HOTARARE Nr. 809 din 17 octombrie 1995
cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr.
3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 245 din 26 octombrie 1995
Guvernul Romaniei hotaraste:
Art. 1
Se aproba Normele pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 privind
taxa pe valoarea adaugata, aprobata si modificata prin Legea nr. 130/1992,
republicata, cu modificarile si completarile aprobate prin ordonantele
Guvernului nr. 9/1995 si nr. 22/1995.
Art. 2
Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea
Guvernului nr. 973/1994 cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea
Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE VACAROIU
Contrasemneaza:
Ministru de stat,
ministrul finantelor,
Florin Georgescu
NORME
pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea
adaugata, aprobata si modificata prin Legea nr. 130/1992, republicata, cu
modificarile si completarile aprobate prin ordonantele Guvernului nr. 9/1995 si
nr. 22/1995
CAP. 1
Operatiuni impozabile
Potrivit art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992, republicata (denumita
in continuare ordonanta), in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se
cuprind operatiunile privind:
Livrari de bunuri mobile si prestari de servicii efectuate in cadrul
exercitarii activitatii profesionale
1.1. Livrarea constituie transferul dreptului de proprietate asupra
bunurilor detinute de proprietar catre beneficiar, direct sau prin cei care
actioneaza in numele acestora.
Livrarea cuprinde toate operatiunile prin care se realizeaza transferul
dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma
juridica prin care se realizeaza: vanzare, schimb, aport in bunuri la capitalul
social al societatii comerciale, inchirierea unor bunuri pe baza unui contract
cu clauza transferarii proprietatii asupra bunurilor respective la o anumita
data, predarea de catre agentii economici a unor bunuri cu titlu gratuit.
Transferul dreptului de proprietate prin schimb de bunuri si servicii are
efectul a doua livrari separate si se impoziteaza distinct, in conditii
stabilite de Ministerul Finantelor.
Gazul, energia electrica si termica si altele similare sunt considerate ca
bunuri mobile corporale.
1.2. Prin prestare de servicii, in sensul taxei pe valoarea adaugata, se
intelege orice activitate rezultata dintr-un contract prin care o persoana se
obliga sa execute o munca manuala sau intelectuala in scopul obtinerii de
profit si care nu reprezinta transfer al dreptului de proprietate asupra
bunurilor mobile sau imobiliare. Astfel de activitati pot avea ca obiect:
a) lucrari de constructii-montaj;
b) transport de persoane si marfuri;
c) servicii de posta si telecomunicatii;
d) inchiriere de bunuri mobile sau imobile;
e) operatiuni de intermediere sau de comision;
f) reparatii de orice natura;
g) cesiuni de bunuri mobile necorporale, precum: dreptul de autor, de
brevete, de licente, de marci de fabrica si de comert; de titluri de
participare;
h) operatiuni de publicitate, consulting, studii, cercetari si expertize;
i) operatiuni bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare.
Transferul proprietatii bunurilor imobiliare intre agentii economici,
precum si intre acestia si institutii publice sau persoane fizice
1.3. Intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata operatiunile
privind transferul proprietatii bunurilor imobiliare, indiferent de forma
juridica prin care se realizeaza, potrivit precizarilor de la pct. 1.1. de mai
sus.
In categoria bunurilor imobiliare, in sensul ordonantei, se cuprind:
a) toate constructiile imobiliare prin natura lor, cum sunt: locuintele,
vilele, constructiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate
exercitarii altor activitati;
b) terenurile pentru constructii si cele situate in intravilan, inclusiv
cele aferente localitatilor urbane sau rurale, pe care sunt amplasate
constructiile sau alte amenajari;
c) bunurile de natura mobiliara care nu pot fi detasate fara a fi
deteriorate sau fara a antrena deteriorarea imobilelor insesi.
Operatiuni asimilate cu livrari de bunuri si prestari de servicii
1.4. Vanzarea cu plata in rate sau inchirierea unor bunuri pe baza unui
contract, cu clauza trecerii proprietatii asupra bunurilor respective dupa
plata ultimei rate sau la o anumita data.
1.5. Preluarea, de catre agentul economic, a unor bunuri pentru care s-a
exercitat dreptul de deducere, in vederea folosirii sub orice forma, in scop
personal sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice
in mod gratuit. Acelasi regim se aplica si prestarilor de servicii.
Se excepteaza de la prevederile de mai sus bunurile si serviciile acordate
in mod gratuit in limitele si potrivit destinatiilor prevazute prin lege.
Acelasi regim se aplica si agentilor economici din reteaua comerciala
pentru bunurile preluate din depozitele proprii.
Importul de bunuri si servicii
1.6. In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata intra bunurile si
serviciile introduse in tara, direct sau prin intermediari autorizati, de orice
persoana fizica sau juridica, in conditiile prevazute de Regulamentul vamal al
Romaniei.
CAP. 2
Persoane fizice sau juridice care exercita activitati supuse taxei pe
valoarea adaugata
2.1. Potrivit art. 2 din ordonanta, pentru ca operatiunile privind
transferul proprietatii bunurilor sau prestarile de servicii efectuate cu
plata, precum si cele asimilate acestora sa intre in sfera de aplicare a taxei
pe valoarea adaugata, trebuie ca acestea sa rezulte dintr-o activitate
economica avand drept scop obtinerea de profit, desfasurata de persoane fizice
sau juridice, cum sunt:
a) regiile autonome;
b) societatile comerciale;
c) unitatile teritoriale din subordinea Administratiei Nationale a
Rezervelor Materiale;
d) societatile agricole;
e) unitatile cooperatiste;
f) asociatiile si organizatiile cu scop lucrativ;
g) persoanele juridice, precum si persoanele fizice, indiferent daca au
fost inregistrate sau nu ca agenti economici, pentru bunurile si serviciile
introduse in tara potrivit Regulamentului vamal al Romaniei.
2.2. Intrarile si iesirile de produse agricole vegetale constituite in
rezerve materiale nationale, administrate de Regia Autonoma
"Romcereal", nu sunt supuse taxei pe valoarea adaugata. Produsele
respective se supun taxei pe valoarea adaugata la livrarea de catre Regia
Autonoma "Romcereal" catre alti beneficiari.
Acelasi regim se aplica si bunurilor constituite ca rezerve de mobilizare
la toti agentii economici mandatati in acest scop si care sunt inregistrati la
organele fiscale ca platitori de taxa pe valoarea adaugata.
2.3. Nu sunt supuse taxei pe valoarea adaugata operatiunile realizate de
persoanele care nu actioneaza de o maniera independenta, cum este cazul
salariatilor si altor persoane angajate printr-un contract de munca sau orice
alt raport juridic de subordonare prin care se stabilesc conditiile de munca,
modalitatea de salarizare sau responsabilitatea celui care angajeaza, cum sunt:
a) persoanele fizice care presteaza munci salarizate sau remunerate de
asociatiile de locatari;
b) voiajorii, reprezentantii agentilor economici sau comisvoiajorii;
c) artistii de spectacole;
d) manechinii;
e) jurnalistii, corespondentii locali de presa.
De asemenea, nu sunt supuse taxei pe valoarea adaugata indemnizatiile
primite de persoanele care desfasoara activitati in cadrul societatilor
comerciale si regiilor autonome, ca imputerniciti mandatati sa reprezinte
interesele capitalului de stat, ca membri in consiliile de administratie sau in
comisiile de cenzori.
CAP. 3
Operatiuni care nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata
3.1. Potrivit art. 3 din ordonanta, nu sunt supuse taxei pe valoarea
adaugata operatiunile privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii
rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate de:
a) asociatiile fara scop lucrativ, pentru activitatile avand caracter
social-filantropic;
b) organizatiile care desfasoara activitati de natura religioasa, politica
sau civica;
c) organizatiile sindicale, pentru activitatile legate direct de apararea
colectiva a intereselor materiale si morale ale membrilor lor;
d) institutiile publice, pentru activitatile lor administrative, sociale,
educative, de aparare, ordine publica, siguranta statului, culturale si
sportive;
e) Camera de Comert si Industrie a Romaniei, camerele de comert si
industrie teritoriale si Registrul comertului.
