LEGE
Nr. 110 din 10 octombrie 1996
privind ratificarea Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii,
incheiata la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, si aderarea la Acordul
referitor la aplicarea partii a XI-a a Conventiei Natiunilor Unite asupra
dreptului marii, incheiat la New York la 28 iulie 1994
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 300 din 21 noiembrie 1996
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
Se ratifica Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii, incheiata la
Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982.
Art. 2
Romania adera la Acordul referitor la aplicarea partii a XI-a a Conventiei
Natiunilor Unite asupra dreptului marii din 10 decembrie 1982, incheiat la New
York la 28 iulie 1994.
Art. 3
Romania reitereaza Declaratia pe care a formulat-o o data cu semnarea, la
10 decembrie 1982, a conventiei. Declaratia are urmatorul continut:
"1. Ca tara geografic dezavantajata, riverana la o mare saraca in
resurse piscicole, Romania reafirma necesitatea dezvoltarii cooperarii
internationale in domeniul valorificarii resurselor piscicole din zonele
economice, pe baza unor acorduri juste si echitabile, care sa asigure accesul tarilor
din aceasta categorie la resursele de pescuit din zonele economice ale altor
regiuni sau subregiuni.
2. Romania reafirma dreptul statelor riverane de a adopta masuri pentru
protectia intereselor de securitate, inclusiv dreptul de a adopta reglementari
nationale cu privire la trecerea navelor de razboi straine prin marea
teritoriala.
Dreptul de a adopta asemenea masuri este in deplina conformitate cu art. 19
si 25 ale conventiei, asa cum se precizeaza si in declaratia presedintelui
Conferintei O.N.U. cu privire la dreptul marii, in sedinta plenara a
conferintei din 26 aprilie 1982.
3. Romania declara ca, in temeiul cerintelor de echitate - dupa cum rezulta
din art. 74 si 83 ale Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii -,
insulele nelocuite si fara viata economica nu pot afecta in nici un fel
delimitarea spatiilor maritime ce apartin tarmurilor principale ale statelor
riverane."
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 27 iunie 1996, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATUI
VALER SUIAN
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 23
septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia
Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ADRIAN NASTASE
CONVENTIA NATIUNILOR UNITE
asupra dreptului marii*)
*) Traducere.
Statele parti la conventie,
animate de dorinta de a reglementa, intr-un spirit de intelegere si
cooperare reciproca, toate problemele privind dreptul marii si constiente de
insemnatatea istorica a prezentei conventii, care constituie o contributie
importanta la mentinerea pacii, justitiei si progresului pentru toate popoarele
lumii,
constatand ca faptele noi care s-au produs de la conferintele Natiunilor
Unite asupra dreptului marii, care s-au tinut la Geneva in anii 1958 si 1960,
au intarit necesitatea unei noi conventii general acceptabile asupra dreptului
marii,
constiente ca problemele spatiilor marine sunt strans legate intre ele si
ca ele trebuie sa fie privite in ansamblu,
recunoscand ca este de dorit a se stabili prin aceasta conventie,
tinandu-se seama, in modul cuvenit, de suveranitatea tuturor statelor, o ordine
juridica pentru mari si oceane, care sa faciliteze comunicatiile internationale
si sa favorizeze folosirea pasnica a marilor si oceanelor, folosirea echitabila
si eficace a resurselor lor, conservarea resurselor biologice si studierea,
protejarea si pastrarea mediului marin,
considerand ca realizarea acestor obiective va contribui la instaurarea
unei ordini economice internationale juste si echitabile, in care sa se tina
seama de interesele si nevoile intregii umanitati si, in mod deosebit, de
interesele si nevoile specifice ale tarilor in curs de dezvoltare, fie ca sunt
riverane sau fara litoral,
dorind sa dezvolte, prin conventie, principiile continute in Rezolutia nr.
2.749 (XXV) din 17 decembrie 1970, prin care Organizatia Natiunilor Unite a
declarat in mod solemn ca zona fundului marilor si oceanelor, precum si
subsolul lor, dincolo de limitele jurisdictiei nationale si resursele acestei
zone, sunt patrimoniu comun al umanitatii si ca explorarea si exploatarea zonei
se vor face in interesul intregii umanitati, independent de situatia geografica
a statelor,
convinse ca codificarea si dezvoltarea progresiva a dreptului marii,
realizate in prezenta conventie, vor contribui la intarirea pacii, securitatii,
cooperarii si relatiilor prietenesti intre toate natiunile, in conformitate cu
principiile justitiei si egalitatii in drepturi, si vor favoriza progresul
economic si social al tuturor popoarelor lumii, potrivit scopurilor si
principiilor Organizatiei Natiunilor Unite, astfel cum ele sunt enuntate in
Carta Natiunilor Unite,
afirmand ca chestiunile care nu sunt reglementate prin conventie vor
continua sa fie guvernate de regulile si principiile dreptului international
general,
au convenit asupra celor ce urmeaza:
Partea I
Introducere
Art. 1
Folosirea termenilor si sfera de aplicare
1. In sensul prezentei conventii:
(1) prin zona se intelege fundurile marilor si ale oceanelor si subsolul
lor dincolo de limitele jurisdictiei nationale;
(2) prin autoritate se intelege autoritatea internationala pentru fundul
marilor si oceanelor;
(3) prin activitati desfasurate in zona se intelege toate activitatile de
explorare si de exploatare a resurselor zonei;
(4) prin poluarea mediului marin se intelege introducerea de catre om,
direct sau indirect, de substante sau de energie in mediul marin, inclusiv in
estuare, cand aceasta are sau poate avea efecte vatamatoare, cum ar fi daune
aduse resurselor biologice, faunei si florei marine, riscuri pentru sanatatea
omului, piedici pentru activitatile maritime, inclusiv pescuitul si celelalte
utilizari legitime ale marii, alterarea calitatii apei marii din punctul de
vedere al intrebuintarii acesteia si degradarea valorilor sale de agrement;
(5) a) prin imersiune se intelege:
(i) orice evacuare deliberata de deseuri sau de alte materii de pe nave,
aeronave, platforme sau alte lucrari plasate pe mare;
(ii) orice sabordare pe mare a unor nave, aeronave, platforme sau alte
lucrari.
b) Termenul imersiune nu vizeaza:
(i) evacuarea de deseuri sau de alte materii provenind direct sau indirect
din exploatarea normala a navelor, aeronavelor, platformelor sau a altor
lucrari plasate pe mare, precum si de la echipamentul acestora, cu exceptia
deseurilor sau a altor materii transportate de nave sau transbordate pe nave,
aeronave, platforme sau alte lucrari plasate pe mare, care sunt folosite pentru
eliminarea acestor materii sau derivate din tratarea unor asemenea deseuri sau
a altor materii la bordul acestor nave, aeronave, platforme sau lucrari;
(ii) depozitarea unor materii in alt scop decat simpla lor eliminare, sub
rezerva ca aceasta depozitare sa nu contravina scopurilor prezentei conventii.
2. (1) Prin state parti se intelege statele care au consimtit sa fie legate
prin prezenta conventie si in privinta carora conventia este in vigoare;
(2) prezenta conventie se aplica mutatis mutandis entitatilor mentionate la
art. 305 paragraful 1 lit. b), c), d), e) si f), care devin parti la conventie
potrivit conditiilor care le privesc pe fiecare dintre ele; in aceasta masura,
prin termenul state parti se intelege aceste entitati.
Partea a II-a
Marea teritoriala si zona contigua
Sectiunea 1
Dispozitii generale
Art. 2
Regimul juridic al marii teritoriale, al spatiului aerian de deasupra si al
fundului acestei mari si subsolului ei
1. Suveranitatea statului riveran se intinde dincolo de teritoriul sau si
de apele sale interioare, iar in cazul unui stat-arhipelag, dincolo de apele
sale arhipelagice, asupra unei zone a marii adiacente desemnate sub numele de
mare teritoriala.
2. Aceasta suveranitate se intinde asupra spatiului aerian de deasupra marii
teritoriale, precum si asupra fundului acestei mari si subsolului ei.
3. Suveranitatea asupra marii teritoriale se exercita in conditiile
prevazute de dispozitiile prezentei conventii si de celelalte reguli de drept
international.
Sectiunea a 2-a
Limitele marii teritoriale
Art. 3
Latimea marii teritoriale
Orice stat are dreptul de a fixa latimea marii sale teritoriale; aceasta
latime nu depaseste 12 mile marine, masurate de la liniile de baza stabilite in
conformitate cu prezenta conventie.
Art. 4
Limita exterioara a marii teritoriale
Limita exterioara a marii teritoriale este constituita de o linie avand
fiecare punct la o distanta egala cu latimea marii teritoriale, din punctul cel
mai apropiat al liniei de baza.
Art. 5
Linia de baza normala
Daca in prezenta conventie nu se prevede altfel, linia de baza normala de
la care se masoara latimea marii teritoriale este linia refluxului de-a lungul
tarmului, astfel cum aceasta este indicata pe hartile marine, la scara mare,
recunoscute oficial de statul riveran.
Art. 6
Recife
In cazul partilor insulare ale unei formatiuni de atoli sau al unor insule
marginite de recife dantelate, linia de baza de la care se masoara latimea
marii teritoriale este linia refluxului inspre larg al recifului, asa cum este
indicata pe hartile marine recunoscute oficial de statul riveran.
Art. 7
Liniile de baza drepte
1. Acolo unde tarmul prezinta crestaturi si taieturi adanci, sau daca
exista un sir de insule de-a lungul tarmului in imediata apropiere a acestuia,
poate fi folosita metoda liniilor de baza drepte care leaga puncte
corespunzatoare, pentru trasarea liniei de baza de la care se masoara latimea
marii teritoriale.
2. Acolo unde tarmul este extrem de instabil datorita prezentei unei delte
si a altor caracteristici naturale, punctele corespunzatoare pot fi alese de-a
lungul liniei celei mai avansate a refluxului si, chiar in caz de retragere
ulterioara a liniei refluxului, aceste linii de baza drepte raman in vigoare
atat timp cat ele nu au fost modificate de catre statul riveran conform
conventiei.
3. Traseul liniilor de baza drepte nu trebuie sa se indeparteze intr-un mod
sensibil de la directia generala a tarmului, iar intinderile de mare situate spre
tarm trebuie sa fie suficient legate de domeniul terestru pentru a fi supuse
regimului apelor interioare.
4. Liniile de baza drepte nu trebuie sa fie trase spre ridicaturile
fundului marii ce raman descoperite in timpul refluxului sau sa porneasca de la
acestea, decat in cazul in care pe ele sunt amplasate faruri sau instalatii
similare, care se afla in permanenta deasupra nivelului marii sau in cazul in
care traseul unor asemenea linii de baza drepte a facut obiectul unei
recunoasteri internationale generale.
5. In cazurile in care metoda liniilor de baza drepte se aplica in virtutea
paragrafului 1, se poate tine seama, pentru stabilirea anumitor linii de baza,
de interesele economice proprii regiunii respective, a caror realitate si
importanta sunt in mod clar atestate de o folosire indelungata.
6. Metoda liniilor de baza drepte nu poate fi aplicata de catre un stat in
asa fel incat sa taie legatura dintre marea teritoriala a altui stat cu largul
marii sau cu zona economica exclusiva.
Art. 8
Apele interioare
1. Sub rezerva dispozitiilor partii a IV-a, apele situate intre linia de
baza a marii teritoriale si tarm fac parte din apele interioare ale statului.
2. In cazul in care traseul unei linii de baza drepte, stabilita conform
metodei descrise la art. 7, are ca rezultat includerea in apele interioare a
unor ape care nu erau mai inainte considerate ca atare, dreptul de trecere
inofensiva prevazut de conventie se va aplica acestor ape.
Art. 9
Gurile fluviilor
Daca un fluviu se varsa in mare fara a forma un estuar, linia de baza este
o linie dreapta trasata de-a curmezisul gurii fluviului intre punctele limita
ale refluxului pe tarmuri.
Art. 10
Golfurile
1. Prezentul articol nu se refera decat la golfurile la care un singur stat
este riveran.
2. In sensul prezentei conventii, prin golf se intelege o crestatura bine
marcata, a carei patrundere in uscat, in raport cu largimea gurii sale, este
astfel incat apele pe care le include sunt inconjurate de tarm, constituind mai
mult decat o simpla curbura a tarmului. Totusi o crestatura nu este considerata
drept un golf decat daca suprafata sa este cel putin egala aceleia a unui
semicerc, care are ca diametru linia dreapta trasa de-a curmezisul intrarii
crestaturii.
3. Suprafata unei crestaturi se masoara intre linia refluxului de-a lungul
tarmului crestaturii si linia dreapta unind liniile refluxului punctelor sale
de intrare naturale. Atunci cand, din cauza prezentei unor insule, o crestatura
are mai multe intrari, semicercul are drept diametru suma lungimilor liniilor
care inchid diferitele intrari. Suprafata insulelor situate in interiorul unei
crestaturi este cuprinsa in suprafata totala a acesteia.
