HOTARARE   Nr. 56 din 29 ianuarie 2009

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atributii si competente exercitate de Ministerul Sanatatii catre autoritatile administratiei publice locale

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 91 din 16 februarie 2009

In temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Ion Bazac

Ministrul administraţiei şi internelor,

Liviu Nicolae Dragnea

Ministrul educaţiei, cercetării şi inovării,

Ecaterina Andronescu

Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Pogea

ANEXĂ

NORME   METODOLOGICE

de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale

CAPITOLUL I

Asistenţa medicală comunitară

Art. 1. - (1) Asistenţa medicală comunitară, astfel cum este definită la art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale, denumită în continuare ordonanţă de urgenţă, cuprinde programe, activităţi şi servicii medicale, furnizate în sistem integrat cu serviciile sociale, adresate persoanelor dintr-o comunitate.

(2) Scopul asistenţei medicale comunitare este de a asigura furnizarea de servicii integrate, medicale şi sociale, flexibile şi adecvate nevoilor beneficiarilor, acordate în mediul în care aceştia trăiesc prin utilizarea eficientă a serviciilor acordate în cadrul pachetului de bază, punerea accentului pe prevenţie şi continuitate a serviciilor.

Art. 2. -Asistenţa medicală comunitară cuprinde, potrivit art. 6 din ordonanţa de urgenţă, în principal următoarele activităţi:

a) identificarea problemelor medico-sociale ale comunităţii;

b) educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolilor, prin promovarea unui stil de viaţă şi mediu sănătos;

c) mobilizarea populaţiei pentru participarea la programele de vaccinări, controale medicale profilactice etc;

d) promovarea sănătăţii reproducerii şi planificarea familială;

e) îngrijirea şi asistenţa medicală la domiciliu, curativă şi de recuperare, în vederea reinserţiei sociale;

f) acordarea de îngrijiri paleative la domiciliu.

Art. 3. - (1) Desfăşurarea activităţilor de asistenţă medicală comunitară integrată cu serviciile sociale se face în folosul comunităţii de serviciul public de asistenţă socială de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale sau, după caz, de compartimentul desemnat cu atribuţii în domeniu din cadrul aparatului de specialitate al primarului.

(2)  Autorităţile administraţiei publice locale elaborează strategia şi programul anual de asistenţă medicală comunitară la nivelul unităţii administrativ-teritoriale respective, monitorizează şi evaluează activitatea de asistenţă medicală comunitară.

(3)  Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor transmit semestrial direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti raportul privind activitatea desfăşurată la nivel de judeţ, până cel mai târziu la data de 15 februarie a anului următor celui pentru care se face raportarea.

Art. 4. - Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, asigură îndrumarea tehnică şi metodologică a activităţii de asistenţă medicală comunitară la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti.

Art. 5. - In domeniul asistenţei medicale comunitare, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti au în principal următoarele atribuţii:

a)  să acorde consultanţă şi asistenţă tehnică în domeniul evaluării nevoilor, al stabilirii priorităţilor, modalităţilor de implementare şi monitorizare a politicilor de asistenţă medicală comunitară integrată;

b) să colaboreze cu autorităţile administraţiei publice locale în vederea realizării strategiei judeţene şi a listei de priorităţi în domeniul asistenţei medicale comunitare;

c) să contribuie la crearea unui cadru organizatoric pentru monitorizarea şi evaluarea serviciilor şi programelor naţionale şi locale de sănătate, cu privire la asistenţa medicală comunitară;

d)  să monitorizeze elaborarea de ghiduri şi standarde de practică în domeniul asistenţei medicale comunitare;

e)  să asigure sprijin pentru formarea personalului care lucrează în reţeaua de asistenţă medicală comunitară integrată, inclusiv pentru joncţiunile cu reţeaua de medicină de familie, accesul la medicamente, servicii ambulatorii şi spitaliceşti;

f)  să identifice, să elaboreze şi să propună programe specifice de educaţie pentru sănătate şi pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos la nivelul diferitelor comunităţi;

g)   să elaboreze şi să propună programe specifice de prevenire şi profilaxie primară, secundară şi terţiară şi de recuperare medicală şi incluziune socială;

h) să identifice, să elaboreze şi să propună programe specifice de consiliere medico-socială, servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vulnerabile: gravide, nou-născuţi, bolnavi cronici, bătrâni, persoane cu dizabilităţi, neasiguraţi, victime ale violenţei domestice, copii provenind din familii dezorganizate, persoane cu probleme de sănătate mintală, precum şi alte categorii de persoane identificate la nivel local ca fiind în situaţii de risc;

i) să faciliteze şi să monitorizeze crearea parteneriatelor interinstituţionale la diferite niveluri, a strategiilor şi a protocoalelor comune pentru serviciile de asistenţă comunitară.

