HOTARARE Nr. 859 din 16 august 2002
pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului
pe profit
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 640 din 29 august 2002
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 34
alin. (1) din Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ARTICOL UNIC
Se aproba Instructiunile privind metodologia de calcul al impozitului pe
profit, cuprinse in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
p. Seful Departamentului
de Politici Economice,
Petrisor Peiu,
secretar de stat
Ministrul pentru intreprinderile
mici si mijlocii si cooperatie,
Silvia Ciornei
ANEXA 1
INSTRUCTIUNI
privind metodologia de calcul al impozitului pe profit
Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, denumita in continuare
lege:
Art. 1
(1) Sunt obligate la plata impozitului pe profit, in conditiile prezentei
legi, si denumite in continuare contribuabili:
a) persoanele juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice
sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;
Instructiuni:
1.1. Fac parte din aceasta categorie companiile nationale, societatile
nationale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societatile comerciale,
indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate, inclusiv
cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain,
societatile agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate
juridica, organizatiile cooperatiste, institutiile financiare si institutiile
de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, precum si orice alta
entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita sub
legislatia romana.
Din categoria persoanelor juridice platitoare de impozit pe profit nu fac
parte contribuabilii care sunt obligati la plata impozitului pe venit, potrivit
legii.
Lege:
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent
in Romania, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent;
Instructiuni:
1.2. Persoanele juridice straine, cum sunt: companiile, fundatiile,
asociatiile, organizatiile si orice entitati similare, infiintate si organizate
in conformitate cu legislatia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci
cand isi desfasoara activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui
sediu permanent in Romania, astfel cum este definit la art. 17 din lege, de la
inceputul activitatii acestuia.
Lege:
c) persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfasoara activitati in
Romania ca beneficiari ori parteneri impreuna cu o persoana juridica romana
intr-o asociere sau o alta entitate ce nu da nastere unei persoane juridice,
pentru profitul realizat in Romania;
d) persoanele juridice romane si persoanele fizice rezidente, pentru
veniturile realizate atat in Romania, cat si in strainatate din asocieri care
nu dau nastere unei persoane juridice. In acest caz impozitul datorat de persoana
fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica;
Instructiuni:
1.3. Veniturile si cheltuielile rezultate din asocierile prevazute la art.
1 alin. (1) lit. c) si d) din lege, potrivit dispozitiilor legale, se contabilizeaza
distinct de persoana juridica romana stabilita prin contractul de asociere, cu
respectarea reglementarilor contabile in vigoare. Persoana juridica romana are
si obligatia de a calcula, de a retine si de a varsa impozitul pentru profitul
determinat, precum si de a depune declaratia de impozit pe profit pentru
persoanele fizice si juridice nerezidente, cat si pentru persoanele fizice
rezidente care fac parte din asociere, in termenele prevazute la art. 20 si 21
din lege.
Partea din venituri si cheltuieli care se cuvine persoanelor juridice
rezidente dintr-o astfel de asociere se inregistreaza in contabilitatea proprie
si se include in baza impozabila a acestora.
1.4. In cazul asocierilor dintre persoanele juridice romane, veniturile si
cheltuielile determinate de operatiunile asocierii se contabilizeaza distinct
de catre unul dintre asociati, stabilit conform contractului, urmand ca lunar
sa se transmita pe baza de decont partea ce revine fiecarui asociat, in vederea
inregistrarii in contabilitatea proprie. In cazul in care din asociere fac
parte mai multe persoane juridice romane, persoana juridica care tine evidenta
contabila potrivit contractului de asociere trebuie sa indeplineasca
obligatiile prevazute la pct. 1.3.
Lege:
e) persoanele juridice straine care obtin veniturile prevazute la art. 16,
pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
Instructiuni:
1.5. Pentru determinarea impozitului pe profit se iau in calcul veniturile
si cheltuielile aferente acestora. Nu intra sub incidenta acestor prevederi
veniturile care sunt subiect al impozitului cu retinere la sursa.
Lege:
(2) Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit:
a) trezoreria statului;
b) institutiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv
pentru veniturile extrabugetare si disponibilitatile realizate si utilizate,
potrivit Legii nr. 72/1996 privind finantele publice, cu modificarile
ulterioare, si Legii nr. 189/1998 privind finantele publice locale, cu
modificarile si completarile ulterioare, daca legea nu prevede altfel;
c) organizatiile de nevazatori, de invalizi si ale persoanelor cu handicap,
pentru profiturile realizate de unitatile economice fara personalitate juridica
ale acestora, protejate potrivit legii speciale de organizare si functionare
privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap;
Instructiuni:
1.6. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit unitatile economice
fara personalitate juridica ale organizatiilor de nevazatori, de invalizi si
ale persoanelor cu handicap, infiintate conform prevederilor Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in
munca a persoanelor cu handicap, cu modificarile si completarile ulterioare.
Lege:
d) fundatiile romane constituite ca urmare a unor legate;
Instructiuni:
1.7. Fundatia constituita ca urmare a unor legate, in conformitate cu
Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, este
subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui
act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat in mod
permanent si irevocabil realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz,
comunitar.
Lege:
e) cooperativele care functioneaza ca unitati protejate ale persoanelor cu
handicap, special organizate, potrivit legii de organizare si functionare
privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap;
Instructiuni:
1.8. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cooperativele care
functioneaza ca unitati protejate ale persoanelor cu handicap, daca sunt
organizate potrivit prevederilor Decretului-lege nr. 66/1990 privind
organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti, cu modificarile
ulterioare.
Lege:
f) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si
valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit
Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru
producerea obiectelor de cult, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu
conditia utilizarii sumelor respective pentru intretinerea si functionarea
unitatilor de cult, pentru lucrarile de construire, de reparatie si de
consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru
invatamant si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile
din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii
prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;
Instructiuni:
1.9. Nu intra sub incidenta acestor prevederi persoanele juridice si orice
alte entitati care realizeaza produse pe baza de autorizatie acordata de
fiecare cult religios, pentru veniturile realizate din activitatile mentionate.
Lege:
g) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele
autorizate, pentru veniturile utilizate, potrivit Legii invatamantului nr.
84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Ordonantei
de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea
finantarii invatamantului superior;
Instructiuni:
1.10. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit institutiile de
invatamant pentru veniturile obtinute din activitati economice, care sunt
utilizate potrivit prevederilor Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare.
1.11. Veniturile obtinute de institutiile de invatamant din activitati
economice, care nu sunt folosite in scopurile expres mentionate la pct. 1.10
sau care sunt destinate altor scopuri, se impun cu o cota de 25%, plata
impozitului facandu-se la termenele stabilite la art. 20 din lege.
Lege:
h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile
de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei
nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru
veniturile obtinute din activitatile economice care sunt sau vor fi utilizate
pentru imbunatatirea confortului si a eficientei cladirii, pentru intretinerea
si repararea proprietatii comune.
Instructiuni:
1.12. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit asociatiile de
proprietari si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari,
constituite ca persoane juridice potrivit prevederilor Legii locuintei nr.
114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru
veniturile obtinute din activitati economice cum ar fi inchirierea spatiilor
comune, care sunt utilizate pentru imbunatatirea confortului si eficientei
cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune.
1.13. Veniturile obtinute de asociatiile de proprietari si de asociatiile
de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari din activitati economice,
care nu sunt folosite in scopurile expres prevazute la pct. 1.12 sau care sunt
destinate altor scopuri, se impun cu o cota de 25%, plata impozitului
facandu-se la termenele prevazute la art. 20 din lege.
Lege:
(3) Persoanele juridice romane fara scop patrimonial sunt exceptate de la
plata impozitului pe profit pentru urmatoarele categorii de venituri:
a) cotizatiile membrilor;
b) contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
d) donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizare;
e) dobanzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor
rezultate din asemenea venituri;
f) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
g) resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale;
h) venituri din actiuni intamplatoare realizate de organizatii
sindicale/patronale, utilizate in scop social sau profesional, potrivit
statutului de organizare si functionare;
i) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate
in proprietatea persoanelor juridice fara scop patrimonial, altele decat cele
care sunt sau au fost folosite in activitatea economica.
Instructiuni:
1.14. Persoanele juridice romane fara scop patrimonial sunt: organizatiile
sindicale si organizatiile patronale infiintate in baza unor legi speciale,
asociatiile si fundatiile infiintate in baza Ordonantei Guvernului nr. 26/2000
cu privire la asociatii si fundatii, precum si alte asemenea organizatii
infiintate in baza unor legi speciale.
1.15. In scopul aplicarii acestor prevederi veniturile si cheltuielile
aferente activitatilor desfasurate in scopul obtinerii de profit se evidentiaza
din punct de vedere contabil conform reglementarilor contabile, iar calculul
impozitului pe profitul rezultat se efectueaza conform metodologiei prevazute
la cap. II din lege.
Lege:
(4) Persoanele juridice fara scop patrimonial, pentru veniturile realizate
din activitati economice pana la nivelul echivalentului in lei de 10.000 euro,
realizate intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale
neimpozabile prevazute la alin. (3), sunt exceptate de la plata impozitului pe
profit.
(5) Persoanele juridice romane fara scop patrimonial care nu se incadreaza
in conditiile referitoare la nivelul veniturilor prevazute la alin. (4), pentru
profitul obtinut din activitati economice, platesc impozit pe profit, calculat
potrivit art. 2 alin. (1).
Instructiuni:
1.16. Persoanele juridice romane fara scop patrimonial care obtin venituri
din activitati economice platesc impozit pe profit pentru profitul
corespunzator veniturilor ce depasesc limitele stabilite la art. 1 alin. (4) din
lege. In scopul determinarii impozitului pe profit datorat pentru activitatea
economica impozabila se face ponderea veniturilor neimpozabile in total
venituri din activitati economice. Ponderea rezultata este aplicata la valoarea
impozitului pe profit calculat la nivelul intregii activitati economice, in
vederea stabilirii impozitului datorat pentru activitatea economica impozabila.
Cursul de schimb valutar euro/ROL este cel de la data inregistrarii
veniturilor in contabilitate.
1.17. La stabilirea profitului impozabil pentru activitatea economica
desfasurata de persoanele juridice fara scop patrimonial se aplica regulile
stabilite la cap. II din lege. Cheltuielile cu indemnizatia de deplasare,
acordata salariatilor pentru deplasari in tara si in strainatate, sunt
deductibile pana la nivelul stabilit la art. 9 alin. (7) lit. c) din lege,
numai in masura in care aceste deplasari sunt justificate ca fiind efectuate
strict in scopul desfasurarii activitatii economice.
Lege:
Art. 2
(1) Cota de impozit pe profit este de 25%, cu exceptiile prevazute de
prezenta lege.
(2) In cazul Bancii Nationale a Romaniei cota de impozit pe profit este de
80% si se aplica asupra veniturilor ramase dupa scaderea cheltuielilor
deductibile si a fondului de rezerva, potrivit legii.
(3) Contribuabilii care obtin venituri din activitatile desfasurate pe baza
de licenta in zona libera platesc o cota de impozit pe profit de 5% pentru
profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie
2004.
Instructiuni:
2.1. Pentru contribuabilii care desfasoara activitati in zonele libere pe
baza de licente eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor
libere, profitul obtinut din aceste activitati este impozitat cu cota de 5%
pana la data de 31 decembrie 2004, cu exceptia cazului prevazut la art. 3 alin.
(2) si la art. 35 alin. (5) din lege.
2.2. In cazul in care contribuabilul isi desfasoara activitatea in zona
libera prin unitati fara personalitate juridica, acesta este obligat sa tina
evidenta contabila distincta pentru veniturile si cheltuielile aferente acestei
activitati, pana la nivel de balanta de verificare. La determinarea profitului
aferent activitatii se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare,
precum si alte asemenea cheltuieli, proportional cu veniturile obtinute in zona
libera fata de veniturile totale realizate de persoana juridica.
2.3. Pierderea rezultata din operatiunile realizate in zona libera nu se
recupereaza din profitul impozabil realizat in afara zonei, aceasta urmand sa
fie recuperata din profiturile obtinute din aceeasi zona.
Lege:
(4) Contribuabilii care au incasat printr-un cont bancar din Romania
venituri in valuta din exportul bunurilor si/sau al prestarilor de servicii,
realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision,
platesc o cota de impozit pe profit de 6% pentru partea din profitul impozabil
care corespunde ponderii acestor venituri in volumul total al veniturilor. Suma
aferenta reducerii cotei de impozit pe profit de la 25% se repartizeaza la
sfarsitul anului ca sursa proprie de finantare, in limita profitului ramas dupa
inregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit. Prestarile de servicii pentru
care se aplica cota de impozit redusa sunt cele pentru care beneficiarul
prestarii este in strainatate.
Instructiuni:
2.4. Pentru a calcula impozitul pe profit cu cota redusa exportatorii de
bunuri trebuie sa faca dovada prin inregistrarile din contabilitatea de
gestiune, in functie de specificul activitatii, ca aceste bunuri sunt realizate
din activitatea proprie prin procesarea materiei prime, prelucrarea sau
transformarea acesteia.
2.5. Serviciile realizate din activitatea proprie includ orice servicii
executate pentru care beneficiarul prestarii este in strainatate.
2.6. Beneficiaza de aceasta facilitate si comisionarii care au incheiat
contracte de comision cu o entitate straina, pentru veniturile incasate ca
urmare a prestarii serviciilor prevazute in aceste contracte. In aceasta
situatie producatorii beneficiaza de cota redusa corespunzatoare valutei
incasate intr-un cont bancar din Romania, pentru partea ce reprezinta
contravaloarea aportului propriu la realizarea exportului.
2.7. In vederea aplicarii acestei facilitati se intocmeste o situatie a
veniturilor incasate din export la cursul de schimb in vigoare la data
incasarii, nediminuate cu costurile privind transferul bancar. Ponderea
veniturilor incasate din export in volumul total al veniturilor inregistrate
conform reglementarilor contabile se face cumulat de la inceputul anului. Cota
redusa se aplica asupra profitului impozabil aferent acestei ponderi, calculat
si evidentiat, cumulat de la inceputul anului fiscal.
2.8. Justificarea efectuarii operatiunilor de export, inclusiv a
operatiunilor de lohn, se face pe baza contractelor incheiate cu beneficiarii
externi, insotite de facturi, DVE si/sau DIV, extrase de cont bancar.
2.9. Contribuabilii care presteaza servicii turistice catre beneficiari
straini, persoane fizice si juridice nerezidente, beneficiaza de cota redusa in
baza contractelor externe, a facturilor emise si incasate intr-un cont bancar
din Romania prin transfer bancar sau prin carti de credit.