3.2. Acelasi regim se aplica si: vanzarii catre populatie a imobilelor sau
partilor de imobile construite si date in folosinta inainte de introducerea
taxei pe valoarea adaugata; inchirierii de imobile sau parti ale acestora in
scop de locuinta; inchirierii de spatii in scop de locuinta in camine, locuinte
de serviciu sau in alte spatii destinate locuintei, cu conditia respectarii
prevederilor legale privind determinarea tarifului de inchiriere.
Sumele aferente lucrarilor executate si decontate de constructori pana la
data de 30 iunie 1993 pentru blocurile de locuinte aflate in diferite stadii de
executie nu se includ in baza de impozitare la vanzarea catre populatie a
locuintelor terminate.
3.3. Nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata
operatiunile efectuate de unitatile care nu au calitatea de agent economic si
al caror venit este destinat autofinantarii.
3.4. Intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata operatiunile
realizate de unitatile prevazute la pct. 3.1. de mai sus care indeplinesc
conditiile unei activitati economice, precum cele privind:
- activitatea comerciala cu bunuri cumparate sau realizate in unitati
proprii;
- activitatea hoteliera;
- alimentatia publica;
- activitatea de turism;
- prestarile de servicii.
Unitatile care realizeaza activitati de natura celor de mai sus sunt
obligate sa organizeze distinct evidenta gestiunilor si a contabilitatii
acestora.
Unitatilor respective li se atribuie cod fiscal potrivit art. 3 din
Hotararea Guvernului nr. 224/1993.
Unitatile care realizeaza din activitatile de mai sus venituri de pana la
50 milioane lei anual sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata potrivit art. 6
lit. A.i) 12 din ordonanta.
Unitatile care realizeaza din activitatile de mai sus venituri de peste 50
milioane lei anual, dar pentru care nu pot fi organizate distinct gestiunile si
evidentele care sa permita determinarea taxei pe valoarea adaugata deductibila,
aferenta activitatilor respective, nu intra in sfera de aplicare a taxei pe
valoarea adaugata.
3.5. Unitatile teritoriale din subordinea Administratiei Nationale a
Rezervelor Materiale, autorizate sa desfasoare activitati cu caracter
comercial, intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata.
3.6. Regiile autonome ale aeroporturilor de interes public national cu
specific deosebit, Regia Autonoma "Administratia Nationala a Drumurilor
din Romania", regiile autonome de interes local, avand ca obiect
construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor si a podurilor de interes
judetean si comunal, intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata
numai pentru prestatiile pentru terti, daca acestea depasesc 50 milioane lei
cifra de afaceri anuala si reprezinta mai mult de 10% din totalul prestatiilor
efectuate.
Prestatiile efectuate cu finantare de la bugetul de stat sau de la bugetele
locale nu se supun taxei pe valoarea adaugata.
CAP. 4
Teritorialitatea
Conform art. 4 alineatul ultim din ordonanta, prestarile de servicii sunt
impozabile atunci cand sunt utilizate in Romania, independent de locul unde
este situat sediul sau domiciliul prestatorului.
In baza prevederilor de mai sus, se stabilesc criteriile in functie de care
se determina locul de impozitare pentru serviciile executate sau utilizate in
Romania.
1. Locul unde sunt situate bunurile de natura imobiliara
4.1. Sunt supuse taxei pe valoarea adaugata lucrarile de constructii-montaj
executate pentru realizarea, repararea si intretinerea bunurilor imobiliare
existente in Romania, independent de locul unde este situat sediul
prestatorului - in tara sau in strainatate.
Acelasi regim se aplica si serviciilor de arhitectura, proiectare de
coordonare a lucrarilor de constructii, precum si serviciilor prestate de alti
agenti economici cu activitate in domeniul bunurilor imobiliare (studii,
expertize, reparatii si alte prestari de servicii ale agentilor imobiliari).
2. Locul unde se presteaza transportul de persoane si de marfuri
4.2. Operatiunile rezultate din activitatea de transport de persoane si de
marfuri sunt supuse taxei pe valoarea adaugata corespunzator distantelor
parcurse in Romania. Cotele de impozitare sunt cele prevazute prin lege.
3. Locul unde sunt utilizate serviciile
4.3. Taxa pe valoarea adaugata se plateste de catre beneficiari concomitent
cu plata furnizorului extern pentru urmatoarele servicii din import:
a) inchirierea de bunuri mobile corporale, inclusiv pe baza de contracte de
leasing, introduse temporar pe teritoriul Romaniei cu indeplinirea
formalitatilor vamale;
b) cesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licente, de marci de
fabrica si de comert si alte drepturi similare;
c) serviciile de publicitate, consulting, asistenta tehnica, studii,
cercetari si expertize, cat si furnizarea de informatii in domeniul prelucrarii
automate a datelor.
4. Locul unde serviciile sunt prestate efectiv
4.4. In aceasta categorie se cuprind urmatoarele activitati:
a) culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, recreative,
targuri si expozitii, inclusiv organizarea si serviciile accesorii acestor
activitati;
b) prestarile accesorii transportului, cum sunt: incarcarea - descarcarea
mijloacelor de transport, manipularea, paza si depozitarea marfurilor,
reparatiile, alimentarea cu carburanti si lubrifianti, intretinerea si alte
servicii aferente mijloacelor de transport;
c) activitatea hoteliera, inclusiv in moteluri, vile, cabane, campinguri
etc.
5. Locul unde este situat sediul prestatorului
4.5. Sunt supuse taxei pe valoarea adaugata, la locul unde este situat
sediul prestatorului, serviciile necuprinse la pct. 1-4 de mai sus.
CAP. 5
Operatiuni scutite
Operatiunile scutite sunt reglementate prin art. 5 lit. c) si art. 6 din
ordonanta si nu se admite extinderea lor prin analogie.
In aplicarea prevederilor art. 6 din ordonanta, se precizeaza:
Cu privire la livrarile de bunuri si prestarile de servicii rezultate din
activitatea specifica autorizata, efectuate in tara
5.1. Se incadreaza in scutirea prevazuta la art. 6 lit. A.a) din ordonanta
operatiunile efectuate de unitatile autorizate sa desfasoare activitati
sanitare, inclusiv veterinare si de asistenta sociala, indiferent de forma de
organizare si de titularul dreptului de proprietate: spitale, sanatorii,
policlinici, dispensare, cabinete medicale, camine de batrani si de pensionari,
case de copii, salvari si altele autorizate sa desfasoare activitati sanitare
si de asistenta sociala, inclusiv cele din statiunile balneoclimaterice.
Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata serviciile de cazare, masa si
tratament prestate cumulat de agentii economici autorizati, care isi desfasoara
activitatea in statiuni balneoclimaterice, si a caror contravaloare este
decontata pe baza de bilete de tratament.
Sunt scutite, de asemenea, serviciile funerare prestate de unitatile
sanitare sau de alte unitati special autorizate.
In cazul cand unitatile de mai sus desfasoara si alte activitati decat cele
sanitare si de asistenta sociala, incadrarea acestora in sfera de aplicare a
taxei pe valoarea adaugata se efectueaza in mod distinct, tinand seama de
prevederile normelor legale.
Astfel, operatiunile economice efectuate in mod sistematic in vederea
obtinerii de profit, cum ar fi livrarile de medicamente, de bunuri din
gospodariile anexe, prestarile hoteliere, inclusiv pensiunile, activitatile de
comert se supun taxei pe valoarea adaugata, daca unitatea in cauza realizeaza din
aceste activitati o cifra de afaceri de peste 50 milioane lei anual.
5.2. Sunt scutite, potrivit art. 6 lit. A.b) din ordonanta, operatiunile
efectuate de unitatile de invatamant primar, gimnazial, liceal, superior,
postuniversitar, scolile profesionale, complementare, de meserii sau
postliceale; scolile de maistri; centrele de perfectionare a pregatirii
profesionale, de reorientare si recalificare profesionala; cresele si
gradinitele, taberele de copii si de tineret; unitatile de ocrotire si de invatamant
special.
Activitatile de mai sus sunt scutite, indiferent de forma de organizare si
de titularul dreptului de proprietate al unitatilor care le efectueaza.
Nu se incadreaza in prevederile de mai sus cursurile organizate, contra
plata, de agenti economici in domenii cum ar fi:
a) conducerea auto sau pilotarea navelor si aeronavelor;
b) pregatirea in diverse discipline: sportive, artistice si de agrement.
