HOTARARE Nr. 2896 din 4 decembrie 1966
privind declararea, cercetarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor
profesionale
ACT EMIS DE: CONSILIUL DE MINISTRI
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 2 din 4 ianuarie 1967
CAP. 1
ACCIDENTE DE MUNCA
A. Definitia si clasificarea accidentelor de munca
Art. 1
Prin accident de munca, in sensul prezentei hotarari, se intelege vatamarea
violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care se
produc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin o zi,
invaliditate ori deces.
Art. 2
Accidentele de munca se clasifica astfel:
a) accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin o zi;
b) accident care produce invaliditate;
Accidentarea a cel putin 3 persoane in conditiile aratate la literele a, b
si c, in acelasi timp si din aceeasi cauza, se considera accident colectiv.
Art. 3
Se considera de asemenea accident de munca in sensul art. 1:
a) accidentul suferit in afara organizatiei socialiste, in timpul
indeplinirii indatoririlor de serviciu, de catre conducatorii mijloacelor de
transport si insotitorii acestora, precum si accidentul suferit de tractoristi
si mecanizatori, in timpul deplasarii pe drumuri publice de la un loc de munca
la altul, pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu;
b) accidentul produs inainte de inceperea sau dupa incetarea lucrului, daca
lucratorul se afla in organizatia socialista unde isi are locul de munca sau in
alta organizatie pentru interese legate de serviciu, precum si accidentul
produs in timpul pauzelor ce au loc in desfasurarea procesului de munca;
c) accidentul suferit de elevi, studenti sau ucenici, in timpul
indeplinirii practicii profesionale in organizatiile productive;
d) accidentul suferit de cei care indeplinesc sarcini de stat sau obstesti
in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini.
B. Declararea, cercetarea si evidenta accidentelor de munca
1. Declararea accidentelor de munca
Art. 4
In caz de accident, conducatorul procesului de munca va instiinta de
indata, prin orice mijloace, pe conducatorul organizatiei socialiste sau
inlocuitorul sau, precum si comitetul sindicatului. Orice persoana care a luat
cunostinta de accident sau accidentatul este obligat sa instiinteze despre
accident pe conducatorul procesului de munca.
Art. 5
In cazul accidentelor de munca colective, mortale si al celor care au
produs invaliditate, conducatorul organizatiei socialiste sau inlocuitorul sau
va anunta imediat telefonic sau prin orice alte mijloace organele Comitetului
de Stat pentru Protectia Muncii, ale Procuraturii si Ministerului Afacerilor
Interne, precum si organul ierarhic superior al organizatiei socialiste si
consiliului local sau raional al sindicatului respectiv.
De asemenea, in cazul cand accidentele produse sunt generate de
instalatiile mecanice sub presiune sau de instalatiile de ridicat, se va anunta
si inspectoratul regional pentru cazane si instalatii de ridicat al Directiei
Generale pentru Metrologie, Standarde si Inventii, pe teritoriul caruia s-a
produs accidentul.
Accidentele de munca colective, mortale si cele care au produs invaliditate
prevazute la art. 3 lit. a vor fi anuntate de indata de catre organele
Ministerului Afacerilor Interne organelor Comitetului de Stat pentru Protectia
Muncii, ale Procuraturii, precum si conducatorului organizatiei socialiste din
care fac parte cei accidentati.
Art. 6
Conducatorul organizatiilor socialiste si al proceselor de munca sunt
obligati sa ia masurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt
rezultata din procedura accidentelor prevazute la art. 5 alineatul 1, afara de
cazurile cand mentinerea acestei stari ar da loc la alte accidente, ar
periclita viata sau sanatatea accidentatilor ori securitatea organizatiei
socialiste.
In cazul cand este necesar sa se modifice starea de fapt rezultata din
producerea accidentului, se vor face schite ale locului de munca in care s-a
produs accidentul, iar in masura posibilitatii, si fotografii sub supravegherea
conducatorului organizatiei socialiste sau inlocuitorului sau.
2. Cercetarea accidentelor de munca
Art. 7
Accidentele de munca ce au produs incapacitate temporara de munca de cel
putin o zi vor fi cercetate indata dupa anuntarea lor conducatorului
organizatiei socialiste care raspunde de efectuarea cercetarii.