Art. 6. - Mediatorul sanitar are următoarele atribuţii:

a) cultivă încrederea reciprocă între autorităţile publice locale şi comunitatea de romi din care face parte;

b) facilitează comunicarea între membrii comunităţii de romi şi personalul medico-sanitar;

c)  catagrafiază gravidele şi lehuzele, în vederea efectuării controalelor medicale periodice prenatale şi post-partum; le explică necesitatea şi importanţa efectuării acestor controale şi le însoţeşte la aceste controale, facilitând comunicarea cu medicul de familie şi cu celelalte cadre sanitare;

d) explică noţiunile de bază şi avantajele planificării familiale, încadrat în sistemul cultural tradiţional al comunităţii de romi;

e) catagrafiază populaţia infantilă a comunităţii de romi;

f) explică noţiunile de bază şi importanţa asistenţei medicale a copilului;

g) promovează alimentaţia sănătoasă, în special la copii, precum şi alimentaţia la sân;

h) urmăreşte înscrierea nou-născutului pe listele medicului de familie, titulare sau suplimentare;

i) sprijină personalul medical în urmărirea şi înregistrarea efectuării imunizărilor la populaţia infantilă din comunităţile de romi şi a examenelor clinice de bilanţ la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 7 ani;

j) explică avantajele includerii persoanelor în sistemul asigurărilor de sănătate, precum şi procedeul prin care poate fi obţinută calitatea de asigurat;

k) explică avantajele igienei personale, a igienei locuinţei şi spaţiilor comune; popularizează în comunitatea de romi măsurile de igienă dispuse de autorităţile competente;

l) facilitează acordarea primului ajutor, prin anunţarea cadrelor medicale/serviciului de ambulanţă şi însoţirea echipelor care acordă asistenţă medicală de urgenţă;

m) mobilizează şi însoţeşte membrii comunităţii la acţiunile de sănătate publică: campaniile de vaccinare, campaniile de informare, educare şi conştientizare din domeniul promovării sănătăţii, acţiuni de depistare a bolilor cronice etc; explică rolul şi scopul acestora;

n) participă la depistarea activă a cazurilor de tuberculoză şi a altor boli transmisibile, sub îndrumarea medicului de familie sau a cadrelor medicale din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti;

o) la solicitarea cadrelor medicale, sub îndrumarea strictă a acestora, explică rolul tratamentului medicamentos prescris, reacţiile adverse posibile ale acestuia şi supraveghează administrarea medicamentelor, de exemplu': tratamentul strict supravegheat al pacientului cu tuberculoză;

p) însoţeşte cadrele medico-sanitare în activităţile legate de prevenirea sau controlul situaţiilor epidemice, facilitând implementarea măsurilor adecvate, explică membrilor comunităţii rolul şi scopul măsurilor de urmărit;

q) semnalează cadrelor medicale apariţia problemelor deosebite din cadrul comunităţii: focarele de boli transmisibile, parazitoze, intoxicaţii, probleme de igienă a apei etc;

r) semnalează în scris direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti problemele identificate privind accesul membrilor comunităţii rome pe care o deserveşte la următoarele servicii de asistenţă medicală primară:

(i) imunizări, conform programului naţional de imunizări;

(ii) examen de bilanţ al copilului cu vârsta cuprinsă între 0 şi 7 ani;

(iii) supravegherea  gravidei, conform normelor metodologice ale Ministerului Sănătăţii;

(iv) depistarea activă a cazurilor de TBC;

(v) asistenţă medicală de urgenţă;

(vi) informarea asistentului social cu privire la cazurile potenţiale de abandon al copiilor.