4. Daca distanta dintre limitele refluxului la punctele de intrare naturale
ale unui golf nu depaseste 24 de mile marine, poate fi trasata o linie de
delimitare intre aceste doua limite ale refluxului, iar apele astfel inchise de
aceasta linie sunt considerate ca ape interioare.
5. In cazul in care distanta dintre limitele refluxului la punctele de
intrare naturale ale unui golf depaseste 24 de mile marine, o linie de baza
dreapta de 24 de mile marine se traseaza in interiorul golfului in asa fel
incat sa inchida o suprafata de apa maxima.
6. Dispozitiile precedente nu se aplica golfurilor numite istorice si nici
in cazurile in care se aplica metoda liniilor de baza drepte, prevazuta la art.
7.
Art. 11
Porturile
In scopul delimitarii marii teritoriale, instalatiile permanente care fac
parte integranta dintr-un sistem portuar si care inainteaza cel mai mult spre
larg sunt considerate ca fac parte din tarm. Instalatiile din largul tarmurilor
si insulelor artificiale nu sunt considerate ca instalatii portuare permanente.
Art. 12
Radele
Daca servesc in mod obisnuit incarcarii, descarcarii si ancorarii navelor,
radele, care, in mod normal, s-ar afla in intregime sau partial dincolo de
limita exterioara a marii teritoriale, sunt considerate ca fac parte din marea
teritoriala.
Art. 13
Funduri marine care pot ramane descoperite
1. Prin funduri marine care pot ramane descoperite se intelege ridicaturile
naturale de teren care sunt inconjurate de mare, descoperite in timpul
refluxului si acoperite in timpul fluxului. In cazurile in care fundurile
marine care pot ramane descoperite se gasesc, in intregime sau partial, la o
distanta de continent sau de o insula care nu depaseste latimea marii
teritoriale, linia refluxului la aceste funduri marine poate fi luata ca linie
de baza pentru a se masura latimea marii teritoriale.
2. In cazurile in care fundurile marine care pot ramane descoperite se afla
in intregime la o distanta de continent sau de o insula, care depaseste latimea
marii teritoriale, ele nu au o mare teritoriala proprie.
Art. 14
Combinarea metodelor utilizate pentru stabilirea liniilor de baza
Statul riveran poate, in functie de diferitele situatii, sa stabileasca
liniile de baza dupa una sau mai multe dintre metodele prevazute la articolele
precedente.
Art. 15
Delimitarea marii teritoriale dintre state ale caror tarmuri sunt adiacente
sau situate fata in fata
In cazul in care tarmurile a doua state sunt adiacente sau situate fata in
fata, nici unul dintre aceste state nu are dreptul, in lipsa unui acord contrar
intre ele, sa-si extinda marea sa teritoriala dincolo de linia mediana ale
carei puncte sunt la distante egale de punctele cele mai apropiate ale liniilor
de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale a fiecaruia dintre cele
doua state. Aceasta dispozitie nu se aplica totusi in cazul in care, din cauza
existentei unor titluri istorice sau a altor imprejurari speciale, este necesar
ca marea teritoriala a celor doua state sa fie delimitata in alt mod.
Art. 16
Hartile marine si listele coordonatelor geografice
1. Liniile de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale,
stabilite conform art. 7, 9 si 10, sau limitele care decurg din aceasta si
liniile de delimitare trasate conform art. 12 si 15 sunt indicate pe harti marine
la o scara corespunzatoare pentru determinarea pozitiei lor. In lipsa unor
asemenea harti, poate fi folosita o lista a coordonatelor geografice ale
punctelor, precizand sistemul geodezic folosit.
2. Statul riveran asigura publicitatea necesara acestor harti sau liste de
coordonate geografice si depune un exemplar la secretarul general al
Organizatiei Natiunilor Unite.
Sectiunea a 3-a
Trecerea inofensiva in marea teritoriala
Subsectiunea A
Reguli aplicabile tuturor navelor
Art. 17
Dreptul de trecere inofensiva
Sub rezerva conventiei, navele tuturor statelor riverane sau fara litoral
se bucura de dreptul de trecere inofensiva in marea teritoriala.
Art. 18
Semnificatia termenului "trecere"
1. Prin trecere se intelege faptul de a naviga in marea teritoriala in
scopul:
a) de a traversa fara a intra in apele interioare ori a face escala intr-o
rada sau o instalatie portuara situata in afara apelor interioare; sau
b) de a intra in apele interioare sau de a le parasi, sau de a face escala
intr-o asemenea rada sau instalatie portuara, sau de a o parasi.
2. Trecerea trebuie sa fie continua si rapida. Cu toate acestea, trecerea
include oprirea si ancorarea, dar numai daca acestea constituie incidente
obisnuite ale navigatiei sau se impun ca urmare a unui caz de forta majora sau
de avarie sau in scopul ajutorarii persoanelor, navelor sau aeronavelor aflate
in pericol sau avariate.
Art. 19
Semnificatia expresiei "trecere inofensiva"
1. Trecerea este inofensiva atat timp cat nu aduce atingere pacii, ordinii
sau securitatii statului riveran. Ea trebuie sa se efectueze in conformitate cu
dispozitiile conventiei si cu celelalte reguli de drept international.
2. Trecerea unei nave straine este considerata ca aduce atingere pacii,
ordinii sau securitatii statului riveran, daca, in marea teritoriala, o
asemenea nava se angajeaza in una dintre activitatile urmatoare:
a) amenintarea sau folosirea fortei impotriva suveranitatii, integritatii
teritoriale sau independentei politice a statului riveran sau in orice alt mod
contrar principiilor dreptului international enuntate in Carta Natiunilor
Unite;
b) exercitiu sau manevra cu arme de orice fel;
c) culegerea de informatii in detrimentul apararii sau securitatii statului
riveran;
d) propaganda vizand prejudicierea apararii sau securitatii statului
riveran;
e) lansarea, aterizarea pe nave sau imbarcarea de aeronave;
f) lansarea, debarcarea sau imbarcarea de tehnica militara;
g) imbarcarea sau debarcarea de marfuri, fonduri banesti sau persoane
contrar legilor si reglementarilor vamale, fiscale, sanitare sau de imigrare
ale statului riveran;
h) poluarea deliberata si grava, prin violarea prezentei conventii;
i) pescuitul;
j) cercetari sau ridicari hidrografice;
k) perturbarea functionarii oricarui sistem de comunicare sau a oricarui
alt echipament sau instalatie a statului riveran;
l) orice alta activitate care nu are o legatura directa cu trecerea.
Art. 20
Submarine si alte vehicule submersibile
In marea teritoriala, submarinele si celelalte vehicule submersibile sunt
obligate sa navigheze la suprafata si sa arboreze pavilionul lor.
Art. 21
Legi si reglementari ale statului riveran referitoare la trecerea
inofensiva
1. Statul riveran poate adopta, in conformitate cu dispozitiile prezentei
conventii si cu celelalte reguli ale dreptului international, legi si
reglementari referitoare la trecerea inofensiva in marea sa teritoriala, care
pot privi urmatoarele probleme:
a) securitatea navigatiei si reglementarea traficului maritim;
b) protectia echipamentelor si a sistemelor de asigurare a navigatiei si a
altor echipamente sau instalatii;
c) protectia cablurilor si a conductelor;
d) conservarea resurselor biologice ale marii;
e) prevenirea infractiunilor la legile si reglementarile statului riveran
privind pescuitul;
f) pastrarea mediului inconjurator al statului riveran si prevenirea,
reducerea si controlul poluarii sale;
g) cercetarea stiintifica marina si ridicarile hidrografice;
h) prevenirea infractiunilor la legile si reglementarile vamale, fiscale,
de imigrare sau sanitare ale statului riveran.
2. Aceste legi si reglementari nu se aplica cu privire la conceptia,
constructia sau echiparea navelor straine, decat daca sunt consecinta aplicarii
unor reguli sau norme internationale general acceptate.
3. Statul riveran asigura publicitatea necesara tuturor acestor legi si
reglementari.
4. Navele straine care exercita dreptul de trecere inofensiva in marea
teritoriala se vor conforma acestor legi si reglementari, precum si tuturor
reglementarilor internationale general acceptate privind prevenirea abordajelor
pe mare.
Art. 22
Cai de navigatie si dispozitive de separare a traficului in marea
teritoriala
1. Statul riveran poate, cand securitatea navigatiei o impune, sa pretinda
navelor straine care-si exercita dreptul de trecere inofensiva in marea sa
teritoriala sa utilizeze caile de navigatie desemnate de el si sa respecte
dispozitivele de separare a traficului prescrise de el pentru reglementarea
trecerii navelor.
2. Indeosebi navelor-cisterne, navelor cu propulsie nucleara si navelor
care transporta substante sau materiale radioactive sau orice alte substante
care sunt prin ele insele periculoase sau nocive li se poate cere sa nu
utilizeze decat aceste cai de navigatie.
3. Atunci cand desemneaza cai de navigatie si prescrie dispozitive de
separare a traficului in virtutea prezentului articol, statul riveran tine
seama de:
a) recomandarile organizatiilor internationale competente;
b) toate senalele utilizate in mod obisnuit pentru navigatia maritima
internationala;
c) caracteristicile deosebite ale unor nave si senale; si
d) densitatea traficului.
4. Statul riveran indica in mod clar asemenea cai de navigatie si
dispozitive de separare a traficului pe harti maritime, carora le asigura
publicitatea necesara.
Art. 23
Nave straine cu propulsie nucleara si nave care transporta substante
radioactive sau alte substante care sunt prin ele insele periculoase sau nocive
Navele straine cu propulsie nucleara, precum si cele care transporta
substante radioactive sau alte substante care sunt prin ele insele periculoase
sau nocive sunt obligate, atunci cand isi exercita dreptul de trecere
inofensiva in marea teritoriala, sa aiba asupra lor documente si sa ia masurile
speciale de precautie prevazute de acordurile internationale pentru aceste
nave.
Art. 24
Obligatiile statului riveran
1. Statul riveran nu trebuie sa impiedice trecerea inofensiva a navelor
straine in marea teritoriala, in afara de cazurile prevazute de prezenta
conventie. Indeosebi atunci cand el aplica conventia sau orice legi ori
reglementari adoptate in conformitate cu conventia, statul riveran nu trebuie:
a) sa impuna navelor straine obligatii care sa aiba drept urmare
impiedicarea sau restrangerea exercitarii dreptului de trecere inofensiva a
acestor nave;
b) sa exercite o discriminare de drept sau de fapt impotriva navelor unui
anumit stat sau navelor care transporta marfuri provenind dintr-un anumit stat
sau cu destinatia spre un anumit stat, sau in numele unui anumit stat.
2. Statul riveran semnaleaza printr-o publicitate adecvata orice pericol
pentru navigatie in marea sa teritoriala, despre care are cunostinta.
Art. 25
Drepturile de protectie ale statului riveran
1. Statul riveran poate lua, in marea sa teritoriala, masurile necesare
pentru a impiedica orice trecere care nu este inofensiva.
2. In ceea ce priveste navele care se indreapta spre apele interioare sau
spre o instalatie portuara in afara apelor interioare, statul riveran are, de
asemenea, dreptul de a lua masurile necesare pentru a preveni orice violare a
conditiilor carora le este subordonata admiterea acestor nave in apele sau in
instalatiile portuare sus-amintite.
3. Statul riveran poate, fara a stabili vreo discriminare de drept sau de
fapt intre navele straine, sa suspende temporar, in anumite zone ale marii sale
teritoriale, exercitarea dreptului de trecere inofensiva a navelor straine,
daca aceasta suspendare este indispensabila pentru asigurarea securitatii sale,
intre altele pentru a putea executa exercitii militare. Suspendarea nu va avea
efect decat dupa publicarea ei in modul cuvenit.
Art. 26
Taxe care pot fi percepute de la navele straine
1. Nu se pot percepe taxe de la navele straine pentru simpla lor trecere in
marea teritoriala.
2. Nu se pot percepe taxe de la o nava straina care trece in marea
teritoriala decat pentru remunerarea unor servicii determinate, prestate
acestei nave. Aceste taxe sunt percepute fara discriminare.
Subsectiunea B
Reguli aplicabile navelor comerciale si navelor de stat utilizate in
scopuri comerciale
Art. 27
Jurisdictia penala la bordul unei nave straine
1. Statul riveran nu va trebui sa-si exercite jurisdictia penala la bordul
unei nave straine care trece in marea teritoriala pentru a proceda la arestarea
unei persoane sau la efectuarea unor acte de cercetare penala, ca urmare a unei
infractiuni comise la bordul acestei nave in timpul trecerii, cu exceptia
urmatoarelor cazuri:
a) daca consecintele infractiunii se extind asupra statului riveran;
b) daca infractiunea este de natura sa tulbure pacea tarii sau ordinea in
marea teritoriala;
c) daca asistenta autoritatilor locale a fost ceruta de capitanul navei ori
de un agent diplomatic sau un functionar consular al statului pavilionului; sau
d) daca aceste masuri sunt necesare pentru reprimarea traficului ilicit de
stupefiante sau de substante psihotrope.
