectuarea autocontrolului;
- asigurarea autorizarii sefului compartimentului de control tehnic al
calitatii si a dirigintilor de santier, de catre Inspectia de stat in
constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.
CAP. 4
Dispozitii finale
Art. 28
Urmarirea aplicarii si controlul respectarii prevederilor prezentului
regulament de catre agentii economici si persoanele juridice implicate, sub
aspectul existentei si aplicarii conducerii si asigurarii calitatii in
constructii, se fac de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului prin Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism
si amenajarea teritoriului.
Art. 29
Incalcarea dispozitiilor prezentului regulament atrage raspunderi si
sanctiuni contraventionale si/sau penale, conform legilor in vigoare.
Art. 30
Finantarea activitatilor legate de introducerea si functionarea conducerii
si asigurarii calitatii in constructii se face de catre fiecare agent economic
si persoana juridica, din fondurile curente aferente desfasurarii activitatilor
de baza.
ANEXA 3
REGULAMENT
privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor
CAP. 1
Prevederi generale
Art. 1
Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de incadrare in
categorii de importanta a constructiilor, in scopul aplicarii diferentiate a
sistemului calitatii, conform legii.
Art. 2
Constructiile reprezinta lucrarile concepute si executate pentru
indeplinirea unor functii economico-sociale sau ecologice. Ele sunt
caracterizate, de regula, in raport cu necesitatea de adaptare la conditiile
locale de teren si de mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul important
de munca si de materiale inglobate.
Art. 3
Prevederile prezentului regulament se aplica tuturor constructiilor noi sau
existente.
Art. 4
Constructiile se incadreaza, dupa importanta lor, in urmatoarele categorii:
a) de importanta globala, denumite categorii de importanta, care privesc
intreaga constructie, sub toate aspectele;
b) de importanta specifice, denumite clase de importanta, care privesc
intreaga constructie sau parti ale acesteia, sub anumite aspecte.
CAP. 2
Categorii de importanta
Art. 5
Categoriile de importanta a constructiilor se stabilesc in conformitate cu
metodologia aprobata de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului, pentru realizarea de niveluri de calitate determinate de
respectarea cerintelor, precum si pentru delimitarea obligatiilor care revin
persoanelor juridice si fizice implicate, in conditiile legii, tinand seama de
urmatoarele aspecte:
a) implicarea vitala a constructiilor in societate si in natura - gradul de
risc sub aspectul sigurantei si al sanatatii;
b) implicarea functionala a constructiilor in domeniul socioeconomic, in
mediul construit si in natura - destinatia, modul de utilizare etc.;
c) caracteristici proprii constructiilor - complexitatea si considerentele
economice.
Art. 6
Categoriile de importanta care se stabilesc pentru constructii sunt:
- constructii de importanta exceptionala (A);
- constructii de importanta deosebita (B);
- constructii de importanta normala (C);
- constructii de importanta redusa (D).
Art. 7
Categoria de importanta se stabileste de catre proiectant, la cererea
investitorului, in cazul constructiilor noi, sau a proprietarului, in cazul
constructiilor existente, atunci cand este necesar, pentru lucrari de
interventii sau in alte cazuri.
Pentru fiecare constructie se stabileste o singura categorie de importanta
si aceasta va fi inscrisa in toate documentele tehnice privind constructia:
autorizatia de construire, proiectul de executie, cartea tehnica a
constructiei, documentele de asigurare.
Clase de importanta
Art. 8
Clasele de importanta se stabilesc prin reglementari tehnice si au la baza
criterii specifice.
Art. 9
Clasele de importanta se coreleaza cu categoriile de importanta de catre
proiectant, la constructiile noi, si/sau de catre expertul tehnic atestat, la
constructiile existente, in scopul stabilirii conditiilor de aplicare a
componentelor sistemului calitatii
CAP. 3
Dispozitii finale
Art. 10
Categoria si clasa de importanta stabilite pentru o constructie nu se vor
modifica decat la schimbarea destinatiei sau in alte conditii care impun
aceasta, prin documentatii motivate.
Art. 11
Investitorii sau proprietarii pot sa prevada prin clauze contractuale cu
proiectantii cerinte superioare celor corespunzatoare categoriei sau clasei de
importanta a constructiei.
ANEXA 4
REGULAMENT
privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si
postutilizarea constructiilor
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea
constructiilor sunt componente ale sistemului calitatii in constructii.
Obiectul urmaririi comportarii in exploatare a constructiilor si al
interventiilor in timp este evaluarea starii tehnice a constructiilor si
mentinerea aptitudinii la exploatare pe toata durata de existenta a acestora.
Art. 2
Prezentul regulament stabileste cadrul general pentru desfasurarea
activitatilor privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in
timp si postutilizarea constructiilor, se aplica tuturor categoriilor de
constructii si este obligatoriu pentru toate persoanele juridice si persoanele
fizice implicate: investitori, proiectanti, executanti, proprietari,
administratori, utilizatori.
Art. 3
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor, interventiile in timp
si postutilizarea constructiilor reprezinta actiuni distincte, complementare,
astfel:
a) urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face in vederea
depistarii din timp a unor degradari care conduc la diminuarea aptitudinii la
exploatare;
b) interventiile in timp asupra constructiilor se fac pentru mentinerea sau
imbunatatirea aptitudinii la exploatare;
c) postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de desfiintare a
constructiilor in conditii de siguranta si de recuperare eficienta a
materialelor si a mediului.
Toate aceste actiuni se realizeaza prin grija proprietarului.
Art. 4
Termenii specifici utilizati in prezentul regulament sunt definiti in
Glosarul de termeni privind sistemul calitatii in constructii.
CAP. 2
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor
Art. 5
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face prin:
- urmarirea curenta;
- urmarirea speciala.
Modalitatile de efectuare a urmaririi curente sau a urmaririi speciale -
perioade, metode, caracteristici si parametri urmariti - se stabilesc de catre
proiectant sau expert, in functie de categoria de importanta a constructiilor
si de alte caracteristici ale acestora si se includ in cartea tehnica a
constructiilor, care va cuprinde, de asemenea, si rezultatele consemnate ale
acestor activitati.
Art. 6
Urmarirea curenta este o activitate sistematica de observare a starii
tehnice a constructiilor, care, corelata cu activitatea de intretinere, are
scopul de a mentine aptitudinea la exploatare a acestora.
Urmarirea curenta se efectueaza, pe toata durata de existenta, asupra
tuturor constructiilor, conform legii.
Art. 7
Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala directa si cu
mijloace simple de masurare, in conformitate cu prevederile din cartea tehnica
si din reglementarile tehnice specifice, pe categorii de lucrari si de
constructii.
Activitatile de urmarire curenta se efectueaza de catre personal propriu
sau prin contract cu persoane fizice avand pregatire tehnica in constructii,
cel putin de nivel mediu.
Art. 8
Urmarirea speciala cuprinde investigatii specifice regulate, periodice,
asupra unor parametri ce caracterizeaza constructia sau anumite parti ale ei,
stabiliti din faza de proiectare sau in urma unei expertizari tehnice.
Urmarirea speciala se instituie la cererea proprietarului sau a altor
persoane juridice sau fizice interesate, precum si pentru constructii aflate in
exploatare, cu evolutie periculoasa sau care se afla in situatii deosebite din
punct de vedere al sigurantei.
Art. 9
Urmarirea speciala se realizeaza, pe o perioada stabilita, pe baza unui
proiect sau a unei proceduri specifice, de catre personal tehnic de specialitate
atestat.
Urmarirea speciala nu conduce la intreruperea efectuarii urmaririi curente.
Art. 10
La constatarea, in cursul activitatilor de urmarire curenta sau speciala, a
unor situatii care depasesc limitele stabilite sau se considera ca pot afecta
exploatarea in conditii de siguranta a constructiei, proprietarul este obligat
sa solicite expertizarea tehnica.
Obligatii si raspunderi privind urmarirea comportarii in exploatare a
constructiilor
Art. 11
Investitorii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) stabilesc, impreuna cu proiectantul, acele constructii care se supun
urmaririi speciale, asigura intocmirea proiectului si predarea lui
proprietarilor, instiintand despre aceasta si Inspectia de stat in constructii,
lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului;
b) comunica proprietarilor care preiau constructiile obligatiile care le
revin in cadrul urmaririi speciale.
Art. 12
Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) raspund de activitatea privind urmarirea comportarii in exploatare a
constructiilor, sub toate formele; asigura, dupa caz, personalul necesar;
comanda expertizarea constructiilor in cazurile prevazute la art. 10, comanda
proiectul de urmarire speciala si comunica instituirea urmaririi speciale la
Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea
teritoriului;
b) stipuleaza, in contracte, indatoririle ce decurg cu privire la urmarirea
comportarii in exploatare a acestora, la instrainarea sau la inchirierea
constructiilor.
Art. 13
Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) stabilesc, impreuna cu investitorii si/sau cu proprietarii, acele
constructii care sunt supuse urmaririi speciale;
b) elaboreaza, pe baza de contract cu proprietarul, documentatiile tehnice
pentru urmarirea curenta si proiectul de urmarire speciala.