2.10. In grupa veniturilor totale care se iau in calcul la determinarea
ponderii veniturilor realizate din export se includ toate veniturile
inregistrate conform reglementarilor contabile, cu exceptiile prevazute la pct.
7.2.
2.11. In categoria veniturilor incasate printr-un cont bancar din Romania
intra si veniturile incasate prin intermediul cecurilor, in conditiile in care
aceste instrumente de plata presupun derularea de transferuri bancare.
2.12. Nu intra sub incidenta art. 2 alin. (4) din lege veniturile incasate
in numerar din exportul de bunuri si servicii, precum si operatiunile de comert
international prin care nu se incaseaza valuta in conturile bancare din
Romania, cum sunt, de exemplu: clearing, barter, alte forme de reexport, precum
si cele incasate in conturi bancare in strainatate, chiar si in situatia in
care sunt indeplinite conditiile de autorizare ale Bancii Nationale a Romaniei.
Tranzactiile efectuate numai scriptic, in scopul principal de a beneficia de
cota redusa de impozit, nu se incadreaza in prevederile art. 2 alin. (4) din
lege. In cazul serviciilor financiare sunt luate in considerare numai cele
pentru care sunt identificate anumite comisioane, suma luata in calcul la
determinarea veniturilor realizate din export fiind limitata numai la valoarea
acestor comisioane. Nu beneficiaza de cota redusa de export dobanzile incasate
pentru creditele externe acordate.
2.13. In cazul exporturilor complexe cota redusa de impozit pe profit se
acorda atat contractantului general, cat si subcontractantilor definiti
potrivit legii, proportional cu contributia la realizarea exportului.
2.14. Pentru determinarea impozitului datorat se iau in calcul si
incasarile din anul curent, aferente veniturilor din export realizate in anul
fiscal incheiat, pana la termenul prevazut la art. 21 sau 22 din lege pentru
depunerea declaratiei definitive privind impozitul pe profit pentru anul fiscal
expirat. Contribuabilii care au definitivat pana la data de 25 ianuarie
inchiderea exercitiului financiar anterior depun declaratia definitiva de impunere
pana la aceasta data inclusiv. Contribuabilii care depun declaratia definitiva
de impunere pana la data depunerii situatiilor financiare anuale conform legii
iau in calcul si incasarile inregistrate pana la aceasta data, aferente
exporturilor facturate pana la data de 31 decembrie a exercitiului financiar
incheiat.
Lege:
(5) Incepand cu data de 1 ianuarie 2003 cota de impozit pe profit este de
12,5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor
incasate din export in volumul total al veniturilor. Incepand cu data de 1
ianuarie 2004 cota de impozit pe profit este de 25% .
(6) Stimularea exporturilor se va face printr-un sistem de sprijin cu
finantare prin bugetele anuale, iar mecanismul de acordare va fi aprobat prin
hotarare a Guvernului.
Art. 3
(1) Contribuabililor care beneficiaza de facilitatile prevazute la art. 2
alin. (3) - (5) nu li se aplica dispozitiile art. 11 alin. (5). Contribuabilii
isi exprima optiunea pentru una dintre cele doua facilitati la inceputul anului
fiscal.
Instructiuni:
3.1. Contribuabilul trebuie sa isi exprime optiunea pentru una dintre cele
doua facilitati. Optiunea va fi inscrisa pe prima declaratie privind
obligatiile la bugetul de stat, urmand sa fie depusa pana la termenul stabilit
de lege. In cazul in care optiunea nu este exercitata, contribuabilul se
considera ca a optat pentru facilitatile prevazute la art. 2 alin. (3) - (5)
din lege.
Lege:
(2) In cazul contribuabililor care isi desfasoara activitatea in zonele
libere, pentru veniturile realizate din export se aplica cota cea mai
favorabila prevazuta la art. 2 alin. (3) si (4).
(3) Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la art. 2
alin. (3) - (5) si la art. 11 alin. (5) nu mai beneficiaza de facilitatile de
natura impozitului pe profit, prevazute in alte acte normative.
(4) Contribuabilii prevazuti la art. 35 alin. (3) - (5) nu intra sub
incidenta alin. (3).
Art. 4
(1) Anul fiscal al fiecarui contribuabil este anul calendaristic.
(2) Cand un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa existe in cursul
unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul fiscal pentru care
contribuabilul a existat.
Instructiuni:
4.1. In cazul infiintarii unui contribuabil intr-un an fiscal perioada
impozabila incepe:
a) de la data inregistrarii acestuia la registrul comertului, daca are
aceasta obligatie;
b) de la data inregistrarii in registrul condus special de judecatorii,
daca are aceasta obligatie;
c) de la data intrarii in vigoare a contractelor de asociere, in cazul
asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice.
4.2. Perioada impozabila se incheie in cazul divizarilor sau fuziunilor
care au ca efect juridic incetarea existentei persoanelor juridice supuse
acestor operatiuni, la urmatoarele date:
a) in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi, la data
inmatricularii in registrul comertului a noii societati sau a ultimei dintre
ele;
b) in celelalte cazuri, la data inscrierii in registrul comertului a
mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante.
4.3. In cazul lichidarii unui contribuabil intr-un an fiscal perioada
impozabila inceteaza o data cu data radierii din registrul unde a fost inregistrata
infiintarea acestuia.
Lege:
Art. 5
(1) Cu exceptia dispozitiilor alin. (2), in cazul asocierii sau al altor
forme de organizare fara personalitate juridica, fiecare partener, asociat sau
beneficiar se impoziteaza in limita care i se cuvine din profit.
Instructiuni:
5.1. Sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1) din lege intra orice forma
de asociere, inclusiv asocierile dintre persoane juridice straine care
desfasoara activitati economice pe teritoriul Romaniei in vederea obtinerii de
venituri.
5.2. In cazul asocierilor dintre persoane nerezidente care desfasoara
activitati economice pe teritoriul Romaniei, veniturile si cheltuielile
determinate de operatiunile asocierii se contabilizeaza de catre unul dintre
asociati, stabilit in mod obligatoriu in contractul de asociere. Persoana
nerezidenta obligata prin contract sa tina contabilitatea are si obligatia de a
calcula, de a retine si de a varsa impozitul aferent profitului determinat
pentru persoanele nerezidente care fac parte din asociere, precum si de a
depune declaratia de impozit pe profit la termenele prevazute la art. 20 si 21
din lege.
Lege:
(2) In cazul asociatiunilor in participatiune sau al asocierilor similare,
veniturile si cheltuielile sunt alocate acestora in limita cotelor de
participatiune detinute de fiecare asociat. Orice plati suplimentare prevazute
in contractul de asociere, inclusiv contributiile suplimentare, nu sunt
deductibile la calculul profitului impozabil.
Instructiuni:
5.3. In cazul asocierilor in participatiune partea rezultata din veniturile
si din cheltuielile asocierii se distribuie fiecarui asociat pentru
determinarea profitului impozabil, proportional cu cotele mentionate in
contractul de asociere. In acest scop orice plati suplimentare prevazute in
contractul de asociere nu sunt cheltuieli deductibile.
Lege:
Art. 6
In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de natura barurilor de
noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor si a cazinourilor, impozitul pe
profit datorat potrivit prezentei legi, aferent acestor activitati, nu poate fi
mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activitati. In situatia in
care impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile acestor activitati,
contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor
venituri realizate.
Instructiuni:
6.1. Contribuabilii care desfasoara activitatile prevazute la art. 6 din
lege tin evidenta contabila distincta pentru veniturile si cheltuielile aferente
acestor activitati, pana la nivel de balanta. La determinarea profitului
aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si
administrare si alte asemenea cheltuieli ale contribuabilului, proportional cu
veniturile obtinute din aceste activitati. In cazul in care impozitul pe
profitul datorat pentru activitatile prevazute la art. 6 din lege este mai mic
de 5% din veniturile din aceste activitati, contribuabilul este obligat la
plata unui impozit de 5% din aceste venituri, indiferent de suma impozitului pe
profit rezultata din desfasurarea celorlalte activitati.
Lege:
CAP. 2
Determinarea profitului impozabil
Art. 7
(1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile
realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora,
dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga
cheltuielile nedeductibile.
(2) In cazul bunurilor mobile si imobile produse de catre contribuabili si
valorificate in baza unui contract de vanzare cu plata in rate, contribuabilii
pot opta pentru inregistrarea valorii ratelor la venituri impozabile, la
termenele scadente prevazute in contract. Cheltuielile corespunzatoare sunt
deductibile la aceleasi termene scadente prevazute in contractele incheiate
intre parti, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a
contractului. Optiunea se exercita in momentul livrarii bunurilor si nu se
poate reveni asupra ei.
Instructiuni:
7.1. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul veniturile si
cheltuielile, precum si orice alte elemente similare veniturilor si
cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga
cheltuielile nedeductibile conform cap. II din lege. Nu se iau in calcul efectele
schimbarii politicilor contabile in cazul in care nu sunt cerute de lege si
nici diferentele rezultate ca urmare a utilizarii unor politici contabile
diferite de regulile fiscale aplicabile elementelor de natura veniturilor si
cheltuielilor.
7.2. In scopul aplicarii prevederilor legii sau ale prezentelor
instructiuni, care se refera la calculul ponderii veniturilor contribuabilului,
nu sunt luate in calcul: veniturile inregistrate in conturile 711
"Venituri din productia stocata", 721 "Venituri din productia de
imobilizari necorporale" si 722 "Venituri din productia de
imobilizari corporale", precum si veniturile care sunt rezultate din
evaluarea activelor in valuta si, dupa caz, eventualele venituri din evaluarea
datoriilor in valuta, conform reglementarilor contabile.
7.3. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care isi
inceteaza existenta in urma operatiunilor de divizare, dizolvare sau lichidare
nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, inclusiv sumele aferente
unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finantare
pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, acestea fiind tratate in
conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul
pe dividende, aprobata si modificata prin Legea nr. 101/1995, cu modificarile
ulterioare. Acelasi tratament se aplica si rezervelor constituite din diferente
de curs favorabile aferente capitalului social in devize.
7.4. Veniturile ori cheltuielile inregistrate eronat sau omise se
corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii
apartine. In cazul in care contribuabilul sau organele fiscale constata ca dupa
depunerea declaratiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis
sau a fost inregistrat eronat, contribuabilul este obligat sa depuna declaratia
rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Daca in urma efectuarii acestei
corectii rezulta o suma suplimentara de plata a impozitului pe profit, atunci
pentru aceasta suma se datoreaza majorari si penalitati conform legislatiei in
vigoare.
7.5. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile
prevazute de legislatia in vigoare se aplica trimestrial sau lunar, dupa caz,
astfel incat la finele anului acestea sa se incadreze in prevederile legii.
7.6. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati
sa intocmeasca un registru de evidenta fiscala, intr-un singur exemplar, compus
din 100 de file, care trebuie numerotat, snuruit, parafat si inregistrat la
organul fiscal teritorial. Completarea se face in ordine cronologica, fara
stersaturi, iar informatiile inregistrate trebuie sa corespunda cu operatiunile
fiscale si cu datele prezentate in declaratiile de impunere. Registrul de evidenta
fiscala se completeaza in toate situatiile in care informatiile cuprinse in
declaratia fiscala sunt obtinute in urma unor prelucrari ale informatiilor
furnizate de contabilitate.
Modul de completare a registrului de evidenta fiscala este la latitudinea
fiecarui contribuabil, in functie de specificul activitatii si de necesitatile
proprii ale acestuia. Exemplificam in acest sens: calculul dobanzilor si al
diferentelor de curs deductibile fiscal, amortizarea fiscala, reduceri si
scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscala a vanzarilor cu plata in rate si
alte asemenea operatiuni, potrivit legii.
Lege:
Art. 8
In intelesul prezentei legi, sunt considerate neimpozabile urmatoarele
venituri:
a) dividendele primite de catre o persoana juridica romana de la o alta
persoana juridica romana;
b) diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare
inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor
de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se detin
participatiile;
c) venituri rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate
cheltuieli nedeductibile, precum si din anularea provizioanelor pentru care nu
s-a acordat deducere sau a veniturilor realizate din recuperarea unor
cheltuieli nedeductibile;
Instructiuni:
8.1. Veniturile obtinute ca urmare a aplicarii prevederilor art. 8 lit. b)
din lege sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, cesionarii sau
retragerii titlurilor de participare (actiuni, parti sociale).
8.2. In sensul prevederilor art. 8 lit. c) din lege, sunt considerate
venituri neimpozabile veniturile care vin sa acopere cheltuielile pentru care
nu s-a acordat deducere la momentul efectuarii lor, cum sunt: rambursarile de
impozit pe profit platit in perioadele anterioare, restituirea unor majorari de
intarziere, venituri din anularea unor provizioane care au fost considerate
cheltuieli nedeductibile la data constituirii si altele asemenea.
Lege:
d) alte venituri neimpozabile, prevazute expres in acte normative speciale.
Instructiuni:
8.3. Contribuabilii pentru care prin legi speciale s-a prevazut faptul ca
profitul aferent anumitor activitati nu este impozabil sunt obligati la tinerea
unei evidente contabile distincte pe elemente de venituri si cheltuieli, prin
care sa se asigure determinarea veniturilor, cheltuielilor si profitului
aferent. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul
si cheltuielile de conducere si administrare si alte asemenea cheltuieli ale
contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din acele activitati.
Lege:
Art. 9
(1) La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai
daca sunt aferente veniturilor impozabile.
Instructiuni:
9.1. Cheltuielile efectuate de un contribuabil sunt considerate ca fiind
aferente veniturilor impozabile numai daca sunt efectuate in scopul realizarii
veniturilor.
9.2. Nu sunt deductibile cheltuielile cu amortizarea caselor de odihna
proprii sau a imobilizarilor, care nu sunt utilizate pentru realizarea
veniturilor, de tipul navelor, aeronavelor, vaselor de croaziera si altele
asemenea, precum si toate celelalte cheltuieli aferente acestora. Nu se deduc
din baza de impunere a profitului sumele care reprezinta cheltuielile efectuate
cu asigurarea serviciilor de cazare, masa si transport pentru persoanele care
nu sunt salariate ale contribuabilului. De asemenea, nu se deduc cheltuielile
de transport, cu cazarea si masa, efectuate pentru salariatii proprii in afara
perioadei de pregatire, in cadrul centrelor de pregatire proprii.