Art. 7. - (1) Asistentul medical comunitar are, în principal, atribuţii privind:

a)  identificarea familiilor cu risc medico-social din cadrul comunităţii;

b)  determinarea nevoilor medico-sociale ale populaţiei cu risc;

c)  culegerea datelor despre starea de sănătate a familiilor din teritoriul unde îşi desfăşoară activitatea;

d) stimularea de acţiuni destinate protejării sănătăţii;

e)  identificarea, urmărirea şi supravegherea medicală a gravidelor cu risc medico-social în colaborare cu medicul de familie şi cu asistenta din cadrul cabinetului medical individual, pentru asigurarea în familie a condiţiilor favorabile dezvoltării nou-născutului;

f)  efectuarea de vizite la domiciliul lăuzelor, recomandând măsurile necesare de protecţie a sănătăţii mamei şi a nou-născutului;

g)  în cazul unei probleme sociale, ia legătura cu serviciul social din primărie şi din alte structuri, cu mediatorul sanitar din comunităţile de romi pentru prevenirea abandonului;

h) supraveghează în mod activ starea de sănătate a sugarului şi a copilului mic;

i) promovează necesitatea de alăptare şi practicile corecte de nutriţie;

j) participă, în echipă, la desfăşurarea diferitelor acţiuni colective, pe teritoriul comunităţii: vaccinări, programe de screening populaţional, implementarea programelor naţionale de sănătate;

k) participă la aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a eventualelor focare de infecţii;

l)  îndrumă persoanele care au fost contaminate pentru controlul periodic;

m) semnalează medicului de familie cazurile suspecte de boli transmisibile constatate cu ocazia activităţilor în teren;

n) efectuează vizite la domiciliul sugarilor cu risc medico-social trataţi la domiciliu şi urmăreşte aplicarea măsurilor terapeutice recomandate de medic;

o) urmăreşte şi supraveghează în mod activ copiii din evidenţa specială (TBC, HIV/SIDA, prematuri, anemici etc);

p) identifică persoanele neînscrise pe listele medicilor de familie şi contribuie la înscrierea acestora; urmăreşte şi supraveghează activ nou-născuţii ale căror mame nu sunt pe listele medicilor de familie sau din zonele în care nu există medici de familie;

q) organizează activităţi de consiliere şi demonstraţii practice pentru diferite categorii populaţionale;

r) colaborează cu ONG-uri şi cu alte instituţii pentru realizarea programelor ce se adresează unor grupuri-ţintă (vârstnici, alcoolici, consumatori de droguri, persoane cu tulburări mintale şi de comportament), în conformitate cu strategia naţională;

s) urmăreşte identificarea persoanele de vârstă fertilă; diseminează informaţii specifice de planificare familială şi contracepţie;

t) se preocupă de identificarea cazurilor de violenţă domestică, a cazurilor de abuz, a persoanelor cu handicap, a bolnavilor cronici din familiile vulnerabile;

u) efectuează activităţi de educaţie pentru sănătate în vederea adoptării unui stil de viaţă sănătos.

(2) Asistentului medical comunitar îi revin responsabilităţile respectării:

a)  normelor eticii profesionale, inclusiv asigurarea păstrării confidenţialităţii în exercitarea profesiei;

b)  actelor şi hotărârilor luate în conformitate cu pregătirea profesională şi limitele de competenţă;

c) îmbunătăţirii nivelului cunoştinţelor profesionale prin studiu individual sau alte forme de educaţie continuă;

d) întocmirii evidenţei şi completării documentelor utilizate în exercitarea atribuţiilor de serviciu, respectiv registre, fişe de planificare a vizitelor la domiciliu şi alte asemenea documente.

Art. 8. - Finanţarea cheltuielilor de personal pentru asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari se suportă, potrivit legii, de la bugetul local, din sumele transferate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

Art. 9. - Drepturile salariale aferente lunii decembrie din anul 2008 şi trimestrului I al anului 2009 se asigură, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 2/2009 privind aprobarea unor măsuri economico-financiare şi organizatorice pentru desfăşurarea activităţii unităţilor sanitare în cadrul procesului de reformă şi operaţionalizare, din bugetul Ministerului Sănătăţii, din fonduri de la bugetul de stat şi din venituri proprii.

CAPITOLUL II

Asistenţa medicală şi de medicină dentară acordată în unităţi de învăţământ

Art. 10. - Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să respecte prevederile legale în vigoare privind asistenţa medicală a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor.

Art. 11. - Finanţarea cheltuielilor de personal pentru categoriile profesionale din asistenţa medicală şi de medicină dentară acordată în unităţile de învăţământ se suportă, potrivit legii, de la bugetul local, din sumele transferate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

Art. 12. - Drepturile salariale aferente lunii decembrie din anul 2008 şi trimestrului I al anului 2009 se asigură potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2009 din bugetul Ministerului Sănătăţii, din fonduri de la bugetul de stat şi din venituri proprii.