Aceste activitati, precum si altele desfasurate in mod sistematic, in
scopul obtinerii de profit, sunt supuse taxei pe valoarea adaugata daca
unitatea in cauza realizeaza din aceste activitati o cifra de afaceri de peste
50 milioane lei anual.
Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata unitatile de cercetare
stiintifica si dezvoltare tehnologica pentru programele nationale de
cercetare-dezvoltare, inclusiv cercetarea fundamentala din domeniul tehnic, de
prospectiuni si lucrari geologice de cercetare pentru descoperiri de zacaminte
noi, finantate din bugetul de stat.
In situatia in care unitatile prevazute la alineatul precedent realizeaza
si alte operatiuni impozabile, depasind din acestea plafonul de 50 milioane lei
cifra de afaceri anuala, sunt obligate sa depuna cererea de luare in evidenta
ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, iar organele fiscale vor proceda
conform prevederilor pct. 11.2 din prezentele norme.
5.3. Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata, potrivit art. 6 lit. A.d)
din ordonanta, operatiunile realizate de persoanele fizice autorizate in mod
individual si supuse impozitului pe venit in baza Decretului nr. 153/1954 si
Decretului-lege nr. 54/1990.
5.4. Sunt scutite, potrivit art. 6 lit. A.f) din ordonanta, organizatiile
de nevazatori si asociatiile persoanelor handicapate care desfasoara activitati
in scop social, precum si unitatile protejate, special organizate in baza Legii
nr. 57/1992 privind incadrarea in munca a persoanelor handicapate.
Unitatile economice apartinand organizatiilor de mai sus, care nu se
incadreaza in reglementarile prevazute la alineatul precedent, sunt supuse
taxei pe valoarea adaugata, daca realizeaza o cifra de afaceri de peste 50
milioane lei anual.
5.5. Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata, potrivit art. 6 lit. A.g)
din ordonanta, vanzarile de preparate culinare care fac parte din meniul
propriu servit personalului care isi desfasoara activitatea in unitatile ce
participa la finantarea cheltuielilor de regie ale cantinelor.
Acelasi regim se aplica si cantinelor care nu sunt organizate pe langa o
unitate, insa numai pentru meniul propriu servit pe baza de abonament
personalului unor unitati cu care s-a incheiat contract in acest sens si la
preturi stabilite fara profit.
Vanzarea preparatelor culinare proprii catre alte persoane decat cele de
mai sus, precum si a altor produse achizitionate in vederea revanzarii, care nu
sunt cuprinse in meniul propriu, este supusa taxei pe valoarea adaugata, daca
aceste operatiuni depasesc plafonul de scutire de 50 milioane lei cifra de
afaceri anuala.
Cantinele care realizeaza o cifra de afaceri anuala de peste 50 milioane
lei din activitatile impozabile prevazute la alineatul precedent vor fi luate
in evidenta ca platitoare de taxa pe valoarea adaugata si vor prezenta
deconturi distincte pentru intreaga activitate desfasurata de acestea.
5.6. Unitatile scutite de taxa pe valoarea adaugata conform art. 6 lit.
A.h) si i) 6 din ordonanta, care realizeaza si operatiuni impozabile, vor fi
luate in evidenta ca platitoare de taxa pe valoarea adaugata, daca din aceste
operatiuni realizeaza o cifra de afaceri anuala mai mare de 50 milioane lei.
5.7. Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata, potrivit art. 6 lit. A.i) 3
din ordonanta, operatiunile de:
a) tiparire a timbrelor;
b) vanzare a timbrelor la valoarea declarata.
Nu sunt scutite vanzarile de timbre filatelice pentru colectii la alte
valori decat cele declarate.
5.8. Produsele si serviciile scutite de taxa pe valoarea adaugata potrivit
art. 6 lit. A.i) 11 din ordonanta sunt cele prevazute in lista-anexa la
ordonanta, republicata si modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 22/1995.
La pozitia "Paine" se incadreaza:
- painea alba, semialba, neagra, simpla si cu adaosuri, inclusiv
specialitatile de paine cu specific local, indiferent de denumire, gramaj si
producator;
- produsele de franzelarie, simple si cu adaosuri: chifle, cornuri,
batoane, franzelute, bulci, produse traditionale;
- covrigi simpli si cu adaosuri.
Agentii economici din reteaua de alimentatie publica si cei care practica
adaosul comercial de alimentatie publica determina taxa pe valoarea adaugata
colectata pe baza pretului total aferent produselor culinare vandute, inclusiv
painea, produsele de franzelarie si de panificatie prevazute mai sus.
CAP. 6
Operatiuni impozabile prin optiune
6.1. Potrivit art. 7 din ordonanta, agentii economici, precum si unitatile
economice din cadrul altor persoane juridice, care efectueaza operatiuni
scutite de taxa pe valoarea adaugata, potrivit art. 6 lit. A.f) si i) 12 din ordonanta,
pot opta pentru plata acestei taxe pentru intreaga activitate sau numai pentru
o parte a acesteia.
6.2. Aprobarea se da de catre Ministerul Finantelor prin organele fiscale
la care agentii economici sunt inregistrati ca platitori de impozite si taxe,
pe baza de cerere si justificare economica, prezentate de solicitant, numai in
conditiile in care includerea operatiunilor respective in sfera de aplicare a
taxei pe valoarea adaugata nu influenteaza negativ alte activitati specifice
sau produse scutite de taxa, pentru protectia sociala.
Cererile de optiune pentru o parte a activitatii desfasurate de agentii
economici care se incadreaza in prevederile art. 6 lit. A.f) din ordonanta se
aproba de organele fiscale numai in conditiile organizarii unui sector distinct
din punct de vedere al evidentei contabile si al dreptului de deducere.
Aprobarea este irevocabila pana la 31 decembrie al celui de-al patrulea an
urmator anului in care s-a introdus plata taxei pe valoarea adaugata prin
optiune si se prelungeste, de drept, pentru inca 5 ani, daca in cursul
perioadei initiale agentul economic platitor prin optiune a beneficiat de
rambursarea taxelor aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumparate.
CAP. 7
Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata
7.1. Potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 si art. 12 din ordonanta, faptul
generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata iau nastere, de regula,
in momentul efectuarii livrarii bunurilor mobile, transferului proprietatii
bunurilor imobiliare sau prestarii serviciilor.
7.2. Prin art. 10 alineatul ultim si art. 11 din ordonanta se reglementeaza
conditiile in care ia nastere faptul generator al taxei pe valoarea adaugata
aferenta unor operatiuni specifice, conditii care determina si exigibilitatea
taxei pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor respective.
7.3. Pentru bunurile din import aflate in regim de tranzit, antrepozit sau
de introducere temporara in tara, potrivit Regulamentului vamal al Romaniei,
faptul generator ia nastere la data cand bunurile in cauza sunt scoase din
regimul de mai sus si s-au intocmit formalitatile vamale corespunzatoare noii
destinatii.
7.4. Pentru bunurile exportate care s-au returnat, faptul generator
intervine la data cand bunurile respective au fost valorificate catre
beneficiarii interni.
7.5. Exigibilitatea este anticipata faptului generator atunci cand:
a) factura este emisa inaintea efectuarii livrarii bunurilor sau prestarii
serviciilor;
b) contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se incaseaza inaintea
efectuarii livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor;
c) se incaseaza avansuri, cu exceptia avansurilor acordate pentru:
- obtinerea valutei necesare importurilor si plata taxelor datorate in
vama;
- realizarea productiei destinate exportului;
- efectuarea de plati in contul clientului;
- activitatea de intermediere in turism;
- livrari de bunuri si prestari de servicii scutite de taxa pe valoarea
adaugata.
7.6. Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate intre
agentii economici platitori de taxa pe valoarea adaugata cu incasare la termen
de peste 90 de zile, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata colectata la
furnizor si deductibila la beneficiar ia nastere la data scadentei platii
stabilite conform clauzelor contractuale. Data scadentei platii se inscrie in
mod obligatoriu in factura sau in alt document legal intocmit.