Cercetarea nu poate fi facuta de acei care - potrivit dispozitiilor legii -
aveau obligatia de a organiza, controla si conduce procesul de munca la locul
unde a avut loc accidentul, precum si lucratorii subordonati direct acestora.
Art. 8
Accidentele de munca ce au produs invaliditate, accidentele mortale sau
colective, vor fi cercetate de indata - potrivit dispozitiilor legii - sub
aspectul cauzelor si raspunderilor, de organele Comitetului de Stat pentru
Protectia Muncii.
Ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei de stat,
comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor
Bucuresti si Constanta si organele centrale ale organizatiilor cooperatiste si
ale celorlalte organizatii obstesti sunt obligate sa urmareasca rezultatele si concluziile
cercetarii cu privire la cauzele tehnico-organizatorice ale accidentelor de
munca prevazute la alineatul precedent si vor stabili masuri corespunzatoare in
vederea prevenirii altor accidente de munca.
Art. 9
Cu prilejul cercetarii tuturor accidentelor de munca, se vor stabili:
- cauzele si imprejurarile in care a avut loc accidentul;
- prevederile din normele de protectie a muncii si ale altor dispozitii
legale, care nu au fost respectate;
- persoanele care se fac raspunzatoare de incalcarea lor;
- masurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente cu aratarea
termenelor de executare.
Rezultatul cercetarii se va consemna intr-un proces-verbal care se va
intocmi conform instructiunilor de aplicare.
Art. 10
Accidentele de munca considerate initial ca accidente care produc
incapacitate temporara de munca si care ulterior se constata ca au ca urmare
validitate vor fi anuntate inspectoratului de stat pentru protectia muncii pe
teritoriul caruia s-a produs accidentul si conducatorului organizatiei
socialiste de care apartine accidentatul, de catre organul de expertiza
medicala si recuperare a capacitatii de munca, care emite decizia de incadrare
a accidentatului intr-un grad de invaliditate.
Pe aceasta baza, inspectoratul de stat pentru protectia muncii procedeaza
la cercetarea accidentului.
Cazurile de deces survenite ulterior producerii accidentului vor fi
anuntate acelorasi organe, de catre unitatea medicala care elibereaza
certificatul constatator de deces, in vederea cercetarii lor.
Art. 11
Accidentele de munca prevazute la art. 3 lit. a vor fi cercetate, potrivit
legii, de organele Ministerului Afacerilor Interne si ale Procuraturii, care -
daca va fi necesar - vor solicita participarea organelor Comitetului de Stat
pentru Protectia Muncii in vederea stabilirii cauzelor tehnice si
organizatorice care au dus la producerea accidentului.
Art. 12
Organizatiile socialiste sunt obligate, la cererea Comitetului de Stat
pentru Protectia Muncii sau inspectoratelor de stat pentru protectia muncii
regionale, interraionale, raionale si orasenesti, sa puna la dispozitie
specialisti solicitati de acestea pentru efectuarea unor expertize, precum si
pentru lamurirea problemelor ce se ridica cu ocazia cercetarii unor accidente
de munca sau imbolnaviri profesionale.
3. Evidenta accidentelor de munca
Art. 13.
Accidentele de munca se inregistreaza de organizatia socialista unde s-a
produs accidentul, prin completarea formularului tip, intocmit potrivit
instructiunilor de aplicare.
Formularul tip se completeaza pe baza procesului-verbal de cercetare a
accidentului si se semneaza de conducatorul organizatiei socialiste sau
inlocuitorul sau.
Art. 14
Daca cel accidentat provine de la o alta organizatie socialista, fiind
trimis in interes de serviciu pentru practica sau schimb de experienta,
accidentul se inregistreaza si se trece in evidenta organizatiei socialiste,
care - potrivit normelor de protectie a muncii - avea obligatia sa-l instruiasca
si sa ia masurile de protectie a muncii la locul de munca unde a avut loc
accidentul.
In acest caz, o copie a formularului tip de inregistrare a accidentului se
trimite si organizatiei socialiste de la care provine accidentatul.