2. Dispozitiile paragrafului 1 nu aduc atingere dreptului statului riveran
de a lua toate masurile prevazute de dreptul sau intern, in scopul de a proceda
la arestari sau la acte de cercetare penala la bordul unei nave straine care
trece in marea teritoriala dupa ce a parasit apele interioare.
3. In cazurile prevazute la paragrafele 1 si 2, statul riveran trebuie, la
cererea capitanului, sa notifice in prealabil orice masura unui agent
diplomatic sau functionar consular al statului pavilionului si trebuie sa
faciliteze contactul intre acest agent sau acest functionar si echipajul navei.
Totusi, in caz de urgenta, aceasta notificare poate fi facuta in timp ce
masurile sunt in curs de executare.
4. Atunci cand examineaza oportunitatea si modalitatile de arestare,
autoritatea locala va trebui sa tina seama in modul cuvenit de interesele
navigatiei.
5. Cu exceptia cazurilor de aplicare a partii a XII-a sau in caz de
incalcare a legilor si reglementarilor adoptate in conformitate cu partea a
V-a, statul riveran nu poate lua nici o masura la bordul unei nave straine care
trece in marea teritoriala, in scopul de a proceda la o arestare sau la acte de
cercetare penala pentru o infractiune comisa inainte de intrarea navei in marea
teritoriala, daca nava, venind dintr-un port strain, nu face decat sa treaca in
marea teritoriala fara sa intre in apele interioare.
Art. 28
Jurisdictia civila fata de navele straine
1. Statul riveran nu va trebui sa opreasca sau sa modifice ruta unei nave
straine trecand in marea teritoriala pentru a-si exercita jurisdictia civila
asupra unei persoane care se gaseste la bordul navei.
2. Statul riveran nu va putea lua masuri de executare sau masuri de
conservare in materie civila cu privire la aceasta nava decat pentru obligatii
contractate sau responsabilitati asumate de nava respectiva in timpul sau in
vederea trecerii prin apele statului riveran.
3. Dispozitiile paragrafului 2 nu aduc atingere dreptului statului riveran
de a lua masurile de executare sau masurile conservatorii in materie civila,
prevazute de dreptul sau intern, fata de o nava straina care stationeaza in
marea teritoriala sau care trece in marea teritoriala dupa ce a parasit apele
interioare.
Subsectiunea C
Reguli aplicabile navelor de razboi si altor nave de stat utilizate in
scopuri necomerciale
Art. 29
Definitia navei de razboi
In sensul conventiei, prin nava de razboi se intelege orice nava care face
parte din fortele armate ale unui stat si poarta semnele exterioare distinctive
ale navelor militare ale nationalitatii sale, care este plasata sub comanda
unui ofiter de marina aflat in serviciul acestui stat si inscris pe lista
ofiterilor sau pe un document echivalent si al carei echipaj este supus
regulilor disciplinei militare.
Art. 30
Nerespectarea de catre o nava de razboi a legilor si reglementarilor
statului riveran
Daca o nava de razboi nu respecta legile si reglementarile statului riveran
privind trecerea in marea teritoriala si nu tine seama de invitatia care i-a
fost adresata de a se conforma lor, statul riveran poate cere ca nava
respectiva sa paraseasca imediat marea teritoriala.
Art. 31
Responsabilitatea statului pavilionului pentru daune cauzate de o nava de
razboi sau de o alta nava de stat
Statul pavilionului poarta raspunderea internationala pentru orice pierdere
sau dauna cauzata statului riveran ca urmare a nerespectarii, de catre o nava
de razboi sau de orice alta nava de stat utilizata in scopuri necomerciale, a
legilor si reglementarilor statului riveran privind trecerea in marea
teritoriala sau a dispozitiilor prezentei conventii, sau a altor reguli de
drept international.
Art. 32
Imunitatea navelor de razboi si a altor nave de stat utilizate in scopuri
necomerciale
Sub rezerva exceptiilor prevazute in subsectiunea A si la art. 30 si 31,
nici o dispozitie din prezenta conventie nu aduce atingere imunitatilor de care
se bucura navele de razboi si celelalte nave de stat utilizate in scopuri
necomerciale.
Sectiunea a 4-a
Zona contigua
Art. 33
Zona contigua
1. Intr-o zona adiacenta marii sale teritoriale, desemnata sub numele de
zona contigua, statul riveran poate exercita controlul necesar in scopul:
a) de a preveni incalcarile legilor si reglementarilor sale vamale,
fiscale, sanitare sau de imigrare pe teritoriul sau sau in marea sa
teritoriala;
b) de a reprima incalcarile acestor legi si reglementari comise pe teritoriul
sau sau in marea sa teritoriala.
2. Zona contigua nu poate sa se extinda peste 24 de mile marine de la
liniile de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale.
Partea a III-a
Stramtori servind navigatiei internationale
Sectiunea 1
Dispozitii generale
Art. 34
Regimul juridic al apelor stramtorilor care servesc navigatiei
internationale
1. Regimul trecerii prin stramtorile care servesc navigatiei internationale
stabilit in prezenta parte nu afecteaza din nici un alt punct de vedere regimul
juridic al apelor acestor stramtori, nici exercitarea, de catre statele
riverane, a suveranitatii sau jurisdictiei lor asupra acestor ape, a fundurilor
marine corespunzatoare si a subsolului lor, precum si a spatiului aerian de
deasupra.
2. Statele riverane la stramtori isi exercita suveranitatea sau jurisdictia
in conditiile prevazute de dispozitiile prezentei parti si de celelalte reguli
ale dreptului international.
Art. 35
Campul de aplicare a prezentei parti
Nici una dintre dispozitiile prezentei parti nu afecteaza:
a) apele interioare care fac parte dintr-o stramtoare, cu exceptia cazului
in care traseul unei linii de baza drepte, stabilita conform metodei descrise
la art. 7, include in apele interioare ape care nu erau considerate anterior ca
atare;
b) regimul juridic al apelor situate dincolo de marea teritoriala a
statelor riverane la stramtori, fie ca fac parte dintr-o zona economica
exclusiva sau din marea libera;
c) regimul juridic al stramtorilor in care trecerea este reglementata, in
totalitate sau in parte, prin conventii internationale existente de mult timp,
inca in vigoare, si care le vizeaza anume.
Art. 36
Rutele marii libere sau rutele care trec printr-o zona economica exclusiva
in stramtorile care servesc navigatiei internationale
Prezenta parte nu se aplica stramtorilor care servesc navigatiei
internationale, daca este posibil sa fie traversate pe o ruta de mare libera
sau pe o ruta trecand printr-o zona economica exclusiva, tot atat de comoda din
punct de vedere al navigatiei si al caracteristicilor hidrografice; in ceea ce
priveste aceste rute, sunt aplicabile celelalte parti pertinente ale
conventiei, inclusiv dispozitiile referitoare la libertatea de navigatie si de
survol.
Sectiunea a 2-a
Trecerea in tranzit
Art. 37
Campul de aplicare a prezentei sectiuni
Prezenta sectiune se aplica stramtorilor care servesc navigatiei
internationale intre o parte a marii libere sau o zona economica exclusiva si o
alta parte a marii libere sau o zona economica exclusiva.
Art. 38
Dreptul de trecere in tranzit
1. In stramtorile vizate la art. 37, toate navele si aeronavele beneficiaza
de dreptul de trecere in tranzit fara piedici, cu restrictia ca acest drept nu
se extinde asupra stramtorilor formate de teritoriul continental al unui stat
si o insula apartinand acestui stat, daca exista in largul insulei o ruta de
mare libera sau o ruta care trece printr-o zona economica exclusiva la fel de
comoda din punct de vedere al navigatiei si al caracteristicilor hidrografice.
2. Prin trecere in tranzit se intelege exercitarea, conform prezentei
parti, a libertatii de navigatie si de survol numai in scopul unui tranzit
continuu si rapid prin stramtoare intre o parte a marii libere sau o zona
economica exclusiva si o alta parte a marii libere sau zona economica
exclusiva. Totusi cerinta continuitatii si a rapiditatii tranzitului nu
interzice trecerea prin stramtoare pentru a ajunge la teritoriul unui stat riveran,
a-l parasi sau a iesi de acolo, sub rezerva conditiilor de intrare pe
teritoriul acestui stat.
3. Orice activitate care nu tine de exercitarea dreptului de trecere in
tranzit prin stramtori ramane subordonata celorlalte dispozitii aplicabile ale
prezentei conventii.
Art. 39
Obligatiile navelor si aeronavelor in timpul trecerii in tranzit
1. In exercitarea dreptului de trecere in tranzit, navele si aeronavele:
a) traverseaza sau survoleaza stramtorile fara intarziere;
b) se abtin de a recurge la amenintarea sau la folosirea fortei impotriva
suveranitatii, integritatii teritoriale sau independentei politice a statelor
riverane la stramtoare sau in orice alt mod contrar principiilor dreptului
international, enuntate in Carta Natiunilor Unite;
c) se abtin de la orice alte activitati decat cele pe care le implica un
tranzit continuu si rapid, potrivit modului lor normal de navigatie, in afara
cazului de forta majora sau de avarie;
d) se conformeaza celorlalte dispozitii pertinente ale prezentei parti.
2. In timpul trecerii in tranzit, navele se conformeaza:
a) reglementarilor, procedurilor si practicilor internationale general
acceptate in materie de securitate a navigatiei, inclusiv Regulamentului
international pentru prevenirea abordajelor pe mare;
b) reglementarilor, procedurilor si practicilor internationale general
acceptate, vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii de catre nave.
3. In timpul trecerii in tranzit, aeronavele:
a) respecta reglementarile aeriene stabilite de Organizatia Aviatiei Civile
internationale, aplicabile aeronavelor civile; aeronavele de stat se
conformeaza in mod normal masurilor de securitate prevazute de aceste
reglementari si manevreaza tinand seama in orice moment in mod cuvenit de
securitatea navigatiei;
b) supravegheaza in permanenta frecventa radio pe care i-a atribuit-o
autoritatea competenta desemnata pe plan international pentru controlul
navigatiei aeriene sau frecventa internationala pentru avarie.
Art. 40
Cercetarea si ridicarile hidrografice
In timpul trecerii in tranzit, navele straine, inclusiv navele care sunt
afectate cercetarii stiintifice marine sau ridicarilor hidrografice, nu pot fi
folosite pentru cercetari sau ridicari fara autorizatia prealabila a statelor
riverane.
Art. 41
Caile de navigatie si dispozitivele de separare a traficului in stramtorile
care servesc navigatiei internationale
1. Conform dispozitiilor prezentei parti, statele riverane la stramtori
pot, atunci cand securitatea trecerii navelor in stramtori o cere, sa desemneze
cai de navigatie si sa prescrie dispozitivele de separare a traficului.
2. Aceste state pot, cand imprejurarile o cer si dupa ce au asigurat
publicitatea adecvata acestei masuri, sa desemneze noi cai de navigatie sau sa
prescrie noi dispozitive de separare a traficului, inlocuind orice cale sau
orice dispozitiv pe care l-a desemnat sau prescris anterior.
3. Caile de navigatie si dispozitivele de separare a traficului trebuie sa
fie conforme reglementarilor internationale general acceptate.
4. Inainte de a desemna sau de a inlocui cai de navigatie ori de a prescrie
sau de a inlocui dispozitive de separare a traficului, statele riverane la
stramtori vor supune propunerile lor, pentru adoptare, organizatiei
internationale competente. Aceasta organizatie nu poate adopta decat caile de
navigatie si dispozitivele de separare a traficului pe care le-a putut pune de
acord cu statele riverane; acestea pot apoi sa le desemneze, sa le prescrie sau
sa le inlocuiasca.
5. Cand se propune sa se stabileasca intr-o stramtoare cai de navigatie sau
dispozitive de separare a traficului ce intereseaza apele mai multor state
riverane, statele interesate vor coopera pentru formularea propunerilor,
consultandu-se cu organizatia internationala competenta.
6. Statele riverane la stramtori vor indica in mod clar, pe harti maritime
carora le vor asigura publicitatea necesara, toate caile de navigatie sau
dispozitivele de separare a traficului pe care le-au stabilit.
7. In timpul trecerii in tranzit, navele vor respecta caile de navigatie si
dispozitivele de separare a traficului, stabilite conform dispozitiilor
prezentului articol.
Art. 42
Legi si reglementari ale statelor riverane la stramtori privind trecerea in
tranzit
1. Sub rezerva dispozitiilor prezentei sectiuni, statele riverane la o
stramtoare pot adopta legi si reglementari referitoare la trecerea prin
stramtoare, cu privire la:
a) securitatea navigatiei si reglementarea traficului maritim, asa cum este
prevazut la art. 41;
b) prevenirea, reducerea si controlul poluarii, dand efect reglementarilor
internationale aplicabile referitoare la deversarea de hidrocarburi in
stramtori, reziduuri de hidrocarburi si de alte substante nocive;
c) navele de pescuit, interzicerea pescuitului, inclusiv reglementarea
depozitarii instrumentelor de pescuit;
d) imbarcarea sau debarcarea de marfuri, de fonduri banesti sau de
persoane, cu incalcarea legilor si reglementarilor vamale, fiscale, sanitare
sau de imigrare ale statelor riverane.