Lege:
(2) Metodele contabile stabilite prin reglementari legale in vigoare,
inclusiv metoda LIFO, sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Metoda
de evaluare aplicata trebuie sa fie aceeasi pe tot parcursul exercitiului
financiar.
Instructiuni:
9.3. Metodele contabile de inregistrare pe cheltuieli a iesirii din
gestiune a stocurilor, potrivit art. 9 alin. (2) din lege, sunt recunoscute la
calculul profitului impozabil daca sunt respectate reglementarile contabile in
vigoare. In cazul utilizarii pretului prestabilit contribuabilul va trebui sa
tina evidenta stocurilor pe grupe similare.
Lege:
(3) La calculul profitului impozabil sunt deductibile numai urmatoarele
sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si a
provizioanelor:
a) rezerva, in limita a 5% din profitul contabil, pana ce acesta va atinge
a cincea parte din capitalul social subscris si varsat, conform prevederilor
Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare;
b) in cazul bancilor si cooperativelor de credit autorizate, provizioanele
obligatorii constituite potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei. Acelasi
regim se aplica si fondurilor de garantare;
c) rezervele tehnice calculate de catre societatile de asigurare si
reasigurare, constituite potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000 privind
societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile
ulterioare. Pentru contractele de asigurare cedate in reasigurare, rezervele
tehnice se diminueaza prin inregistrarea la venituri, astfel incat nivelul
acestora sa acopere partea de risc care ramane in sarcina asiguratorului, dupa
deducerea reasigurarii. Sunt nedeductibile sumele utilizate pentru constituirea
sau majorarea rezervelor pentru contractele cedate in reasigurare.
Instructiuni:
9.4. La determinarea profitului impozabil se iau in calcul cresterile sau
scaderile rezervelor constituite conform legii. In vederea calcularii rezervei
prevazute la art. 9 alin. (3) lit. a) din lege se ia in calcul profitul
contabil lunar sau trimestrial, dupa caz, cumulat de la inceputul anului,
inainte de determinarea impozitului pe profit din care se scad veniturile
neimpozabile, si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile.
Lege:
(4) Orice alte rezerve constituite in baza unor acte normative speciale nu
sunt cheltuieli deductibile. Exceptie fac rezervele legale constituite de Banca
Nationala a Romaniei, bancile, fondurile de garantare si cooperativele de
credit.
(5) Schimbarea destinatiei rezervelor si a fondurilor care au fost
deductibile din profitul impozabil, potrivit prevederilor legale, prin
distribuirea catre actionari, sub orice forma, cu ocazia lichidarii, divizarii,
fuziunii, dizolvarii societatii sau retragerii unui actionar/asociat, va atrage
impunerea sumelor respective cu impozit pe profit si impozit pe dividende,
conform prevederilor legale in vigoare. Fac exceptie sumele transferate in
cazul dizolvarii fara lichidare, daca succesorul de drept al contribuabilului
mentine sistemul de impunere conform prezentei legi.
Instructiuni:
9.5. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal in cazul bancilor,
precum si in cazul sucursalelor din Romania ale bancilor, persoane juridice
straine, sunt cele reglementate de Legea bancara nr. 58/1998, cu modificarile
si completarile ulterioare.
Rezervele legale se constituie lunar din profitul bancii, in cotele si in
limitele stabilite, si din alte surse, conform legii. Rezervele astfel
constituite se completeaza in conditiile prevazute de lege, in cazul micsorarii
lor.
Rezerva generala pentru riscul de credit se constituie din profitul bancii,
in cotele si in limitele stabilite de lege, in functie de soldul creditelor
acordate, existent la sfarsitul perioadei.
In cazul societatilor din domeniul asigurarilor si reasigurarilor sunt
deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000
privind societatile de asigurare si supraveghere a asigurarilor, cu
modificarile ulterioare.
Conform dispozitiilor acestei legi rezervele de prime si de daune se
constituie din cote-parti corespunzatoare sumelor aferente riscurilor neexpirate
in anul in care s-au incasat primele.
In cazul contractelor pentru care riscul a expirat, rezervele aferente se
anuleaza sau se diminueaza in mod corespunzator prin inregistrarea sumelor
respective la venituri.
Rezervele constituite lunar sau trimestrial, dupa caz, potrivit art. 9
alin. (3) din lege sunt deductibile la calculul profitului impozabil. In luna
sau in trimestrul, dupa caz, in care profitul brut se diminueaza sau se
inregistreaza pierdere, sumele repartizate in cursul anului fiscal curent
pentru constituirea fondului de rezerva si a rezervei generale pentru riscul de
credit, deductibile la calculul profitului impozabil, se diminueaza sau se
anuleaza in mod corespunzator in declaratia privind impozitul pe profit.
Schimbarea destinatiei rezervelor si a fondurilor constituite din profitul
brut, potrivit prevederilor legale, prin distribuirea lor actionarilor sub
forma dividendelor sau cu ocazia lichidarii societatii, atrage impunerea
sumelor respective cu impozit pe profit si impozit pe dividende.
Lege:
(6) Sunt deductibile la calculul profitului impozabil:
a) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat, efectuate potrivit legii,
in limita de 5% aplicata asupra diferentei dintre totalul veniturilor si
totalul cheltuielilor, inclusiv accizele, mai putin cheltuiala cu impozitul pe
profit si cheltuielile cu sponsorizarea si/sau mecenatul;
b) perisabilitatile, in limitele prevazute in normele aprobate prin
hotarare a Guvernului, care se vor elabora in termen de 90 de zile de la data
intrarii in vigoare a prezentei legi.
Instructiuni:
9.6. Nu sunt considerate perisabilitati si sunt deductibile la calculul
profitului impozabil pierderile prevazute in normele de consum tehnologic.
Lege:
(7) Potrivit prezentei legi, cheltuielile nedeductibile sunt:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit
datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul
curent, precum si impozitele pe profit sau venit platite in strainatate;
b) amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile de
intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale,
altele decat cele prevazute in contractele comerciale. Amenzile, penalitatile
sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor
economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania si/sau autoritati
straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor, al caror regim
este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri;
c) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor,
pentru deplasari in tara si in strainatate, care depaseste de 2,5 ori nivelul
legal stabilit pentru institutiile publice;
Instructiuni:
9.7. Cheltuielile de transport si de cazare, ocazionate de deplasarea in
tara si in strainatate a salariatilor in interes de serviciu, nu intra sub
incidenta art. 9 alin. (7) lit. c) din lege, ele fiind deductibile pe baza de
documente justificative.
Lege:
d) sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele
stabilite prin hotarare a Guvernului;
e) suma cheltuielilor sociale care depasesc limitele considerate
deductibile, conform legii anuale a bugetului de stat;
f) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor
corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru
care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea
adaugata aferenta acestor cheltuieli;
Instructiuni:
9.8. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din
gestiune sau degradate si neimputabile, pentru care s-au incheiat contracte de
asigurare, nu intra sub incidenta prevederilor art. 9 alin. (7) lit. f) din
lege, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta.
Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din
gestiune sau distruse, pentru care nu s-au incheiat contracte de asigurare, nu
este deductibila fiscal, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta.
Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din
gestiune sau distruse, care excede valoarea recuperata in baza contractelor de
asigurare incheiate, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, nu este
deductibila fiscal.
Lege:
g) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate
salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a
fost impozitata prin retinere la sursa;
h) orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele
decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate
contribuabilului la valoarea de piata;
Instructiuni:
9.9. Sunt considerate cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau
asociatilor, potrivit art. 9 alin. (7) lit. h) din lege, urmatoarele:
a) cheltuielile cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de
transport utilizate de catre asociat sau actionar;
b) cheltuielile cu transportul, cazarea si diurna, efectuate de catre
actionarul sau asociatul care nu are calitatea de salariat. Fac exceptie de la
aceste prevederi asociatii care sunt si administratori ai societatii cu
raspundere limitata sau ai unei societati in nume colectiv la care detin
partile sociale, pentru cheltuielile privind transportul si cazarea acestora,
ocazionate de delegarea, deplasarea in tara sau in strainatate, in interesul
activitatii pentru care contribuabilul este autorizat, constatate pe baza de
documente justificative;
c) bunurile, marfurile si serviciile acordate asociatilor sau actionarilor,
precum si lucrarile executate in favoarea acestora;
d) cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitie
acestora;
e) alte cheltuieli.
Lege:
i) cheltuielile de cercetare-dezvoltare, de conducere si de administrare
inregistrate de un sediu permanent care apartine unei persoane fizice sau
juridice straine, care nu s-au efectuat in Romania, care depasesc 10% din
salariile impozabile ale salariatilor sediului permanent din Romania;
Instructiuni:
9.10. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 9 alin. (7) lit. i) din lege
cheltuielile efectuate in Romania pentru realizarea veniturilor aferente
sediului permanent. Prin salarii impozabile, in sensul lit. i), se intelege
toate veniturile brute din salarii realizate de salariatii sediului permanent
din Romania, care se iau in calcul la aplicarea Ordonantei Guvernului nr.
7/2001 privind impozitul pe venit, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 493/2002.
Lege:
j) cheltuielile inregistrate in contabilitate care nu au la baza un
document justificativ, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare, prin care sa se faca dovada
efectuarii operatiunii;
Instructiuni:
9.11. Inregistrarile in evidenta contabila se fac cronologic si sistematic,
pe baza inscrisurilor ce dobandesc calitatea de document justificativ care
angajeaza raspunderea persoanelor care l-au intocmit, conform reglementarilor
contabile in vigoare.
Sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil reducerile de natura
comerciala si/sau financiara, acordate clientilor, care nu sunt evidentiate
distinct in documentele justificative de vanzare, potrivit prevederilor legale
in vigoare.
Orice reduceri de natura comerciala si/sau financiara pentru a fi
deductibile la calculul profitului impozabil trebuie:
a) sa fie efective si in sume exacte in beneficiul clientului;
b) sa nu constituie in fapt remunerarea unui serviciu sau o contrapartida
pentru o prestatie oarecare;
c) sa fie acordate in baza unei hotarari a adunarii actionarilor sau
asociatilor, dupa caz.
Lege:
k) cheltuielile inregistrate de societatile agricole constituite in baza
Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in
agricultura, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii
asociati peste cota de distributie din productia realizata din folosinta
acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;
l) cheltuielile inregistrate in contabilitate, determinate de diferentele
nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, ale titlurilor
imobilizate ale activitatii de portofoliu, cu exceptia celor determinate de
vanzarea acestora;
Instructiuni:
9.12. Cheltuielile reprezentand pierderi de valoare a titlurilor de
participare si a altor titluri imobilizate, ca urmare a reducerii valorii
capitalului social la societatea comerciala la care se detin participatiile sau
ca urmare a modificarii cotatiei pe piata bursiera, sunt cheltuieli
nedeductibile la calculul profitului impozabil.
Nu intra sub incidenta acestor prevederi cheltuielile reprezentand valoarea
titlurilor de participare sau ale activitatii de portofoliu, vandute ori
cedate.
In cazul vanzarii titlurilor de participare sau a titlurilor imobilizate
ale activitatii de portofoliu profitul impozabil se determina ca diferenta
intre valoarea obtinuta in urma vanzarii si costul de achizitie al titlurilor
respective.
Lege:
m) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
n) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, daca
nu sunt acordate in limita dispozitiilor legii anuale a bugetului de stat;
o) cheltuielile privind contributiile platite la fondurile speciale peste limitele
stabilite sau care nu sunt reglementate de actele normative, inclusiv
contributiile la fonduri de pensii, altele decat cele obligatorii;
p) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator in numele
angajatului. Sunt exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru
accidente de munca, boli profesionale si risc profesional;
q) cheltuielile de protocol care depasesc limita de 2% aplicata asupra
diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si al cheltuielilor, inclusiv
accizele, mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de
protocol inregistrate in cursul anului;
Instructiuni:
9.13. Cheltuielile de protocol prevazute la art. 9 alin. (7) lit. q) din
lege reprezinta cheltuielile ocazionate de acordarea de cadouri, tratatii si
mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii.
Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre
totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor
contabile, la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit, cheltuielile
de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile si se scad
veniturile neimpozabile.
Lege:
r) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt
impozitate la persoana fizica, daca legea nu prevede altfel;
s) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, prestari de
servicii sau asistenta, in situatia in care nu sunt incheiate contracte in
forma scrisa si pentru care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora
pentru activitatea autorizata;
Instructiuni:
9.14. Nu intra sub incidenta art. 9 alin. (7) lit. s) din lege serviciile
cu caracter ocazional prestate de persoane fizice si juridice, care se refera
la intretinerea si repararea activelor, servicii postale, de comunicatii si de
multiplicare. In baza acestor prevederi este necesar ca serviciile sa fie
efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract scris care sa cuprinda
date referitoare la prestatori, termene de executie, precizarea serviciilor
prestate, precum si a tarifelor percepute, respectiv valoarea totala a
contractului, iar defalcarea cheltuielilor de aceasta natura sa se faca pe
intreaga durata de desfasurare a contractului sau pe durata realizarii
obiectului contractului.
Verificarea prestatiei se realizeaza prin analiza documentelor
justificative care atesta efectuarea serviciilor - situatii de lucrari,
procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de
piata sau orice alte materiale corespunzatoare.
Lege:
t) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale
si necorporale ale contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente
obiectului de activitate pentru care este autorizat, cu exceptia celor care
privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in
desfasurarea activitatii pentru care contribuabilul este autorizat.
Art. 10
(1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care
gradul de indatorare a capitalului este mai mic decat unu.
(2) In cazul in care gradul de indatorare a capitalului este peste unu,
inclusiv, cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile pana la nivelul sumei
veniturilor din dobanzi plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului.
Cheltuielile cu dobanzile ramase nedeductibile se reporteaza in perioada
urmatoare, in aceleasi conditii, pana la deductibilitatea integrala a acestora.
(3) In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale
contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta
va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, in sensul alin. (1) si (2),
deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitarilor prevazute in aceste
alineate.
(4) Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar in legatura cu
imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de
dezvoltare si organizatii similare, mentionate in instructiunile prevazute la
art. 34, si cele care sunt garantate de stat nu intra sub incidenta prevederilor
prezentului articol.
(5) In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati decat institutiile
de credit autorizate, dobanda deductibila este limitata la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei,
pentru imprumuturile in lei;
b) nivelul ratei dobanzii EURIBOR plus doua puncte procentuale, pentru
imprumuturile in euro;
c) nivelul ratei dobanzii LIBOR plus doua puncte procentuale, pentru
imprumuturile in alte devize.