Art. 15
Accidentele de munca care au produs incapacitate de munca de cel putin o zi
se vor inregistra in baza procesului-verbal de cercetare, efectuata potrivit
prevederilor art. 7.
Art. 16
Accidentele de munca care au produs invaliditate se vor inregistra pe baza
procesului-verbal de cercetare intocmit de organele Comitetului de Stat pentru
Protectia Muncii dupa incadrarea accidentului intr-un grad de invaliditate de
catre comisia de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, care
emite decizia respectiva de incadrare.
Accidentele de munca mortale sau colective se vor inregistra pe baza
procesului-verbal de cercetare intocmit de organele Comitetului de Stat pentru
Protectia Muncii.
Art. 17
Accidentele de munca prevazute la art. 3 lit. a vor fi inregistrate pe
baza cercetarilor facute potrivit legii de organele Ministerului Afacerilor
Interne si ale Procuraturii, care au obligatia de a trimite organizatiei
socialiste al carei angajat sau membru cooperator este accidentatul si inspectoratului
de stat pentru protectia muncii al regiunii sau orasului Bucuresti, pe
teritoriul caruia se afla sediul organizatiei socialiste de care apartine
accidentatul, concluziile cu privire la cercetarea efectuata.
Pe baza acestor concluzii, inspectoratele de stat pentru protectia muncii
respective hotarasc daca accidentele care au avut loc sunt accidente de munca
si in acest caz dispun inregistrarea lor la organizatiile socialiste.
Art. 18
Pe baza formularelor tip pentru inregistrarea accidentelor de munca,
organizatiile socialiste sunt obligate sa intocmeasca darile de seama
statistice, potrivit instructiunilor emise de directorul general al Directiei
Centrale de Statistica, cu consultarea Comitetului de Stat pentru Protectia
Muncii.
Art. 19
Accidentele de munca ce au loc in unitatile din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne si Ministerul Fortelor Armate vor fi cercetate prin organe
proprii ale acestora.
Declararea, cercetarea si evidenta atat a accidentelor de munca ce se produc
in unitatile apartinand Ministerului Afacerilor Interne si Ministerului
Fortelor Armate, cat si a accidentelor suferite in timpul muncii de persoanele
aflate sub supravegherea ori controlul organelor acestor ministere sau cand
persoanele respective presteaza munca in alte organizatii socialiste, se pot
face potrivit instructiunilor emise in conformitate cu prevederile prezentei
hotarari de Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Fortelor Armate si
avizate de Comitetul de Stat pentru Protectia Muncii.
CAP. 2
BOLILE PROFESIONALE
Art. 20
Bolile profesionale, in sensul prezentei hotarari, sunt afectiunile care se
produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau unei profesiuni, cauzate de
factori nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca,
precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului
in procesul de munca.
Art. 21
Bolile profesionale a caror declarare este obligatorie sunt cele prevazute
in anexa la prezenta hotarare.
Art. 22
Declararea bolilor profesionale se face de catre medicii unitatii sanitare
care acorda asistenta medicala lucratorilor din organizatia socialista
respectiva. Acestea se declara inspectoratului sanitar de stat teritorial,
indiferent daca sunt sau nu urmate de incapacitate temporara de munca.
Art. 23
Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale in vederea confirmarii sau
infirmarii lor, precum si stabilirea de masuri pentru prevenirea altor
imbolnaviri din aceleasi cauze, se efectueaza de catre inspectoratul sanitar de
stat teritorial.
Cercetarea se efectueaza impreuna cu medicul de intreprindere sau de
institutie sau cu medicul de circumscriptie teritoriala la organizatiile
socialiste fara medic, in prezenta conducatorului unitatii sau inlocuitorului
acestuia.
Cercetarea are drept scop:
- stabilirea cauzelor care au provocat imbolnavirile profesionale si a
masurilor care au fost incalcate;
- stabilirea masurilor ce trebuie luate pentru prevenirea altor imbolnaviri
profesionale, cu indicarea termenelor de executare.
Art. 24
Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se
inregistreaza atat ca boala profesionala, cat si ca accident de munca.
