Hotărârea Nr.33 din 25.09.2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de Marin Duţă împotriva înregistrării candidaturii domnului Theodor Paleologu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 24 septembrie 2019 şi formează obiectul Dosarului nr. 2.488F/2019. La contestaţie au fost ataşate un exemplar al propunerii de candidatură a domnului Theodor Paleologu şi o copie a Deciziei nr. 12/D din 20 septembrie 2019 privind înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral ale domnului Theodor Paleologu pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019, transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 112/C/BEC/P/2019 din 21 septembrie 2019, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 7.204 din 21 septembrie 2019.3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. 4. Autorul contestaţiei arată că motivele contestării înregistrării candidaturii domnului Theodor Paleologu le reprezintă relaţia pe care acesta o are cu Traian Băsescu, „ofiţer activ şi colaborator al Securităţii", precum şi filiaţia faţă de Alexandru Paleologu, „care a recunoscut public că a fost colaborator al Securităţii".5. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicită respingerea contestaţiei.CURTEA,examinând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele: 6. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnului Theodor Paleologu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019.7. Curtea reţine că atât condiţiile de eligibilitate, cât şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ în Constituţie şi în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit dispoziţiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, propunerea de candidatură se realizează în scris şi va fi primită de Biroul Electoral Central numai dacă, printre alte cerinţe, cuprinde precizarea că persoana care candidează „îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida". Printre aceste condiţii este cea referitoare la semnarea şi prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia. Declaraţia este înaintată, în termen de 24 de ore de la depunere, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Potrivit dispoziţiilor art. 28 din lege, „Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Preşedinte al României". Din interpretarea coroborată a normelor legale menţionate rezultă că interdicţia de a candida la funcţia de Preşedinte al României se circumscrie exclusiv condiţiilor de fond prevăzute de normele legale şi constituţionale. Or, potrivit legii şi Constituţiei, calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia nu constituie un impediment pentru exercitarea dreptului fundamental de a fi ales, legea instituind doar condiţia ca propunerea de candidatură să fie însoţită de declaraţia pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu una dintre calităţile menţionate. Cu alte cuvinte, legea condiţionează înregistrarea candidaturii de declararea, sub sancţiunea răspunderii penale, a calităţii deţinute, fără ca asumarea acestei calităţi să producă vreo consecinţă juridică în procedura de înregistrare a candidaturii. Scopul normei se limitează, aşadar, la informarea alegătorilor cu privire la calitatea deţinută de candidat în relaţia cu Securitatea, recunoaşterea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia neconstituind un fine de neprimire a înregistrării candidaturii. 8. Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că autorul contestaţiei îşi fundamentează critica cu privire la nelegalitatea înregistrării candidaturii domnului Theodor Paleologu pe aspecte care nu pot fi calificate drept încălcări ale unor condiţii de fond sau de formă, prevăzute de normele legale. De vreme ce legea permite chiar unei persoane care a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia de a candida la funcţia de Preşedinte al României, este evident că relaţiile sociale sau de filiaţie pe care aceasta le are cu anumite persoane care ar fi deţinut calitatea de lucrători ai Securităţii sau de colaboratori ai acesteia nu pot constitui temei al respingerii înregistrării respectivei candidaturi. Prin urmare, Curtea constată că autorul contestaţiei exprimă simple aprecieri subiective care reprezintă, mai degrabă, nemulţumirea sa personală cu privire la persoana candidatului la funcţia de Preşedinte al României, nicidecum neîndeplinirea vreunei condiţii legale în procedura de înregistrare a candidaturii acestuia.9. De altfel, Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturilor la funcţia de Preşedinte al României, Biroul Electoral Central decide în sensul înregistrării sau respingerii înregistrării acestora. Prevederile art. 31 alin. (1) din aceeaşi lege dau dreptul candidaţilor, partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi alegătorilor de a contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor. Contestaţiile pot fi formulate în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut de art. 29 alin. (2) din aceeaşi lege. Or, în condiţiile în care Biroul Electoral Central a decis înregistrarea candidaturii domnului Theodor Paleologu pe data de 20 septembrie 2019, iar contestaţia formulată a fost depusă şi înregistrată la Curtea Constituţională pe data de 24 septembrie 2019, Curtea constată că această contestaţie a fost introdusă cu depăşirea termenului prevăzut de Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.10. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge contestaţia formulată de Marin Duţă împotriva înregistrării candidaturii domnului Theodor Paleologu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019.Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 septembrie 2019.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef,Mihaela Senia Costinescu