7.7. Pentru bunurile din import predate producatorilor in cadrul
operatiunilor legate, import-export, in vederea realizarii produselor ce
urmeaza a fi exportate, a caror contravaloare reprezinta plata importurilor,
exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata ia nastere atat la furnizor, cat si
la beneficiar la data livrarii produselor la export.
7.8. Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii, care se
efectueaza continuu sau succesiv, precum si pentru cele la care se incaseaza,
de regula, avansuri, cu autorizarea organelor fiscale la care agentii economici
sunt inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, exigibilitatea
intervine la data stabilirii debitului clientului, pe baza de factura sau de
alt document legal aprobat.
7.9. Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta avansurilor
incasate de agentii economici care au castigat licitatii pentru efectuarea
obiectivelor finantate din credite acordate de organismele financiare
internationale (B.I.R.D., B.E.R.D. etc.) statului roman sau garantate de acesta
ia nastere la data facturarii situatiilor de lucrari.
7.10. Pentru lucrarile de constructii pentru care se incaseaza avansuri si
se fac decontari partiale pe baza de situatii de lucrari facturate,
exigibilitatea ia nastere la data facturarii situatiilor de lucrari.
7.11. Antreprenorii de lucrari imobiliare pot sa opteze si pentru plata
taxei pe valoarea adaugata la livrarea imobilelor, pentru lucrarile si in
conditiile urmatoare:
1. Lucrari ce pot fi supuse platii taxei pe valoarea adaugata la efectuarea
livrarii:
a) lucrarile imobiliare cu caracter deosebit, executate in cadrul unui
contract unic care prevede obligatia antreprenorului de a asigura procurarea,
instalarea sau incorporarea bunurilor mobile in lucrarea respectiva;
b) lucrarile imobiliare, la care materialele si aparatele indispensabile
pentru functionarea instalatiilor sau incorporate in lucrare depasesc 50% din
preturile negociate intre antreprenor si beneficiar.
2. Conditii si modalitati de optiune
Optiunea se aproba de organul fiscal la care agentul economic este
inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, pe baza unei declaratii
prin care antreprenorul se obliga sa achite, la efectuarea livrarilor, taxa pe
valoarea adaugata aferenta lucrarilor care se incadreaza in prevederile pct. 1
de mai sus. Aprobarea optiunii se comunica beneficiarilor in termen de 10 zile
de la acordare.
Dupa obtinerea aprobarii se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe
valoarea adaugata inainte de efectuarea livrarii, iar beneficiarilor sa deduca
taxa inainte de receptionarea lucrarii.
Nerespectarea conditiilor de mai sus atrage anularea optiunii si obligatia
platii taxei pe valoarea adaugata, in conditiile prevazute de art. 12 din
ordonanta.
Antreprenorul poate renunta oricand la optiunea primita.
In aceasta situatie, are obligatia achitarii taxei pe valoarea adaugata
aferenta avansurilor incasate.
7.12. Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta sumelor
constituite drept garantie pentru acoperirea eventualelor reclamatii privind
calitatea lucrarilor ia nastere la data incheierii procesului-verbal de
receptie definitiva sau, dupa caz, la data incasarii sumelor, daca incasarea
este anterioara acestuia.
CAP. 8
Baza de impozitare
8.1. Ca regula generala, baza de impozitare este constituita, pentru
livrarile de bunuri si prestarile de servicii, din toate sumele, valorile,
bunurile sau serviciile primite sau care urmeaza a fi primite de furnizor sau
de prestator in contrapartida pentru livrarile sau prestarile efectuate,
exclusiv taxa pe valoarea adaugata.
8.2. In cazul platii in natura, valoarea tuturor bunurilor sau a
serviciilor primite trebuie sa asigure acoperirea integrala a contravalorii
bunurilor livrate sau, dupa caz, a serviciilor prestate.
8.3. Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor sau la
prestarea serviciilor sau, dupa caz, la intocmirea facturilor, chiar daca in
contract se prevede plata in rate sau la anumite termene, conform prevederilor
pct. 7.6 din prezentele norme.
8.4. Agentii economici care realizeaza atat livrari de bunuri si prestari
de servicii, cat si operatiuni de intermediere determina baza de impozitare
corespunzator fiecarei categorii de operatiuni, potrivit prevederilor art. 13
din ordonanta.
8.5. Pentru vanzarile de bunuri in regim de consignatie, baza de impozitare
se determina dupa cum urmeaza:
a) suma obtinuta din vanzarea bunurilor cumparate de la agentii economici
sau incredintate de catre acestia pentru a fi vandute. Pentru bunurile
incredintate vandute, agentii economici respectivi sunt obligati sa emita
facturi continand elementele prevazute in art. 25 lit. B din ordonanta, cel mai
tarziu in ultima zi a lunii in care s-a efectuat vanzarea;
b) suma reprezentand comisionul aplicat asupra vanzarilor de bunuri apartinand
persoanelor fizice neinregistrate ca agenti economici sau persoanelor juridice
necuprinse in sfera de aplicare sau scutite de plata taxei pe valoarea
adaugata.
8.6. Pentru activitatea de intermediere in turism baza de impozitare se
determina la prestarea efectiva a serviciilor si se stabileste ca diferenta
dintre pretul total, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, platit de client
agentiilor de turism sau organizatorilor de circuite turistice si pretul,
inclusiv taxa pe valoarea adaugata, facturat de prestatorii serviciilor de
transport, hoteliere, de restaurant si de catre alti prestatori care executa
material serviciile utilizate de client.
Din taxa calculata pe baza cotei de 15,254%, aplicata asupra bazei de
impozitare, determinata potrivit prevederilor de mai sus, se scade taxa pe
valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate
necesitatilor proprii de functionare a agentiei de turism sau a organizatorilor
de circuite turistice.
Agentii economici care presteaza serviciile de turism folosind mijloace
proprii sau inchiriate (mijloace de transport, hoteluri, restaurante etc.)
determina baza de impozitare potrivit art. 13 lit. b) din ordonanta.
8.7. Operatiunile realizate de casele de amanet sunt supuse taxei pe
valoarea adaugata astfel:
a) corespunzator comisionului incasat, cand imprumutul este restituit la
termen;
b) corespunzator valorii obtinute din vanzarea bunurilor care devin
proprietatea casei de amanet ca urmare a nerestituirii imprumutului;
c) corespunzator pretului de piata, pentru bunurile care devin proprietatea
casei de amanet si sunt retinute de catre aceasta.
8.8. Pentru tranzactiile cu bunuri mobile si imobile in executarea
creantelor, baza de impozitare se determina in conditii stabilite de Ministerul
Finantelor.
8.9. Echipamentul de lucru suportat partial de salariati se supune taxei pe
valoarea adaugata numai corespunzator valorii bunurilor care este suportata de
salariati, iar exigibilitatea intervine la data prevazuta pentru plata ratelor.
8.10. Bunurile din import introduse in tara in regim de leasing, dupa 1
iulie 1993, se supun taxei pe valoarea adaugata la beneficiar, corespunzator
sumelor si termenelor de plata prevazute in contractele incheiate pentru
perioada de leasing.
In cazul in care la expirarea perioadei de leasing bunurile trec in
proprietatea beneficiarului, se datoreaza taxa pe valoarea adaugata pentru suma
negociata de parti, in plus fata de suma prevazuta in contractul de leasing.
Sumele ramase de plata, aferente bunurilor introduse in tara in regim de
leasing, inainte de 1 iulie 1993, prevazute in contracte cu scadente dupa
aceasta data, nu se supun taxei pe valoarea adaugata. La expirarea perioadei de
leasing se aplica prevederile alin. 2 de mai sus.
8.11. In cazul in care anumite elemente accesorii ale pretului nu sunt
determinate in mod precis in momentul desfacerii marfurilor sau prestarii
serviciilor, toate sumele percepute ulterior dau loc la impozitare din momentul
facturarii.
Reprezinta cheltuieli accesorii ale livrarilor de bunuri sau prestarilor de
servicii comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare si
altele de asemenea natura datorate de cumparator, in masura in care nu au fost
cuprinse in preturile negociate.
Conform art. 14 din ordonanta nu se cuprind in baza de impozitare:
8.12. Remizele si alte reduceri de pret acordate de catre furnizor direct
clientului, inclusiv cele acordate dupa facturarea bunurilor sau serviciilor;
bunurile acordate de catre furnizori clientilor in vederea stimularii
vanzarilor, in conditiile prevazute in contractele incheiate.
Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, remizele si alte reduceri
de pret trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie efective si in sume exacte in beneficiul clientului;
b) sa nu constituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida
pentru o prestatie oarecare;
c) sa fie reflectate in facturi sau in alte documente legale, iar pentru
cele acordate dupa facturare sa se respecte prevederile art. 28 din ordonanta.
8.13. Penalizarile pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor
contractuale.
Excluderea din baza de impozitare se face numai daca penalitatile sunt
percepute peste preturile si tarifele negociate.
Nu se exclud din baza de impozitare sumele incasate pentru acoperirea
prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea in termen a
bunurilor inchiriate sau altele similare, care, in fapt, reprezinta contravaloarea
bunurilor livrate.
8.14. Dobanzile percepute pentru platile cu intarziere, pentru imprumuturi
acordate, pentru vanzari cu plata in rate sau la termene de peste 90 de zile.
8.15. Sumele achitate de furnizor sau de prestator in contul clientului si
care apoi se deconteaza acestuia. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe
valoarea adaugata aferenta sumelor respective se face numai de catre clientul
in contul caruia s-au achitat sumele respective.
8.16. Ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti prin
schimb, fara facturare.
8.17. Sumele incasate de la bugetul de stat de catre agentii economici
inregistrati la organele fiscale ca platitori de taxa pe valoarea adaugata si
care sunt destinate finantarii investitiilor, acoperirii diferentelor de pret
si de tarif, finantarii stocurilor de produse cu destinatie speciala.
Conform art. 15 din ordonanta, baza de impozitare va fi redusa
corespunzator in situatiile:
8.18. Refuzurilor totale sau partiale ramase definitive;
8.19. Ambalajelor in care s-a expediat marfa, restituite si facturate de
clienti.
8.20 Neincasarii totale sau partiale a contravalorii bunurilor sau
serviciilor de la clienti, declarati insolvabili prin hotarari judecatoresti
definitive.
CAP. 9
Cotele de impozitare
9.1. In conformitate cu art. 17 din ordonanta, in Romania se aplica
urmatoarele cote de impozitare:
- cota normala de 18%
- cota redusa de 9%
- cota zero.
1. Cota de 18%
9.2. Se aplica, potrivit prevederilor art. 17 lit. A din ordonanta, asupra
operatiunilor privind:
A) Vanzarile de bunuri mobile si imobile, efectuate de catre agentii
economici inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, catre
beneficiari cu sediul sau cu domiciliul in Romania, cu exceptia bunurilor
supuse cotei reduse de 9%, cotei zero si a celor scutite potrivit legii.
Aceeasi cota se aplica si vanzarilor de bunuri catre persoanele fizice
nerezidente in Romania.
B) Importul de bunuri mobile, precum si vanzarea acestora catre
beneficiari, in conditiile prevazute la lit. A) de mai sus.
C) Prestarile de servicii catre beneficiarii prevazuti la lit. A) de mai
sus, si anume:
a) prestarile aferente bunurilor de natura imobiliara situate in Romania;
b) transportul de persoane si de marfuri cand atat punctul de plecare, cat
si cel de sosire se afla pe teritoriul Romaniei;
c) transportul pe parcurs intern al marfurilor importate, cand acesta nu a
fost inclus in valoarea in vama;
d) serviciile prevazute la cap. IV pct. 3, 4 si 5 din prezentele norme, cu
exceptia prestarilor accesorii transportului, legate direct de exportul
marfurilor sau de transportul international de persoane.
2. Cota redusa de 9%
9.3. Cota redusa de 9% se aplica de agentii economici producatori,
importatori si de cei care comercializeaza produsele supuse acestei cote
conform art. 17 lit. B din ordonanta, cu exceptia agentilor economici din
reteaua de alimentatie publica si a celor care practica adaosul comercial de
alimentatie publica.
3. Cota zero
Se aplica, potrivit prevederilor art. 17 lit. C din ordonanta, pentru:
9.4. Exportul de bunuri si prestarile de servicii legate direct de exportul
bunurilor, efectuate de agentii economici cu sediul in Romania.
Se considera export livrarile de bunuri efectuate de agentii economici cu
sediul in Romania catre beneficiari cu sediul in strainatate si care sunt
transportate in afara teritoriului tarii, cu indeplinirea formalitatilor vamale
pentru export.
Cota zero se aplica si prestarilor de servicii legate direct de exportul
bunurilor, cum sunt:
a) serviciile prestate de comisionari sau de alti intermediari care
intervin in operatiunile de export;
b) serviciile prestate de agentii economici autorizati pentru certificarea
calitatii produselor livrate la export, pentru eliberarea certificatelor de
origine si a altor avize solicitate de exportator;
c) transportul marfurilor exportate la destinatie in strainatate;
d) prestarile accesorii la transportul bunurilor exportate: incarcari -
descarcari ale mijloacelor de transport, manipulari ale marfurilor;
e) inchirierea mijloacelor de transport, inclusiv a celor dotate cu
materiale necesare pentru protectia marfurilor exportate;
f) paza si depozitarea marfurilor exportate;
g) operatiunile de prezentare si ambalare a produselor destinate
exportului;
h) livrarile de bunuri destinate aprovizionarii navelor si aeronavelor care
presteaza transporturi internationale de persoane si de marfuri.
9.5. Prestatorii de servicii beneficiaza de cota zero numai in conditiile
in care prestarea se efectueaza pe baza de documente prezentate de beneficiari
din care sa rezulte ca operatiunile in cauza sunt direct legate de exportul de
bunuri.
In cazul in care nu se indeplineste conditia de mai sus, prestatorul
factureaza serviciile aplicand cota de 18%, urmand ca exportatorul sa aplice
prevederile art. 5 lit. b) din ordonanta.
9.6. Justificarea realitatii exportului de bunuri si a prestarilor de
servicii legate direct de exportul bunurilor se face cu:
a) pentru exportul de bunuri:
- factura externa;
- declaratia vamala de export, vizata de organele vamale;
- documentele de transport international si, dupa caz, polita de asigurare
si/sau reasigurare, precum si alte documente specifice care sa certifice
realitatea exportului, stabilite de Ministerul Finantelor;
b) pentru prestarile de servicii legate direct de exportul bunurilor:
- copia de pe declaratia vamala de export, vizata de organele vamale, sau,
dupa caz, documentele de transport international, polita de asigurare si/sau
reasigurare, precum si alte documente specifice prestarilor efectuate in
porturi, aeroporturi, gari si autogari.
9.7. Prestarile de servicii efectuate de agentii economici cu sediul in
Romania, contractate cu beneficiarii din strainatate.
Se considera export prestarile de servicii efectuate de agentii economici
cu sediul in Romania, in favoarea beneficiarilor cu sediul in strainatate si
care sunt folosite in afara Romaniei, referitoare la:
a) inchiriere de bunuri mobile corporale;
b) cesiuni si concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licente, de
marci de fabrica si de comert si alte drepturi similare;
c) servicii de publicitate, consulting, studii, cercetari si expertize,
furnizarea de date si informatii;
d) serviciile de arhitectura, proiectare, studii, expertize si alte
prestari ale agentilor imobiliari, pentru bunurile imobiliare situate in
strainatate;
e) reparatiile, transformarile, intretinerea si alte prestari, efectuate la
navele de comert maritim sau pe fluvii internationale precum si la aeronave.
Justificarea realitatii exportului se face cu:
- contractele incheiate cu partenerii externi, sau, dupa caz, comanda acestora;
- factura externa;
- dovada incasarii facturii externe sau, dupa caz, introducerii in banca a
declaratiei de incasare valutara.
Sunt, de asemenea, supuse cotei zero:
9.8. Prestarile de servicii efectuate in porturi si aeroporturi, aferente
navelor de comert maritim si pe fluvii internationale, precum si aeronavelor
apartinand companiilor de transport straine;
9.9. Transportul de marfa si de persoane, in si din porturile si
aeroporturile din Romania, cu nave si aeronave romanesti, comandate de
beneficiari cu sediul in strainatate;
9.10. Reparatiile la mijloace de transport feroviar si rutier, masini si
utilaje tehnologice, contractate cu beneficiari din strainatate;
9.11. Transportul international de persoane in si din strainatate, efectuat
de agentii economici autorizati cu sediul in Romania, cu exceptia celui pentru
agenti economici, care intermediaza activitatea de turism international, care
determina baza de impozitare conform prevederilor pct. 8.6 din prezentele
norme.