2. Aceste legi si reglementari nu trebuie sa antreneze nici o discriminare
de drept sau de fapt intre navele straine, iar aplicarea lor nu trebuie sa aiba
drept efect impiedicarea, restrangerea sau stanjenirea exercitarii dreptului de
trecere in tranzit, asa cum este definit in prezenta sectiune.
3. Statele riverane vor asigura publicitatea necesara tuturor acestor legi
si reglementari.
4. Navele straine care exercita dreptul de trecere in tranzit prin
stramtoare trebuie sa se conformeze acestor legi si reglementari.
5. In caz de incalcare a acestor legi si reglementari sau a dispozitiilor
prezentei parti de catre o nava sau aeronava care se bucura de imunitate
suverana, statul sub pavilionul navei sau statul de inmatriculare a aeronavei
poarta raspunderea internationala pentru orice pierdere sau paguba care poate
rezulta din aceasta pentru statele riverane.
Art. 43
Instalatii de securitate, de asigurare a navigatiei si alte echipamente;
prevenirea, reducerea si controlul poluarii
Statele care folosesc stramtorile si statele riverane vor trebui, pe baza
de acord, sa coopereze pentru:
a) stabilirea si intretinerea in stramtori a instalatiilor necesare de
securitate si de asigurare a navigatiei, ca si a celorlalte echipamente
destinate a facilita navigatia internationala; si
b) prevenirea, reducerea si controlul poluarii de catre nave.
Art. 44
Obligatiile statelor riverane la stramtori
Statele riverane la stramtori nu trebuie sa stanjeneasca trecerea in
tranzit si trebuie sa semnaleze printr-o publicitate adecvata orice pericol
pentru navigatia in stramtori sau pentru survolul in stramtori, despre care au
cunostinta. Exercitarea dreptului de trecere in tranzit nu poate fi suspendata.
Sectiunea a 3-a
Trecerea inofensiva
Art. 45
Trecerea inofensiva
1. Regimul trecerii inofensive prevazut in sectiunea a 3-a a partii a II-a
se aplica stramtorilor folosite pentru navigatia internationala care:
a) sunt excluse de la aplicarea regimului de trecere in tranzit in virtutea
art. 38 paragraful 1; sau
b) leaga marea teritoriala a unui stat si o parte a marii libere sau o zona
economica exclusiva a unui alt stat.
2. Exercitarea dreptului de trecere inofensiva prin aceste stramtori nu
poate fi suspendata.
Partea a IV-a
State arhipelag
Art. 46
Intelesul termenilor
In sensul prezentei conventii, se intelege prin:
a) stat arhipelag: un stat constituit in intregime din unul sau din mai
multe arhipelaguri si, eventual, din alte insule;
b) arhipelag: un ansamblu de insule, inclusiv parti de insule, apele
inconjuratoare si celelalte elemente naturale care au unele cu altele raporturi
atat de stranse incat ele formeaza, in mod intrinsec, o entitate geografica,
economica si politica sau care sunt considerate, din punct de vedere istoric,
ca atare.
Art. 47
Linii de baza arhipelagice
1. Un stat arhipelag poate trasa linii de baza arhipelagice drepte care
leaga punctele extreme ale insulelor cele mai indepartate si ale recifelor
descoperite ale arhipelagului, cu conditia ca traseul acestor linii de baza sa
inglobeze insulele principale si sa defineasca o zona in care raportul dintre
suprafata apelor si cea de uscat, inclusiv atolurile, sa fie intre 1 la 1 si 9
la 1.
2. Lungimea acestor linii de baza nu trebuie sa depaseasca 100 de mile
marine; totusi, maximum 3% din numarul total al liniilor de baza ce inconjura
un arhipelag oarecare pot avea o lungime superioara, fara a depasi 125 de mile
marine.
3. Traseul acestor linii de baza nu trebuie sa se indeparteze in mod
sensibil de conturul general al arhipelagului.
4. Aceste linii de baza nu pot fi trase spre sau de la ridicaturile
fundului marii ce raman descoperite, in afara de cazul in care au fost
construite faruri sau instalatii similare care se afla in permanenta deasupra
nivelului marii, sau daca una dintre aceste ridicaturi de teren ce raman
descoperite nu este in intregime sau in parte situata la o distanta de insula
cea mai apropiata care sa nu depaseasca latimea marii teritoriale.
5. Statul arhipelag nu poate aplica metoda de trasare a acestor linii de
baza intr-un asemenea mod incat sa taie de marea libera sau de zona economica
exclusiva marea teritoriala a unui alt stat.
6. Cand o anumita parte a apelor arhipelagice ale unui stat arhipelag este
situata intre doua portiuni ale teritoriului unui stat limitrof, drepturile si
orice alte interese legitime, pe care statul din urma le-a exercitat in mod
traditional in aceste ape, precum si toate drepturile decurgand din acorduri
incheiate intre cele doua state vor subzista si vor fi respectate.
7. In scopul calcularii raportului dintre suprafata apelor si suprafata de
uscat, prevazut la paragraful 1, pot fi considerate ca facand parte din
suprafata de uscat apele situate intre recifele dantelate ce marginesc insulele
si atolurile, ca si orice parte a unui platou oceanic cu flancuri abrupte, care
s-ar afla in intregime sau aproape in intregime inglobata de un lant de insule
calcaroase si de recife descoperite.
8. Liniile de baza trasate conform prezentului articol trebuie sa fie
indicate pe harti maritime la scari adecvate, pentru a li se determina
amplasarea. In locul acestor harti se pot folosi liste cu coordonatele
geografice ale punctelor, cu precizarea sistemului geodezic folosit.
9. Statul arhipelag va asigura acestor harti sau listelor cu coordonatele
geografice publicitatea corespunzatoare si va depune un exemplar al acestora la
secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.
Art. 48
Masurarea latimii marii teritoriale, a zonei contigue, a zonei economice
exclusive si a platoului continental
Latimea marii teritoriale, a zonei contigue, a zonei economice exclusive si
a platoului continental se masoara incepand de la liniile de baza arhipelagice,
conform dispozitiilor art. 47.
Art. 49
Regimul juridic al apelor arhipelagice si al spatiului aerian de deasupra
acestora, ca si al fundurilor marine respective si al subsolului lor
1. Suveranitatea statului arhipelag se intinde asupra apelor situate in
interiorul liniilor de baza arhipelagice trasate conform art. 47, desemnate sub
numele de ape arhipelagice, independent de adancimea lor sau de distanta dintre
ele si tarm.
2. Aceasta suveranitate se intinde asupra spatiului aerian de deasupra
apelor arhipelagice, ca si fundului acestor ape si subsolului corespunzator,
precum si asupra resurselor pe care le contin.
3. Aceasta suveranitate se exercita in conditiile prevazute de dispozitiile
prezentei parti.
4. Regimul trecerii prin arhipelag, stabilit in prezenta parte, nu
afecteaza in nici o alta privinta regimul juridic al apelor arhipelagice,
inclusiv cel al cailor de navigatie, nici exercitarea de catre statul arhipelag
a suveranitatii sale asupra acestor ape, spatiului aerian de deasupra, fundului
acestor ape si subsolului lor, ca si asupra resurselor pe care le contin.
Art. 50
Delimitarea apelor interioare
In interiorul apelor sale arhipelagice statul arhipelag poate trasa linii
de inchidere pentru a delimita apele sale interioare, conform dispozitiilor
art. 9, 10 si 11.
Art. 51
Acorduri existente, drepturi de pescuit traditionale si cabluri submarine
existente
1. Fara a se aduce atingere art. 49, statele arhipelagice vor respecta
acordurile existente incheiate cu alte state si vor recunoaste drepturile de
pescuit traditionale si activitatile legitime exercitate de statele limitrofe
in anumite zone care fac parte din apele arhipelagice. Conditiile si
modalitatile exercitarii acestor drepturi si activitati, inclusiv natura lor,
intinderea lor si zonele in care ele se exercita vor fi, la cererea unuia
dintre statele interesate, definite prin acorduri bilaterale incheiate intre
aceste state. Aceste drepturi nu pot face obiectul vreunui transfer sau partaj
in beneficiul statelor terte sau al cetatenilor lor.
2. Statul arhipelag va respecta cablurile submarine existente, care au fost
puse de alte state si care trec prin apele sale fara sa atinga tarmul. El va
autoriza intretinerea si inlocuirea acestor cabluri, dupa ce va fi fost
informat asupra amplasarii lor si a lucrarilor de reparatie sau de inlocuire
avute in vedere.
Art. 52
Dreptul de trecere inofensiva
1. Sub rezerva art. 53 si fara a se aduce atingere art. 50, navele tuturor
statelor se bucura, in apele arhipelagice, de dreptul de trecere inofensiva,
definit la sectiunea a 3-a a partii a II-a.
2. Statul arhipelag poate, fara a stabili discriminari de drept sau de fapt
intre navele straine, sa suspende temporar, in zone determinate din apele sale
arhipelagice, exercitarea dreptului de trecere inofensiva a navelor straine,
daca aceasta suspendare este indispensabila pentru asigurarea securitatii sale.
Suspendarea nu se aplica decat dupa ce a fost in mod corespunzator publicata.
Art. 53
Dreptul de trecere prin apele arhipelagice
1. In apele sale arhipelagice si in marea sa teritoriala adiacenta, statul
arhipelag poate desemna cai de navigatie si, in spatiul aerian de deasupra
acestor cai, rute aeriene care sa permita trecerea continua si rapida a navelor
si aeronavelor straine.
2. Toate navele si aeronavele se bucura de dreptul de trecere prin apele
arhipelagice, pe aceste cai de navigatie si rute aeriene.
3. Prin trecere prin apele arhipelagice se intelege exercitarea, conform
conventiei, de catre nave si aeronave, potrivit modului lor normal de navigatie
si fara obstacole, a drepturilor de navigatie si de survol, numai in scopul de
a asigura un tranzit continuu si rapid intre un punct din marea libera sau
dintr-o zona economica exclusiva si un alt punct din marea libera sau dintr-o
zona economica exclusiva.
4. Aceste cai de navigatie si rute aeriene, care traverseaza apele
arhipelagice si marea teritoriala adiacenta sau spatiul aerian de deasupra,
trebuie sa cuprinda toate rutele care servesc in mod normal navigatiei
internationale in apele arhipelagice si spatiul aerian de deasupra; caile de
navigatie trebuie sa urmeze toate senalele care servesc in mod normal
navigatiei, intelegandu-se ca nu este necesar sa se stabileasca, intre un punct
de intrare si un punct de iesire dat, mai multe cai de comoditate comparabila.
5. Aceste cai de navigatie si rute aeriene vor fi definite printr-o serie
de linii axiale continue, unind punctele lor de intrare si de iesire. In timpul
trecerii, navele si aeronavele nu se vor indeparta cu mai mult de 25 de mile
marine de aceste linii axiale, intelegandu-se ca ele nu vor naviga la o
distanta fata de tarm inferioara unei zecimi din distanta care separa punctele
cele mai apropiate ale insulelor care marginesc o cale de navigatie.
6. Statul arhipelag care desemneaza cai de navigatie in virtutea
prezentului articol poate, de asemenea, sa prescrie dispozitive de separare a
traficului pentru a asigura securitatea trecerii navelor care navigheaza pe
senale inguste in interiorul acestor cai.
7. Cand imprejurarile o impun, statul arhipelag poate, dupa ce a dat
acestei masuri publicitatea necesara, sa desemneze noi cai de navigatie sau sa
prescrie noi dispozitive de separare a traficului, inlocuind toate caile sau
dispozitivele pe care le-a stabilit anterior.
8. Aceste cai de navigatie sau dispozitive de separare a traficului trebuie
sa fie conforme cu reglementarile internationale general acceptate.
9. Atunci cand desemneaza sau inlocuieste cai de navigatie sau prescrie ori
inlocuieste dispozitive de separare a traficului, statul arhipelag va supune
spre aprobare propunerile sale organizatiei internationale competente. Aceasta
organizatie nu poate adopta decat caile de navigatie si dispozitivele de
separare a traficului pe care le-a putut pune de acord cu statul arhipelag;
acesta poate apoi sa le desemneze, sa le prescrie sau sa le inlocuiasca.
10. Statul arhipelag va indica in mod clar pe harti maritime, carora le
asigura publicitatea corespunzatoare, liniile axiale ale cailor de navigatie pe
care le desemneaza si dispozitivele de separare a traficului pe care le
prescrie.
11. La trecerea prin apele arhipelagice, navele vor respecta caile de
navigatie si dispozitivele de separare a traficului, stabilite conform
dispozitiilor prezentului articol.
12. Daca statul arhipelag nu a stabilit cai de navigatie maritima sau rute
aeriene, dreptul de trecere prin apele arhipelagice se poate exercita
folosindu-se caile si rutele care servesc in mod normal navigatiei
internationale.
Art. 54
Obligatiile navelor si ale aeronavelor in timpul trecerii lor, activitati
de cercetare si de ridicari hidrografice, obligatiile statelor arhipelag si
legile si reglementarile statului arhipelag privind trecerea prin apele
arhipelagice
Prevederile art. 39, 40, 42 si 44 se aplica mutatis mutandis la trecerea
prin apele arhipelagice.