CAPITOLUL III

Asistenţa medicală acordată în unele unităţi sanitare cu paturi

Art. 13. -In domeniul asistenţei medicale acordate în unele unităţi sanitare cu paturi prevăzute la art. 17 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, Ministerul Sănătăţii are următoarele competenţe:

a) elaborează normativele de personal care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii;

b) eliberează avizul conform la propunerile Consiliului General al Municipiului Bucureşti/consiliilor locale privind modificarea structurii organizatorice, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii pentru unităţile sanitare cu paturi al căror management a fost transferat.

Art. 14. - (1) Evaluarea activităţii managerilor din unităţile sanitare cu paturi se efectuează în condiţiile reglementărilor emise de Ministerul Sănătăţii, respectiv prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 112/2007 privind criteriile de performanţă în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Evaluarea activităţii managerilor pentru anul 2008 se va face de către o comisie a Ministerului Sănătăţii la care participă şi reprezentanţi ai administraţiilor publice locale care au în subordine spitalele respective.

Art. 15. - Autoritatea administraţiei publice locale, prin structura cu atribuţii specifice în domeniu, are următoarele competenţe:

a) aprobă statele de funcţii ale unităţilor sanitare subordonate, cu încadrarea în normativele de personal şi în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat;

b) aprobă modificarea statelor de funcţii aprobate;

c) aprobă organigrama şi modificarea acesteia;

d)  înaintează Ministerului Sănătăţii, în vederea obţinerii avizului conform, propunerile managerului unităţii privind modificarea structurii organizatorice, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii pentru unităţile sanitare cu paturi al căror management a fost transferat, pentru aprobarea acestora.

Art. 16. -Activitatea unităţilor sanitare publice cu paturi al căror management a fost transferat se desfăşoară în conformitate şi cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele ale:

a)  Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei nr. 698/2001 pentru aprobarea unor metodologii privind angajarea, transferarea şi detaşarea medicilor, farmaciştilor, biologilor, biochimiştilor şi chimiştilor, precum şi a altui personal de specialitate cu studii superioare din unităţile sanitare publice, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Ordinului ministrului sănătăţii nr. 870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din sectorul sanitar, cu modificările şi completările ulterioare; liniile de gardă se stabilesc la nivelul fiecărei unităţi sanitare şi se aprobă de Primăria Municipiului Bucureşti/autorităţile administraţiei publice locale, la propunerea unităţilor sanitare cu paturi. In cazuri deosebite, programul de muncă şi organizarea gărzilor în alte condiţii decât cele prevăzute în Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din sectorul sanitar se pot face numai cu aprobarea Primăriei Municipiului Bucureşti/autorităţilor administraţiei publice locale, ulterior avizării de către Ministerul Sănătăţii;

c) Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.470/2005 pentru aprobarea Criteriilor privind angajarea şi promovarea în funcţii, grade şi trepte profesionale în unităţile sanitare publice din sectorul sanitar;

d) Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.487/2005 privind aprobarea Criteriilor pentru clasificarea pe categorii a unităţilor şi subunităţilor sanitare şi stabilirea indemnizaţiilor de conducere maxime lunare, diferenţiate în raport cu complexitatea şi răspunderea ce revin funcţiei de conducere şi mărimea unităţii şi subunităţii, precum şi a indemnizaţiilor pentru îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei de bază, cu modificările şi completările ulterioare;

e) Ordinului ministrului sănătăţii nr. 721/2005 pentru aprobarea  Regulamentului  privind  acordarea sporurilor la salariile de bază în conformitate cu prevederile art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 125/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

f) Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.501/2006 pentru aprobarea Criteriilor pe baza cărora se stabilesc salariile de bază pentru funcţiile de conducere care fac parte din comitetul director al spitalelor publice, cu modificările ulterioare;

g) Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.406/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea concursului ori examenului pentru ocuparea funcţiei de şef de secţie, şef de laborator sau şef de serviciu din unităţile sanitare publice, cu modificările ulterioare;

h) Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 921/2006 pentru stabilirea atribuţiilor comitetului director din cadrul spitalului public;

i) Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.209/2006 pentru aprobarea componenţei şi a atribuţiilor consiliului etic ce funcţionează în cadrul spitalelor publice;

j) Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.778/2006 privind aprobarea normativelor de personal, cu modificările ulterioare; numărul de posturi minimal obligatoriu stabilit în baza prevederilor din acest ordin poate fi majorat la propunerea motivată a unităţilor sanitare, cu aprobarea Primăriei Municipiului Bucureşti/autorităţilor administraţiei publice locale, în condiţiile legii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei unităţi sanitare publice;

k) Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 320/2007 privind aprobarea conţinutului Contractului de administrare a secţiei/laboratorului sau serviciului medical din cadrul spitalului public, cu completările ulterioare;

l) altor reglementări în domeniu.