(6) Limita prevazuta la alin. (5) se aplica pentru fiecare imprumut,
inainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
(7) Prevederile alin. (1) - (3) nu se aplica bancilor, persoane juridice
romane, si sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in
Romania, precum si institutiilor de credit.
Instructiuni:
10.1. Sub incidenta art. 10 din lege intra numai imprumuturile angajate
dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 414/2002, cu exceptia art. 10 alin.
(5) din lege care se aplica si pentru dobanzile aferente imprumuturilor
angajate inaintea datei intrarii in vigoare a legii de la alte entitati decat
institutiile de credit autorizate.
10.2. In vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu
dobanzile se efectueaza mai intai ajustarile conform art. 10 alin. (5) din
lege. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excede nivelul de
deductibilitate permis conform art. 10 alin. (5) este considerata
nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare. In cazul
in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este
mai mare sau egal cu 1, contribuabilul aplica limitarea prevazuta la art. 10
alin. (2) din lege.
Prin institutii de credit autorizate se intelege acele entitati care sunt
autorizate legal sa functioneze.
10.3. Gradul de indatorare al capitalului se determina ca raport intre
capitalul imprumutat si capitalul propriu. Prin capital imprumutat se intelege
totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an,
respectiv credite bancare, imprumuturi de la institutii financiare, imprumuturi
de la actionari, asociati sau alte persoane, credite furnizori. Capitalul
propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul
nedistribuit, profitul exercitiului si alte elemente de capital propriu
constituite potrivit reglementarilor legale.
Capital imprumutat
Gradul de indatorare = --------------------
Capital propriu
10.4. In vederea determinarii impozitului pe profit, gradul de indatorare
se calculeaza ca raport intre media capitalului imprumutat si media capitalului
propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la
inceputul anului si la sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul
pe profit, dupa cum urmeaza:
Capital imprumutat + Capital imprumutat
(inceputul anului fiscal) (sfarsitul perioadei)
---------------------------------------------------
2
Gradul de indatorare = ---------------------------------------------------
Capital propriu + Capital propriu
(inceputul anului fiscal) (sfarsitul perioadei)
---------------------------------------------------
2
astfel:
Capital imprumutat + Capital imprumutat
(inceputul anului fiscal) (sfarsitul perioadei)
Gradul de indatorare = ---------------------------------------------------
Capital propriu + Capital propriu
(inceputul anului fiscal) (sfarsitul perioadei)
10.5. In cazul in care gradul de indatorare astfel determinat este mai mic
decat 1, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar sunt
deductibile integral dupa ce s-au efectuat ajustarile prevazute la pct. 10.1.
10.6. Daca gradul de indatorare astfel determinat este 1 sau mai mare decat
1, suma cheltuielilor cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs
valutar este deductibila numai in limita urmatoarei sume: venitul din dobanzi
al contribuabilului plus 10% din celelalte venituri impozabile ale acestuia.
Celelalte venituri nu includ: veniturile din dobanzi, veniturile din diferente
de curs valutar, veniturile inregistrate in conturile 711, 721 si 722, precum
si eventualele venituri rezultate din operatiuni care au ca scop majorarea
limitei prevazute in art. 10 alin. (2) din lege.
10.7. Cheltuielile ramase nedeductibile dupa aplicarea prevederilor pct.
10.6 sunt reportate in perioada urmatoare si sunt tratate din punct de vedere
fiscal ca fiind cheltuieli ale perioadei respective, urmand sa devina subiect
al limitarii aplicabile in acea perioada.
10.8. Exemplu:
Un contribuabil are urmatoarea situatie:
________________________________________________________________________________
Valori la data Valori la data Valori la
data
de 1 ianuarie de 31 martie de 30 iunie
anul N anul N anul N
________________________________________________________________________________
Capital propriu 100.000 120.000 120.000
Capital imprumutat 120.000 90.000 130.000
Cheltuieli cu dobanzile 0 20.000 30.000
Venituri din dobanzi 0 10.000 12.000
Celelalte venituri impozabile 0 80.000 100.000
Pierderea neta din diferente de
curs 0 25.000 35.000
________________________________________________________________________________
Pentru a determina nivelul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile si
al pierderii nete din diferente de curs valutar la nivelul trimestrului si apoi
al semestrului, contribuabilul calculeaza gradul de indatorare a capitalului
aferent perioadelor mentionate anterior.
Capital imprumutat + Capital imprumutat
(1 ianuarie) (31 martie)
Gradul de indatorare = -----------------------------------------
(trim. I) Capital propriu + Capital propriu
(1 ianuarie) (31 martie)
120.000 + 90.000
Gradul de indatorare = ------------------- = 0,95
(trim. I) 100.000 + 120.000
Avand in vedere faptul ca acest grad de indatorare este mai mic decat 1, se
deduc integral, pentru primul trimestru, cheltuielile cu dobanzile si cu
pierderea neta de curs valutar.
Capital imprumutat + Capital imprumutat
(1 ianuarie) (31 iunie)
Gradul de indatorare = ----------------------------------------
(semestrul I) Capital propriu + Capital propriu
(1 ianuarie) (31 iunie)
120.000 + 130.000
Gradul de indatorare = ------------------- = 1,13
(semestrul I) 100.000 + 120.000
Deoarece gradul de indatorare aferent primului semestru este mai mare decat
1, se deduc cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar
numai in limita prevazuta la art. 10 alin. (2) din lege.
Se prezinta urmatoarea situatie:
a) cheltuieli cu dobanzile 30.000
b) pierdere neta din diferente de curs valutar 35.000
c) cheltuieli supuse limitarii 65.000 [a) + b)]
d) venituri din dobanzi 12.000
e) celelalte venituri ale contribuabilului 100.000
f) cheltuieli deductibile (art. 10 din lege) 22.000 [d) + 10% x e)]
g) cheltuieli reportabile 43.000 [c) - f)]
10.9. In sensul prevederilor art. 10 alin. (4) din lege, prin banci
internationale de dezvoltare se intelege:
- Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD),
Corporatia Financiara Internationala (CFI) si Asociatia pentru Dezvoltare
Internationala (ADI);
- Banca Europeana de Investitii (BEI);
- Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD);
- banci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionala similare.
Prin imprumut garantat de stat se intelege imprumutul garantat de stat
potrivit Legii datoriei publice nr. 81/1999.
Lege:
Art. 11
(1) Cheltuielile privind amortizarea activelor corporale si necorporale
sunt deductibile in limita prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului
imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare. Pentru echipamentele tehnologice, respectiv masini,
utilaje si instalatii de lucru, computere si echipamente periferice ale
acestora, puse in functiune dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi, se
poate utiliza regimul de amortizare accelerata fara aprobarea organului fiscal
teritorial. Acelasi regim de amortizare se poate utiliza si pentru brevetele de
inventie, de la data aplicarii acestora de catre contribuabil.
(2) Cheltuielile cu exploatarea zacamintelor naturale, de natura
decopertarilor, explorarilor, forarilor, dezvoltarilor, care nu se finalizeaza
in obiective economice ce pot fi exploatate, se recupereaza in urmatorii 5 ani,
in rate egale, din veniturile realizate din exploatare.
(3) Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate in domeniul
exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa inregistreze in evidenta
contabila si sa deduca la calculul profitului impozabil provizioane pentru
refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora in circuitul
economic, silvic sau agricol, in limita unei cote de pana la 1% din diferenta
anuala dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, inregistrate potrivit
reglementarilor contabile, pe toata durata de functionare a exploatarii
zacamintelor naturale.
Instructiuni:
11.1. Provizioanele prevazute la art. 11 alin. (3) din lege sunt
obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea
de resurse minerale si care au obligatia de a prezenta un plan de refacere a
mediului, in sensul asigurarii reconstructiei ecologice a perimetrelor afectate
de exploatarile miniere, in conformitate cu prevederile Legii minelor nr.
61/1998, cu modificarile ulterioare. Sub incidenta acestor prevederi intra si
titularii acordurilor petroliere, care au obligatia de a lua masurile de
refacere a suprafetelor petroliere afectate, potrivit dispozitiilor Legii
petrolului nr. 134/1995, cu modificarile ulterioare.
Lege:
(4) Pentru titularii de acorduri petroliere care desfasoara operatiuni
petroliere in perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa mai mare de
100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor,
demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si a anexelor, precum si pentru
reabilitarea mediului este de 10% din profitul anual de exploatare, pe toata
durata de functionare a exploatarii petroliere.
(5) Contribuabilii care investesc in mijloace fixe si/sau in brevete de
inventie amortizabile, potrivit legii, destinate activitatilor pentru care
acestia sunt autorizati, si care nu au optat pentru regimul de amortizare
accelerata pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare reprezentand 20%
din valoarea de intrare a acestora. Valoarea ramasa de recuperat pe durata de
viata utila se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu
deducerea de 20% .
Instructiuni:
11.2. Pentru aplicarea art. 11 alin. (5) din lege contribuabilul este
obligat sa tina o evidenta extracontabila de calcul a amortizarii deductibile
fiscal. Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, inregistrate in
contabilitate, pentru care contribuabilul a optat sa aplice facilitatea
prevazuta la art. 11 alin. (5), nu vor fi luate in calcul la determinarea
profitului impozabil.
11.3. Exemplu: un contribuabil care isi desfasoara activitatea in domeniul
prelucrarii metalelor achizitioneaza la data de 15 septembrie 2002 un strung pe
care il pune in functiune pe data de 20 a aceleiasi luni. Valoarea de intrare a
strungului este de 30.000.000 lei. Durata normala de functionare a strungului,
conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a
mijloacelor fixe, este de 10 ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil,
foloseste amortizarea liniara. Din punct de vedere fiscal contribuabilul
opteaza pentru aplicarea facilitatii prevazute la art. 11 alin. (5) din lege.
Ca urmare a aplicarii prevederilor art. 11 alin. (5) din lege
contribuabilul va inregistra urmatoarea situatie:
- cheltuieli suplimentare deductibile de amortizare in luna septembrie: 20%
x 30.000.000 lei = 6.000.000 lei;
- cheltuieli deductibile de amortizare de repartizat pe 120 de luni,
incepand cu luna urmatoare deducerii de 20%: (30.000.000 lei - 6.000.000
lei)/120 de luni.
- lei -
________________________________________________________________
Luna Cheltuieli de amortizare acceptate fiscal
________________________________________________________________
Septembrie 2002 6.000.000
________________________________________________________________
Octombrie 2002 200.000
________________________________________________________________
Noiembrie 2002 200.000
________________________________________________________________
Decembrie 2002 200.000
________________________________________________________________
Ianuarie 2003 200.000
________________________________________________________________
. .
________________________________________________________________
. .
________________________________________________________________
. .
________________________________________________________________
August 2012 200.000
________________________________________________________________
Septembrie 2012 200.000
________________________________________________________________
TOTAL: 30.000.000
________________________________________________________________
11.4. In cazul investitiilor care se realizeaza pe parcursul mai multor
luni sau in ani fiscali consecutivi, inclusiv pentru cele realizate in regie
proprie, facilitatile prevazute la art. 11 alin. (1) si (5) din lege se acorda
la valoarea lucrarilor realizate efectiv, in baza unor situatii partiale de
lucrari incheiate potrivit Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului
imobilizat in active corporale si necorporale, cu modificarile ulterioare.
Investitiilor puse in functiune partial si care au beneficiat de alte
facilitati fiscale de natura impozitului pe profit nu li se aplica facilitatile
mentionate la art. 11 alin. (1) si (5) din lege, pentru partea care a
beneficiat de alte facilitati fiscale.
Lege:
(6) Deducerea suplimentara de amortizare se acorda la data punerii in
functiune a mijlocului fix, conform prevederilor Legii nr. 15/1994. Sunt
exceptate de la aceasta prevedere achizitiile de animale si plantatii, pentru
care deducerea se acorda astfel:
a) pentru animale, la data achizitiei;
b) pentru plantatii, la data receptiei finale de infiintare a plantatiei.
(7) Intra sub incidenta alin. (1) sau (5), dupa caz, si mijloacele fixe
achizitionate in baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitiva
de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea
contractului de leasing financiar.
(8) Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (1)
si (5) au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe cel putin o
perioada egala cu jumatate din durata lor normala de functionare.
(9) Persoanele juridice care au beneficiat pana la data intrarii in vigoare
a prezentei legi de facilitatea fiscala prevazuta la art. 21^2 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind
stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea
intreprinderilor mici si mijlocii, aprobata si modificata prin Legea nr.
415/2001, sunt obligati sa pastreze in patrimoniu investitiile realizate cel
putin o perioada egala cu jumatate din durata normala de functionare a
acestora.
(10) In cazul in care nu sunt respectate prevederile alin. (8) si (9),
impozitul pe profit se recalculeaza, inclusiv pentru perioada in care s-a
aplicat deducerea, si se vor calcula majorari si penalitati de intarziere,
conform reglementarilor legale in vigoare.
Instructiuni:
11.5. La aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) sau (5) din lege se ia in
calcul valoarea de achizitie a mijloacelor fixe inregistrata in evidenta
contabila.
11.6. In cazul in care nu sunt respectate prevederile art. 11 alin. (8) si
(9) din lege, impozitul trebuie recalculat pentru anii precedenti fara a se
tine seama de termenul de prescriptie al creantei bugetare. Recalcularea
trebuie facuta pentru perioada in care au fost aplicate prevederile art. 11
alin. (1) si (5) din lege. Penalitatile si majorarile de intarziere sunt
calculate de la data la care trebuia platit impozitul aferent anilor fiscali
pentru care se face recalcularea.
Lege:
Art. 12
In cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere
fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational
locatorul/finantatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face
obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul
leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational,
cheltuielile fiind deductibile. In cazul leasingului financiar utilizatorul
deduce dobanda, iar in cazul leasingului operational utilizatorul deduce
chiria.
Instructiuni:
12.1. Incadrarea operatiunilor de leasing se realizeaza avandu-se in vedere
prevederile Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing
si societatile de leasing, republicata, si prevederile contractului de leasing.
Operatiunile de leasing imobiliar, efectuate conform contractelor cu clauza
irevocabila de vanzare, care au ca obiect utilizarea activelor ce apartin
societatilor comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice
locale este actionar majoritar, se supun regimului fiscal valabil pentru
contractele de leasing financiar.
Lege:
Art. 13
(1) Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se
recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi.
Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la
fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale
in vigoare din anul inregistrarii acestora.
(2) Nu se recupereaza pierderea fiscala inregistrata de persoana juridica
ce isi inceteaza existenta, in cazul in care are loc divizarea, dizolvarea,
lichidarea sau fuziunea.