Partea a V-a
Zona economica exclusiva
Art. 55
Regimul juridic special al zonei economice exclusive
Zona economica exclusiva este o zona situata dincolo de marea teritoriala
si adiacenta acesteia, supusa regimului juridic special stabilit prin prezenta
parte, in virtutea caruia drepturile si jurisdictia statului riveran si
drepturile si libertatile celorlalte state sunt guvernate de dispozitiile
pertinente ale prezentei conventii.
Art. 56
Drepturile, jurisdictia si obligatiile statului riveran in zona economica
exclusiva
1. In zona economica exclusiva, statul riveran are:
a) drepturi suverane in scopul explorarii si exploatarii, conservarii si
gestiunii resurselor naturale, biologice sau nebiologice, ale fundului marii,
ale subsolului acestuia si ale apelor de deasupra, ca si cu privire la
celelalte activitati de explorare si exploatare a zonei in scopuri economice,
cum ar fi producerea de energie cu ajutorul apei, al curentilor si al vantului;
b) (i) amplasarea si folosirea de insule artificiale, instalatii si lucrari:
(ii) cercetarea stiintifica marina;
(iii) protectia si conservarea mediului marin;
c) celelalte drepturi si obligatii prevazute de conventie.
2. In exercitarea drepturilor si in indeplinirea obligatiilor pe care le
are, conform conventiei, in zona economica exclusiva, statul riveran va tine
seama in mod corespunzator de drepturile si de obligatiile celorlalte state si
va actiona intr-un mod compatibil cu conventia.
3. Drepturile cu privire la fundul marii si la subsolul acestuia, enuntate
in prezentul articol, vor fi exercitate in conformitate cu partea a VI-a.
Art. 57
Latimea zonei economice exclusive
Zona economica exclusiva nu se intinde dincolo de 200 de mile marine de la
liniile de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale.
Art. 58
Drepturi si obligatii ale celorlalte state in zona economica exclusiva
1. In zona economica exclusiva, toate statele, fie ca sunt riverane sau
fara litoral, se bucura, in conditiile prevazute de dispozitiile pertinente ale
conventiei, de libertatile de navigatie si de survol si de a pune cabluri si
conducte submarine, mentionate la art. 87, ca si de libertatea de a folosi
marea in alte scopuri licite pe plan international, legate de exercitarea
acestor libertati si compatibile cu celelalte prevederi ale conventiei,
indeosebi in cadrul exploatarii navelor, aeronavelor si cablurilor si
conductelor submarine.
2. Prevederile art. 88 - 115, ca si celelalte reguli pertinente ale
dreptului international se aplica zonei economice exclusive, in masura in care
nu sunt incompatibile cu prezenta parte.
3. In exercitarea drepturilor si in indeplinirea obligatiilor ce le revin,
potrivit conventiei, in zona economica exclusiva, statele vor tine seama in mod
corespunzator de drepturile si obligatiile statului riveran si vor respecta
legile si reglementarile adoptate de acesta in conformitate cu dispozitiile
conventiei si, in masura in care ele nu sunt incompatibile cu prezenta parte,
celelalte reguli de drept international.
Art. 59
Baza solutionarii conflictelor in cazul in care conventia nu atribuie
drepturi si jurisdictie in interiorul zonei economice exclusive
In cazurile in care conventia nu atribuie drepturi sau jurisdictie nici
statului riveran, nici altor state in interiorul zonei economice exclusive, si
in care apare un conflict intre interesele statului riveran si cele ale unuia
sau ale mai multor state, acest conflict va trebui sa fie rezolvat pe baza
echitatii si tinand seama de toate circumstantele pertinente, luand in
considerare importanta pe care interesele in cauza le prezinta pentru partile
respective si pentru comunitatea internationala, in ansamblu.
Art. 60
Insule artificiale, instalatii si lucrari in zona economica exclusiva
1. In zona economica exclusiva, statul riveran are dreptul exclusiv de a
proceda la construirea si de a autoriza si reglementa construirea, exploatarea
si utilizarea de:
a) insule artificiale;
b) instalatii si dispozitive utilizate in scopurile prevazute de art. 56
sau in alte scopuri economice;
c) instalatii si lucrari care pot impiedica exercitarea drepturilor
statului riveran in zona.
2. Statul riveran are jurisdictie exclusiva asupra acestor insule
artificiale, instalatii si lucrari, inclusiv in materie de legi si reglementari
vamale, fiscale, sanitare, de securitate si de imigrare.
3. Construirea acestor insule artificiale, instalatii si lucrari trebuie sa
fie notificata in mod corespunzator, iar mijloacele permanente care le
semnalizeaza prezenta trebuie sa fie mentinute in buna stare de functionare.
Toate instalatiile sau toate lucrarile abandonate sau dezafectate trebuie sa
fie ridicate, in scopul de a se asigura securitatea navigatiei, tinand seama de
normele internationale general acceptate, stabilite in aceasta materie de catre
organizatia internationala competenta. Se va proceda la indepartarea lor,
tinandu-se seama, in mod cuvenit, si de pescuit, de protectia mediului marin si
de drepturile si obligatiile celorlalte state. Se va face o publicitate
adecvata in ceea ce priveste pozitia, dimensiunile si adancimea elementelor
care vor ramane dintr-o instalatie sau lucrare ce nu a fost complet ridicata.
4. Statul riveran poate, daca va fi necesar, sa stabileasca in jurul
acestor insule artificiale, instalatii sau lucrari, zone de securitate de
dimensiuni rezonabile, in care el va putea lua masurile corespunzatoare pentru
a asigura securitatea atat a navigatiei, cat si a insulelor artificiale,
instalatiilor si lucrarilor.
5. Latimea zonelor de securitate este stabilita de statul riveran, tinand
seama de normele internationale aplicabile. Aceste zone de securitate sunt
concepute astfel incat sa raspunda in mod convenabil naturii si functiilor
insulelor artificiale, instalatiilor si lucrarilor, si ele nu pot depasi o
distanta de 500 m in jurul insulelor artificiale, instalatiilor si lucrarilor,
masurata pornind de la fiecare punct al marginii lor exterioare, cu exceptia
unei derogari autorizate de normele internationale general acceptate sau recomandate
de catre organizatia internationala competenta. Intinderea zonelor de
securitate va fi notificata in mod corespunzator.
6. Toate navele trebuie sa respecte aceste zone de securitate si sa se
conformeze normelor internationale general acceptate privind navigatia in
vecinatatea insulelor artificiale, instalatiilor, lucrarilor si a zonelor de
securitate.
7. Nu pot fi amplasate insule artificiale, instalatii sau lucrari si nu pot
fi stabilite zone de securitate in jurul lor, atunci cand ar putea rezulta din
aceasta o piedica in folosirea cailor de navigatie recunoscute ca esentiale
pentru navigatia internationala.
8. Insulele artificiale, instalatiile si lucrarile nu au statut de insule.
Ele nu au mare teritoriala care sa le fie proprie, iar prezenta lor nu are
incidenta asupra delimitarii marii teritoriale, a zonei economice exclusive sau
a platoului continental.
Art. 61
Conservarea resurselor biologice
1. Statul riveran stabileste volumul autorizat al capturilor in ce priveste
resursele biologice in zona sa economica exclusiva.
2. Tinand seama de datele stiintifice cele mai sigure de care dispune,
statul riveran va lua masuri adecvate de conservare si de gestiune, astfel
incat mentinerea resurselor biologice ale zonei sale economice exclusive sa nu
fie periclitata de supraexploatare. Statul riveran si, dupa caz, organizatiile
internationale competente, subregionale, regionale sau mondiale vor coopera in
acest scop.
3. Aceste masuri vor urmari sa asigure mentinerea sau restabilirea
stocurilor de specii exploatate la nivelurile care sa asigure randamentul
constant cel mai ridicat posibil, tinand seama de factorii ecologici si
economici pertinenti, inclusiv nevoile economice ale colectivitatilor riverane
care traiesc din pescuit si nevoile speciale ale tarilor in curs de dezvoltare
si tinand seama de metodele in materie de pescuit, de interdependenta
stocurilor si de orice norme minime internationale general recomandate pe plan
subregional, regional sau mondial.
4. Adoptand asemenea masuri, statul riveran ia in considerare efectele lor
asupra speciilor inrudite cu speciile exploatate sau dependente de acestea,
pentru a mentine sau a restabili stocurile acestor specii inrudite sau
dependente la nivelurile la care reproducerea lor sa nu fie serios pusa in
pericol.
5. Informatiile stiintifice disponibile, statisticile referitoare la
capturi si la efortul de pescuit si celelalte date privind conservarea
stocurilor de peste vor fi difuzate si schimbate la intervale regulate, prin
intermediul organizatiilor internationale competente, subregionale, regionale
sau mondiale, dupa caz, cu participarea tuturor statelor interesate, in special
a celor ai caror cetateni sunt autorizati sa pescuiasca in zona economica
exclusiva.
Art. 62
Exploatarea resurselor biologice
1. Statul riveran va promova obiectivul exploatarii optime a resurselor
biologice din zona economica exclusiva, fara a se aduce atingere art. 61.
2. Statul riveran va determina capacitatea sa de a exploata resursele
biologice din zona economica exclusiva. Daca aceasta capacitate de exploatare
este inferioara volumului total autorizat al capturilor, el va permite altor
state, prin acorduri sau prin alte aranjamente si potrivit modalitatilor,
conditiilor, legilor si reglementarilor mentionate la paragraful 4, sa
exploateze excedentul volumului autorizat. Procedand astfel, el va tine seama,
indeosebi, de dispozitiile art. 69 si 70, mai ales in ceea ce priveste statele
in curs de dezvoltare mentionate de acestea.
3. Atunci cand acorda altor state accesul la zona sa economica exclusiva,
in virtutea prezentului articol, statul riveran va tine seama de toti factorii
pertinenti, intre altele: importanta pe care o prezinta resursele biologice ale
zonei pentru economia sa si pentru celelalte interese nationale ale sale,
dispozitiile art. 69 si 70, nevoile statelor in curs de dezvoltare din regiune
sau din subregiune in ceea ce priveste exploatarea unei parti a excedentului si
de necesitatea de a reduce la minimum perturbatiile economice in statele ai
caror cetateni practica in mod obisnuit pescuitul in zona sau care au
contribuit in mod deosebit la cercetarea si identificarea stocurilor.
4. Cetatenii altor state, care pescuiesc in zona economica exclusiva, se
vor conforma masurilor de conservare si celorlalte modalitati si conditii
stabilite prin legile si reglementarile statului riveran. Aceste legi si
reglementari trebuie sa fie compatibile cu conventia si pot sa se refere,
indeosebi, la urmatoarele probleme:
a) eliberarea de permise pescarilor sau pentru vasele si uneltele de
pescuit, inclusiv plata de taxe si orice alte compensatii care, in cazul
statelor riverane in curs de dezvoltare, pot consta intr-o contributie adecvata
la finantarea, echiparea si dezvoltarea tehnica a industriei pescuitului;
b) determinarea speciilor al caror pescuit este autorizat si stabilirea de
cote, fie pentru stocurile sau grupurile de stocuri deosebite sau pentru
capturile pe fiecare nava pentru o anumita perioada de timp, fie pentru
capturile cetatenilor unui stat in timpul unei perioade date;
c) reglementarea campaniilor si zonelor de pescuit, a tipului, marimii si
numarului instrumentelor, ca si a tipului, marimii si numarului navelor de
pescuit care pot fi utilizate;
d) stabilirea varstei si marimii pestilor si a altor specii care pot fi
pescuite;
e) informatiile cerute de la navele de pescuit, indeosebi statisticile
privitoare la capturi si la efortul de pescuit si comunicarea pozitiei navelor;
f) obligatia de a executa, cu autorizarea si controlul statului riveran,
programe de cercetare determinate in domeniul pescuitului si reglementarea
efectuarii acestor cercetari, inclusiv luarea de esantioane din capturi,
destinatia esantioanelor si comunicarea datelor stiintifice conexe;
g) plasarea, de catre statul riveran, de observatori sau stagiari la bordul
vaselor respective;
h) descarcarea tuturor capturilor sau a unei parti din capturile acestor
nave in porturile statului riveran;
i) modalitati si conditii aplicabile intreprinderilor mixte sau alte
aranjamente de cooperare;
j) conditii cerute in materie de formare a personalului si transferul de
tehnici in domeniul pescuitului, inclusiv intarirea capacitatii de cercetare in
domeniul pescuitului a statului riveran;
k) masuri de executare.
5. Statele riverane vor notifica in mod corespunzator legile si
regulamentele pe care le adopta in materie de conservare si de gestiune.
Art. 63
Stocuri de peste aflate in zonele economice exclusive ale mai multor state
riverane sau atat in zona economica exclusiva, cat si intr-un sector adiacent
zonei
1. In cazul in care acelasi stoc de peste sau stocuri de specii inrudite se
afla in zonele economice exclusive ale mai multor state riverane, aceste state
se vor stradui, direct sau prin intermediul organizatiilor subregionale sau
regionale corespunzatoare, sa se inteleaga asupra masurilor necesare in vederea
coordonarii si asigurarii conservarii si dezvoltarii acestor stocuri, fara a se
aduce atingere celorlalte dispozitii ale prezentei parti.