Art. 25
Boala transmisibila profesionala se declara, se cerceteaza si se
inregistreaza atat ca boala profesionala, cat si ca boala transmisibila.
Art. 26
Conducatorii organizatiilor socialiste sunt obligati sa organizeze evidenta
bolilor profesionale conform instructiunilor de aplicare.
Art. 27
Ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei de stat,
comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor
Bucuresti si Constanta si organele centrale ale organizatiilor cooperatiste si
ale celorlalte organizatii obstesti sunt obligate sa urmareasca rezultatele si
concluziile cercetarii cu privire la cauzele bolilor profesionale si sa
stabileasca masurile corespunzatoare in vederea prevenirii acestora.
CAP. 3
DISPOZITII FINALE
Art. 28
Prevederile prezentei hotarari se aplica angajatilor tuturor organizatiilor
de stat, cooperatiste si ai celorlalte organizatii obstesti, membrilor
cooperativelor de productie agricole si mestesugaresti, precum si elevilor,
studentilor si ucenicilor, daca acestia se accidenteaza in timpul indeplinirii
practicii profesionale in organizatiile productive.
Art. 29
Nerespectarea prevederilor prezentei hotarari se sanctioneaza conform
dispozitiilor legale.
Art. 30
Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 ianuarie 1967.
Pe aceeasi data, presedintele Comitetului de Stat pentru Protectia Muncii
si ministerul sanatatii si prevederilor sociale vor emite instructiuni de
aplicare a prevederilor prezentei hotarari.
Art. 31
Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, Regulamentul privind
inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale,
precum si asigurarea si utilizarea fondurilor pentru protectia muncii aprobat
prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 966/1964, publicata in Colectia de
Hotarari si Dispozitii ale Consiliului de Ministri nr. 56 din 4 decembrie 1964,
cu exceptia art. 21-28, se abroga.
ANEXA 1
TABELUL BOLILOR PROFESIONALE DECLARABILE
--------------------------------------------------------------------------------
Denumirea bolii Noxele profesionale care
provoaca boala
--------------------------------------------------------------------------------
1. Intoxicatii (acutesubacute si cro- Substante cu actiune toxica
nice) si consecintele lor cunoscuta
2. Pneumoconioze (fibroze pulmonare Pulberi de bioxid de siliciu, sili-
cauzate de pulberi minerale, cum cati, azbest, carbune si altele, in
sunt: silicoza, azbestoza, alte si- atmosfera locurilor de munca.
licatoze, aluminoza, precum si
forme mixte ca: silico-antracoza,
silico-sideroza si altele) simple
sau asociate cu tuberculoza.
3. Imbolnaviri respiratorii cauzate de Pulberi vegetale textile (bumbacin
pulberile organice (bisinoza, bron- canepa si altele) in atmosfera
locu-
sita cronica) rilor de munca
4. Imbolnaviri respiratorii cronice Substante toxice iritante (bioxid
de
cauzate de substante toxice iritante sulf, clor, oxizi de azot si altele)
(iritatia cailor aeriene, emfizemul in atmosfera locurilor de munca
pulmonar si fibroza pulmonara conse-
cutive bronsitei cronice)
5. Astm, bronsic, rinita vasomotorie Substante de natura vegetala sau
animala, precum si substantele chi-
mice cu proprietati alergizante
(praf de ursol, sidef, ricin,
ipeca-
cuana si altele)
6. Boli infectioase si parazitare a) contact cu bolnavii infectiosi
sau cu materiale contaminate
b) contact cu animalele bolnave sau
cu produse contaminate de origine
animala sau vegetala (carne, piele,
lina, par, plante si altele)
c) contact cu sol contaminat sau cu
apa contaminata
d) contact cu culturi de germeni,
vaccinuri vii si altele
7. Imbolnaviri datorite compresiunilor Conditii de munca in care
muncitorii
si decompresiunilor sunt expusi la compresiune si