Art. 14
Executantii au obligatia sa efectueze urmarirea curenta a constructiilor pe
care le executa, sa monteze conform proiectului si sa protejeze dispozitivele
pentru urmarirea speciala, pana la receptia constructiilor, dupa care le vor
preda proprietarului.
Art. 15
Administratorii si utilizatorii raspund de realizarea obligatiilor
contractuale stabilite cu proprietarul privind activitatea de urmarire a
comportarii in exploatare a constructiilor.
Art. 16
Persoanele care efectueaza urmarirea curenta si urmarirea speciala,
denumite responsabili cu urmarirea comportarii constructiilor, au urmatoarele
obligatii si raspunderi:
a) sa cunoasca toate detaliile privind constructia si sa tina la zi cartea
tehnica a constructiei, inclusiv jurnalul evenimentelor;
b) sa efectueze urmarirea curenta, iar pentru urmarirea speciala sa
supravegheze aplicarea programelor si a proiectelor intocmite in acest sens;
c) sa sesizeze proprietarului sau administratorului situatiile care pot
determina efectuarea unei expertizari tehnice.
CAP. 3
Interventiile in timp asupra constructiilor
Art. 17
Interventiile in timp asupra constructiilor au ca scop:
- mentinerea fondului construit la nivelul necesar al cerintelor;
- asigurarea functiunilor constructiilor, inclusiv prin extinderea sau
modificarea functiunilor initiale ca urmare a modernizarii.
Lucrarile de interventie sunt:
a) lucrari de intretinere, determinate de uzura sau de degradarea normala
si care au ca scop mentinerea starii tehnice a constructiilor;
b) lucrari de refacere, determinate de producerea unor degradari importante
si care au ca scop mentinerea sau imbunatatirea starii tehnice a
constructiilor;
c) lucrari de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de schimbarea
cerintelor fata de constructii sau a functiunilor acestora si care se pot
realiza cu mentinerea sau imbunatatirea starii tehnice a constructiilor.
Art. 18
Lucrarile de intretinere constau in efectuarea, periodic, a unor remedieri
sau reparari ale partilor vizibile ale elementelor de constructie - finisaje,
straturi de uzura, straturi si invelitori de protectie - sau ale instalatiilor
si echipamentelor, inclusiv inlocuirea unor piese uzate.
Art. 19
Lucrarile de refacere si de modernizare au la baza urmatoarele principii:
a) solutiile se stabilesc numai dupa cunoasterea starii tehnice a
constructiilor, inclusiv a cauzelor care au produs degradari, daca este cazul,
ca rezultat al expertizarii tehnice;
b) solutiile vor avea in vedere interdependenta dintre constructie - partea
existenta - si lucrarile noi care se vor executa atat pe ansamblu, cat si
local;
c) aplicarea solutiei preconizate impune verificarea permanenta a starii
fizice in detaliu a constructiei, pentru confirmarea ipotezelor avute in vedere
la proiectarea lucrarilor de interventie;
d) conditiile deosebite de lucru impun o atentie sporita privind asigurarea
calitatii lucrarilor.
Art. 20
Lucrarile de refacere se realizeaza prin remediere, reparare sau
consolidare, pe baza de proiect, intocmit potrivit principiilor prevazute la
art. 19 si verificat conform prevederilor legale.
In unele situatii, in care constructiile sunt grav afectate, daca inainte
de lucrarile de refacere sunt necesare lucrari de sprijiniri provizorii,
acestea vor fi executate, de asemenea, pe baza unui proiect, intocmit de catre
expert sau de catre proiectant in urma analizarii situatiei.
Art. 21
Lucrarile de modernizare se realizeaza, de regula, prin reconstructie,
putand interveni si reparari sau consolidari, pe baza unui proiect intocmit si
verificat conform prevederilor legale.
Obligatii si raspunderi privind interventiile in timp asupra constructiilor
Art. 22
Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) asigura efectuarea lucrarilor de intretinere pentru a preveni aparitia
unor deteriorari importante;
b) asigura realizarea proiectelor pentru lucrari de refacere sau de
modernizare si verificarea tehnica a acestora;
c) asigura realizarea formelor legale pentru executarea lucrarilor si
verifica, pe parcurs si la receptie, calitatea acestora, direct sau prin
diriginti de santier autorizati.
Art. 23
Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) elaboreaza, pe baza comenzii proprietarului, proiecte pentru lucrari de
interventii asupra constructiilor, in conformitate cu prevederile legale;
b) elaboreaza caiete de sarcini si instructiuni speciale pentru lucrarile
de interventii, anexe la proiectele elaborate de ei in acest scop, care se
introduc in cartea tehnica a constructiei.
Art. 24
Executantii lucrarilor de interventii asupra constructiilor au obligatia sa
respecte prevederile din proiectele elaborate in acest scop, luand toate
masurile pentru asigurarea calitatii lucrarilor.
Art. 25
Utilizatorii constructiilor au obligatia sa asigure efectuarea la timp a
sarcinilor ce le revin in cadrul activitatii de interventii in timp asupra
constructiilor, in baza contractelor incheiate cu proprietarii.
CAP. 4
Postutilizarea constructiilor
Art. 26
Declansarea activitatilor din etapa de postutilizare a unei constructii
incepe o data cu initierea actiunii pentru desfiintarea acelei constructii,
care se face:
a) la cererea proprietarului;
b) la cererea administratorului constructiei, cu acordul proprietarului;
c) la cererea autoritatilor administratiei publice locale, in cazurile in
care:
- constructia a fost executata fara autorizatie de construire;
- constructia nu prezinta siguranta in exploatare si nu poate fi
reabilitata din acest punct de vedere;
- constructia prezinta pericol pentru mediul inconjurator si nu poate fi
reabilitata pentru a se elimina acest pericol;
- cerintele de sistematizare pentru utilitate publica impun necesitatea
desfiintarii constructiei.
Art. 27
La constructiile proprietate publica, decizia de declansare a activitatilor
din etapa de postutilizare va fi luata in baza unui studiu de fezabilitate,
tinandu-se seama de cazurile prevazute la art. 26, din care sa rezulte
necesitatea, oportunitatea si eficienta economica a actiunii. Studiul respectiv
va trebui sa fie aprobat potrivit legii.
Art. 28
Desfasurarea activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizare a
constructiilor se efectueaza pe baza unei documentatii tehnice si a unei
autorizatii de desfiintare, eliberata de autoritatile competente, conform
legii.
Art. 29
Elaborarea documentatiei tehnice aferente lucrarilor de desfiintare si
executarea lucrarilor respective se efectueaza de agentii economici cu
activitate in constructii.
Art. 30
Documentatia tehnica aferenta lucrarilor din etapa de postutilizare a
constructiilor va cuprinde:
- planul de amplasare a constructiilor - pozitie, dimensiuni, orientare,
vecinatati -, cu indicarea constructiei sau a partilor de constructie ce
urmeaza a fi demolate;
- planuri sau relevee, din care sa rezulte destinatia, alcatuirea
constructiei si functiunile acesteia: planuri ale tuturor nivelurilor,
sectiuni, fatade, planurile instalatiilor interioare, intocmite la o scara
convenabila;
- planurile racordurilor la utilitatile exterioare - apa, canal, energie
electrica, energie termica, gaze, telefon;
- planurile de asigurare si refacere a continuitatii utilitatilor
exterioare pentru vecinatati, care ar trebui, eventual, sa fie intrerupte la
demolarea constructiilor;
- conditii tehnice de calitate;
- detalierea si precizarea fazelor activitatilor si lucrarilor;
- proceduri tehnice pentru executarea lucrarilor de demontare si demolare,
cuprinzand descrierea detaliata a solutiilor tehnice adoptate, a tuturor
operatiunilor necesare si masuri de protectie a muncii;
- recomandari - la constructiile proprietate publica - privind modul de
reconditionare a produselor si a elementelor de constructie, recuperate cu
ocazia demontarii si demolarii;
- recomandari pentru evacuarea si transportul deseurilor nefolosibile si
nereciclabile in zonele de reintegrare in natura;
- masuri pentru protectia mediului inconjurator, in zona de demolare a
constructiilor si in zonele de evacuare a deseurilor;
- devizul lucrarilor de demolare, de reciclare si de utilizare a
materialelor rezultate.
Documentatia tehnica pentru lucrarile de postutilizare a constructiilor
trebuie verificata de specialistii verificatori de proiecte atestati. De
asemenea, vor fi expertizate din punctul de vedere al rezistentei si stabilitatii
cladirile invecinate care pot fi afectate de demolare.
Art. 31
Dezafectarea constructiei cuprinde urmatoarele faze:
- incetarea activitatilor din interiorul constructiei;
- suspendarea utilitatilor;
- asigurarea continuitatii instalatiilor tehnico-edilitare pentru
vecinatati;
- evacuarea din constructie a inventarului mobil: obiecte de inventar,
mobilier, echipamente.