Art. 17. - (1) Unitatea sanitară cu paturi are obligaţia să înregistreze, să stocheze, să prelucreze şi să transmită informaţiile legate de activitatea sa, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.

(2)  Raportările se fac către Ministerul Sănătăţii şi către Primăria Municipiului Bucureşti/autorităţile administraţiei publice locale şi constituie baza de date, la nivel naţional, pentru decizii majore de politică sanitară şi pentru raportările necesare organismelor Uniunii Europene şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

(3)  Documentaţia primară, ca sursă a acestor date, se păstrează, securizată şi asigurată sub formă de document scris şi electronic, constituind arhiva unităţi sanitare cu paturi, conform reglementărilor legale în vigoare.

(4) Informaţiile prevăzute la alin. (1), care constituie secrete de stat şi de serviciu, vor fi accesate şi gestionate conform standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate.

Art. 18. - Unităţile sanitare cu paturi transferate sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe baza autonomiei financiare. Veniturile proprii ale acestora provin din sumele încasate pentru serviciile medicale şi alte prestaţii efectuate pe bază de contract, precum şi din alte surse, conform legii.

Art. 19. - Unităţile sanitare cu paturi transferate primesc în completare sume care se utilizează numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate, după cum urmează:

a) de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, sumele aferente cheltuielilor de personal pentru medicii rezidenţi, medicii care efectuează practica supravegheată/asistată, pentru personalul angajat în activitatea de cercetare, pentru salariaţii din cabinetele de planning familial din spitale, din unităţile şi secţiile de spital cu profil de recuperare distrofici şi neuropsihomotorie, copii bolnavi HIV/SIDA, din dispensarele şi cabinetele TBC, LSM, boli infecţioase, potrivit Legii nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, pentru spitalele clinice cu secţii universitare;

b) de la bugetele locale, pentru spitalele de interes judeţean sau local.

Art. 20. - Bugetele locale participă la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale, ale unităţilor sanitare cu paturi transferate, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale.

Art. 21. - Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu casa de asigurări sociale de sănătate reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări sociale de sănătate, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.

Art. 22. - Unităţile sanitare cu paturi transferate pot derula programe naţionale de sănătate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, către Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Derularea programelor şi raportarea indicatorilor specifici programelor se fac potrivit reglementărilor emise de Ministerul Sănătăţii şi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Art. 23. - Unităţile sanitare cu paturi transferate pot realiza venituri suplimentare din: donaţii şi sponsorizări, legate, asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală farmaceutică, închirierea unor spaţii medicale, echipamente sau aparatură medicală către alţi furnizori de servicii medicale, în condiţiile legii; contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări de sănătate private sau operatori economici; editarea şi difuzarea unor publicaţii cu caracter medical; servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terţi; servicii de asistenţă medicală la domiciliu, furnizate la cererea pacienţilor; contracte de cercetare; alte surse, conform legii.

Art. 24. - Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al unităţilor sanitare cu paturi transferate se elaborează de către comitetul director, în condiţiile prevederilor Legii nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza normelor metodologice aprobate prin dispoziţie a primarului general al municipiului Bucureşti, respectiv a primarilor unităţilor administrativ teritoriale pe raza cărora se află unităţile sanitare publice, după obţinerea, în prealabil, a avizului Ministerului Sănătăţii.

Art. 25. - Bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţilor sanitare cu paturi transferate se aprobă de Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile locale, la propunerea managerului spitalului, în condiţiile legii.

Art. 26. - Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se raportează lunar şi trimestrial Consiliului General al Municipiului Bucureşti/consiliilor locale, după caz. Direcţiile de sănătate publică şi casele de asigurări de sănătate primesc lunar conturi de execuţie pentru cheltuielile finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi/sau din cel al Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, în forma şi structura prevăzute de reglementările legale în domeniu elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.

Art. 27. - Ministerul Sănătăţii este abilitat să exercite controlul privind respectarea legislaţiei specifice sistemului sanitar, serviciile medicale desfăşurate, respectarea normelor de igienă sanitară şi a drepturilor pacientului.

Art. 28. - Prezentele norme se vor modifica şi completa după intrarea în vigoare a cadrului normativ general privind descentralizarea din domeniul sănătăţii.