decom-
presiune
8. Tumori maligne, ale pielii si lezi- a) actiunea radiatiilor ionizante
si
uni precanceroase (hipercheratoze, corpusculare produse de
instalatiile
papiloame si altele) Rontgen, de acceleratorii de parti-
cule elementare sau de materialele
radioactive; actiunea indelungata a radiatiilor
ultraviolete
b) contact indelungat in timpul
mun-
cii cu produse de distilare a hui-
lei, petrolului si sisturilor
bituminoase (smoala, asfalt, ulei
antracenic, derivate de antracen,
fenan-
tren, combinatii azoaminice,
gudron,
parafina, compusi ai arsenicului si
altele)
Tumori ale cailor urinare (papiloa- Expuneri la compusi aminici
canceri-
me, cancer) geni
Cancer pulmonar, al cailor aeriene, Inhalarea gazelor si pulberilor ra-
al mucoasei sinusurilor paranasale dioactive, inhalarea vaporilor si
pulberilor de compusi cancerigeni ai
cromului si nichelului; inhalarea
prafului sau vaporilor din
grudroa-
nele de huila
Cancer pulmonar, mezotelion pleural Inhalarea pulberilor de azbest
si peritoneal
9. Nevroze de coordonare Miscari numeroase si frecvent repe-
tate
Miotendosinovite si tendinite cro- Incordarea sistematica a muschilor
nice si ligamentelor respective, sau pre-
siune pe tendoanele respective
10. Artroze cronice, periatrite, stilo- Presiune sistematica in regiunea
ar-
idite, necroze aseptice, osteo-condi- ticulatiilor respective, supraincor-
lite, bursite, epicondilite darea si traumatizarea lor, munca
indelungata la temperatura scazuta
si umiditate
11. Boala de vibratii (angionevroze si Vibratii si trepidatii legate de
modificari osteoarticulare) munca cu instrumente care vibreaza
puternic
12. Varice foarte accentuate ale vene- Pozitie ortostatica indelungata
lor membrelor inferioare complicate
cu tulburari trofice sau cu procese
inflamatorii (tromboflebita)
Tromboflebita de efort a membrelor Efort cu miscari ample ale membre-
superioare lor superioare
13. Dermite acute si cronice, ulceratii, a) contact prelungit cu substante
melanodermii si leucodermii chimice iritante (lacuri, solventi,
uleiuri minerale, hidrocarburi clo-
rate, compusi ai arsenului, cromu-
lui, acizi, baze si altele)
b) contact cu substante sensibili-
zante (nichel, ursol, fluor,
compusi
ai beriliului, dinitroclorbenzen,
antibiotice, rasini formaldehidice,
formalina, compusi ai mercului, no-
vocaina, coloranti organici si
altele)
c) actiunea diferitelor radiatii
ionizante
14. Laringite cronice accentuate, no- Incordarea indelungata a coardelor
dulii cintaretilor vocale in exercitarea profesiunii
15. Hipoacuzie si surditate de percep- Actiunea prelungita a zgomotului
tie intens
16. Astenomiopie acomodativa, agrava- Incordarea permanenta a vederii in
rea miopiei preexistente munci cu solicitarea aparatului
vizual
17. Cataracta a) actiunea indelungata si
intensiva
a energiei radiante (radiatii infra-
rosii, radiatii ionizante penetran-
te, unde electromagnetice de inalta
frecventa)
b) actiunea indelungata a unor sub-
stante toxice (trinitrotoluenul,
dinitrofenolul si altele)
18. Electrooftalmie Actiunea radiatiilor ultraviolete
19. Conjunctivite si cheratoconjunc- Substante toxice iritante si
pulberi
tivite iritante in zonele de munca
20. Boala de iradiatie Actiunea radiatiilor ionizante
21. Sindrom cerebro-astenic si tul- Actiunea prelungita a undelor elec-
burari de termoreglare provocate tromagnetice de inalta frecventa
de undele electromagnetice de
inalta frecventa
22. Nistagmus Incordarea indelungata a aparatului
vizual in conditii defavorabile de
iluminat
23. Soc caloric, colaps caloric, Expunere la conditii meteorologice
crampe calorice defavorabile care provoaca supra-
incalzirea organismului
24. Psihonevroze Ingrijirea indelungata a bolnavilor
psihici in unitati de psihiatrie