Art. 32
Demontarea si demolarea constructiei cuprind urmatoarele faze:
- dezechiparea constructiei prin desfacerea si demontarea elementelor de
instalatii functionale, de finisaj si izolatii;
- demontarea partilor si a elementelor de constructie;
- demolarea partilor de constructie nedemontabile - zidarii, structuri de
rezistenta -, inclusiv a fundatiei constructiei;
- dezmembrarea partilor si elementelor de constructie si a instalatiilor
demontate, recuperarea componentelor si a produselor refolosibile si sortarea
lor pe categorii;
- transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile in zonele destinate
pentru utilizarea ca materii brute sau pentru reintegrarea in natura.
Art. 33
Reconditionarea, reciclarea si refolosirea produselor si materialelor de
constructie, rezultate din demontarea si demolarea constructiilor proprietate
publica, cuprind urmatoarele faze:
- reconditionarea produselor de constructie recuperate din demontare, in
vederea refolosirii, prin operatiuni simple, executate in ateliere;
- reciclarea materialelor rezultate din demolare, in sectii de productie
specializate, prin folosirea acestor materiale ca materii prime in vederea
producerii de materiale de constructii;
- pregatirea refolosirii produselor si materialelor de constructii,
rezultate din recuperare, reconditionare si reciclare, prin verificarea
calitatii acestora si prin organizarea desfacerii lor in depozite de materiale
de constructii.
Art. 34
Reintegrarea in natura a deseurilor nefolosibile si nereciclabile cuprinde
urmatoarele faze:
- utilizarea deseurilor de materiale brute pentru umpluturi;
- refacerea peisajului natural in zonele de folosire a deseurilor, prin
taluzari adecvate si lucrari de protectie aferente, inclusiv refacerea
stratului vegetal si a plantatiilor.
Obligatii si raspunderi privind postutilizarea constructiilor
Art. 35
Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa asigure fondurile necesare pentru proiectarea si executarea
lucrarilor;
b) sa obtina avizele necesare si autorizatia de desfiintare de la
autoritatile competente;
c) sa incredinteze executarea lucrarilor din etapa de postutilizare a
constructiilor unor persoane fizice sau juridice autorizate in constructii;
d) sa urmareasca respectarea conditiilor de calitate stabilite, precum si
reconditionarea si reciclarea in grad cat mai ridicat a materialelor si a
produselor rezultate din demontarea si demolarea constructiei.
Art. 36
Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa elaboreze, pe baza de contract incheiat cu proprietarii, documentatia
tehnica aferenta lucrarilor de demolare, reciclare si utilizare a materialelor
rezultate;
b) sa asigure, prin solutiile tehnice si tehnologice de demontare si
demolare adoptate, respectarea prevederilor din avize si din autorizatia de
desfiintare, a conditiilor tehnice de calitate corespunzatoare, precum si un
grad cat mai ridicat de recuperare, reconditionare si reciclare a materialelor
si a produselor rezultate din demontare si demolare;
c) sa asigure asistenta tehnica solicitata de proprietar pentru aplicarea
solutiilor din proiect.
Art. 37
Executantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa inceapa executarea lucrarilor de demolare numai pe baza autorizatiei
de desfiintare si a documentatiei tehnice verificate;
b) sa respecte prevederile din documentatia tehnica aferenta si din
autorizatia de desfiintare;
c) sa realizeze conditiile de calitate prevazute in documentatia tehnica;
d) sa instruiasca personalul asupra procesului tehnologic, asupra
succesiunii fazelor si operatiunilor, precum si asupra masurilor de protectie a
muncii;
e) sa ia masurile de protectie a vecinatatilor, prin evitarea de
transmitere a vibratiilor puternice sau a socurilor, a degajarilor mari de
praf, precum si prin asigurarea accesului necesar la aceste vecinatati.
CAP. 5
Dispozitii finale
Art. 38
Activitatea de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor si
interventii in timp si cea privind postutilizarea constructiilor se vor executa
cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare. Ministerul Lucrarilor
Publice si Amenajarii Teritoriului va lua masuri pentru imbunatatirea
reglementarilor existente privind:
a) instructiunile-cadru pentru urmarirea comportarii in exploatare si
interventiile in timp asupra constructiilor;
b) instructiunile tehnice pentru urmarirea comportarii in exploatare si
interventiile in timp privind diferite categorii de constructii, alcatuite din
diferite materiale;
c) indrumatoare tehnice privind metode, procedee, aparatura si echipamente
specifice, recomandate pentru activitatile de urmarire a comportarii in
exploatare a constructiilor si interventii in timp asupra acestora;
d) instructiuni tehnice privind demolarea partiala sau totala a
constructiilor.
Art. 39
Organele administratiei publice centrale vor lua masuri ca unitatile
specializate de profil sa revizuiasca instructiunile tehnice in vigoare privind
urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor si interventii in timp,
pentru categoriile de constructii si lucrari de constructii specifice
domeniului lor de activitate.
Art. 40
Urmarirea aplicarii si controlul respectarii prevederilor prezentului
regulament se fac de catre Inspectia de stat in constructii, lucrari publice,
urbanism si amenajarea teritoriului.
Art. 41
Finantarea activitatilor prevazute in acest regulament se face potrivit
prevederilor legale.
Art. 42
Incalcarea dispozitiilor prezentului regulament atrage raspunderi si
sanctiuni contraventionale si/sau penale, conform legilor in vigoare.
ANEXA 5
REGULAMENT
privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in
constructii
CAP. 1
Prevederi generale
Art. 1
Agrementul tehnic este aprecierea tehnica favorabila, concretizata intr-un
document scris, asupra aptitudinii la utilizare, in conformitate cu cerintele
legii calitatii in constructii, a unor noi produse, procedee sau echipamente,
denumite in continuare produse, pentru care nu exista si nu pot fi inca
elaborate standarde nationale sau alte reglementari oficiale: normative,
standarde de ramura, proiecte-tip aprobate. Agrementul tehnic este o componenta
a sistemului calitatii in constructii, instituit prin lege.
Art. 2
Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele
elemente de continut, metodologice si de organizare privind agrementul tehnic.
Art. 3
Existenta agrementului tehnic, elaborat conform prevederilor prezentului
regulament, constituie o conditie obligatorie pentru furnizarea si utilizarea
produselor noi pentru constructii.
Produsele care provin din tari dezvoltate industrial si au la baza
reglementari tehnice sau agremente tehnice nationale vor fi tratate
corespunzator in cadrul actiunii de elaborare a agrementelor tehnice, prin
luarea in considerare a prevederilor din documentele respective, cu adaptarile
impuse de conditiile seismice, climatice sau de alta natura din tara noastra.
Art. 4
Agrementele tehnice se elibereaza de organismele abilitate, stabilite prin
prezentul regulament, la solicitarea fabricantilor sau a furnizorilor
imputerniciti de acestia, la care se pot asocia si agenti economici executanti
de lucrari de constructii.
Agrementele tehnice se elibereaza numai pentru produse bine definite sub
aspectul alcatuirii, formei si caracteristicilor si ale caror realizare si
punere in opera pot fi asigurate de catre fabricanti si executanti in conditii
de garantare a mentinerii in timp a caracteristicilor respective, daca
utilizarea si modul de punere in opera sunt conforme cu cele precizate de
solicitanti si cuprinse in agrementul tehnic.
Prin produse pentru constructii se intelege produsele incorporate in
constructii (inclusiv instalatiile aferente acestora), dar nu si cele incorporate
in instalatii si echipamente tehnologice de productie.
Art. 5
Nu pot forma obiectul unor agremente tehnice simple descrieri sau chiar
documentatii tehnice de conceptie - proiecte - ale unor produse, fara a fi
insotite de rezultate si dovezi obiective ale realizarii fizice, incercarii si
experimentarii lor, care sa demonstreze indeplinirea cerintelor specificate.
Art. 6
Agrementele tehnice nu implica nici o garantie din partea statului sau a
organismelor care le-au eliberat si nici nu ii absolva pe furnizori sau pe
utilizatori de responsabilitatile ce le revin conform reglementarilor
aplicabile.
Art. 7
Produsele pentru care s-au eliberat agremente tehnice sunt supuse si
activitatii de certificare de conformitate, conform reglementarilor in vigoare,
sistemul de certificare fiind precizat explicit in agrementul tehnic.
Art. 8
Agrementele tehnice se acorda pe o perioada de valabilitate limitata, de
regula pana la 5 ani, in functie de natura si de gradul de noutate al
produselor respective in conformitate cu regulile de procedura stabilite.
Art. 9
Prevederile prezentului regulament se aplica, dupa caz, tuturor agentilor
economici care fabrica, furnizeaza sau comercializeaza noi produse pentru
constructii provenite din productia interna sau din import, precum si
investitorilor, proiectantilor, executantilor, proprietarilor si utilizatorilor
constructiilor la care se prevede folosirea produselor respective.
Pentru recunoasterea, in tarile membre ale Uniunii Europene de Agrement
Tehnic in constructii, a agrementelor tehnice romanesti, acestea trebuie sa fie
eliberate in conditiile precizate de acest organism european.