Cota zero se aplica si prestarilor de servicii legate direct de transportul
international de persoane.
Cota zero pentru transportul international auto de persoane se aplica numai
daca este efectuat cu mijloace de transport rutiere, pe rute stabilite cu
grafic de circulatie aprobat si daca durata acestuia pe parcurs extern
depaseste 24 de ore. Durata transportului pe parcursul extern se dovedeste cu
documente oficiale din care sa rezulte data de iesire/intrare in tara, precum
si cu cele emise de prestatorii serviciilor de cazare, masa etc. din
strainatate.
Justificarea realitatii transportului international de persoane se face cu:
- documentul de transport international;
- licenta de transport aprobata de organele competente;
- graficele de transport rutier aprobate;
9.12. Trecerea mijloacelor de transport, de marfuri si de calatori cu
mijloace de transport fluvial specializate intre Romania si statele vecine;
9.13. Bunurile si serviciile in favoarea directa a misiunilor diplomatice,
a oficiilor consulare si a reprezentantelor internationale interguvernamentale,
acreditate in Romania, precum si a personalului acestora, in conditiile
stabilite de Ministerul Finantelor pe baza de reciprocitate;
9.14. Bunurile cumparate din expozitiile organizate in Romania, precum si
din reteaua comerciala, expediate sau transportate in strainatate de catre
cumparatorul care, nu are domiciliul sau sediul in Romania, in conditiile
stabilite de Ministerul Finantelor;
9.15. Bunurile si serviciile destinate realizarii unor obiective pe
teritoriul Romaniei cu finantare directa asigurata din ajutoare sau imprumuturi
nerambursabile acordate de guverne straine, de organisme internationale, precum
si de organizatii nonprofit si de caritate, in conditiile stabilite de
Ministerul Finantelor.
9.16. Materialele, accesoriile si alte bunuri care sunt introduse din
teritoriul vamal al Romaniei in zonele libere cu indeplinirea formalitatilor de
export; redeventele si chiriile aferente terenurilor si constructiilor din
zonele libere.
Cotele de 18% si 19%, recalculate
9.17. Cotele prevazute de art. 17 din ordonanta se aplica asupra bazei de
impozitare, determinata potrivit art. 13 din ordonanta, in care nu este
cuprinsa taxa pe valoarea adaugata.
Pentru bunurile comercializate prin comertul cu amanuntul (magazine
comerciale, consignatii, unitati de alimentatie publica sau alte unitati care
au relatii directe cu populatia), precum si pentru unele prestari de servicii
(transport, posta, telefon, telegraf etc.), preturile sau tarifele practicate
cuprind si taxa pe valoarea adaugata.
In aceste conditii, taxa pe valoarea adaugata se determina prin aplicarea
unei cote recalculate asupra sumei obtinute din vanzarea bunurilor si din
prestarea serviciilor respective, astfel:
- (18: 118) x 100 = 15,254 pentru operatiunile supuse cotei de 18%;
- ( 9: 109) x 100 = 8,257 pentru operatiunile supuse cotei de 9%.
Acelasi regim se aplica si pentru determinarea taxei pe valoarea adaugata
aferenta bunurilor vandute pe baza de licitatie, pe baza de evaluare sau
expertiza, precum si pentru alte situatii in care in documentele legale nu se
specifica in mod expres cuantumul taxei pe valoarea adaugata.
CAP. 10
Regimul deducerilor
10.1. Potrivit art. 18 din ordonanta, platitorii de taxa pe valoarea
adaugata au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor si serviciilor
achizitionate, destinate realizarii de:
a) operatiuni supuse taxei pe valoarea adaugata conform art. 17 din
ordonanta;
b) bunuri si servicii scutite de taxa pentru care, prin lege, se prevede in
mod expres exercitarea dreptului de deducere;
c) actiuni de sponsorizare, protocol, reclama si publicitate, precum si
pentru alte actiuni prevazute de lege, cu respectarea plafoanelor si
destinatiilor prevazute in legi.
10.2. Bunurile si serviciile achizitionate pentru realizarea operatiunilor
prevazute la pct. 10.1 cuprind materiile prime si materialele, combustibilul si
energia, piesele de schimb, obiectele de inventar si de natura mijloacelor
fixe, marfurile, precum si alte bunuri si servicii ce urmeaza a se reflecta in
cheltuielile de productie, de investitii sau, dupa caz, de circulatie.
10.3. Nu poate fi dedusa, potrivit legii, taxa pe valoarea adaugata
aferenta intrarilor referitoare la:
a) bunuri si servicii destinate realizarii de operatiuni scutite pentru
care legea nu prevede exercitarea dreptului de deducere;
b) bunuri si servicii achizitionate de furnizor sau de prestator in contul
clientului si care apoi se deconteaza acestuia potrivit pct. 8.15 din
prezentele norme;
c) servicii de transport, hoteliere, de restaurant si altele, efectuate
pentru agentii economici care desfasoara activitati de intermediere in turism;
d) alte cheltuieli care nu au legatura directa si exclusiva cu activitatea
agentului economic, cum ar fi cele pentru: distractie, divertisment,
achizitionarea si intretinerea autoturismelor folosite pentru activitati ce nu
au drept scop obtinerea de profit;
e) bunuri si servicii aprovizionate pe baza de documente, care nu
indeplinesc conditiile prevazute de art. 25 lit. B din ordonanta;
f) bunuri pierdute pe timpul transportului, bunuri lipsa sau depreciate
calitativ constatate pe baza de inventariere peste normele legale, neimputabile.
10.4. Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare
operatiune in parte, ci pentru ansamblul operatiunilor realizate in cursul unei
luni.
10.5. In situatia in care un agent economic realizeaza atat operatiuni cu
drept de deducere, cat si operatiuni fara drept de deducere a taxei pe valoarea
adaugata aferenta aprovizionarilor, dreptul de deducere se determina potrivit
art. 20 din ordonanta, in raport cu participarea bunurilor si a serviciilor
achizitionate la realizarea operatiunilor cu drept de deducere.
Operatiunile realizate de cantine, crese, gradinite si cluburi sportive nu
se includ in decontul intocmit de unitatea pe langa care sunt organizate.
Gradul de participare a bunurilor si a serviciilor la realizarea operatiunilor
cu drept de deducere se determina ca raport intre suma reprezentand
contravaloarea bunurilor livrate si a serviciilor prestate cu drept de deducere
si totalul operatiunilor realizate. La cererea justificata a agentilor
economici, Ministerul Finantelor poate aproba criterii specifice pentru
exercitarea dreptului de deducere.
10.6. Pentru exercitarea dreptului de deducere, agentii economici platitori
de taxa pe valoarea adaugata sunt obligati:
A. Sa justifice prin documente legal intocmite cuantumul taxei.
Documentele legale sunt:
a) facturile sau, dupa caz, chitanta fiscala pentru bunurile si serviciile
cumparate de la furnizorii din tara;
b) declaratia vamala de import sau actul constatator al organelor vamale;
pentru importurile efectuate prin comisionari, taxa pe valoarea adaugata
inscrisa in declaratia vamala de import sau actul constatator se deduce numai
de catre unitatea beneficiara pe baza documentelor respective transmise in
copie certificata de comisionari;
c) documentul care confirma achitarea taxei pe valoarea adaugata de catre
agentul economic, pentru operatiunile prevazute la art. 8 din ordonanta;
d) documentele specifice privind aplicarea taxei pe valoarea adaugata
aprobate conform Hotararii Guvernului nr. 768/1992.
Documentele aferente intrarilor de bunuri si servicii care nu sunt legate
direct si exclusiv de activitatea agentului economic, precum si cele destinate
folosirii in scop personal sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane
fizice sau juridice in mod gratuit nu vor fi inscrise in jurnalul pentru
cumparari, iar taxa pe valoarea adaugata aferenta nu este deductibila.
In conditiile in care, pentru destinatiile de mai sus, au fost utilizate
bunuri aprovizionate initial pentru nevoile agentului economic, se aplica
prevederile pct. 1.5. din prezentele norme.