(3) In cazul persoanelor juridice straine prevederile alin. (1) se aplica
luandu-se in considerare numai activitatile economice, cotele de participare,
profiturile si pierderile atribuite sediului permanent din Romania.
(4) Contribuabilii care au fost obligati la plata unui impozit pe venit si
care anterior au realizat pierdere fiscala intra sub incidenta prevederilor
alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat
de prezenta lege. Aceasta pierdere se recupereaza de la data inregistrarii.
Instructiuni:
13.1. Recuperarea pierderilor anuale se face in ordinea inregistrarii
acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
Pierderea fiscala reprezinta suma inregistrata in declaratia de impunere a
anului precedent.
13.2. In cazul in care recuperarea pierderii fiscale se face din rezervele
legale, constituite din profit inainte de impozitare, reconstituirea ulterioara
a rezervei legale nu va mai fi o suma deductibila la calculul profitului
impozabil.
13.3. Nu recupereaza pierderea fiscala societatile comerciale care isi
inceteaza existenta in urma unor operatiuni de divizare sau fuziune, precum si
cele care se infiinteaza in urma efectuarii acestor operatiuni, conform
dispozitiilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare.
13.4. Societatea comerciala din al carei patrimoniu se desprinde o parte in
urma unei operatiuni de divizare si care isi continua existenta ca persoana
juridica recupereaza partea din pierderea fiscala inregistrata inainte de
momentul in care operatiunea de divizare produce efecte, proportional cu
drepturile si obligatiile mentinute de societatea comerciala respectiva.
13.5. In cazul fuziunii prin absorbtie pierderea fiscala rezultata din
declaratia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarata pana la data
inscrierii la registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului
social, se recupereaza potrivit prevederilor din lege.
Lege:
Art. 14
(1) In situatia lichidarii/dizolvarii unui contribuabil, pentru
determinarea profitului impozabil se ia in calcul si profitul rezultat din
lichidarea patrimoniului acestuia.
(2) In cazul fuziunii sau al divizarii unui contribuabil care isi inceteaza
existenta sumele rezultate din evaluarile generate de aceste operatiuni se vor
reflecta in conturile de rezerve ale entitatilor rezultate, fara a fi utilizate
la majorarea capitalului social. In caz contrar aceste sume se supun
impozitarii cu cota prevazuta la art. 2 alin. (1).
CAP. 3
Impozitarea persoanelor juridice straine si a veniturilor din surse externe
Art. 15
Contribuabilii definiti la art. 1 alin. (1) lit. b) si c) datoreaza impozit
pe profitul atribuibil sediului permanent din Romania. Cota de impozitare este
cea stabilita la art. 2 alin. (1), (3) sau (4), dupa caz.
Art. 16
(1) Persoanele juridice straine care realizeaza urmatoarele venituri se
impoziteaza pentru profitul corespunzator acestora, potrivit prevederilor
prezentei legi, cu cota prevazuta la art. 2 alin. (1):
a) veniturile obtinute din sau in legatura cu proprietati imobiliare
situate in Romania, inclusiv inchirierea in scopul utilizarii unei asemenea
proprietati, si castigul obtinut prin instrainarea unui drept asupra unei
astfel de proprietati, inclusiv orice alte drepturi de proprietate atribuibile
indirect, inclusiv prin instrainarea actiunilor si a altor drepturi similare
intr-o societate ale carei active corporale sunt formate in principal - direct
sau indirect - din proprietati imobiliare situate in Romania;
b) veniturile obtinute ca urmare a exploatarii resurselor naturale
localizate in Romania, inclusiv castigul obtinut din vanzarea unui drept
aferent unor asemenea resurse naturale;
c) veniturile obtinute din instrainarea unui drept de proprietate detinut
la o persoana juridica romana.
(2) Orice alt venit care nu este mentionat la alin. (1) este venit realizat
pe teritoriul Romaniei daca este platit de un rezident roman sau este platit de
ori prin intermediul unui sediu permanent in Romania.
Instructiuni:
16.1. In cazul persoanelor juridice nerezidente care obtin veniturile
prevazute la art. 16 alin. (1) lit. a) si b) si la alin. (2) din lege,
obligatia completarii si depunerii declaratiei de impunere potrivit art. 21 din
lege, precum si a calcularii, retinerii de la beneficiarul de venit si platii
impozitului revine persoanei rezidente, o data cu primul termen stabilit la
art. 20 din lege.
In cazul persoanelor juridice nerezidente care obtin veniturile prevazute
la art. 16 alin. (1) din lege din vanzarea sau cesionarea drepturilor de
proprietate asupra unei persoane juridice rezidente, obligatia completarii si
depunerii declaratiei potrivit art. 21 din lege, precum si a platii impozitului
pe profit o data cu primul termen stabilit la art. 20 din lege ii revine
persoanei juridice rezidente ale carei valori se tranzactioneaza, in cazul in
care nu sunt societati detinute public in sensul Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii
financiare si pietele reglementate.
In cazul persoanelor juridice nerezidente care obtin veniturile prevazute
la art. 16 alin. (1) din lege si care tranzactioneaza drepturile de proprietate
detinute asupra persoanelor juridice romane prin intermediul societatilor de
servicii de investitii financiare, obligatia completarii si depunerii
declaratiei potrivit art. 21 din lege, precum si a calcularii, retinerii si
platii impozitului pe profit revine acestor societati de intermediere, o data
cu primul termen stabilit la art. 20 din lege.
Reglementarile conventiilor de evitare a dublei impuneri prevaleaza fata de
prevederile art. 16 din lege.
16.2. Veniturile obtinute din instrainarea unui drept de proprietate
detinut la o persoana juridica romana sunt altele decat cele mentionate la art.
16 alin. (1) lit. a) si b) din lege.
16.3. Veniturile obtinute din sau in legatura cu proprietati imobiliare
amplasate in Romania includ profiturile sau castigurile din transferul de parti
sociale in cadrul unei societati sau din transferul unor titluri de participare
in orice tip de entitate, daca 50% sau mai mult din valoarea activelor
respectivei societati, asocieri sau entitati reprezinta, direct sau indirect,
proprietati imobiliare amplasate in Romania. In acest sens activele unei
societati, asocieri sau entitati sunt in mod indirect proprietati imobiliare
amplasate in Romania atunci cand respectiva societate, asociere sau entitate
detine parti sociale sau alte titluri de participare intr-o alta societate,
asociere sau entitate care satisface conditia de 50% mentionata la alineatul
anterior.
16.4. Profiturile sau castigurile corespunzatoare veniturilor prevazute la
art. 16 din lege, care se impoziteaza, se determina ca diferenta intre
veniturile realizate si cheltuielile aferente. In cazul castigurilor de capital
profitul se determina ca diferenta intre valoarea realizata la vanzare si
valoarea de achizitie majorata cu cheltuielile privind comisioanele, tarifele
si taxele aferente tranzactiilor, rezultate din documente.
16.5. In cazul in care persoana juridica nerezidenta efectueaza operatiuni
pe piata de capital prin intermediul unei societati de servicii de investitii
financiare, in urma carora se obtin pierderi, acestea se pot compensa cu
profiturile obtinute pe piata de capital prin intermediul aceleiasi societati
de servicii de investitii financiare si numai pentru aceeasi societate ale
carei valori mobiliare sunt tranzactionate.
Lege:
Art. 17
(1) In sensul prezentei legi, sediu permanent inseamna locul prin
intermediul caruia orice activitate a unei persoane fizice sau juridice straine
este, in intregime sau in parte, condusa direct ori prin intermediul unui agent
dependent. In cazul in care o asociere sau o alta entitate care nu are
personalitate juridica desfasoara activitati printr-un sediu permanent in
Romania, partile sau beneficiarii se considera ca desfasoara activitate in
Romania printr-un sediu permanent.
(2) Sediul permanent include: un loc de conducere, o sucursala, un birou,
un sediu secundar, o fabrica, un magazin, un atelier, o mina, un put petrolier
sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extractie a resurselor naturale.
(3) Un santier de constructii sau un loc unde au fost aduse echipamente
pentru constructii, un proiect de montaj sau de instalare, activitatile de
supraveghere, consultanta si furnizarea de servicii pentru acelasi proiect sau
proiecte conexe devine sediu permanent daca are o durata mai mare de 6 luni.
Instructiuni:
17.1. Persoanele juridice straine care desfasoara activitati in Romania de
natura celor mentionate la art. 17 alin. (3) din lege datoreaza impozit pe
profit de la inceputul activitatii, imediat ce se poate determina ca a fost sau
va fi depasita durata legala, respectiv de 6 luni sau conform perioadelor din
conventia de evitare a dublei impuneri, dupa caz, pentru indeplinirea
conditiilor de sediu permanent. In cazul in care nu se cunoaste inainte de
sfarsitul anului daca prezenta in Romania va fi de o durata suficienta pentru a
deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate in
considerare in urmatorul an fiscal, in situatia in care durata specificata este
depasita.
17.2. Reglementarile din conventiile de evitare a dublei impuneri privind
definirea sediului permanent prevaleaza fata de prevederile legii numai in
cazul in care contribuabilul prezinta certificatul de rezidenta fiscala. De
exemplu, in cazul in care contribuabilul este rezident intr-o tara cu care
Romania are un tratat potrivit caruia un loc de constructie devine sediu
permanent daca are o durata mai mare de 12 luni, aceasta regula se aplica
pentru acest contribuabil, si nu regula de 6 luni prevazuta la art. 17 alin.
(3) din lege, cu conditia prezentarii certificatului de rezidenta fiscala.
Lege:
(4) Un sediu permanent nu include: folosirea de instalatii in scopul
depozitarii, al expunerii de produse sau de marfuri; mentinerea unui stoc de
produse sau de marfuri in scopul depozitarii sau al expunerii; mentinerea unui
stoc de produse sau de marfuri numai in scopul prelucrarii de catre o alta
persoana juridica; mentinerea unui stoc de produse sau de marfuri pentru
expunerea in cadrul unui targ comercial sau al unei expozitii si care pot fi si
vandute la incheierea targului sau a expozitiei.
(5) Sediul permanent nu include nici un loc fix de afaceri destinat
cumpararii de produse, de marfuri sau colectarii de informatii, mentinerea unui
loc fix de afaceri in scopul desfasurarii de activitati cu caracter pregatitor
sau auxiliar, pentru orice combinare a activitatilor mentionate, cu conditia ca
intreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezulta din aceasta combinare
sa aiba un caracter pregatitor sau auxiliar.
(6) Cand o persoana fizica sau juridica, alta decat un agent cu statut
independent, actioneaza in numele unei intreprinderi si are si exercita
imputernicirea de a incheia contracte in numele intreprinderii, aceasta
intreprindere se considera ca are un sediu permanent in privinta oricaror activitati
pe care persoana le exercita pentru intreprindere, in afara de cazul in care
activitatile acestei persoane sunt limitate la cele mentionate la alin. (5).
(7) O intreprindere nu se considera ca are un sediu permanent numai prin
faptul ca aceasta isi exercita activitatea de afaceri printr-un broker, agent
comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu conditia ca
aceasta persoana sa actioneze in cadrul activitatii ei obisnuite, inscrisa in
documentele de constituire.
(8) Prin agent dependent se intelege o persoana fizica, juridica sau alta
entitate care isi desfasoara activitatea in Romania, in numele, pe contul si
sub controlul unei persoane fizice sau juridice straine, in baza unui inscris
intre acestia, si incheie contracte in numele acesteia, cu exceptia
reprezentantelor autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei.
(9) Reprezentantul legal al sediului permanent este obligat ca inainte de
inceperea activitatii sa il inregistreze la organul fiscal teritorial in a carui
raza urmeaza sa activeze.
(10) Pentru reflectarea reala a profitului impozabil al sediului permanent
se scad numai cheltuielile aferente realizarii veniturilor acestuia, avandu-se
in vedere prevederile cap. II. La determinarea profitului impozabil al sediilor
permanente vor fi avute in vedere urmatoarele reguli:
a) relatia dintre o societate comerciala straina si sediul permanent al
acesteia nu poate fi stabilita juridic prin conventii/contracte; in consecinta,
operatiunile la care acestea participa nu genereaza profit, iar ca urmare a
derularii acestor operatiuni sediul permanent nu inregistreaza pierdere;
b) tot ceea ce nu reprezinta cheltuieli sau venituri la societatea
comerciala straina nu poate fi cheltuiala sau venit al sediului permanent;
c) circulatia bunurilor si a finantarilor intre acestea, precum si cedarea
bunurilor mobile si imobile nu duc la realizarea de profituri sau pierderi.
Art. 18
(1) Persoana juridica romana are dreptul de a i se deduce din impozitul pe
profit datorat in Romania o suma echivalenta cu impozitul pe venitul din sursa
externa, platit direct sau prin retinere la sursa in strainatate, pe baza de
documente confirmate de autoritatile straine, care atesta plata, la cursul de
schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, aferent datei platii.
In acest caz valoarea ce va fi luata in considerare pentru determinarea
profitului impozabil este cea bruta, inclusiv impozitul platit in afara.
(2) Suma deducerii este la nivelul prevazut la art. 2 alin. (1), dar nu mai
mult decat impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei impozitului pe
profit, prevazuta in prezenta lege, asupra veniturilor pe fiecare sursa de
venit externa, dupa ce s-au scazut cheltuielile deductibile aferente acestora.
Instructiuni:
18.1. Aceasta prevedere are drept scop evitarea dublei impuneri a
profitului, in sensul ca impozitul pe profitul realizat in strainatate sau
impozitele retinute in strainatate prin retinere la sursa, confirmate de
autoritatile fiscale din tarile unde au fost realizate veniturile si au fost
retinute impozitele aferente, se deduc din impozitul pe profitul datorat in
Romania.
18.2. In conformitate cu reglementarile contabile in vigoare, operatiunile
efectuate de subunitatile din strainatate ale persoanelor juridice romane pot
fi inregistrate in cursul perioadei de gestiune numai in devize, urmand ca la
sfarsitul exercitiului financiar rulajele si soldurile exprimate in valuta, din
balantele de verificare a conturilor sintetice transmise de acestea, sa fie
evaluate la cursul valutar din data de 31 decembrie si sa fie centralizate in
balanta de verificare a societatii din Romania, careia ii apartin.
O persoana juridica romana care desfasoara activitati printr-un sediu
permanent intr-un alt stat calculeaza profitul impozabil la nivelul intregii
societati, potrivit dispozitiilor cap. II din lege. In scopul acordarii
creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza
profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent,
potrivit reglementarilor fiscale din Romania.
Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit
datorat in Romania, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care
atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala straina.
18.3. Limitarea prevazuta in alin. (2) din lege va fi calculata separat
pentru fiecare sursa de venit. In scopul aplicarii acestei reguli toate
veniturile a caror sursa se afla in aceeasi tara straina vor fi considerate ca
avand aceeasi sursa.
18.4. Exemplu: un contribuabil desfasoara activitati atat in Romania, cat
si in tara X printr-un sediu permanent.
Pentru activitatea desfasurata in tara X situatia este urmatoarea:
- Pentru sediul permanent:
- profitul impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din tara X,
100 milioane lei (exprimat la cursul de schimb valutar de la sfarsitul anului
2003);
- impozitul pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din tara X
(cota de 30%), 30 milioane lei (exprimat la cursul de schimb valutar de la
sfarsitul anului 2003);
- profitul impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din legea
romana, 80 milioane lei (legislatia romana privind impozitul pe profit permite
deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile in tara X);
- impozitul pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din legea
romana (cota de 25%), 20 milioane lei.
- Pentru alte venituri din tara X:
- venituri din dobanzi: 100 milioane lei;
- impozit cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi: 10
milioane lei (valoare calculata la cursul de schimb valutar din data platii).
Pentru activitatea desfasurata atat in Romania, cat si in tara X situatia
este urmatoarea:
- profit impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din legea romana,
1.000 milioane lei;
- impozit pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din legea romana
(cota de 25%), 250 milioane lei.
Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul
fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei,
respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu
retinere la sursa (dobanzi).
Impozitul platit in tara X trebuie evaluat la cursul de schimb valutar de
la data platii. Impozitul pe profitul aferent anului 2003 din tara X este
platit in mai multe transe, iar valoarea cumulata a acestora, la cursul de
schimb valutar de la data fiecarei plati, este echivalentul a 21 milioane lei
(exista o depreciere a leului comparativ cu valuta tarii X in timpul anului).
In aceasta situatie suma recunoscuta de organele fiscale romane ca fiind
platita in tara X este de 31 milioane lei:
- 21 milioane lei impozit pe profit platit;
- 10 milioane lei impozit cu retinere la sursa (venit din dobanzi).
Deoarece aceasta suma este mai mare decat limita maxima de 30 milioane lei
care poate fi acordata sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va
putea scadea din impozitul pe profitul intregii activitati (250 milioane lei)
doar suma de 30 milioane lei.
Lege:
Art. 19
Pierderile legate de veniturile din surse externe se deduc numai din aceste
venituri, separat pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se
reporteaza si se recupereaza in anii urmatori, potrivit art. 13.
Instructiuni:
19.1. Potrivit acestor dispozitii pierderile realizate din activitatea
desfasurata in strainatate se recupereaza numai din veniturile impozabile
realizate in strainatate pe fiecare sursa de venit. In scopul aplicarii acestei
reguli, prin sursa de venit se intelege tara din care s-au realizat veniturile.
Recuperarea pierderii se va realiza conform instructiunilor prevazute pentru
aplicarea art. 13 din lege.
Lege:
CAP. 4
Plata si controlul impozitului pe profit
Art. 20
(1) Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial, pana la data de
25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, cu exceptia Bancii Nationale
a Romaniei, a bancilor romane si a sucursalelor din Romania ale bancilor,
persoane juridice straine, care efectueaza plati lunar, pana la data de 25
inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozit. In acest
scop profitul si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentiaza
trimestrial, cumulat de la inceputul anului sau lunar, in cazul bancilor.
(2) Banca Nationala a Romaniei, bancile si sucursalele din Romania ale
bancilor, persoane juridice straine, au obligatia sa plateasca in contul
impozitului pe profit, pentru luna decembrie a fiecarui an fiscal, o suma egala
cu impozitul datorat pe luna noiembrie a aceluiasi an, pana la data de 25
ianuarie inclusiv a anului urmator, urmand ca regularizarea pe baza datelor din
bilantul contabil sa se efectueze pana la termenul prevazut pentru depunerea
situatiilor financiare.
(3) Contribuabilii, altii decat cei prevazuti la alin. (2), au obligatia sa
plateasca in contul impozitului pe profit pentru trimestrul IV, pana la data de
25 ianuarie inclusiv a anului urmator, o suma egala cu impozitul calculat si
evidentiat pe trimestrul III, urmand ca regularizarea pe baza datelor din
bilantul contabil sa se efectueze pana la termenul prevazut pentru depunerea
situatiilor financiare.
(4) Persoanele juridice care inceteaza sa existe au obligatia de a depune
declaratia de impunere si de a plati impozitul pe profit cu 10 zile inainte de
data inregistrarii incetarii existentei persoanei juridice la registrul
comertului.
(5) Persoanele juridice fara scop patrimonial calculeaza si platesc
impozitul pe profit anual, pana la data de 25 ianuarie a anului urmator.
(6) Contribuabilii care obtin venituri din cultura cerealelor si a
plantelor tehnice, pomicultura si viticultura platesc impozit pe profit anual,
pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator, pentru partea din profitul
impozabil care corespunde ponderii acestor venituri in volumul total al
veniturilor.
Art. 21
(1) In cursul anului fiscal contribuabilii au obligatia de a depune
declaratia de impunere pana la termenul de plata a impozitului inclusiv, urmand
ca, dupa definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilantul
contabil anual, sa depuna declaratia de impunere pentru anul fiscal expirat,
pana la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiare.
(2) Contribuabilii sunt obligati sa depuna o data cu declaratia de impunere
anuala si o declaratie privind platile sau angajamentele de plata catre
persoanele fizice si/sau juridice straine, care sa cuprinda sumele, scopul
platii si beneficiarul. Nu se cuprind in aceasta declaratie sumele angajate sau
platite pentru operatiunile in exclusivitate de import de bunuri si transport
international.
(3) Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitelor declarate
si pentru depunerea in termen a declaratiei de impunere.
(4) Declaratia de impunere se semneaza de catre administrator sau de orice
alta persoana autorizata, potrivit legii, sa il reprezinte pe contribuabil.
Instructiuni:
21.1. Completarea si depunerea de catre contribuabili a declaratiei de
impunere au rolul de a stabili impozitul pe profit datorat sau de recuperat,
constituind totodata si cerere de plata a impozitului.
Platitorii care se gasesc in situatia de fuziune prin absorbtie, divizare
sau lichidare, conform legii, si care isi incheie perioada impozabila au
obligatia sa depuna, in termen de 15 zile de la data aparitiei acestei
situatii, declaratia privind impozitul pe profit. Declaratia privind impozitul
pe profit intocmita de platitor reprezinta titlu de creanta prin care se
constata si se individualizeaza obligatia de plata privind impozitul pe profit.
In situatia contribuabilului care inceteaza sa existe ca persoana juridica
in urma efectuarii unei operatiuni de fuziune prin absorbtie, divizare sau
lichidare, termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit
reprezinta si termen de plata a obligatiei fata de bugetul de stat, potrivit
prevederilor legale in vigoare.
Lege:
Art. 22
Fac exceptie de la prevederile art. 20 alin. (3) contribuabilii care au
definitivat pana la data de 25 ianuarie inchiderea exercitiului financiar
anterior. Acestia depun declaratia de impunere definitiva si platesc impozitul
pe profit aferent anului fiscal incheiat, pana la data de 25 ianuarie inclusiv
a anului urmator.
Art. 23
Plata impozitelor reglementate de prezenta lege se face in lei.
Art. 24
Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datoreaza majorari si
penalitati de intarziere, potrivit reglementarilor legale in vigoare.
Art. 25
Constatarea, controlul, urmarirea, incasarea si executarea silita a
impozitelor reglementate de prezenta lege, precum si a penalitatilor, a
majorarilor de intarziere si a penalitatilor de intarziere se efectueaza,
conform reglementarilor legale in vigoare, de catre organele fiscale ale Ministerului
Finantelor Publice.
Art. 26
Un inspector fiscal sau un alt angajat al unei unitati fiscale, autorizat
in acest sens, are dreptul de a intra in orice incinta de afaceri a
contribuabilului sau in alte incinte deschise publicului, conform Ordonantei
Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 64/1999, cu modificarile ulterioare, in scopul
determinarii obligatiilor fiscale ale acestuia. Accesul este permis in cursul
orelor normale de serviciu, iar in afara acestora, numai cu autorizarea scrisa
a conducerii unitatii fiscale, justificata de necesitatea controlului.
Art. 27
(1) In vederea determinarii obligatiilor fiscale, potrivit prevederilor
prezentei legi, organele fiscale au dreptul de a controla si de a recalcula
adecvat profitul impozabil si impozitul de plata pentru:
a) operatiunile care au ca scop evitarea sau diminuarea platii impozitelor;
b) operatiunile efectuate in numele contribuabilului, dar in favoarea
asociatilor, actionarilor sau persoanelor ce actioneaza in numele acestora;
c) datoriile asumate de contribuabili in contul unor imprumuturi facute sau
garantate de actionari, asociati ori de persoanele care actioneaza in numele
acestora, in vederea reflectarii reale a operatiunii;
d) distribuirea, impartirea, alocarea veniturilor, deducerile, creditele
sau reducerile intre 2 sau mai multi contribuabili ori acele operatiuni
controlate, direct sau indirect, de persoane care au interese comune, in scopul
prevenirii evaziunii fiscale si pentru reflectarea reala a operatiunilor.
Instructiuni:
27.1. Doua intreprinderi sunt considerate asociate (societati-mama si
filiale sau societati controlate in comun) daca o intreprindere este rezidenta
a statului roman, iar cealalta este rezidenta a altui stat si:
a) intreprinderea din celalalt stat participa, direct sau indirect, la
conducerea, controlul ori la capitalul intreprinderii rezidente; sau
b) aceleasi persoane participa, direct sau indirect, la conducerea,
controlul ori la capitalul ambelor intreprinderi; sau
c) intreprinderile sunt considerate a fi persoane asociate conform art. 27
alin. (3) din lege.
Intreprinderile asociate sunt legate in relatiile lor comerciale sau
financiare prin conditii acceptate ori impuse, care difera de cele care ar fi
fost stabilite intre intreprinderi independente.
Autoritatile fiscale din Romania pot, in scopul calcularii obligatiilor
fiscale ale intreprinderilor asociate, sa reconsidere evidentele intreprinderii
din Romania, in scopul examinarii fiscale, daca in urma relatiilor speciale
dintre intreprinderea asociata romana si cea straina aceste evidente nu
reflecta profiturile reale impozabile ce provin din Romania. Reconsiderarea
evidentelor intreprinderilor asociate nu se efectueaza atunci cand tranzactiile
dintre asemenea intreprinderi au loc in termenii comerciali de piata libera,
respectiv ca tranzactii intre intreprinderi independente.
In cazul in care Romania a incheiat conventie de evitare a dublei impuneri
cu statul al carui rezident este intreprinderea asociata straina, aceasta
reconsiderare a evidentelor in scopul examinarii fiscale se efectueaza de catre
autoritatile romane prin coroborare cu "Procedura amiabila" prevazuta
in respectiva conventie.
In acest sens, atunci cand Romania include in profiturile unei
intreprinderi inregistrate in Romania si impune in consecinta profiturile
asupra carora o intreprindere rezidenta in alt stat a fost supusa impunerii in
statul sau de rezidenta, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar
fi revenit intreprinderii din Romania daca conditiile stabilite intre cele doua
intreprinderi ar fi fost cele convenite intre intreprinderi independente,
statul de rezidenta al intreprinderii asociate straine poate proceda la
modificarea corespunzatoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor
profituri.
Reconsiderarea evidentelor care privesc profiturile incluse ca urmare a
aplicarii principiilor pietei libere intre intreprinderi asociate presupune ca
aceasta sa se faca si in statul in care aceste profituri au fost impuse
initial, evitandu-se in acest fel o dubla impunere.
Ajustarea profiturilor trebuie facuta astfel incat sa poata fi agreata si
de statul care a facut impunerea initiala in functie de situatia existenta la
momentul stabilirii impunerii. In asemenea situatii autoritatea competenta din
Romania se poate consulta si cu autoritatea competenta a celuilalt stat, in
scopul stabilirii unei metodologii de ajustare a profiturilor, agreata de ambele
state.
In conditiile in care sunt incheiate conventii de evitare a dublei impuneri
intre Romania si alte state, aplicarea acestor prevederi se face pe baza
prezentarii certificatului de rezidenta fiscala de catre intreprinderea
asociata, nerezidenta in Romania.
La ajustarea profiturilor intre intreprinderile asociate se are in vedere
perioada de prescriptie prevazuta de legislatia interna a statelor in care
intreprinderile asociate in cauza sunt rezidente, in cazul in care prin
conventia de evitare a dublei impuneri nu s-a prevazut o alta perioada de
prescriptie.
Ajustarea profiturilor intreprinderilor asociate nu conduce la modificarea
situatiilor financiare ale intreprinderilor asociate.
Lege:
(2) In cazul tranzactiilor dintre persoane asociate valoarea recunoscuta de
autoritatea fiscala este valoarea de piata a tranzactiilor.
(3) In mod particular, sunt persoane asociate:
a) persoanele fizice, ascendentii, descendentii, colateralii, sotul sau
sotia acestora si afinii pana la gradul al III-lea inclusiv;
b) o entitate si orice alta persoana care detine inclusiv proprietati ale
asociatilor acelei persoane, in mod direct sau indirect, 20% sau mai mult din
valoarea ori din numarul actiunilor sau al drepturilor de vot din acea entitate
sau controleaza in mod efectiv acea entitate;
c) doua entitati, daca o terta persoana detine inclusiv proprietati ale
asociatilor acelei persoane, direct sau indirect, 20% sau mai mult din valoarea
sau din numarul actiunilor ori al drepturilor de vot din fiecare entitate sau
controleaza in mod efectiv acele entitati.
(4) La estimarea valorii de piata a tranzactiilor vor fi utilizate
urmatoarele metode:
Instructiuni:
27.2. In termeni generali valoarea de piata este determinata prin
raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este
necontrolata daca se desfasoara intre intreprinderi independente. O tranzactie
necontrolata este comparabila cu o tranzactie controlata daca:
a) nici una dintre diferentele dintre tranzactiile care sunt comparate sau
dintre intreprinderi care desfasoara aceste tranzactii nu poate afecta
semnificativ conditiile care sunt comparate (de exemplu pretul sau marja de
profit); sau daca
b) pot fi facute ajustari suficient de precise pentru eliminarea efectelor
oricarei diferente mentionate la lit. a).