Art. 10
Definitiile principalilor termeni utilizati in textul regulamentului sunt
conforme cu cele din Glosarul de termeni privind sistemul calitatii in
constructii.
CAP. 2
Elemente principale de continut ale agrementului tehnic
Art. 11
La elaborarea agrementelor tehnice se au in vedere urmatoarele obiective
principale:
a) fundamentarea agrementului tehnic prin:
- analizarea documentelor de referinta ale produselor, sub aspectul
definirii caracteristicilor acestora, precum si al stabilirii modului si a
conditiilor de utilizare necesare satisfacerii cerintelor pentru domeniul prevazut:
- aprecierea, pe baza cunoasterii stiintifice si practice - examinari,
calcule, experimentari de laborator si in situ - a aptitudinii la utilizare si
a durabilitatii produselor respective.
b) furnizarea, prin documentele agrementului tehnic, a unei opinii
autorizate si a unor informatii pertinente si corecte asupra modului de
fabricare, de punere in opera si de utilizare, precum si asupra comportarii
previzibile in exploatare a noilor produse folosite la constructiile realizate
cu acestea, care sa permita persoanelor juridice si persoanelor fizice
implicate sa ia decizii si sa-si asume responsabilitati in deplina cunostinta
de cauza, pentru alegerea si utilizarea produselor respective;
c) evaluarea fabricantilor in ceea ce priveste dotarea, experienta acestora
si organizarea controlului pe fluxul de fabricatie, ca premise pentru
garantarea calitatii si constantei caracteristicilor cerute pentru produsele
livrate;
d) asigurarea obiectivitatii si neutralitatii in acordarea agrementului tehnic,
printr-o apreciere echilibrata, tinandu-se seama de interesele tuturor partilor
implicate;
e) promovarea progresului tehnic in constructii, in conditiile respectarii
cerintelor de performanta pentru constructiile in care se folosesc produsele ce
formeaza obiectul agrementului tehnic.
Art. 12
Documentele agrementului tehnic sunt:
a) Agrementul tehnic propriu-zis, care cuprinde trei parti:
- definirea succinta a produsului - descriere si identificare;
- agrementul tehnic - domeniile de utilizare acceptate; aprecieri asupra
produsului; conditii privind conceptia, fabricarea si punerea in opera;
conditii privind asigurarea calitatii; concluzii, durata de valabilitate;
- remarci complementare ale grupei specializate.
b) Dosarul tehnic, care cuprinde:
- documentatia de referinta privind produsul, inclusiv piese desenate,
intocmita de solicitant si verificata de elaborator;
- documentele privind rezultatele activitatilor de apreciere a produsului:
buletine de incercari, rapoarte privind experimentarile;
- documente privind evaluarea unitatii producatoare, daca este cazul;
- extrase din procesul-verbal al sedintei de deliberare a grupei
specializate.
c) Anexe, dupa caz.
Art. 13
La elaborarea agrementelor tehnice se va avea in vedere modul in care
fabricarea si punerea in opera a produselor respective conditioneaza calitatea
lucrarilor, astfel:
a) daca un produs este fabricat in mai multe unitati de productie ale
aceleiasi firme, se elibereaza un singur agrement tehnic acelei firme, ca
titular, urmand ca gradul de extindere a evaluarii prevazute la art. 11 lit. c)
sa fie stabilit de grupa specializata, dupa caz;
b) daca punerea in opera a produsului sau conditiile legate de o anumita
lucrare conditioneaza calitatea lucrarilor si, deci, trebuie sa faca obiectul
agrementului tehnic, titulari vor fi atat fabricantul sau furnizorul
imputernicit de acesta, cat si executantul, cu precizarea lucrarii la care se
utilizeaza produsul, daca este cazul, fiind necesara extinderea agrementului
tehnic pentru un alt executant sau, dupa caz, pentru o alta lucrare;
c) daca punerea in opera a produsului se face cu mijloace traditionale,
care nu fac obiectul agrementului tehnic, executantul nu este implicat in agrementul
tehnic, titularul avand libertatea de a impune conditii acestuia.
CAP. 3
Elemente metodologice si de organizare privind agrementul tehnic in
constructii.
Art. 14
Activitatea privind agrementul tehnic in constructii este condusa de Comisia
de agrement tehnic in constructii, infiintata pe baza prevederilor prezentului
regulament, si se desfasoara in cadrul grupelor specializate ale acestei
comisii si al organismelor de agrement tehnic, atestate in acest scop.
Art. 15
Activitatea privind agrementul tehnic in constructii se desfasoara in
conformitate cu prevederile prezentului regulament si ale documentelor interne
specifice privind:
a) organizarea si functionarea Comisiei de agrement tehnic in constructii
si a grupelor specializate;
b) instrumentarea solicitarilor de agrement tehnic si procedurile de
elaborare si acordare a agrementelor tehnice sau de schimbare a statutului
acestora;
c) atestarea organismelor de agrement tehnic si a grupelor specializate.
Art. 16
Comisia de agrement tehnic in constructii este alcatuita din reprezentanti
ai tuturor partilor interesate, avand componenta, numarul si modul de
reprezentare stabilite in anexa la prezentul regulament.
Art. 17
Grupele specializate, infiintate prin decizia Comisiei de agrement tehnic
in constructii, ca formatiuni ale acesteia, se organizeaza pe domenii de
specialitate corespunzatoare unor familii de produse.
Grupele specializate sunt alcatuite din specialisti din domeniul de
specialitate aferent. Aceste grupe functioneaza pe langa organismele de
agrement tehnic, care sunt unitati de cercetare-proiectare sau alte unitati cu
profil similar, atestate de Comisia de agrement tehnic in constructii, pentru
domeniile de specialitate corespunzatoare profilului grupelor specializate
respective.
Art. 18
Grupele specializate realizeaza activitatile legate de elaborarea
agrementelor tehnice conform prevederilor mentionate la art. 11, precum si
supravegherea privind mentinerea calitatii produselor respective si urmarirea
comportarii in exploatare a acestora.
Art. 19
Agrementele tehnice se elaboreaza pe baza procedurilor si a ghidurilor
pentru agremente tehnice, avizate de grupele specializate, pe domenii, si
aprobate de Comisia de agrement tehnic in constructii.
Ghidurile pentru agremente tehnice si alte documente normative in domeniu,
elaborate in cadrul Uniunii Europene, vor putea fi folosite numai cu conditia
adaptarii la situatiile specifice din Romania, mai ales in ceea ce priveste
protectia antiseismica si conditiile climatice.
Art. 20
Incercarile necesare pentru elaborarea agrementelor tehnice se stabilesc de
grupele specializate care instrumenteaza solicitarile de agrement tehnic si se
efectueaza in laboratoare autorizate sau acreditate conform prevederilor
legale.
In unele cazuri justificate, aprecierea aptitudinii pentru utilizare poate
fi conditionata de realizarea prealabila a unei lucrari experimentale, in
conditiile stabilite de grupa specializata si precizate in avizul tehnic de
experimentare elaborat de aceasta.
Art. 21
Grupa specializata poate efectua, dupa caz, inspectii la producator, cu
acordul acestuia, pentru a constata conditiile de fabricatie a produselor care
fac obiectul solicitarii de agrement tehnic.
Art. 22
Dupa acordarea agrementelor tehnice, in perioada de valabilitate, in
statutul acestora pot interveni urmatoarele schimbari:
a) prelungirea valabilitatii, care trebuie ceruta de detinator cu cel putin
3 luni inainte de expirarea perioadei de valabilitate;
b) revizuirea agrementului tehnic, la initiativa detinatorului - ca urmare
a modificarilor aduse produsului, tehnologiei de fabricatie sau domeniului de
utilizare - sau a grupei specializate care l-a elaborat - ca urmare a constatarii
unor neconformitati;
c) extinderea agrementului tehnic, care reprezinta nominalizarea si a unui
alt titular sau a altui domeniu, cu acordul titularului, pentru un produs
pentru care s-a elaborat un agrement tehnic;
d) suspendarea agrementului tehnic, la initiativa grupei specializate sau
la propunerea altor factori implicati, cu avizul grupei specializate si cu
aprobarea Comisiei de agrement tehnic in constructii, in cazul in care se
constata nerespectarea caracteristicilor, a conditiilor de fabricatie si de
utilizare sau comportarea necorespunzatoare in exploatare a produselor.
Suspendarea se notifica in scris detinatorului, care poate supune Comisiei de
agrement tehnic in constructii, dupa eliminarea cauzelor de suspendare, intr-un
interval de timp rezonabil, o cerere de reexaminare a cazului, care sa conduca
la revizuirea agrementului tehnic respectiv;
e) retragerea agrementului tehnic, la initiativa grupei specializate, in
cazul in care, cu ocazia revizuirii sau reexaminarii dupa suspendare, se
constata situatii care conduc la aceasta decizie. Retragerea se supune
aprobarii Comisiei de agrement tehnic in constructii.
Lucrarile la care s-au utilizat produse avand agrementul tehnic suspendat
sau retras ulterior punerii in opera vor fi analizate de proiectant, care va
decide mentinerea lor sau schimbarea solutiei.