B. Sa justifice ca bunurile in cauza sunt destinate pentru desfasurarea
activitatii agentului economic si sunt proprietatea acestuia.
10.7. Modalitatile de exercitare a dreptului de deducere sunt:
a) prin retinerea, din suma reprezentand taxa pe valoarea adaugata aferenta
livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii, a taxei pe valoarea adaugata
aferenta intrarilor;
b) prin rambursarea de catre organul fiscal a sumei reprezentand diferenta
dintre taxa aferenta intrarilor si taxa aferenta iesirilor.
10.8. Termenele de regularizare cu bugetul de stat a diferentelor de taxa
sunt urmatoarele:
A. Taxa datorata bugetului de stat, stabilita pe baza de deconturi ale
platitorilor, se achita pana la data de 25 a lunii urmatoare;
B. Diferenta rezultata potrivit art. 21 lit. b) din ordonanta se
ramburseaza in termen de maximum 30 de zile de la data depunerii decontului, a
cererii de rambursare si a documentatiei justificative, la organul fiscal
competent, pentru:
a) operatiunile de export;
b) societatile agricole constituite in baza Legii nr. 31/1990 si a Legii
nr. 36/1991, indiferent de forma de organizare si de titularul dreptului de
proprietate, precum si societatile comerciale care au ca obiect de activitate
atat contractarea si achizitionarea de produse agricole vegetale, de animale si
pasari vii, cat si industrializarea si comercializarea produselor rezultate;
c) unitatile care prelucreaza sezonier produse agricole vegetale;
d) unitatile autorizate sa efectueze operatiuni de contractare, achizitie
si depozitare a produselor agricole vegetale;
e) unitatile pentru care prin lege s-a prevazut exercitarea dreptului de
deducere aferent bunurilor si serviciilor destinate realizarii produselor
prevazute la pozitiile 1-5 din lista-anexa la ordonanta;
f) redactiile ziarelor pentru taxa pe valoarea adaugata aferenta hartiei de
ziar;
g) unitatile productive noi pana la punerea in functiune, precum si pentru
bunurile de natura mijloacelor fixe destinate retehnologizarii sectiilor de
productie;
h) diferentele de primit rezultate din actele constatatoare intocmite de
organele vamale.
C. Diferenta rezultata potrivit art. 21 lit. b) din ordonanta la alti
platitori de taxa pe valoarea adaugata decat cei prevazuti la lit. B de mai sus
se compenseaza cu taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat in
lunile urmatoare. In situatia in care din deconturile intocmite pe o perioada
de trei luni consecutiv sumele datorate bugetului de stat nu acopera integral
taxa deductibila, diferenta se ramburseaza de organul fiscal competent in
termen de 30 de zile de la data depunerii decontului aferent lunii a treia si a
cererii de rambursare.
D. Organele fiscale pot compensa sumele cuvenite a fi rambursate potrivit
prevederilor de la lit. B si C de mai sus cu taxa pe valoarea adaugata datorata
si neplatita din deconturile lunilor anterioare. Majorarile de intarziere se
calculeaza incepand cu prima zi lucratoare dupa expirarea termenului legal de
plata si pana la data depunerii decontului din care rezulta sumele cuvenite a
fi rambursate.
10.9. Sumele sub 1.000.000 lei nu se ramburseaza, urmand a fi regularizate
prin reportare in perioadele urmatoare.
10.10. Dupa intocmirea documentatiei si prezentarea cererii de rambursare
la organul fiscal competent, suma respectiva nu mai poate fi inclusa in decont
si retinuta din taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor sau serviciilor
facturate in perioada urmatoare celei pentru care s-a solicitat regularizarea.
10.11. In baza art. 24 din ordonanta se stabilesc urmatoarele cazuri in
care organele Ministerului Finantelor pot cere agentilor economici garantii
personale sau solidare, daca rambursarea se face inainte de verificarea
documentatiei:
a) cand suma de rambursat depaseste 100 milioane lei, ca urmare a livrarii
produselor la export;
b) cand din documentatia prezentata rezulta ca s-a ajuns in situatia de a
solicita rambursarea diferentei de taxa pe valoarea adaugata, ca urmare a unor
aprovizionari excesive sau de calitate necorespunzatoare sau nelivrarii
produselor sau serviciilor prestate;
c) cand din verificarile anterioare au rezultat abateri de la prevederile
legii cu privire la obligatiile platitorilor.
Garantiile vor fi constituite de catre agentii economici din bunuri si alte
valori, pana la nivelul sumelor solicitate a fi rambursate sau prin depunerea
unei scrisori de garantie prin care o unitate bancara, cu sediul in Romania, se
angajeaza sa plateasca organelor fiscale eventuale sume incorect rambursate.
Organele fiscale sunt obligate sa verifice corecta determinare a sumelor
rambursate si sa regularizeze eventualele diferente.
CAP. 11
Obligatiile platitorilor
A. Cu privire la inregistrarea la organele fiscale
11.1. Agentii economici nou-infiintati vor fi luati in evidenta ca
platitori de taxa pe valoarea adaugata, pe baza declaratiei depuse conform
Hotararii Guvernului nr. 224/1993, in vederea atribuirii codului fiscal.
Organele fiscale vor remite agentilor economici care au declarat o cifra de
afaceri de peste 50 milioane lei pe 12 luni, in termen de 15 zile de la data
primirii declaratiei, instiintarea de luare in evidenta ca platitor de taxa pe
valoarea adaugata cu aceeasi data cu care s-a acordat codul fiscal.
11.2. Agentii economici care in cursul anului au depasit plafonul de
scutire prevazut la art. 6 lit. A.i) 12 din ordonanta sunt obligati sa solicite
luarea in evidenta ca platitori de taxa pe valoarea adaugata.
Cererea se depune la organul fiscal care a atribuit codul fiscal, pana la
data de 15 a lunii urmatoare celei in care plafonul a fost depasit, conform
modelului stabilit de Ministerul Finantelor.
In cazul in care cererea de luare in evidenta ca platitor de taxa pe
valoarea adaugata se prezinta in luna in care s-a depasit plafonul de scutire,
luarea in evidenta se va face incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in
care organele fiscale au primit cererea.
11.3. Pentru agentii economici care, potrivit legii, indeplinesc conditiile
de platitori de taxa pe valoarea adaugata, nu au depus cerere de luare in
evidenta si nu au indeplinit obligatiile prevazute de art. 25 lit. B, C si D
din ordonanta, organele fiscale vor proceda astfel:
a) vor stabili taxa datorata bugetului de stat prin diferenta dintre taxa
pe valoarea adaugata deductibila, determinata potrivit legii, pe baza
documentelor legale primite de la furnizorii de bunuri si prestatorii de
servicii si taxa colectata aferenta bunurilor livrate si serviciilor prestate
sau, dupa caz, prin estimare;
b) vor calcula majorarile legale pentru intarzierea platii, vor aplica
amenzile contraventionale prevazute de lege si vor lua masuri pentru intrarea
in legalitate.
11.4. Pentru agentii economici care, desi nu au depus cererea de luare in
evidenta ca platitori, au respectat celelalte obligatii prevazute de art. 25
din ordonanta, organele fiscale vor proceda astfel:
a) vor accepta deconturile prezentate si pe baza acestora ii vor lua in
evidenta ca platitori de taxa pe valoarea adaugata;
b) vor aplica amenzile contraventionale prevazute de lege.
11.5. Agentii economici care realizeaza exclusiv operatiuni scutite, fara
drept de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta aprovizionarilor, nu
vor fi inregistrati sau, dupa caz, vor fi scosi din evidenta ca platitori de
taxa pe valoarea adaugata.
11.6. La incetarea activitatii, agentii economici sunt obligati sa
solicite, in termen de 15 zile de la data actului legal in care consemneaza
situatia respectiva, scoaterea din evidenta ca platitori de taxa pe valoarea
adaugata, concomitent cu depunerea declaratiei prevazute la art. 5 din
Hotararea Guvernului nr. 224/1993.