Lege:
a) metoda compararii preturilor, in care pretul de vanzare al
contribuabilului se compara cu preturile practicate de alte entitati
independente de acesta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii
comparabile;
Instructiuni:
27.3. Pentru transferul de bunuri, produse, marfuri sau servicii intre
entitati apartinand aceluiasi grup valoarea de piata este acel pret pe care
l-ar fi convenit entitatile care nu apartin aceluiasi grup, in conditiile
existente pe piete comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul
de bunuri sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in
acelasi punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile
de livrare si de plata. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se
poate recurge la compararea pretului dintr-o tranzactie controlata cu:
a) pretul extern pentru marfurile si serviciile identice sau similare
livrate in strainatate (compararea cu preturile curente pe piata care pot fi
stabilite prin cotatii de piata, prin preturile aplicate intr-un anumit sector
sau prin preturile convenite intre terte parti independente, dupa caz);
b) pretul intern pentru marfurile si serviciile identice sau similare
livrate in tara (compararea cu preturile existente pe piata, pe care
contribuabilul sau o persoana apartinand aceluiasi grup le-a convenit cu
entitati care nu apartin aceluiasi grup).
Pentru aplicarea metodei compararii preturilor valoarea de piata a
tranzactiei va fi determinata prin compararea pretului de vanzare al marfurilor
si serviciilor identice sau similare, vandute in cantitati apropiate, cu pretul
de vanzare al marfurilor si al serviciilor de evaluat. In cazul in care cantitatile
nu sunt comparabile se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si
serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite. Pentru aceasta
pretul de vanzare se va corecta cu diferentele in plus sau in minus care ar
putea fi determinate de diferenta de cantitate, cu conditia ca aceste diferente
sa se bazeze pe elemente de proba care sa stabileasca faptul ca acestea sunt
rezonabile sau exacte.
In scopul metodei compararii preturilor o tranzactie necontrolata este
comparabila cu o tranzactie controlata daca:
a) nici una dintre diferentele dintre tranzactiile care sunt comparate sau
dintre intreprinderile care desfasoara aceste tranzactii nu poate afecta
substantial pretul intr-o piata libera; sau daca
b) pot fi facute ajustari suficient de precise pentru eliminarea efectelor
oricarei diferente dintre cele mentionate la lit. a).
Lege:
b) metoda cost-plus, in care pretul obisnuit al pietei trebuie determinat
ca valoare a costurilor principale marite cu o rata de profit similara
domeniului de activitate al contribuabilului;
Instructiuni:
27.4. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferului de
marfuri sau de servicii intre persoane apartinand aceluiasi grup, este
reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii.
Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care
persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor
fata de entitati care nu apartin aceluiasi grup. Suma care se adauga la costul
astfel stabilit va avea in vedere o rata de profit care este normala pentru
domeniul de activitate al contribuabilului. Rezultatul adaugarii profitului la
costurile de mai sus poate fi considerat pretul de piata al tranzactiei
controlate.
Acolo unde marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de
entitati apartinand aceluiasi grup, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata
separat pentru fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile
concrete ale fiecarei entitati apartinand aceluiasi grup.
Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi
rezonabil stabilit prin referinta la costul plus profitul aceluiasi furnizor in
comparatie cu tranzactiile necontrolate. In completare, metoda care poate fi
folosita este costul plus profitul care a fost castigat in tranzactii
comparabile de catre o intreprindere independenta.
Lege:
c) metoda pretului de revanzare, in care pretul pietei este determinat pe
baza pretului de revanzare a produselor si serviciilor catre entitati
independente, diminuat cu cheltuielile de comercializare si o rata de profit.
Instructiuni:
27.5. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs
cumparat de la o persoana apartinand aceluiasi grup este revandut unei entitati
care nu apartine grupului. Acest pret (pretul de revanzare) este apoi redus cu
o marja bruta corespunzatoare (marja pretului de revanzare), reprezentand
valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului va incerca sa isi acopere
cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare in functie de
operatiunile efectuate (luand in considerare activele utilizate si riscul
asumat) si sa poata realiza un profit corespunzator. Ceea ce ramane dupa
scaderea marjei brute poate fi considerat ca fiind pretul de piata pentru
transferul bunului intre entitati asociate, dupa ajustarea cu alte costuri
asociate cu achizitionarea produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului
vanzator intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la
marja profitului din revanzare pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru
articolul procurat si vandut in cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile.
De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de
o entitate independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.
In cazul in care marfurile sunt transferate printr-un numar de entitati
apartinand aceluiasi grup, atunci in anumite imprejurari poate fi facut un
calcul, incepandu-se cu pretul (obtinut pe piata) pentru transferul final catre
o persoana care nu apartine aceluiasi grup si mergandu-se inapoi, de-a lungul
intregului sir de entitati, pana la punctul sau de plecare.
O tranzactie necontrolata este comparabila cu o tranzactie controlata, in
sensul metodei pretului de revanzare, daca:
a) nici una dintre diferentele dintre tranzactiile care sunt comparate sau
dintre intreprinderile care desfasoara aceste tranzactii nu poate afecta
semnificativ marja pretului de revanzare pe piata libera; sau daca
b) pot fi facute ajustari suficient de precise pentru eliminarea efectelor
oricareia dintre diferentele mentionate la lit. a).
In cele mai multe cazuri metoda pretului de revanzare va fi utilizabila
acolo unde cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Cu
toate acestea ea poate fi utilizata atunci cand, inainte de revanzare, bunurile
mai sunt prelucrate si, in aceste circumstante, se poate stabili marja
adecvata.
Lege:
(5) Dintre metodele prevazute la alin. (4) se va utiliza cea mai adecvata
metoda, de la caz la caz.
Instructiuni:
27.6. In aplicarea metodelor prevazute la alin. (4) al art. 27 din lege nu
exista o succesiune unica de metode standard pentru examinarea valorii de
piata, care sa se aplice tuturor cazurilor. Examinarea se bazeaza pe preturile
stabilite de contribuabil. La verificarea oportunitatii aplicarii unei metode
punctul de plecare este luarea in considerare:
a) a metodei care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt
stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de
vedere comercial;
b) a alegerii metodei pentru care sunt disponibile datele cele mai demne de
incredere asupra preturilor, rezultate din functionarea efectiva a entitatilor
apartinand aceluiasi grup, implicate in tranzactii supuse liberei concurente;
c) a gradului de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii
comparabilitatii;
d) a circumstantelor cazului individual.
Conditiile pietei impun adesea folosirea unei combinatii de mai multe
metode pentru stabilirea valorii de piata. Metodele standard sunt ajustate in
functie de circumstantele cazului particular, combinate sau completate cu alte
proceduri, pentru a se tine seama de conditiile specifice pietei. La stabilirea
valorii de piata pot fi utilizate mai multe metode standard.
La baza aplicarii acestor metode se vor avea in vedere urmatoarele:
a) activitatile desfasurate efectiv de diferitele entitati apartinand
aceluiasi grup;
b) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si
ale activitatii contribuabilului;
c) la aplicarea unei anumite metode se va avea in vedere documentatia care
poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil;
d) metoda de determinare a valorii de piata este specifica fiecarui caz
particular.
Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in considerare
in examinarea valorii de piata sunt:
a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor
si serviciilor transferate;
b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt
folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor entitati care nu
apartin aceluiasi grup;
c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si
distributiei asumate in fapt de entitatile implicate;
d) clauzele cuprinse in contractele de transfer, privind: obligatiile,
perioadele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea
riscului;
e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si
riscurile legate de acestea;
f) conditiile speciale de concurenta.
Factorii determinanti in aplicarea metodelor standard sunt imprejurarile
previzibile in momentul in care a fost incheiat contractul.
In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca
terte parti independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele
corespunzatoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).
In situatia in care in legatura cu transferul bunurilor si al serviciilor
sunt convenite aranjamente financiare speciale (conditii de plata sau
facilitati de credit pentru client, diferite de practica comerciala obisnuita),
in cazul furnizarii partiale de materiale de catre client sau servicii
auxiliare, la determinarea valorii de piata trebuie sa se ia in considerare si
acesti factori.
La aplicarea metodelor standard este necesar sa nu se tina seama de datele
si de preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum
ar fi:
a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt
stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;
b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de
produse noi pe piata;
c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.
In cazul furnizorilor de servicii, datorita diversitatii acestora este
necesar sa se ia in considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de
activitate sau tarifele standard existente in anumite domenii (transport,
asigurare). Daca nu exista tarife comparabile, urmeaza sa fie folosita metoda
"cost-plus".
Daca sunt prestate servicii legate de transferul de bunuri care necesita
perioade de garantie, cheltuielile aferente se deduc ca un cost separat, cu
conditia ca in tranzactiile dintre terte parti serviciile care necesita
perioade de garantie sa fie incluse in pretul bunurilor (de exemplu, garantia
sau serviciile de intretinere ori servicii oferite pentru mentinerea
loialitatii clientilor).
In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele
entitati apartinand aceluiasi grup care urmeaza sa beneficieze de pe urma
publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul.
In situatia in care costurile de publicitate sunt asumate de
societatea-mama in numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile
la entitatea controlata.
Daca un contribuabil face publicitate in numele altei entitati apartinand aceluiasi
grup, cheltuielile de aceasta natura sunt deductibile la calculul profitului
impozabil, in conditiile in care serviciile prestate pot fi incadrate ca
servicii comerciale de aceeasi natura si cu acelasi efect ca si serviciile
prestate de intreprinderi de publicitate independente.
In masura in care publicitatea facuta este legata de activitatile (rolul)
exercitate de ambele entitati, este necesar sa se analizeze daca cheltuielile
de publicitate au fost repartizate in mod corespunzator intre partile implicate
si daca sunt aferente veniturilor.
Principiul de mai sus se aplica, de asemenea, contribuabililor apartinand
aceluiasi grup de productie si de vanzari.
In cazul costurilor ocazionate de patrunderea pe piata a produselor noi
societatile comerciale de productie si filialele lor de vanzari suporta adesea
costuri sporite si/sau reduceri ale incasarilor in perioada de promovare a
produselor noi. Intr-o situatie de libera concurenta pe piata aceste costuri
sunt deductibile la societatea de distributie, cu conditia ca deficitul sa fie
recuperat din profitul realizat prin pretul de livrare practicat ulterior
perioadei de promovare. In cazul in care nu sunt intrunite aceste conditii,
costurile majorate in scopul castigarii segmentului de piata sunt nedeductibile
la calculul profitului impozabil.
In cazul serviciilor de finantare intre entitati apartinand aceluiasi grup,
pentru alocarea veniturilor se va analiza:
a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii
beneficiarului;
b) daca a existat o schema de distributie a profitului sau daca imprumutul
poate fi considerat contributie la capitalul social.
Incadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului sau in
contributia la capitalul social va fi presupusa daca de la bun inceput nu se
asteapta in mod cert la o rambursare a imprumutului sau daca aceasta forma de
finantare proprie este justificata prin motive juridice ori comerciale ca fiind
singura posibila sau contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.
Cheltuielile cu dobanda pot fi deduse numai daca imprumutul a fost dat in
interesul desfasurarii activitatii intreprinderii si a fost utilizat in acest
scop.
Atunci cand se examineaza dobanda trebuie luate in considerare: suma si
durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta
implicata, riscurile de schimb si costurile masurilor de asigurare a ratei de
schimb, alte circumstante de acordare a imprumutului si in special situatia de
pe pietele de capital.
Raportarea conditiilor de imprumut va avea in vedere ratele dobanzii
aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o entitate
care nu apartine grupului. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe
care entitatile care nu apartin aceluiasi grup le-ar fi luat pentru a imparti
riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului in
termeni reali, incheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe
cheltuiala imprumutatorului). Totodata vor fi luate in considerare unele
prevederi legale obligatorii in tara de resedinta a entitatii apartinand
aceluiasi grup sau motive similare distincte de aranjamentul de imprumut in
sine, daca imprumuturile sunt luate fara dobanda sau la rate ale dobanzii mai
favorabile, in cazul in care investitia de capital propriu ar fi fost necesara.
27.7. In cazul dobanzilor aferente furnizarilor de bunuri si de servicii
este necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica
comerciala obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo
unde, in tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate
reciproc. Elementele de analiza mentionate mai sus vor fi avute in vedere si la
alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.
27.8. In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum
sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de
aceasta natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca
drepturile sunt transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii
si daca sunt incluse in pretul acestora.
In situatia in care dreptul de folosire se factureaza separat, pretul
acestuia urmeaza sa fie analizat tinandu-se seama de urmatoarele:
a) daca elementele proprietatii intangibile, folosite de un detinator de
brevet, pot fi luate in considerare impreuna din punct de vedere tehnic si
comercial si daca formeaza o singura unitate;
b) daca redeventa este stabilita conform unei metode corespunzatoare
naturii veniturilor realizate prin utilizarea brevetului;
c) daca plata dreptului de autor lasa utilizatorului un profit acceptabil
de pe urma produsului brevetat; ca un caz individual, se poate lua in
considerare si adaugarea unei cote marginale fixe la pretul de cost.
27.9. In cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul
grupului se vor avea in vedere urmatoarele:
a) intre entitatile apartinand aceluiasi grup sarcinile de administrare,
management, control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel
central sau regional prin intermediul societatii-mama, in numele grupului ca un
tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, in
masura in care baza lor legala este relatia juridica care guverneaza forma de
organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre
entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de
entitati furnizeaza in plus servicii intreprinderilor apartinand aceluiasi grup
sau daca in pretul bunurilor si in valoarea tarifelor serviciilor furnizate se
iau in considerare si serviciile sau costurile administrative. Costurile pentru
astfel de servicii pot fi platite numai intre entitatile care nu apartin
aceluiasi grup, daca serviciile pot fi distinse si cuantificate in mod clar si
daca sunt prestate in propriul interes al beneficiarului (daca ofera un profit
asteptat si reduc costul pentru beneficiar). Nu pot fi deduse costuri de
asemenea natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare
relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca
nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o entitate independenta;
b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a
serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta deoarece, ca regula
generala, entitatile care nu apartin aceluiasi grup platesc doar serviciile
care au fost prestate in fapt.