Art. 23
Detinatorul agrementului tehnic si grupa specializata care l-a elaborat vor
urmari comportarea in exploatare a produsului respectiv pentru a putea
fundamenta propunerea de a reglementa ca traditional produsul in cauza sau de a
prelungi ori de a schimba statutul acelui agrement tehnic.
CAP. 4
Obligatii si raspunderi
Art. 24
Comisia de agrement tehnic in constructii are urmatoarele atributii si obligatii:
a) infiintarea grupelor specializate si atestarea organismelor de agrement
tehnic;
b) stabilirea strategiei generale privind agrementul tehnic in constructii;
c) elaborarea si aprobarea documentelor interne specifice, prevazute la
art. 15, si publicarea celor privind instrumentarea solicitarilor de agrement
tehnic;
d) aprobarea ghidurilor pentru agremente tehnice, in urma avizarii acestora
in grupele specializate pe domenii;
e) asigurarea colaborarii cu Institutul Roman de Standardizare pe linia
elaborarii standardelor pentru produsele confirmate sub aspectul aptitudinii la
utilizare in perioada de valabilitate a agrementelor tehnice;
f) evaluarea periodica a activitatii in raport cu strategia stabilita si cu
evolutia pe plan european si luarea de masuri in consecinta;
g) pastrarea secretului profesional asupra informatiilor legate de
agrementele tehnice;
h) publicarea listei grupelor specializate, a organismelor de agrement
tehnic, a agrementelor tehnice, precum si a documentelor prevazute la lit. b)
si d);
i) reprezentarea nationala in relatiile cu organisme de profil din
strainatate.
Art. 25
Cheltuielile privind exercitarea atributiilor Comisiei de agrement tehnic
in constructii se suporta, conform prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/1995,
din fondurile pentru controlul statului.
Art. 26
Fabricantii si furnizorii, imputerniciti de acestia, de produse care intra
sub incidenta acestui regulament, au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa solicite Comisiei de agrement tehnic in constructii elaborarea
agrementului tehnic pentru produse noi, in conditiile prezentului regulament;
b) sa furnizeze grupelor specializate care elaboreaza agrementele tehnice
toate datele si informatiile necesare privind produsele respective;
c) sa faciliteze si sa asigure grupelor specializate si organismelor de
agrement tehnic conditiile pentru desfasurarea tuturor activitatilor necesare
in elaborarea agrementului tehnic, intre care:
- examinarea si evaluarea unitatilor de productie sub aspectul dotarii, al
stapanirii proceselor de fabricatie, precum si al asigurarii calitatii
produselor;
- efectuarea verificarilor si incercarilor sau, dupa caz, a lucrarilor
experimentale, conform prevederilor art. 20;
- efectuarea urmaririi comportarii in exploatare pe durata de valabilitate;
d) sa raspunda solidar cu executantii lucrarilor, conform legii, pentru
viciile ascunse cauzate de calitatea necorespunzatoare a produselor furnizate,
puse in lucrare, cu respectarea conditiilor stabilite de fabricanti sau
furnizori;
e) sa suporte cheltuielile generate de elaborarea agrementelor tehnice, in
conformitate cu prevederile legale.
Art. 27
Investitorii, proiectantii, executantii de lucrari de constructii,
proprietarii si utilizatorii au, dupa caz, obligatia de a prevedea in proiecte
si de a utiliza produsele care intra sub incidenta prezentului regulament,
numai daca acestea au agremente tehnice valabile si in conformitate cu
prevederile din acestea.
Art. 28
Organismele de agrement tehnic atestate au urmatoarele obligatii si
raspunderi:
a) sa indeplineasca in permanenta criteriile organizatorice, tehnice si
deontologice pe baza carora au fost atestate, in conformitate cu documentele si
cu procedurile aplicabile;
b) sa asigure functionarea grupelor specializate si sa realizeze
activitatile legate de elaborarea agrementelor tehnice si de urmarire a
comportarii produselor in exploatare, pe baza de contracte incheiate cu
solicitantii acestora.
Art. 29
Grupele specializate au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa indeplineasca in permanenta criteriile organizatorice, tehnice si
deontologice avute in vedere la infiintare;
b) sa asigure colaborarea specialistilor sau a unor unitati specializate
pentru rezolvarea competenta a activitatilor de elaborare a agrementelor
tehnice;
c) sa participe la actiunile de evaluare privind produsele pentru care au
elaborat agremente tehnice.
CAP. 5
Dispozitii finale
Art. 30
Urmarirea aplicarii si controlul respectarii prevederilor prezentului
regulament la fabricantii si furnizorii mentionati la art. 26 se efectueaza de
catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, prin Inspectia
de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.
Art. 31
Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage raspunderi si
sanctiuni contraventionale sau penale, dupa caz, conform legilor in vigoare.
Art. 32
Agrementul tehnic nu acorda titularului dreptul exclusiv de producere ori
de comercializare a produsului pentru care a fost eliberat.
Art. 33
Referirea la un agrement tehnic in corespondenta comerciala, in anunturi
publicitare sau in contracte va mentiona numarul si data aprobarii lui.
Reproducerea agrementului tehnic nu se va face decat integral.
ANEXA
la regulament
COMPONENTA
Comisiei de agrement tehnic in constructii
Comisia de agrement tehnic in constructii se compune din:
- presedinte;
- vicepresedinte;
- secretar;
- membri:
- 2 reprezentanti ai Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului;
- 2 reprezentanti ai Ministerului Industriei si Comertului;
- 2 reprezentanti ai Ministerului Transporturilor;
- 1 reprezentant al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei
Mediului;
- 1 reprezentant al Ministerului Cercetarii si Tehnologiei;
- 1 reprezentant al Institutului Roman de Standardizare;
- 1 reprezentant al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor;
- 1 reprezentant al Inspectoratului general al corpului pompierilor
militari;
- 1 reprezentant al Institutului de igiena;
- 1 reprezentant al Universitatii tehnice de constructii Bucuresti;
- 7 reprezentanti ai organismelor de agrement tehnic atestate;
- 2 reprezentanti ai asociatiilor patronale si profesionale in
constructii;
- 6 reprezentanti ai producatorilor de materiale de constructii,
executantilor si ai proiectantilor de constructii.
Presedintele vicepresedintele, secretarul si membrii comisiei sunt numiti
prin ordin al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, pe
baza propunerilor primite din partea ministerelor si a celorlalte organisme
reprezentate.
Secretariatul Comisiei de agrement tehnic in constructii este asigurat de
Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.
ANEXA 6
REGULAMENT
privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in
constructii
CAP. 1
Prevederi generale
Art. 1
Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de incercari in constructii
reprezinta componenta sistemului calitatii in constructii, prin care li se
recunoaste oficial acestor laboratoare competenta tehnica si li se da dreptul
de a emite documente valabile si recunoscute potrivit domeniilor si
competentelor legale stabilite.
Art. 2
Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general privind autorizarea
si acreditarea laboratoarelor de incercari in constructii.
In contextul prezentului regulament, prin incercari se intelege si
analizele sau alte activitati specifice ale laboratoarelor, care constituie
domeniul definit explicit la autorizare sau la acreditare.
Art. 3
Laboratoarele de incercari in constructii, autorizate, au competenta, in
domeniile autorizate, pentru incercari in vederea controlului si atestarii
calitatii in constructii, astfel:
a) laboratoarele de gradul I au competenta atat pentru controlul interior,
cat si pentru controlul exterior - de secunda parte sau terta parte -, precum
si pentru activitati necesare pentru expertizarea tehnica a constructiilor,
urmarirea comportarii in exploatare;
b) laboratoarele de gradul II au competenta pentru controlul interior,
pentru controlul exterior de secunda parte si, in anumite conditii precizate
explicit in autorizare, pentru controlul exterior de terta parte;
c) laboratoarele de gradul III au competenta numai pentru controlul
interior.
Art. 4
Laboratoarele de incercari in constructii, acreditate, au, pentru domeniile
acreditarii, urmatoarele competente:
a) de a efectua incercari pentru scopuri de reglementare, spre exemplu:
agremente tehnice, certificarea de conformitate;
b) de a efectua activitati de secunda parte sau terta parte pentru
controlul si atestarea calitatii in constructii, pentru expertizari tehnice.
Acreditarea laboratoarelor de incercari in constructii le asigura acestora
recunoasterea de catre organismele nationale din alte tari sau internationale,
potrivit relatiilor de reciprocitate stabilite.
Art. 5
Documentele emise de laboratoarele de incercari in constructii sunt
valabile numai in conditiile in care:
a) laboratoarele emitente sunt autorizate sau acreditate si autorizarea sau
acreditarea este valabila;
b) documentele sunt emise pentru domeniile prevazute la autorizare sau
acreditare.
Referirea la aceste documente se face potrivit competentelor stabilite.
Art. 6
Termenii specifici utilizati in prezentul regulament sunt definiti in
Glosarul de termeni privind sistemul calitatii in constructii.