2. In cazul in care acelasi stoc de peste sau stocuri de specii inrudite se
afla atat in zona economica exclusiva, cat si intr-un sector adiacent zonei,
statul riveran si statele care exploateaza aceste stocuri in sectorul adiacent
se vor stradui, direct sau prin intermediul organizatiilor subregionale sau
regionale corespunzatoare, sa se inteleaga asupra masurilor necesare pentru
conservarea acestor stocuri in sectorul adiacent.
Art. 64
Mari migratori
1. Statul riveran si celelalte state ai caror cetateni practica in regiune
pescuitul marilor migratori, care figureaza pe lista anexei nr. I, vor coopera
direct sau prin intermediul organizatiilor internationale corespunzatoare in
scopul asigurarii conservarii speciilor in cauza si promovarii exploatarii
optime a acestor specii in ansamblul regiunii, atat in zona economica
exclusiva, cat si dincolo de aceasta. In regiunile pentru care nu exista o
organizatie internationala corespunzatoare, statul riveran si celelalte state,
ai caror cetateni exploateaza aceste specii in regiune, vor coopera pentru a
crea o asemenea organizatie si a participa la lucrarile sale.
2. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica in legatura cu celelalte
dispozitii ale prezentei parti.
Art. 65
Mamifere marine
Nici o prevedere a prezentei parti nu restrange dreptul unui stat riveran
de a interzice, de a limita sau de a reglementa exploatarea mamiferelor marine
mai riguros decat o prevede respectiva parte, nici, eventual, competenta unei
organizatii internationale de a face aceasta. Statele vor coopera in vederea
asigurarii protectiei mamiferelor marine si vor actiona, in special prin
intermediul organizatiilor internationale corespunzatoare, pentru protejarea,
controlul si studierea cetaceelor.
Art. 66
Stocuri de pesti anadromi
1. Statele in ale caror cursuri de apa se reproduc stocuri de pesti
anadromi au un interes primordial si raspunderea principala fata de acestea.
2. Statul de unde sunt originare stocurile de pesti anadromi va veghea la
conservarea lor prin adoptarea de masuri adecvate de reglementare a pescuitului
in toate apele situate in interiorul limitelor exterioare ale zonei sale
economice exclusive, precum si a pescuitului vizat la paragraful 3 lit. b).
Statul de origine poate, dupa ce a consultat celelalte state vizate la
paragrafele 3 si 4, care exploateaza aceste stocuri de pesti, sa fixeze volumul
total autorizat al capturilor de pesti originari din cursurile sale de apa.
3. a) Stocurile de pesti anadromi nu pot fi pescuite decat in apele situate
in interiorul limitelor exterioare ale zonelor economice exclusive, in afara
cazurilor in care aplicarea acestor dispozitii ar antrena perturbari economice
pentru un stat, altul decat statul de origine. In ceea ce priveste pescuitul
dincolo de limitele exterioare ale zonelor economice exclusive, statele
interesate se vor consulta pentru a se intelege asupra modalitatilor si
conditiilor acestui pescuit, tinand seama, in mod corespunzator, de cerintele
de conservare si de necesitatile statului de origine in ce priveste stocurile
in cauza.
b) Statul de origine va contribui la reducerea la minimum a perturbatiilor
economice din celelalte state care exploateaza aceste specii, tinand seama de
capturile normale ale acestor state si de modul in care ele exploateaza aceste
stocuri, precum si de toate sectoarele in care acestea sunt exploatate.
c) Statele vizate la lit. b), care participa, prin acord cu statul de
origine, la masuri care urmaresc reinnoirea stocurilor de pesti anadromi,
indeosebi prin contributii la finantarea acestor masuri, vor fi luate in
considerare cu prioritate de statul de origine pentru exploatarea stocurilor
originare din cursurile sale de apa.
d) Respectarea reglementarilor privind stocurile de pesti anadromi dincolo
de zona economica exclusiva va fi asigurata prin acord intre statul de origine
si celelalte state interesate.
4. Cand stocurile de pesti anadromi migreaza spre ape sau traverseaza ape
situate in interiorul limitelor exterioare ale zonei economice exclusive a unui
alt stat decat statul de origine, acest stat va coopera cu statul de origine in
vederea conservarii si gestiunii acestor stocuri.
5. Statul de unde sunt originare stocurile de pesti anadromi si celelalte
state care practica pescuitul acestor pesti vor incheia aranjamente in vederea
aplicarii prevederilor prezentului articol, daca este cazul prin intermediul
unor organizatii regionale.
Art. 67
Specii catadrome
1. Un stat riveran in apele caruia specii catadrome isi petrec cea mai mare
parte a existentei lor poarta raspunderea pentru gestiunea acestor specii si
asigura intrarea si iesirea pestilor migratori.
2. Exploatarea speciilor catadrome nu poate avea loc decat in apele situate
in interiorul limitei exterioare a zonelor economice exclusive. In zonele
economice exclusive, exploatarea va fi supusa prevederilor prezentului articol
si celorlalte prevederi ale conventiei, referitoare la pescuitul in aceste
zone.
3. In cazurile in care pestii catadromi, fie ca au ajuns sau nu la
maturizare, migreaza prin zona economica exclusiva a unui alt stat, gestiunea
acestor pesti, inclusiv exploatarea lor, va fi reglementata prin acord intre
statul vizat la paragraful 1 si celalalt stat interesat. Un asemenea acord
trebuie sa asigure gestionarea rationala a speciei in cauza si sa tina seama de
responsabilitatile statului vizat la paragraful 1, in ceea ce priveste
conservarea acestor specii.
Art. 68
Specii sedentare
Prezenta parte nu se aplica speciilor sedentare, asa cum sunt ele definite
la art. 77 paragraful 4.
Art. 69
Dreptul statelor fara litoral
1. Statul fara litoral are dreptul de a participa, pe baze echitabile, la
exploatarea unei parti corespunzatoare din excedentul resurselor biologice ale
zonelor economice ale statelor riverane din regiune sau subregiune, tinand
seama de factorii economici si geografici pertinenti ai statelor interesate si
in conformitate cu prezentul articol si cu art. 61 si 62.
2. Conditiile si modalitatile acestei participari vor fi stabilite de
statele interesate prin acorduri bilaterale, subregionale sau regionale, tinand
seama, indeosebi, de:
a) necesitatea evitarii oricaror efecte care ar aduce prejudicii
comunitatilor de pescari sau industriei de pescuit a statelor riverane;
b) masura in care statul fara litoral, conform prezentului articol,
participa sau are dreptul de a participa, in virtutea acordurilor bilaterale,
subregionale sau regionale existente, la exploatarea resurselor biologice ale
zonelor economice exclusive ale altor state riverane;
c) masura in care alte state fara litoral sau state dezavantajate din punct
de vedere geografic participa deja la exploatarea resurselor biologice ale
zonei economice exclusive a statului riveran si necesitatea evitarii de a
impune acelui stat riveran sau unei regiuni din acel stat o povara deosebit de
grea;
d) nevoile alimentare ale populatiei din statele respective.
3. Atunci cand capacitatea de pescuit a unui stat riveran se apropie de
nivelul care i-ar permite sa exploateze intregul volum al capturilor autorizate
ale resurselor biologice din zona sa economica exclusiva, acest stat si
celelalte state interesate vor coopera in vederea incheierii de aranjamente
echitabile, bilaterale, subregionale sau regionale, care sa permita statelor in
curs de dezvoltare fara litoral din aceeasi regiune sau subregiune sa participe
la exploatarea resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale
statelor riverane din subregiune sau regiune, dupa cum va fi cazul, tinand
seama de imprejurari si in conditii satisfacatoare pentru toate partile. In
aplicarea prezentei dispozitii se va tine seama, de asemenea, de factorii
mentionati la paragraful 2.
4. Statele dezvoltate fara litoral nu au dreptul sa participe la
exploatarea resurselor biologice, in virtutea prezentului articol, decat in
zonele economice exclusive ale statelor riverane dezvoltate din aceeasi regiune
sau subregiune si tinand seama de masura in care statul riveran, permitand
altor state accesul la resursele biologice din zona sa economica exclusiva, a
luat in considerare necesitatea de a reduce la minimum efectele care ar aduce
prejudicii comunitatilor de pescari, ca si perturbarile economice in statele ai
caror cetateni practica in mod obisnuit pescuitul in zona.
5. Prevederile de mai sus se aplica fara a se aduce atingere eventualelor
aranjamente incheiate in subregiunile si regiunile in care statele riverane pot
acorda statelor fara litoral din aceeasi subregiune sau regiune drepturi egale
sau preferentiale pentru exploatarea resurselor biologice din zona lor
economica exclusiva.
Art. 70
Drepturile statelor dezavantajate din punct de vedere geografic
1. Statele dezavantajate din punct de vedere geografic au dreptul sa
participe, pe baze echitabile, la exploatarea unei parti corespunzatoare din
excedentul resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale statelor
riverane din aceeasi regiune sau subregiune, tinand seama de caracteristicile
economice si geografice pertinente ale tuturor statelor interesate si in
conformitate cu prezentul articol si cu art. 61 si 62.
2. Pentru scopurile acestei parti a conventiei, prin expresia state
dezavantajate din punct de vedere geografic se intelege statele riverane,
inclusiv statele riverane la o mare inchisa sau semiinchisa, pe care situatia
lor geografica le face sa depinda de exploatarea resurselor biologice ale
zonelor economice exclusive ale altor state din regiune sau subregiune, pentru
o aprovizionare suficienta cu peste destinata nevoilor alimentare ale
populatiei lor sau ale unei parti din populatie, precum si statele riverane
care nu pot pretinde o zona economica exclusiva proprie.
3. Conditiile si modalitatile acestei participari vor fi stabilite, de
catre statele interesate, prin acorduri bilaterale, subregionale sau regionale,
tinand seama, indeosebi, de:
a) necesitatea evitarii oricaror efecte care ar aduce prejudicii
comunitatilor de pescari sau industriei de pescuit a statelor riverane;
b) masura in care statul dezavantajat din punct de vedere geografic,
conform prezentului articol, participa sau are dreptul de a participa, in
virtutea acordurilor bilaterale subregionale sau regionale existente, la
exploatarea resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale altor
state riverane;
c) masura in care alte state dezavantajate din punct de vedere geografic si
state fara litoral participa deja la exploatarea resurselor biologice ale zonei
economice exclusive a statului riveran si necesitatea de a evita sa se impuna
acelui stat riveran sau unei regiuni din acel stat o povara deosebit de grea;
d) nevoile alimentare ale populatiei statelor respective.
4. Atunci cand capacitatea de pescuit a unui stat riveran se apropie de nivelul
care i-ar permite sa exploateze intregul volum al capturilor autorizate ale
resurselor biologice din zona sa economica exclusiva, acest stat si celelalte
state interesate vor coopera in vederea incheierii de aranjamente echitabile,
bilaterale, subregionale sau regionale, care sa permita statelor in curs de
dezvoltare dezavantajate din punct de vedere geografic din aceeasi regiune sau
subregiune sa participe la exploatarea resurselor biologice din zonele
economice exclusive ale statelor riverane din subregiune sau regiune, dupa cum
va fi cazul, tinand seama de imprejurari si in conditii satisfacatoare pentru
toate partile. In aplicarea prezentei dispozitii, se va tine seama, de
asemenea, de factorii mentionati la paragraful 3.
5. Statele dezvoltate dezavantajate din punct de vedere geografic nu au
dreptul sa participe la exploatarea resurselor biologice, in virtutea
prezentului articol, decat in zonele economice exclusive ale statelor riverane
dezvoltate din aceeasi regiune sau subregiune, tinand seama de masura in care
statul riveran, permitand altor state accesul la resursele biologice din zona
sa economica exclusiva, a luat in considerare necesitatea de a reduce la
minimum efectele care ar aduce prejudicii comunitatilor de pescari, ca si
perturbarile economice in statele ai caror cetateni practica in mod obisnuit
pescuitul in zona.
6. Prevederile de mai sus se aplica fara a se aduce atingere eventualelor
aranjamente incheiate in regiunile sau subregiunile in care statele riverane
pot acorda statelor dezavantajate din punct de vedere geografic din aceeasi
regiune sau subregiune drepturi egale sau preferentiale pentru exploatarea
resurselor biologice din zona lor economica exclusiva.
Art. 71
Cazuri in care prevederile art. 69 si 70 nu sunt aplicabile
Prevederile art. 69 si 70 nu se aplica statelor riverane a caror economie
este in mod covarsitor dependenta de exploatarea resurselor biologice din zona
lor economica exclusiva.
Art. 72
Restrictii la transferul de drepturi
1. Drepturile de exploatare a resurselor biologice, prevazute la art. 69 si
70, nu pot fi transferate in mod direct sau indirect unor terte state sau
cetatenilor acestora, nici prin arendare sau concesionare, nici prin crearea de
intreprinderi mixte, nici printr-un alt aranjament care ar avea ca efect un
asemenea transfer, cu exceptia cazului in care statele interesate convin
altfel.