Exemple de servicii pe care filialele sau sediile permanente nu le pot
deduce:
a) costurile de sprijin al grupului, inclusiv dreptul de a folosi numele
grupului si beneficiile derivate din simplul fapt al integrarii juridice,
financiare si organizatorice in acel grup;
b) activitatile consiliului de administratie al companiei careia ii
apartine sediul permanent si ale consiliului de supraveghere si cheltuielile
aferente sedintelor actionarilor sai;
c) organizarea juridica a grupului ca un tot unitar, precum si productia si
planificarea investitiilor pentru intregul grup;
d) activitatile care reflecta pozitia sa in calitate de actionar, inclusiv
organizarea generala, precum si controlul si auditul grupului, in sprijinul
sediului grupului;
e) protectia si administrarea investitiilor;
f) managementul grupului (pregatirea, indeplinirea si controlul propriilor
masuri de management).
La stabilirea valorii de piata a serviciilor administrative se va analiza
daca serviciile dintre entitati care nu apartin aceluiasi grup sunt
comparabile, prin natura si posibilitatile lor, cu serviciile administrative
din interiorul grupului respectiv. In masura in care preturile comparabile ale
pietei nu sunt disponibile, valoarea de piata se stabileste folosind metoda
"cost-plus".
Lege:
(6) Procedurile de aplicare a acestor metode se vor prezenta in
instructiunile aprobate prin hotarare a Guvernului, conform prevederilor art.
34.
Art. 28
(1) Functionarii publici din cadrul unitatilor fiscale, inclusiv persoanele
care nu mai detin aceasta calitate, sunt obligati sa pastreze secretul asupra
informatiilor pe care le detin prin exercitarea atributiilor de serviciu,
referitoare la un contribuabil.
(2) Informatiile referitoare la un contribuabil pot fi transmise numai:
a) autoritatilor cu atributii fiscale, in scopul realizarii unor obligatii
ce decurg din aplicarea unei legi fiscale;
b) autoritatii din domeniul muncii si protectiei sociale care face plati de
asigurari sociale sau alte plati similare;
c) autoritatilor fiscale ale altei tari, in baza unei conventii
internationale ratificate sau aprobate de Parlament;
d) autoritatilor judiciare competente, potrivit legii.
(3) Persoana care primeste informatii fiscale, potrivit prevederilor alin.
(2), este obligata sa pastreze secretul fiscal asupra informatiilor primite.
(4) Informatia referitoare la un contribuabil poate fi transmisa si unei
alte persoane, cu consimtamantul scris al contribuabilului.
(5) Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului fiscal se pedepseste
potrivit legii penale.
Art. 29
Contestatiile formulate la actele de control sau de impunere ale organelor
fiscale se solutioneaza conform prevederilor legale in materie.
Art. 30
(1) Cesionarea sau instrainarea sub orice alta forma a actiunilor ori a
partilor sociale ale societatilor comerciale, precum si transferul
patrimoniului unei entitati apartinand unei persoane nerezidente se pot face
numai dupa achitarea la bugetul de stat a obligatiilor fiscale de natura
impozitului pe profit si a impozitului pe dividende. Fac exceptie situatiile in
care urmeaza sa se preia obligatiile fiscale restante ale contribuabilului, pe
baza unui protocol incheiat cu organele administratiei de stat, document din
care sa rezulte obligativitatea achitarii acestor datorii, precum si
tranzactiile efectuate pe piata de capital.
(2) Oficiul registrului comertului este obligat ca la operarea oricarei
modificari de natura celei prevazute la alin. (1) sa solicite dovada eliberata
de organele fiscale teritoriale, din care sa rezulte plata obligatiilor
fiscale, sau protocolul incheiat cu organele administratiei de stat, in cazul
in care se preiau aceste obligatii fiscale.
(3) Nerespectarea prevederilor alin. (1) si (2) constituie infractiune
pentru administratorul societatii sau reprezentantul legal, dupa caz, precum si
pentru emitentul certificatului de mentiuni si se pedepseste potrivit legii
penale.
Instructiuni:
30.1. Prevederile art. 30 din lege se aplica actelor si faptelor supuse
obligatiei de inregistrare la registrul comertului pentru societatile
comerciale romane si pentru entitatile apartinand persoanelor nerezidente,
potrivit Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu
modificarile ulterioare.
30.2. Obligatiile fiscale de natura impozitului pe profit si impozitului pe
dividende, prevazute la art. 30 din lege, revin persoanelor juridice ale caror
actiuni sau parti sociale fac obiectul tranzactiei, precum si sucursalei sau
sediului permanent al carui patrimoniu este transferat altei entitati.
Lege:
CAP. 5
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 31
Metodologia de calcul si de reflectare in profit a operatiunilor legate de
distribuirea activelor, in cazul lichidarilor partiale sau totale ale
contribuabililor, precum si al reorganizarii acestora, va fi prezentata in
instructiunile prevazute la art. 34.
Instructiuni:
31.1. Aportul asociatilor sau actionarilor la capitalul social al unei
persoane juridice, precum si majorarea capitalului social pe seama aportului
asociatilor sau actionarilor nu sunt supuse impunerii.
Pierderea sau castigul rezultat din distribuirea activelor, inclusiv din
distribuirile facute in cazul unei lichidari partiale sau totale de la o
persoana juridica catre actionari sau asociati, calculat ca diferenta intre
valoarea de piata a activelor si valoarea acestora din situatiile financiare
anuale, sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil de catre
persoana juridica detinatoare.
Operatiunile care se efectueaza in situatia lichidarii societatilor
comerciale sunt cele prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata, cu
modificarile ulterioare.
Potrivit reglementarilor legale in vigoare, dupa valorificarea elementelor
patrimoniale de activ si achitarea datoriilor se stabileste rezultatul
lichidarii (profit sau pierdere), se calculeaza si se varsa impozitul pe
profit.
Lege:
Art. 32
Pierderea neta inregistrata in perioada de scutire poate fi recuperata din
profiturile impozabile viitoare, conform prevederilor prezentei legi. Pierderea
neta se calculeaza ca diferenta intre pierderile si profiturile impozabile
inregistrate in perioada de scutire.
Art. 33
(1) Obligatiile fiscale reglementate prin prezenta lege sunt venituri ale
bugetului de stat.
(2) Ca exceptie de la prevederile alin. (1), impozitul pe profit,
majorarile si amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor
locale si a consiliilor judetene sunt venituri ale bugetelor locale respective.
Art. 34
(1) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi
Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Finantelor Publice,
instructiunile privind metodologia de calcul si formularistica corespunzatoare
referitoare la impozitul pe profit.
(2) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi
Guvernul va aproba regimul deductibilitatii fiscale a provizioanelor agentilor
economici si ale bancilor, cooperativelor de credit si fondurilor de garantare.
(3) Pentru aplicarea unitara a prevederilor prezentei legi se constituie
Comisia centrala fiscala a impozitelor directe, coordonata de secretarul de
stat care raspunde de activitatea veniturilor statului. Componenta comisiei si
regulamentul de functionare se aproba prin ordin al ministrului finantelor
publice.
(4) Ordinele, modelele de formulare si normele de completare a acestora,
referitoare la impozitul pe profit, precum si deciziile comisiei prevazute la
alin. (3) se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 35
(1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 iulie 2002.
(2) Anul calendaristic 2002 va fi considerat compus din doua exercitii
fiscale. Primul exercitiu fiscal cuprinde perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2002,
in care se vor aplica prevederile Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul
pe profit, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si
celelalte acte normative in vigoare, incidente. Al doilea exercitiu fiscal
cuprinde perioada 1 iulie - 31 decembrie 2002, in care se vor aplica
prevederile prezentei legi.
Instructiuni:
35.1. Potrivit art. 35 alin. (2) din lege, anul calendaristic 2002 va fi
considerat compus din doua exercitii fiscale.
Pentru perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2002 se au in vedere urmatoarele:
a) contribuabilii obligati la plata impozitului pe profit calculeaza si
varsa impozitul potrivit reglementarilor Ordonantei Guvernului nr. 70/1994
privind impozitul pe profit, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare;
b) pentru determinarea profitului impozabil se folosesc datele din balanta
de verificare de la data de 30 iunie 2002;
c) la calculul impozitului pe profit se au in vedere scutirile sau
reducerile de impozit pe profit in conformitate cu actele normative in vigoare
la data de 30 iunie 2002;
d) deductibilitatea provizioanelor conform Hotararii Guvernului nr.
335/1995 privind regimul constituirii, utilizarii si deductibilitatii fiscale a
provizioanelor agentilor economici si societatilor bancare, republicata, cu
modificarile ulterioare. Contribuabilii care aplica Reglementarile contabile
armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu
Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 94/2001, determina extracontabil pierderea neta din
diferenta de curs valutar aferenta creantelor si obligatiilor in valuta pentru
perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2002 si o inregistreaza in Declaratia privind
impozitul pe profit la randul 15 "Alte sume deductibile in limitele
prevazute de legislatia in vigoare";
e) evaluarea disponibilitatilor in devize, potrivit prevederilor actelor
normative in vigoare, nu se efectueaza la data de 30 iunie 2002;
f) facilitatile fiscale prevazute prin legi speciale.
Declaratia privind impozitul pe profit, cod 14.13.01.04, pentru aceasta
perioada trebuie completata si depusa pana la data limita de depunere a
raportarilor contabile pentru perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2002.
Pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2002 contribuabilii obligati la
plata impozitului pe profit potrivit Legii nr. 414/2002 vor avea in vedere
urmatoarele:
1. Pentru aplicarea prevederilor art. 10 din lege:
a) pentru calculul gradului de indatorare se face media intre sfarsitul
perioadei de calcul si data de 1 iulie 2002;
b) veniturile asupra carora se aplica prevederile art. 10 alin. (2) din
lege sunt cele inregistrate in contabilitate incepand cu data de 1 iulie 2002;
c) cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs
valutar sunt cele inregistrate in contabilitate incepand cu data de 1 iulie
2002;
d) prevederile art. 10 alin. (5) din lege se aplica pentru cheltuielile cu
dobanzile inregistrate dupa data de 1 iulie 2002.
2. Facilitatile fiscale prevazute la art. 9 alin. (1) si (5) din lege se
aplica pentru achizitiile inregistrate in evidenta contabila dupa data de 1
iulie 2002.
3. Veniturile aferente ratelor scadente, care nu au fost luate in calcul la
determinarea profitului impozabil pentru contractele de vanzare cu plata in
rate, precum si pentru contractele de leasing financiar incheiate inainte de
data de 30 iunie 2002, altele decat cele prevazute la art. 7 alin. (2) din
lege, sunt venituri impozabile la data intrarii in vigoare a Legii nr.
414/2002.
4. Inchiderea anului fiscal 2002 se face cumulat de la inceputul anului,
incluzand si facilitatile fiscale calculate potrivit legilor speciale existente
pana la data de 30 iunie, respectiv:
- scutiri si reduceri de impozit pe profit;
- alte facilitati de natura impozitului pe profit.
Sumele reprezentand facilitati fiscale de natura scutirilor si reducerilor
de impozit pe profit, diferentele dintre cota de impozit de 6% pentru export si
cea de 25% se repartizeaza la data de 31 decembrie a anului respectiv, pana la
concurenta profitului net ca sursa proprie de finantare.
35.2. Diferentele favorabile de curs valutar, respectiv nefavorabile,
rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in
contabilitate la data schimbarii sistemului contabil in contul "Rezultatul
reportat", ca urmare a retratarii sau transpunerii, sunt venituri
impozabile, respectiv cheltuieli deductibile la data incasarii/platii acestora,
pentru perioada retratata sau transpusa. Nu sunt deductibile diferentele nefavorabile
de curs valutar pentru care au fost constituite provizioane deductibile fiscal
potrivit legii.
35.3. Contribuabilii care desfasoara activitati in zona libera incepand cu
data de 1 iulie 2002 determina profitul impozabil conform prevederilor cap. II
din lege pentru veniturile si cheltuielile inregistrate in contabilitate de la
data intrarii in vigoare a legii.
Lege:
(3) In cazul persoanelor juridice care au obtinut inainte de data intrarii
in vigoare a prezentei legi certificatul permanent de investitor in zona
defavorizata, se va aplica in continuare scutirea de la plata impozitului pe
profit pe toata durata de existenta a zonei defavorizate.
Instructiuni:
35.4. In cazul contribuabililor care desfasoara activitati in zonele
defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acorda pe baza
certificatului de investitor in zona defavorizata, eliberat, inainte de data
intrarii in vigoare a legii, de catre agentia pentru dezvoltare regionala in a
carei raza de competenta teritoriala se afla sediul agentului economic, conform
prevederilor legale in vigoare. Scutirea se acorda numai pentru profitul
obtinut din utilizarea investitiilor nou-create in activitatea pentru care
agentul economic a solicitat si a obtinut eliberarea certificatului de
investitor.
Investitia nou-creata este reprezentata de bunurile amortizabile create sau
achizitionate de la terte parti, utilizate efectiv in activitatea proprie,
desfasurata in domeniile de interes economic, clasificate expres in anexa la
Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicata, cu modificarile
ulterioare, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 728/2002, care determina
angajarea de forta de munca. Acestea sunt definite conform Legii nr. 15/1994
privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si sunt inregistrate
in evidentele financiar-contabile ale agentului economic dupa declararea zonei
defavorizate.
Scutirea de la plata impozitului pe profit opereaza pe toata durata
existentei zonei defavorizate.
Profitul realizat in zonele defavorizate, rezultat din efectuarea
operatiunilor de lichidare a investitiei, conform legii, profitul obtinut din
vanzarea de active corporale si necorporale, castigurile realizate din
investitii financiare, profitul obtinut din desfasurarea de activitati in afara
zonei declarate defavorizata, precum si cel rezultat din desfasurarea de activitati
in alte domenii decat cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse
impunerii. Partea din profitul impozabil aferenta fiecarei
operatiuni/activitati este cea care corespunde ponderii veniturilor obtinute
din aceste operatiuni/activitati in volumul total al veniturilor.
Lege:
(4) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii inainte de
data de 30 iunie 2002, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind
acordarea de facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza in unele
localitati din Muntii Apuseni si in Rezervatia Biosferei "Delta
Dunarii", republicata, beneficiaza in continuare de reglementarile
prevazute de aceasta.
(5) Contribuabilii care isi desfasoara activitatea in zona libera, pe baza
de licenta, si care pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi au
realizat investitii in zona libera, in active corporale amortizabile utilizate
in industria prelucratoare, in valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A.,
beneficiaza, pentru o perioada de 5 ani de la data intrarii in vigoare a
prezentei legi, de scutirea de la plata impozitului pe profit. Aceasta
prevedere nu se mai aplica de la data la care intervin modificari in structura
actionariatului contribuabilului. In cazul societatilor cotate se considera
modificare a actionariatului, conform prevederilor prezentului articol,
situatia in care in cursul unui an calendaristic mai mult de 25% din
actionariat se modifica.