CAP. 2
Elemente principale de continut privind autorizarea si acreditarea
laboratoarelor de incercari in constructii
Art. 7
Autorizarea laboratoarelor de incercari in constructii, conform prezentului
regulament, are urmatoarele obiective principale:
a) instituirea sistemului national de autorizare a laboratoarelor de
incercari in constructii, prin care:
- se adopta criterii si proceduri de evaluare unitare;
- se stabilesc competentele legale;
- se evalueaza, periodic, activitatea laboratoarelor si rezultatele
acesteia.
b) asigurarea competentelor tehnice necesare, la toate nivelurile, pentru
controlul si atestarea calitatii - la executarea constructiilor, urmarirea
comportarii in timp, expertizare, precum si in alte cazuri;
Art. 8
Acreditarea laboratoarelor de incercari reprezinta recunoasterea oficiala a
competentei acestora de a efectua anumite incercari sau tipuri de incercari
printr-un sistem de acreditare care are propriile sale reguli de procedura si
conducere pentru efectuarea acreditarii.
Acreditarea se face pe baza criteriilor de acreditare, care trebuie sa fie
cel putin cele prezentate in Standardul SR EN 45001.
Art. 9
Autorizarea si acreditarea au in vedere urmatoarele elemente principale
privind laboratoarele de incercari in constructii:
a) organizarea si statutul juridic;
b) impartialitatea, independenta si integritatea;
c) competenta tehnica - conducerea si organizarea interna; personalul;
localul si echipamentele; procedurile de lucru; sistemul calitatii.
CAP. 3
Organizarea activitatii de autorizare si acreditare a laboratoarelor de
incercari in constructii
Autorizarea laboratoarelor de incercari in constructii
Art. 10
Autorizarea laboratoarelor de incercari in constructii se face, la
solicitarea acestora, de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului, prin Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism
si amenajarea teritoriului, care constituie in acest scop:
- Comisia centrala de autorizare, care autorizeaza laboratoare de gradul I;
- Comisii judetene de autorizare, care autorizeaza laboratoare de gradul II
si de gradul III.
Art. 11
Componenta comisiei centrale si a comisiilor judetene de autorizare a
laboratoarelor de incercari in constructii este prevazuta in documentele
privind organizarea si modul de activitate ale comisiilor de autorizare.
Art. 12
Membrii comisiilor de autorizare se numesc pe o perioada de 4 ani, dupa cum
urmeaza:
- prin ordin al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului,
pentru Comisia centrala de autorizare;
- prin dispozitii ale Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice,
urbanism si amenajarea teritoriului, pentru comisiile judetene de autorizare.
Art. 13
Organizarea si functionarea sistemului national de autorizare a
laboratoarelor de incercari in constructii are la baza:
a) documentele privind organizarea si modul de activitate ale comisiilor de
autorizare;
b) documentele privind criteriile avute in vedere pentru autorizare,
procedurile de autorizare, precum si pe cele privind supravegherea si statutul
autorizarii: acordare, mentinere, suspendare, anulare, inclusiv controlul
documentelor intocmite si al inregistrarilor privind aceste activitati;
c) documentele privind atestarea si modul de lucru ale auditorilor, pentru
evaluarea laboratoarelor de incercari in constructii in vederea autorizarii.
Art. 14
Autorizarea laboratoarelor de incercari in constructii cuprinde, in
principal, urmatoarele activitati:
a) cererea pentru autorizare, inaintata de laboratorul de incercari catre
comisie, potrivit gradului solicitat, in care se precizeaza domeniul clar
definit;
b) analizarea de catre comisie a informatiilor privind laboratorul
solicitant, furnizate de acesta prin completarea unui chestionar de informare
si autoevaluare;
c) evaluarea la fata locului, de catre auditori atestati, numiti de comisie
si acceptati de laboratorul solicitant;
d) analizarea documentatiei pentru evaluare - cerere, chestionar de
informare si autoevaluare, informatii culese in timpul evaluarii, raportul
asupra rezultatului evaluarii - si stabilirea concluziilor cu privire la
satisfacerea criteriilor de autorizare de catre laboratorul solicitant;
e) formularea si eliberarea deciziei de autorizare sau de respingere;
f) supravegherea laboratoarelor autorizate prin reevaluare la intervale specificate
si mentinerea sau modificarea, dupa caz, a statutului autorizarii - suspendare,
anulare.
Art. 15
Autorizarea laboratoarelor de incercari in constructii poate fi limitata in
timp si poate fi insotita de anumite conditii.
Art. 16
Laboratoarele solicitante au dreptul de a fi audiate inainte de luarea unei
decizii privind respingerea sau modificarea statutului autorizarii.
Eventualele litigii se rezolva, definitiv, de catre Comisia centrala de
autorizare.
Art. 17
Documentele privind organizarea si functionarea sistemului national de
autorizare a laboratoarelor de incercari in constructii, prevazute la art. 13,
se elaboreaza de catre Inspectia de stat in constructii, lucrari publice,
urbanism si amenajarea teritoriului si se aproba prin ordin al ministrului
lucrarilor publice si amenajarii teritoriului.
Acreditarea laboratoarelor de incercari in constructii
Art. 18
Acreditarea laboratoarelor de incercari in constructii se face, la
solicitarea acestora, de catre organisme de acreditare recunoscute, conform
metodei si procedurilor de evaluare si acreditare ale acestora, pe baza
standardelor SR EN 45001; SR EN 45002; SR EN ISO seria 9000 si a celorlalte
reglementari aplicabile.
Art. 19
Laboratoarele de incercari in constructii, acreditate, vor transmite
Comisiei centrale de autorizare o copie de pe documentul de acreditare,
instiintand-o si despre toate modificarile intervenite in statutul acestei
acreditari.
CAP. 4
Obligatii si raspunderi
Art. 20
Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea
teritoriului are urmatoarele atributii si raspunderi:
a) sa organizeze sistemul national de autorizare a laboratoarelor de
incercari in constructii prin:
- infiintarea comisiilor de autorizare, conform prevederilor art. 10-12;
- elaborarea si aprobarea documentelor de organizare si functionare a
sistemului, prevazute la art. 13;
b) sa asigure functionarea sistemului si sa il evalueze periodic;
c) sa asigure evidenta, prin Comisia centrala de autorizare, si sa publice
periodic:
- lista auditorilor recunoscuti;
- lista laboratoarelor autorizate si a celor acreditate, inclusiv
modificarile intervenite in statutul acestora;
- informatii privind criteriile de autorizare, procedurile, taxele,
tarifele si altele din domeniul activitatii de autorizare.
d) sa asigure relatiile cu organismele de acreditare si cu alte institutii
si organizatii din domeniu: Institutul Roman de Standardizare, asociatii profesionale.
Art. 21
Comisia centrala si comisiile judetene de autorizare a laboratoarelor de
incercari in constructii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa respecte prevederile documentelor de organizare si functionare,
precum si celelalte reglementari legale aplicabile;
b) sa asigure atat prin personalul propriu, cat si prin auditorii atestati
cu care colaboreaza:
- impartialitatea deciziilor luate si respectarea criteriilor deontologice;
- confidentialitatea datelor prezentate de laboratoarele de incercari in
constructii si a constatarilor proprii;
c) sa puna la dispozitie laboratoarelor solicitante, contra cost,
documentatia privind criteriile si procedurile de autorizare;
d) sa asigure comunicarea cu laboratoarele de incercari atat in perioada de
evaluare, cat si in cea de supraveghere, cu privire la deciziile luate privind
autorizarea;
e) sa participe la evaluarea sistemului de autorizare a laboratoarelor de
incercari in constructii.
Art. 22
Laboratoarele de incercari in constructii au urmatoarele obligatii si
raspunderi, inainte de autorizare sau de acreditare:
a) sa se informeze asupra criteriilor stabilite prin autorizare si
acreditare si sa asigure indeplinirea lor;
b) sa faca demersurile necesare pentru autorizare sau acreditare, dupa caz;
c) sa furnizeze toate datele si informatiile cerute pentru autorizare sau
acreditare;
d) sa faciliteze si sa asigure conditiile necesare pentru evaluarea la fata
locului, de catre auditori imputerniciti, acceptati, conform procedurilor
cunoscute;
e) sa achite, la termenele stabilite, taxele pentru cerere, evaluare si
pentru alte servicii legate de autorizare sau de acreditare;
f) sa implementeze, dupa caz, sistemul de asigurare a calitatii si sa
aplice prevederile acestuia.