2. Prevederea de mai sus nu interzice statelor interesate sa obtina de la
statele terte sau de la organizatii internationale o asistenta tehnica sau
financiara destinata sa le faciliteze exercitarea drepturilor, conform art. 69
si 70, cu conditia ca aceasta sa nu produca efectul vizat la paragraful 1.
Art. 73
Asigurarea respectarii legilor si a reglementarilor statului riveran
1. In exercitarea drepturilor sale suverane de explorare, exploatare,
conservare si gestionare a resurselor biologice din zona economica exclusiva,
statul riveran poate lua orice masuri, inclusiv abordarea, inspectarea,
sechestrarea si urmarirea judiciara, dupa cum va fi necesar pentru asigurarea
respectarii legilor si a regulamentelor pe care le-a adoptat potrivit prezentei
conventii.
2. Nava retinuta si echipajul sau vor fi eliberate imediat dupa depunerea
unei cautiuni sau a unei alte garantii corespunzatoare.
3. Sanctiunile prevazute de statul riveran pentru incalcarea legilor si a
regulamentelor in materie de pescuit in zona economica exclusiva nu pot
cuprinde pedepse cu inchisoarea, in afara doar de cazul in care statele
interesate convin altfel, si nici o alta pedeapsa corporala.
4. In caz de retinere sau de imobilizare a unei nave straine, statul
riveran va notifica fara intarziere statului pavilionului, pe cai adecvate,
masurile luate, precum si sanctiunile pronuntate in consecinta.
Art. 74
Delimitarea zonei economice exclusive intre state ale caror tarmuri sunt
limitrofe sau situate fata in fata
1. Delimitarea zonei economice exclusive intre state ale caror tarmuri sunt
limitrofe sau sunt situate fata in fata se face pe baza de acord, potrivit
dreptului international, asa cum se indica in art. 38 din Statutul Curtii
Internationale de Justitie, astfel incat sa se ajunga la o solutie echitabila.
2. Daca nu se ajunge la un acord intr-un termen rezonabil, statele interesate
pot recurge la procedurile prevazute in partea a XV-a.
3. Pana la incheierea acordului vizat de paragraful 1, statele interesate,
intr-un spirit de intelegere si cooperare, vor face tot posibilul pentru a
incheia aranjamente provizorii cu caracter practic si pentru a nu compromite
sau impiedica, in timpul acestei perioade de tranzitie, incheierea acordului
definitiv. Aranjamentele provizorii nu prejudiciaza delimitarea finala.
4. Daca exista un acord in vigoare intre statele interesate, problemele
referitoare la delimitarea zonei economice exclusive vor fi solutionate
potrivit prevederilor acelui acord.
Art. 75
Harti maritime si liste de coordonate geografice
1. Sub rezerva prezentei parti, limitele exterioare ale zonei economice exclusive
si liniile de delimitare trasate conform art. 74 vor fi indicate pe harti
maritime la o scara corespunzatoare, pentru a li se determina amplasarea. Daca
va fi cazul, trasarea limitelor exterioare sau a liniilor de delimitare poate
fi inlocuita cu liste de coordonate geografice a unor puncte, cu precizarea
sistemului geodezic utilizat.
2. Statul riveran va asigura publicitatea adecvata hartilor sau listelor de
coordonate geografice si va depune un exemplar al acestora la secretarul
general al Organizatiei Natiunilor Unite.
Partea a VI-a
Platoul continental
Art. 76
Definitia platoului continental
1. Platoul continental al unui stat riveran cuprinde fundul marii si
subsolul regiunilor submarine situate dincolo de marea sa teritoriala, pe toata
intinderea prelungirii naturale a teritoriului terestru al acestui stat, pana
la limita externa a marginii continentale sau pana la o distanta de 200 de mile
marine de la liniile de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale, atunci
cand limita exterioara a marginii continentale se afla la o distanta
inferioara.
2. Platoul continental al unui stat riveran nu se intinde dincolo de
limitele prevazute la paragrafele 4 - 6.
3. Marginea continentala este prelungirea sub apa a masei terestre a
statului riveran; ea este constituita din fundul marii corespunzator platoului,
pantei si povarnisului, ca si din subsolul acestora. Ea nu cuprinde nici marile
funduri oceanice, cu dorsalele lor, nici subsolul lor.
4. a) In scopurile prezentei conventii, statul riveran defineste limita
exterioara a marginii continentale, atunci cand aceasta se intinde dincolo de
200 de mile marine de la liniile de baza de la care se masoara latimea marii
teritoriale, prin:
(i) o linie trasata potrivit paragrafului 7, cu referire la punctele fixe
extreme in care grosimea rocilor sedimentare este egala cu cel putin o sutime
din distanta cea mai scurta intre punctul respectiv si piciorul pantei
continentale; sau
(ii) o linie trasata potrivit paragrafului 7, cu referire la punctele fixe
situate la maximum 60 de mile marine fata de piciorul pantei continentale.
b) In lipsa unei dovezi contrare, piciorul pantei continentale coincide cu
ruptura de versant maxima la baza pantei.
5. Punctele fixe, care definesc linia care marcheaza, pe fundul marii,
limita exterioara a platoului continental, trasata potrivit paragrafului 4 lit.
a) pct. (i) si (ii), sunt situate fie la o distanta care nu va depasi 350 de
mile marine de la liniile de baza de la care se masoara latimea marii
teritoriale, fie la o distanta care nu va depasi 100 de mile marine de la
izobata de 2.500 m, care este linia ce leaga punctele de 2.500 m adancime.
6. In pofida prevederilor paragrafului 5, pe o dorsala submarina, limita
exterioara a platoului continental nu va depasi o linie trasata la 350 de mile
marine de la liniile de baza de la care se masoara largimea marii teritoriale.
Prezentul paragraf nu se aplica ridicaturilor de teren submarine care
constituie elemente naturale ale marginii continentale, cum sunt platourile,
pragurile, crestele, bancurile sau pintenii, pe care le are aceasta.
7. Statul riveran va trasa limita exterioara a platoului sau continental,
cand acest platou se intinde dincolo de 200 de mile marine de la liniile de
baza de la care se masoara latimea marii teritoriale, folosindu-se de linii
drepte cu o lungime care sa nu depaseasca 60 de mile marine intre punctele fixe
definite prin coordonate de longitudine si latitudine.
8. Statul riveran va comunica Comisiei pentru limitele platoului
continental, constituita in virtutea anexei nr. II, pe baza unei reprezentari
geografice echitabile, informatii asupra limitelor platoului sau continental,
atunci cand acesta se intinde dincolo de 200 de mile marine de la liniile de
baza de la care se masoara largimea marii teritoriale. Comisia va adresa
statelor riverane recomandari asupra problemelor referitoare la fixarea
limitelor exterioare ale platourilor lor continentale. Limitele fixate de catre
un stat riveran, pe baza acestor recomandari, vor fi definitive si cu caracter
obligatoriu.
9. Statul riveran va transmite secretarului general al Organizatiei
Natiunilor Unite hartile si informatiile pertinente, inclusiv datele geodezice,
care indica in mod permanent limitele exterioare ale platoului sau continental.
Secretarul general va asigura acestor documente o publicitate corespunzatoare.
10. Prevederile prezentului articol nu aduc atingere problemei delimitarii
platoului continental intre statele ale caror tarmuri sunt limitrofe sau se
afla fata in fata.
Art. 77
Drepturile statului riveran asupra platoului continental
1. Statul riveran exercita drepturi suverane asupra platoului continental
in scopul explorarii lui si exploatarii resurselor sale naturale.
2. Drepturile vizate la paragraful 1 sunt exclusive, in sensul ca daca
statul riveran nu exploreaza platoul continental sau nu-i exploateaza resursele
naturale, nimeni nu poate sa intreprinda astfel de activitati fara
consimtamantul sau expres.
3. Drepturile statului riveran asupra platoului continental nu depind de
ocupatia acestuia, efectiva sau fictiva, si nici de vreo declaratie expresa.
4. Resursele naturale vizate de prezenta parte cuprind resursele minerale
si alte resurse nebiologice ale fundului marii si subsolului acesteia, ca si
organismele vii care apartin speciilor sedentare, adica organismele care, in
stadiul in care pot fi pescuite, sunt fie imobile pe fundul marii sau sub acest
fund, fie incapabile de a se deplasa altfel decat daca raman in mod constant in
contact cu fundul marii sau cu subsolul acesteia.
Art. 78
Regimul juridic al apelor si al spatiului aerian de deasupra, drepturile si
libertatile celorlalte state
1. Drepturile statului riveran asupra platoului continental nu aduc
atingere regimului juridic al apelor de deasupra sau al spatiului aerian situat
deasupra acestor ape.
2. Exercitarea de catre statul riveran a drepturilor sale asupra platoului
continental nu trebuie sa aduca atingere navigatiei sau altor drepturi si
libertati recunoscute altor state de catre conventie si nici sa limiteze in mod
nejustificat exercitarea acestora.
Art. 79
Cabluri si conducte submarine pe platoul continental
1. Toate statele au dreptul de a pune cabluri si conducte submarine pe
platoul continental conform dispozitiilor prezentului articol.
2. Sub rezerva dreptului sau de a lua masuri rationale pentru explorarea
platoului continental, pentru exploatarea resurselor sale naturale si pentru
prevenirea, reducerea si controlul poluarii de catre conducte, statul riveran
nu poate impiedica punerea sau intretinerea unor asemenea cabluri sau conducte.
3. Traseul conductelor puse pe platoul continental este supus
consimtamantului statului riveran.
4. Nici o dispozitie din prezenta parte nu afecteaza dreptul statului
riveran de a impune conditii aplicabile cablurilor sau conductelor care intra
pe teritoriul sau sau in marea sa teritoriala si nici jurisdictia sa asupra
cablurilor si conductelor construite sau utilizate in legatura cu explorarea
platoului sau continental sau cu exploatarea resurselor sale, sau cu
exploatarea insulelor artificiale, a instalatiilor si lucrarilor aflate sub
jurisdictia sa.
5. Atunci cand pun cabluri sau conducte submarine, statele vor tine seama,
in mod corespunzator, de cablurile si conductele deja instalate. Ele vor
veghea, indeosebi, sa nu fie afectata posibilitatea de a le repara.
Art. 80
Insule artificiale, instalatii si lucrari pe platoul continental
Prevederile art. 60 se aplica, mutatis mutandis, insulelor artificiale,
instalatiilor si lucrarilor situate pe platoul continental.
Art. 81
Foraje pe platoul continental
Statul riveran are dreptul exclusiv de a autoriza si de a reglementa
forajele pe platoul continental, oricare ar fi scopurile acestora.
Art. 82
Contributii in bani sau in natura pentru exploatarea platoului continental
dincolo de 200 de mile marine
1. Statul riveran va plati contributii in bani sau in natura pentru
exploatarea resurselor nebiologice ale platoului continental dincolo de 200 de
mile marine de la liniile de baza de la care se masoara latimea marii
teritoriale.
2. Contributiile se vor plati anual, pentru totalitatea productiei dintr-un
loc de exploatare dat, dupa primii 5 ani de exploatare din acel loc. In cel
de-al saselea an, procentul contributiei va fi de 1% din valoarea sau din
volumul productiei din locul de exploatare. Acest procent se va mari apoi cu 1%
in fiecare an, pana la cel de-al doisprezecelea an, ramanand la 7% dupa aceasta
data. Productia nu cuprinde resursele utilizate in legatura cu exploatarea.
3. Orice stat in curs de dezvoltare, care este importator net al unei
resurse minerale extrase din platoul continental, este scutit de asemenea contributii
in ceea ce priveste aceasta resursa minerala.
4. Contributiile se vor efectua prin intermediul autoritatii, care le va
repartiza intre statele parti pe baza unor criterii de impartire echitabila,
tinand seama de interesele si de nevoile statelor in curs de dezvoltare,
indeosebi ale celor mai putin avansate sau fara litoral.
Art. 83
Delimitarea platoului continental intre state ale caror tarmuri sunt
limitrofe sau situate fata in fata
1. Delimitarea platoului continental intre state ale caror tarmuri sunt
limitrofe sau situate fata in fata se efectueaza prin acord intre ele, potrivit
dreptului international, asa cum este indicat in art. 38 al Statutului Curtii
Internationale de Justitie, astfel incat sa se ajunga la o solutie echitabila.
2. Daca nu se ajunge la un acord intr-un termen rezonabil, statele
interesate vor recurge la procedurile prevazute in partea a XV-a.
3. Pana la incheierea acordului mentionat la paragraful 1, statele
interesate, intr-un spirit de intelegere si colaborare, vor face tot posibilul
pentru a incheia aranjamente practice provizorii si pentru a nu compromite sau
impiedica, in timpul acestei perioade de tranzitie, incheierea acordului
definitiv. Aranjamentele provizorii nu prejudiciaza delimitarea finala.
4. Daca exista un acord in vigoare intre statele interesate, problemele
referitoare la delimitarea platoului continental vor fi solutionate potrivit
dispozitiilor acelui acord.