B. Cu privire la intocmirea documentelor de vanzare
11.7. Agentii economici care realizeaza operatiuni impozabile sunt obligati
sa consemneze livrarile de bunuri si prestarile de servicii in facturi sau in
documente specifice aprobate in conditiile prevazute la art. 26 din ordonanta
si in Hotararea Guvernului nr. 768/1992.
Pentru bunurile livrate cu aviz de insotire, furnizorii sunt obligati ca in
termen de trei zile lucratoare de la data livrarii sa emita facturi si sa le
transmita clientilor.
Pentru livrari de bunuri care se efectueaza continuu, precum si pentru
prestari de servicii facturarea se poate face in luna urmatoare celei in care
livrarea sau prestarea s-a efectuat, in conditiile stabilite de Ministerul
Finantelor.
11.8. Pentru avansuri, furnizorii de bunuri si prestatorii de servicii sunt
obligati sa emita facturi. Se excepteaza agentii economici care beneficiaza de
prevederile cap. VII pct. 7.5 lit. c) din prezentele norme.
C. Cu privire la evidenta operatiunilor
11.9. Sa intocmeasca si sa depuna lunar la organul fiscal, pana la data de
25 a lunii urmatoare, decontul de taxa pe valoarea adaugata, potrivit modelului
stabilit de Ministerul Finantelor. Ministerul Finantelor poate stabili si alte
termene de depunere a decontului in functie de volumul taxei pe valoarea
adaugata de plata si de alte situatii specifice ale platitorilor. Formularul se
procura de la organul fiscal, se completeaza cu toate datele solicitate, se
semneaza de persoanele autorizate si i se aplica stampila care angajeaza
agentul economic.
Agentii economici platitori de taxa pe valoarea adaugata sunt obligati sa
depuna deconturi la termenele stabilite, conform alineatului precedent,
indiferent daca au realizat sau nu operatiuni ori daca suma de plata sau de
rambursat este zero.
11.10. Sa atribuie subunitatilor inregistrate in baza art. 3 din Hotararea
Guvernului nr. 224/1993 calitatea de platitor de taxa pe valoarea adaugata
numai daca subunitatile respective au asigurate conditii pentru respectarea
art. 25 din ordonanta si numai in conditiile obtinerii avizului organului
fiscal la care unitatea centrala este inregistrata ca platitoare de taxa pe
valoarea adaugata.
D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adaugata
11.11. Sa achite taxa datorata, potrivit decontului intocmit, pana la data
de 25 a lunii urmatoare sau, dupa caz, pana la termenul stabilit conform
punctului 11.9 din prezentele norme, prin virament, cec sau numerar, la organul
fiscal la care s-a inregistrat ca platitor sau la banca comerciala, dupa caz.
11.12. In cazul locatiilor de gestiune, taxa pe valoarea adaugata aferenta
livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii se plateste de locatar, daca
acesta are calitatea de platitor de taxa pe valoarea adaugata.
In cazul in care locatarul este o persoana fizica sau juridica neinregistrata
ca platitor, taxa pe valoarea adaugata se plateste de catre locator.
Sumele incasate de locator reprezentand contravaloarea locatiei de gestiune
nu se supun taxei pe valoarea adaugata.
11.13. Pentru operatiunile realizate pe baza de contracte de asociere,
drepturile si obligatiile prevazute de reglementarile legale privind taxa pe
valoarea adaugata revin agentului economic care conduce evidenta contabila,
potrivit legii.
Repartizarea profitului intre asociati nu se supune taxei pe valoarea
adaugata.
11.14. Pentru bunurile din import taxa pe valoarea adaugata se determina de
catre importator, inclusiv pentru bunurile exceptate de taxa vamala, si se
inscrie in declaratia vamala de import care se prezinta organului vamal.
11.15. Importatorul sau, dupa caz, reprezentantul acestuia care intocmeste
declaratia vamala de import este obligat sa achite taxa pe valoarea adaugata la
organul vamal, conform regimului in vigoare privind plata taxelor vamale.
11.16. Ministerul Finantelor poate aproba ca taxa pe valoarea adaugata
aferenta importurilor de masini si utilaje tehnologice destinate investitiilor
productive, precum si materiilor prime si materialelor destinate productiei sa
fie inclusa in decontul lunar si supusa acelorasi reglementari ca si taxa pe
valoarea adaugata aferenta bunurilor livrate si serviciilor prestate.
Aprobarea se da anual, la cererea importatorilor, in conditiile stabilite
prin normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor.
11.17. Pentru marfurile din import aflate sub regim vamal, care suspenda
temporar incasarea taxelor vamale, importatorul sau reprezentantul acestuia
este obligat sa garanteze si plata taxei pe valoarea adaugata. Ministerul
Finantelor poate acorda scutiri de la garantarea platii taxei pe valoarea
adaugata datorate, conform regimului in vigoare pentru plata taxei vamale.
11.18. Pentru materiile prime, materialele si accesoriile trimise de
clientii externi in vederea executarii de comenzi de export pentru aceiasi
clienti, nu se va calcula taxa pe valoarea adaugata si nu se va solicita
garantie pentru aceasta.
La constatarea schimbarii destinatiei bunurilor respective, organele vamale
vor sesiza organele fiscale teritoriale competente pentru a lua masuri potrivit
prevederilor legale in vigoare.
11.19. Sa achite taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat
concomitent cu declaratia inaintata organului fiscal pentru scoaterea din
evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, in termenul reglementat prin
art. 25 lit. A.b) din ordonanta.
CAP. 12
Dispozitii finale
12.1. Formularele tipizate comune si specifice in legatura cu aplicarea
taxei pe valoarea adaugata sunt cele aprobate conform Hotararii Guvernului nr.
768/1992.
12.2. Corectarea erorilor de inregistrare in evidenta se va face conform
prevederilor Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991.
Corectarea taxei pe valoarea adaugata cuprinsa in facturi se face astfel:
a) in cazul in care documentul nu a plecat de la agentul economic, acesta
se anuleaza si se emite un nou document;
b) in cazul in care documentul a fost transmis beneficiarului, corectarea
erorilor se efectueaza prin emiterea unei noi facturi cu semnul minus sau in
rosu si concomitent se emite o noua factura corecta. Factura de corectare va fi
atasata la factura corect intocmita si vor fi inregistrate in jurnale si
reflectate in deconturile intocmite de furnizor si beneficiar pentru luna in
care a avut loc corectarea.
12.3. Sumele ramase de incasat la data aplicarii Ordonantei Guvernului nr.
3/1992, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii cu plata in rate, nu
se supun taxei pe valoarea adaugata la termenele scadente dupa intrarea in
vigoare a ordonantei.
12.4. Avansurile incasate de furnizori si prestatori pana la data
introducerii taxei pe valoarea adaugata se impoziteaza potrivit reglementarilor
in vigoare existente la data efectuarii operatiunilor respective, urmand ca la
facturarea bunurilor livrate si a serviciilor prestate baza de impozitare sa se
diminueze corespunzator.
12.5. Taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor existente in stoc, in
productia in curs de fabricatie si semifabricate, la 31 decembrie 1994,
destinate realizarii produselor al caror regim de taxa pe valoarea adaugata se
modifica de la scutire la impozitare cu cota de 9%, se deduce potrivit
prevederilor art. 18 din ordonanta.
Acelasi regim se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 1995 si pentru taxa
pe valoarea adaugata aferenta materiilor prime si materialelor, produselor
finite, productiei in curs de fabricatie si marfurilor existente in stoc la
inceputul lunii in care agentii economici au fost luati in evidenta ca
platitori de taxa pe valoarea adaugata.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta obiectivelor de investitii care au fost
puse in functiune in anul 1994, precum si obiectivelor a caror executie
continua si dupa 31 decembrie 1994, se recalculeaza corespunzator noului regim
de impozitare aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 33/1994. iar diferentele se
regularizeaza prin decontul intocmit pentru luna ianuarie 1995 sau, dupa caz,
la punerea in functiune a obiectivelor.
12.6. In situatiile prevazute la art. 32 alineatul ultim din ordonanta,
organele fiscale sunt autorizate sa procedeze la stabilirea taxei pe valoarea
adaugata datorata bugetului de stat prin estimare. Estimarea se face tinandu se
seama de volumul activitatii din perioada precedenta si prin comparatie cu taxa
pe valoarea adaugata datorata de alti agenti economici cu profil similar.