Art. 23
Laboratoarele de incercari in constructii au urmatoarele obligatii si
raspunderi, dupa autorizare sau acreditare:
a) sa se conformeze permanent conditiilor avute in vedere la autorizare sau
la acreditare;
b) sa asigure conditiile necesare desfasurarii activitatilor de
supraveghere;
c) sa declare ca sunt autorizate sau acreditate numai pentru serviciile de
incercare pentru care li s-a acordat autorizarea sau acreditarea;
d) sa nu foloseasca autorizarea sau acreditarea intr-un asemenea mod, incat
sa compromita reputatia organismelor care acorda autorizarea sau acreditarea;
e) sa nu mai faca uz de autorizare sau acreditare la incetarea sau
suspendarea acesteia si sa instiinteze clientii despre aceasta;
f) sa informeze imediat organismele care au acordat autorizarea sau
acreditarea, asupra oricaror schimbari survenite fata de conditiile avute in
vedere la acordarea autorizarii sau a acreditarii;
g) sa stabileasca cu clientii limitele de utilizare a documentelor emise,
avand in vedere urmatoarele puncte de vedere:
- aceste documente nu constituie sau nu implica, prin ele insele, o
aprobare a produsului de catre organismul care acorda autorizarea sau
acreditarea sau de catre oricare alt organism;
- aceste documente nu vor fi utilizate, in totalitate sau partial, in
scopuri de promovare sau publicitate, si nu vor fi reproduse partial, fara
acordul laboratoarelor sau, dupa caz, al organismelor care acorda autorizarea
sau acreditarea.
Art. 24
Persoanele juridice si fizice implicate in activitatea de constructii -
investitori, proprietari, utilizatori, proiectanti, experti, furnizori,
executanti -, precum si organismele de inspectie si control au obligatia de a
lua in considerare numai documentele emise de laboratoarele de incercari in
constructii, autorizate sau acreditate.
CAP. 5
Dispozitii finale
Art. 25
Controlul respectarii prevederilor prezentului regulament se face de catre
Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea
teritoriului.
Art. 26
Incalcarea prevederilor prezentului regulament atrage raspunderi si
sanctiuni contraventionale sau penale, dupa caz, conform legilor in vigoare.
Art. 27
Cheltuielile ocazionate de autorizare si acreditare sunt suportate de
laboratoarele de incercari in constructii solicitante.
ANEXA 7
REGULAMENT
privind certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in
constructii
CAP. 1
Prevederi generale
Art. 1
Certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii
constituie o componenta a sistemului calitatii in acest domeniu, prin care se
demonstreaza ca produsele respective prezinta caracteristici de calitate
controlate, conforme cu documentele de referinta, si care permite aprecierea
aptitudinii la utilizare si garanteaza, cu o probabilitate acceptabila, ca prin
folosirea acestor produse se pot realiza cerintele prescrise pentru
constructiile respective.
Art. 2
Certificarea de conformitate a calitatii constituie o conditie obligatorie
pentru furnizarea si utilizarea produselor pentru constructii, destinate
urmatoarelor categorii de constructii sau lucrari:
- constructiile din categoria de importanta exceptionala sau deosebita
definite conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a
constructiilor;
- lucrari publice finantate din bugetul de stat sau din bugetele
administratiilor locale si din credite garantate de stat;
- lucrari la care utilizarea acestor produse conditioneaza realizarea
cerintelor esentiale, indiferent de categoria de importanta a acestora, de
provenienta fondurilor de investitii aferente sau de natura proprietatii asupra
constructiilor respective.
In cazurile prevazute la alin. 1 se interzice folosirea produselor fara
certificarea de conformitate a calitatii acestora.
Art. 3
Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele
elemente de continut, metodologice si de organizare, ale actiunii de
certificare de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii.
Art. 4
Prevederile prezentului regulament se aplica tuturor agentilor economici
care fabrica sau furnizeaza produse pentru constructii, materiale si elemente
de constructii, instalatii si echipamente, provenite din productia interna sau
din import, precum si investitorilor, proiectantilor, executantilor,
proprietarilor si utilizatorilor constructiilor la care se prevede folosirea
produselor respective.
Prevederile prezentului regulament se refera la toate produsele
identificate prin documente, atat la cele traditionale, care fac obiectul unor
standarde sau specificatii tehnice, cat si la cele noi, utilizate pe baza unor
agremente tehnice, folosite la lucrarile de constructii noi, precum si in
timpul perioadei de exploatare a constructiilor existente, care fac parte din
categoriile mentionate la art. 2, pentru lucrari de interventie - reparatii,
consolidari, modernizari.
Art. 5
Termenii specifici utilizati in prezentul regulament sunt definiti in
Glosarul de termeni privind sistemul calitatii in constructii.
CAP. 2
Elemente principale, de continut, ale certificarii de conformitate a
calitatii produselor folosite in constructii
Art. 6
Certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii
se aplica prin doua sisteme principale de certificare:
a) certificarea de conformitate a calitatii produselor de catre un organism
de certificare acreditat;
b) declaratia de conformitate a calitatii produselor, data de furnizor fie
pe baza controlului / incercarilor efectuate de un organism de certificare sau
de un laborator de incercari, acreditate, fie pe proprie raspundere.
Detalierea privind alegerea si aplicarea sistemelor, sub aspectul metodelor
de control, la diferite categorii de produse sunt specificate in norme
metodologice aprobate de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului. Aceste norme metodologice tin seama de prevederile prezentului
regulament, de standardele SR EN 45011 si SR EN 45014 si iau in considerare:
- importanta rolului produselor in realizarea cerintelor esentiale, mai
ales a celor care au legatura cu siguranta - rezistenta si stabilitatea,
siguranta la foc si in exploatare, sanatatea oamenilor si protectia mediului;
- natura produselor;
- incidenta pe care variabilitatea caracteristicilor produselor o poate
avea asupra capacitatii acestora de a indeplini functiile pentru care sunt
destinate;
- probabilitatea aparitiei defectelor la fabricarea produselor.
Art. 7
Certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii
cuprinde urmatoarele elemente principale:
a) identificarea si analizarea produselor supuse certificarii, sub aspectul
definirii lor complete in ceea ce priveste structura, compozitia, forma,
alcatuirea si toate caracteristicile de calitate exprimate, pe cat posibil, in
termeni de performanta, in raport cu prevederile din documentele de referinta -
standarde, proiecte-tip, agremente tehnice sau specificatii tehnice invocate de
producator;
b) examinarea si evaluarea agentului economic producator sau furnizor, in
ceea ce priveste dotarea si experienta acestuia, ca premise pentru garantarea
calitatii si a constantei caracteristicilor cerute pentru produsele livrate,
precum si in ceea ce priveste implementarea sistemului propriu de conducere si
de asigurare a calitatii;
c) efectuarea activitatilor aferente metodelor de control al conformitatii
din cadrul sistemului de certificare stabilit - inspectii, incercari,
supraveghere;
d) confirmarea modului, a conditiilor si a domeniului de folosire,
prevazute in documentele de referinta ale produselor certificate, pentru a se
putea face aprecierea aptitudinii de utilizare in constructii a acestor
produse;
e) elaborarea documentelor de certificare, corespunzatoare sistemului de
certificare adoptat.
Art. 8
Sistemele de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite in
constructii, aplicate de organismele de certificare acreditate, pe baza
prevederilor prezentului regulament, confera producatorilor sau furnizorilor
acestor produse dreptul de a aplica o marca de conformitate.
Marca de conformitate, aplicata de producator sau de furnizor, atesta ca
produsele respective sunt conforme cu specificatiile tehnice din documentele de
referinta sau din alte documente aplicabile si ca sunt apte pentru utilizare in
constructii, prezentand caracteristici care fac ca lucrarile la care sunt
folosite sa satisfaca cerintele prevazute de lege.
Dreptul de utilizare a marcii de conformitate se acorda numai de catre un
organism de certificare acreditat, in conditiile stabilite printr-un regulament
de utilizare a marcii de conformitate respective.
Art. 9
Pentru categoriile de produse care au o slaba incidenta asupra realizarii
cerintelor esentiale in constructii si care sunt utilizate la constructii de
importanta normala sau redusa, definite conform Regulamentului pentru
stabilirea categoriei de importanta a constructiilor, se vor adopta un sistem
si metode mai simple de certificare, specificate in normele metodologice.
CAP. 3
Organizarea actiunii de certificare de conformitate a calitatii produselor
folosite in constructii
Art. 10
Actiunea de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite in
constructii cuprinde, in totalitate sau in parte, in functie de sistemul si
metodele aplicabile produselor respective, urmatoarele activitati:
a) activitati pregatitoare privind solicitarea certificarii si furnizarea
tuturor documentelor, datelor si informatiilor necesare, referitoare la agentii
economici producatori si la produsele respective; stabilirea sistemului de
certificare adecvat si a metodelor de control aferente, in functie de natura si
destinatia produselor; stabilirea programului actiunii de certificare si
perfectare a contractelor aferente;
b) desfasurarea procesului de certificare, pe faze, conform sistemului de
certificare adoptat; evaluarea produselor pe baza de incercari initiale;
auditul documentatiei prezentate de producator si auditul la fata locului,
pentru controlul proceselor de fabricatie; acordarea certificarii; audituri de
supraveghere.
Art. 11
Toate aceste actiuni si activitati se efectueaza in conformitate cu
prevederile normelor metodologice si pe baza de proceduri tehnice specifice ale
organismului de certificare.
Art. 12
Rezultatele actiunii de certificare de conformitate a calitatii produselor
folosite in constructii se consemneaza in documentele corespunzatoare
sistemelor de certificare adoptate: certificate de conformitate sau declaratii
de conformitate.
Art. 13
Organismele de certificare, care efectueaza certificarea de conformitate a
calitatii produselor folosite in constructii, trebuie sa indeplineasca
criteriile generale specificate in standardul SR EN 45011 si sa fie acreditate
in conformitate cu reglementarile generale de acreditare a organismelor de
certificare.
Art. 14
Organismele de certificare pot efectua, pe baza de contract, toate activitatile
aferente certificarii propriu-zise, precum si incercarile, auditurile si
inspectiile necesare sau pot solicita efectuarea, prin subcontractare, a unora
dintre aceste activitati, in numele lor, de catre alte organisme acreditate, in
conditiile respectarii prevederilor din SR EN 45011 si in conformitate cu
prevederile normelor metodologice.
CAP. 4
Obligatii si raspunderi
Art. 15
Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului are urmatoarele
atributii si obligatii:
a) elaborarea, aprobarea si publicarea normelor metodologice privind
sistemele de certificare de conformitate a produselor pentru constructii,
conform prevederilor de la art. 6 din prezentul regulament, precum si a unui
ghid tehnic explicativ pentru uzul celor interesati - producatori, furnizori,
investitori, proiectanti, proprietari, utilizatori;
b) publicarea si actualizarea periodica a listelor organismelor de
certificare a calitatii produselor folosite in constructii, acreditate, si a
celor carora li s-a retras acreditarea;
c) analizarea periodica, prin Inspectia de stat in constructii, lucrari
publice, urbanism si amenajarea teritoriului, a situatiei produselor care s-au
utilizat pe baza declaratiei de conformitate, sub aspectul calitatii acestora.
Art. 16
Furnizorii de produse folosite in constructii - materiale, elemente si
echipamente de constructii si instalatii - au urmatoarele obligatii si
raspunderi:
a) sa solicite organismelor de certificare acreditate efectuarea
certificarii de conformitate pentru produsele folosite in constructii,
fabricate sau livrate, care intra sub incidenta prevederilor prezentului
regulament, pe baza de contract;
b) sa furnizeze organismelor de certificare acreditate toate datele si
informatiile necesare privitoare la unitatile producatoare si la produsele
pentru care au solicitat certificarea de conformitate: date de identificare,
descriere, caracteristici, domenii si conditii de utilizare, date privind
controale si incercari efectuate;
c) sa faciliteze si sa asigure organismelor de certificare acreditate
conditiile necesare pentru desfasurarea tuturor activitatilor legate de
actiunea de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite in
constructii, si anume:
- examinarea si evaluarea unitatii producatoare, sub aspectul dotarii, al
experientei, al stapanirii proceselor de fabricatie, controalelor si
incercarilor privind calitatea produselor, precum si al existentei sistemului
propriu de conducere si de asigurare a calitatii;
- identificarea produselor supuse certificarii de conformitate, sub
aspectul caracteristicilor de performanta;
- efectuarea operatiunilor de control, verificare, incercare si
supraveghere in timp, aferente proceselor de fabricatie si calitatii produselor
supuse certificarii de conformitate;
d) sa efectueze toate operatiunile de control si incercare a produselor
supuse certificarii de conformitate, ce le revin conform sistemelor de
certificare adoptate;
e) sa emita declaratia de conformitate pentru produsele livrate,
corespunzatoare domeniului de utilizare si conditiilor prevazute de prezentul
regulament, asigurand competenta tehnica si probitatea profesionala ale
personalului propriu implicat in operatiunile aferente certificarii de
conformitate prin sistemul declaratiei proprii;
f) sa evalueze, periodic sau la solicitarea factorilor interesati, si sa
mentina modul de asigurare a calitatii produselor pentru care au dat declaratie
de conformitate;
g) sa raspunda solidar cu executantii lucrarilor de constructii, conform
legii, pentru viciile ascunse ale acestor lucrari, cauzate de calitatea
necorespunzatoare a produselor folosite in constructii, furnizate si puse in
lucrare, cu respectarea indicatiilor si conditiilor speciale stabilite de fabricanti
sau de furnizori.
Art. 17
Investitorii, proiectantii, executantii de lucrari de constructii,
proprietarii sau utilizatorii, dupa caz, au urmatoarele obligatii si
raspunderi:
a) sa ceara si sa utilizeze la proiectarea si executarea lucrarilor de
constructii specificate la art. 2 din prezentul regulament numai produsele
pentru care exista certificare de conformitate potrivit prevederilor acestui
regulament;
b) sa prevada, in contractele incheiate cu producatorii sau furnizorii de
produse folosite in constructii sau cu alti agenti economici implicati, clauze
referitoare la obligativitatea efectuarii certificarii de conformitate a
calitatii produselor, potrivit prevederilor prezentului regulament si
cerintelor speciale impuse de reglementarile aplicabile sau de specificatiile
tehnice contractuale pentru constructiile in cauza.
Art. 18
Organismele de certificare independente acreditate, implicate in actiunea
de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii, au
urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa indeplineasca conditiile minimale specificate la art. 13 si 14 si
sa-si desfasoare activitatea conform prevederilor prezentului regulament si
normelor metodologice aferente;
b) sa pastreze confidentialitatea asupra tehnologiilor si secretelor de
fabricatie ale agentilor economici supusi actiunii de certificare;
c) sa publice:
(i) lista producatorilor si furnizorilor si a produselor folosite in
constructii, pentru care au eliberat sau carora le-au suspendat sau anulat
certificarea de conformitate, semestrial;
(ii) documentele de referinta privind produsele, ale caror prevederi nu
asigura satisfacerea cerintelor privind calitatea in constructii.
CAP. 5
Dispozitii finale
Art. 19
Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului va asigura, prin
Consiliul pentru calitate in constructii:
- elaborarea de norme metodologice privind certificarea de conformitate a
calitatii produselor folosite in constructii, in acord cu evolutia pe plan
european;
- rezolvarea unor litigii cu caracter tehnic sau de principiu, in ceea ce
priveste activitatea certificarii de conformitate a calitatii produselor
folosite in constructii;
- evaluarea periodica a acestei componente a sistemului calitatii in
constructii;
- evaluarea anuala a unitatilor investite pentru realizarea activitatilor
de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii,
pana la acreditarea acestora.
Art. 20
Controlul respectarii prevederilor prezentului regulament de catre
unitatile implicate se face de catre Ministerul Lucrarilor Publice si
Amenajarii Teritoriului, prin Inspectia de stat in constructii, lucrari
publice, urbanism si amenajarea teritoriului.
Art. 21
Nerespectarea dispozitiilor prezentului regulament atrage raspunderi si
sanctiuni contraventionale sau penale, dupa caz, conform legilor in vigoare.
Art. 22
Finantarea activitatilor de certificare de conformitate a produselor
folosite in constructii se face din fondurile de productie ale unitatilor
producatoare si/sau furnizoare interesate.
Art. 23
Pana la infiintarea, organizarea si acreditarea de organisme independente
pentru efectuarea activitatilor legate de actiunea de certificare de conformitate
a calitatii produselor folosite in constructii, pe baza prevederilor
prezentului regulament, se investesc, tranzitoriu, cu atributiile aferente
acestei activitati, potrivit profilului, urmatoarele unitati:
- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia
Constructiilor - INCERC Bucuresti si filialele sale din Cluj-Napoca, Iasi si
Timisoara;
- Laboratorul Central Bucuresti - S.A.;
- Institutul de Cercetare, Proiectare Materiale de Constructii - PROCEMA -
S.A.;
- Institutul National pentru Ciment - CEPROCIM - S.A.;
- Institutul National al Lemnului - I.N.L. - S.A.;
- Institutul de Proiectare pentru Automatizari - I.P.A. - S.A.;
- Institutul de Cercetare si Proiectare Electronica - I.C.P.E. - S.A.;
- Institutul de Cercetari in Transporturi - INCERTRANS - S.A.;
- Registrul Feroviar Roman - REFER - R.A.
Pentru exercitarea atributiilor aferente certificarii de conformitate a
calitatii produselor folosite in constructii, unitatile mentionate la alin. 1
sunt supuse anual unei actiuni de evaluare pentru mentinerea investirii, sub
aspectul capabilitatii tehnice si financiare, al competentei profesionale si al
impartialitatii de a efectua certificare de conformitate a calitatii produselor
folosite in constructii. Evaluarea se face pe baza criteriilor specificate in
standardul SR EN 45011 si in conformitate cu regulile de procedura prevazute in
normele metodologice mentionate, de catre un organism desemnat de Consiliul
pentru calitate in constructii.
Art. 24
Incercarile necesare in cadrul actiunii de certificare de conformitate a
calitatii produselor folosite in constructii pot fi efectuate, pana la
organizarea unei retele de laboratoare acreditate, si de catre laboratoare
independente, autorizate conform Regulamentului pentru acreditarea si
autorizarea laboratoarelor de incercari in constructii, care au in profil
incercari cerute pentru certificare si competenta legala necesara.