Art. 84
Harti maritime si liste de coordonate geografice
1. Sub rezerva prezentei parti, limitele exterioare ale platoului
continental si liniile de delimitare trasate conform art. 83 vor fi indicate pe
harti maritime la o scara corespunzatoare, pentru a le determina amplasarea. La
nevoie, trasarea limitelor exterioare sau a liniilor de delimitare poate fi
inlocuita cu liste de coordonate geografice a unor puncte, cu precizarea
sistemului geodezic utilizat.
2. Statul riveran va asigura publicitatea corespunzatoare hartilor sau
listelor de coordonate geografice si va depune un exemplar din acestea la
secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, iar in cazul celor care
indica amplasarea limitei exterioare a platoului continental, la secretarul
general al autoritatii.
Art. 85
Saparea de galerii
Prezenta parte nu afecteaza dreptul statului riveran de a exploata subsolul
recurgand la saparea unor galerii, oricare ar fi adancimea apei in locul
respectiv.
Partea a VII-a
Marea libera
Sectiunea 1
Dispozitii generale
Art. 86
Campul de aplicare a prezentei parti
Dispozitiile acestei parti se aplica tuturor partilor marii care nu sunt
cuprinse nici in zona economica exclusiva, in marea teritoriala sau in apele
interioare ale unui stat, nici in apele arhipelagice ale unui stat arhipelag.
Prezentul articol nu restrange in nici un fel libertatile de care se bucura
toate statele in zona economica exclusiva in virtutea art. 58.
Art. 87
Libertatea marii libere
1. Marea libera este deschisa tuturor statelor, fie ele riverane, fie fara
litoral. Libertatea marii libere se exercita in conditiile prevazute de
dispozitiile conventiei si de celelalte reguli de drept international. Ea
cuprinde in special pentru state, fie ca sunt riverane sau fara litoral:
a) libertatea de navigatie;
b) libertatea de survol;
c) libertatea de a pune cabluri si conducte submarine, sub rezerva partii a
VI-a;
d) libertatea de a construi insule artificiale si alte instalatii
autorizate de dreptul international, sub rezerva partii a VI-a;
e) libertatea pescuitului, sub rezerva conditiilor enuntate la sectiunea a
2-a;
f) libertatea cercetarii stiintifice, sub rezerva partilor a VI-a si a
XIII-a.
2. Fiecare stat exercita aceste libertati tinand seama, in mod
corespunzator, de interesul pe care exercitarea libertatii marii libere il
prezinta pentru celelalte state, ca si de drepturile recunoscute de conventie
in ceea ce priveste activitatile desfasurate in zona.
Art. 88
Utilizarea marii libere in scopuri pasnice
Marea libera va fi folosita in scopuri pasnice.
Art. 89
Inadmisibilitatea revendicarilor de suveranitate asupra marii libere
Nici un stat nu poate pretinde in mod legitim sa supuna o parte oarecare a
marii libere suveranitatii sale.
Art. 90
Dreptul de navigatie
Orice stat, fie ca este riveran, fie fara litoral, are dreptul ca navele
sub pavilionul sau sa navigheze in marea libera.
Art. 91
Nationalitatea navelor
1. Fiecare stat stabileste conditiile potrivit carora el acorda navelor
nationalitatea sa, conditiile de inmatriculare a navelor pe teritoriul sau si
conditiile cerute pentru ca acestea sa aiba dreptul de a purta pavilionul sau.
Navele au nationalitatea statului care le-a autorizat sa poarte pavilionul sau.
Trebuie sa existe o legatura substantiala intre stat si nava.
2. Fiecare stat elibereaza documente corespunzatoare navelor carora le-a
acordat dreptul de a purta pavilionul sau.
Art. 92
Conditia juridica a navelor
1. Navele navigheaza sub pavilionul unui singur stat si sunt puse, in afara
cazurilor exceptionale prevazute in mod expres de tratatele internationale sau
de prezenta conventie, jurisdictiei exclusive a acestuia in marea libera. Nici
o schimbare de pavilion nu poate interveni in cursul unei calatorii sau al unei
escale, in afara de cazul de transfer real al proprietatii sau de schimbare a
inmatricularii.
2. O nava care navigheaza sub pavilioanele mai multor state, de care se
foloseste dupa cum doreste, nu se poate prevala, fata de orice stat tert, de
nici una dintre aceste nationalitati si poate sa fie asimilata unei nave fara
nationalitate.
Art. 93
Navele care poarta pavilionul Organizatiei Natiunilor Unite, al
institutiilor specializate ale Natiunilor Unite sau al Agentiei Internationale
pentru Energia Atomica
Prevederile articolelor precedente nu prejudiciaza cu nimic problema
navelor afectate serviciului oficial al Organizatiei Natiunilor Unite, al
institutiilor sale specializate sau al Agentiei Internationale pentru Energia
Atomica, care poarta pavilionul organizatiei.
Art. 94
Obligatii ale statului pavilionului
1. Orice stat trebuie sa exercite in mod efectiv jurisdictia si controlul
sau in domeniile administrativ, tehnic si social asupra navelor care poarta
pavilionul sau.
2. In mod deosebit, orice stat:
a) va tine un registru naval in care sa figureze numele si caracteristicile
navelor purtand pavilionul sau, cu exceptia acelora care, din cauza
dimensiunilor lor mici, nu sunt vizate de reglementarile internationale general
acceptate;
b) isi va exercita jurisdictia conform dreptului sau intern asupra oricarei
nave care poarta pavilionul sau, ca si asupra capitanului, ofiterilor si
echipajului, pentru problemele de ordin administrativ, tehnic si social, referitoare
la nava.
3. Orice stat va lua masurile necesare cu privire la navele care poarta
pavilionul sau pentru a asigura securitatea pe mare, indeosebi in ce priveste:
a) constructia si echiparea navei si navigabilitatea acesteia;
b) componenta, conditiile de munca si pregatirea echipajelor, tinand seama
de instrumentele internationale aplicabile;
c) folosirea semnalelor, buna functionare a comunicatiilor si prevenirea
abordajelor.
4. Aceste masuri contin cele necesare pentru a se asigura ca:
a) orice nava este inspectata, inaintea inscrierii sale in registru si,
ulterior, la intervale corespunzatoare, de catre un inspector maritim calificat
si ca are la bordul sau harti maritime, publicatii de navigatie, precum si
instrumente si echipament de navigatie, impuse de securitatea navigatiei;
b) orice nava este incredintata unui capitan si unor ofiteri care poseda
calificarile necesare, indeosebi in ce priveste manevra, navigatia,
comunicatiile si conducerea masinilor si ca echipajul poseda calificarea
necesara si este suficient de numeros in raport cu tipul, dimensiunea, masinile
si echipamentul navei;
c) capitanul, ofiterii si, in masura necesara, echipajul cunosc perfect si
sunt obligati sa respecte regulile internationale aplicabile privind salvarea
vietii omenesti pe mare, prevenirea abordajelor, prevenirea, reducerea si
controlul poluarii marii si mentinerea legaturilor prin radio.
5. Luand masurile vizate la paragrafele 3 si 4, fiecare stat este obligat
sa se conformeze regulilor, procedurilor si practicilor internationale general
acceptate si sa ia toate masurile pentru a le asigura respectarea.
6. Orice stat, care are motive serioase sa creada ca jurisdictia si
controlul corespunzator asupra unei nave n-au fost exercitate, poate informa
statul pavilionului despre aceste fapte. De indata ce a fost sesizat, acesta va
proceda la o ancheta si va lua, daca este cazul, masurile necesare pentru a
remedia situatia.
7. Fiecare stat va ordona deschiderea unei anchete, care sa fie efectuata
de catre sau in fata uneia sau a mai multor persoane calificate in mod
corespunzator, asupra oricarui accident pe mare sau incident de navigatie
survenit in marea libera, in care este implicata o nava purtand pavilionul sau
si care a cauzat pierderea de vieti omenesti sau a produs raniri grave carora
le-au cazut victima cetatenii unui alt stat, sau pagube serioase unor nave sau
instalatii ale altui stat sau mediului marin. Statul pavilionului si celalalt
stat vor coopera la efectuarea oricarei anchete conduse de acesta din urma, cu
privire la orice accident pe mare sau incident de navigatie de acest fel.
Art. 95
Imunitatea navelor de razboi in marea libera
Navele de razboi se bucura in marea libera de imunitate completa de
jurisdictie fata de orice alt stat decat statul pavilionului.
Art. 96
Imunitatea navelor afectate in mod exclusiv unui serviciu public
necomercial
Navele apartinand unui stat sau exploatate de acesta si afectate exclusiv
unui serviciu public necomercial se bucura, in marea libera, de imunitate
completa de jurisdictie fata de oricare alt stat decat statul pavilionului.
Art. 97
Jurisdictia penala in materie de abordaj sau in ce priveste orice alt
incident de navigatie maritima
1. In caz de abordaj sau de orice alt incident de navigatie maritima in
marea libera, de natura sa angajeze responsabilitatea penala sau disciplinara a
capitanului sau a oricarei alte persoane in serviciul navei, nici o urmarire
penala sau disciplinara nu poate fi intentata decat inaintea autoritatilor
judiciare sau administrative, fie ale statului pavilionului, fie ale statului a
carui cetatenie o au cei in cauza.
2. In materie disciplinara, statul care a eliberat un brevet de comandant,
un certificat de capacitate sau permis este singurul competent sa pronunte, cu
respectarea cailor legale, retragerea acestor certificate, chiar daca titularul
nu are cetatenia acestui stat.
3. Nu se poate ordona retinerea sau imobilizarea navei, chiar in executarea
actelor de ancheta, de catre alte autoritati decat acelea ale statului
pavilionului.
Art. 98
Obligatia de a acorda asistenta
1. Orice stat trebuie sa ceara capitanului navei care navigheaza sub
pavilionul sau, in masura in care este posibil, fara a se pune in primejdie
serioasa nava, echipajul sau pasagerii:
a) sa acorde asistenta oricarei persoane aflate in pericol pe mare;
b) sa se indrepte cu toata viteza posibila in ajutorul persoanelor in
primejdie, daca este informat ca ele au nevoie de ajutor, in masura in care se
poate conta in mod rezonabil pe aceasta actiune din partea sa;
c) in caz de abordaj, sa acorde asistenta celeilalte nave, echipajului sau
pasagerilor sai si, in masura posibilului, sa indice celeilalte nave numele
propriei sale nave, portul de inregistrare al propriei nave si portul cel mai
apropiat la care va ajunge.
2. Toate statele riverane vor favoriza crearea si functionarea unui
serviciu permanent de cautare si salvare, adecvat si eficace, pentru asigurarea
securitatii maritime si aeriene si, daca este cazul, vor colabora in acest scop
cu vecinii lor in cadrul unor aranjamente regionale.
Art. 99
Interdictia transportului de sclavi
Fiecare stat va lua masuri eficace pentru a preveni si reprima transportul
de sclavi pe vasele autorizate sa arboreze pavilionul sau si pentru a impiedica
uzurparea pavilionului sau in acest scop. Orice sclav care se refugiaza pe o
nava, oricare ar fi pavilionul acesteia, este liber ipso facto.
Art. 100
Obligatia de a coopera la reprimarea pirateriei
Toate statele vor coopera, in masura posibilului, la reprimarea pirateriei
pe marea libera sau in orice alt loc care nu se afla sub jurisdictia vreunui
stat.
Art. 101
Definitia pirateriei
Prin piraterie se intelege oricare dintre actele urmatoare:
a) orice act ilicit de violenta sau de detentiune, sau orice jefuire,
comise de echipajul sau de pasagerii unei nave particulare sau ai unei aeronave
particulare, actionand in scopuri personale, si indreptate:
(i) impotriva unei alte nave sau aeronave, sau impotriva persoanelor sau
bunurilor de la bordul acestora, in marea libera;
(ii) impotriva unei nave sau aeronave, a persoanelor sau bunurilor, intr-un
loc care nu se afla sub jurisdictia vreunui stat;
b) orice act de participare voluntara la folosirea unei nave sau aeronave,
cand autorul are cunostinta despre fapte din care decurge ca aceasta nava sau
aeronava este o nava sau aeronava pirat;
c) orice act care are ca scop sa incite la comiterea actelor definite la
lit. a) sau b) sau care este comis cu intentia de a le facilita.
Art. 102
Pirateria comisa de o nava de razboi, o nava de stat sau de o aeronava de
stat al carei echipaj s-a razvratit
Actele de piraterie, astfel cum sunt definite la art. 101, savarsite de o
nava de razboi, o nava de stat sau o aeronava de stat al carei echipaj
razvratit a preluat controlul sunt asimilate actelor comise de o nava sau o
aeronava particulara.
Art. 103
Definitia unei nave sau aeronave pirat
Sunt considerate ca nave sau aeronave pirat navele sau aeronavele de care
persoanele sub controlul carora se gasesc efectiv intentioneaza sa se serveasca
pentru a comite unul dintre actele vizate la art. 101. In aceeasi situatie se
afla si navele sau aeronavele care au servit la comiterea unor astfel de acte,
atat timp cat ele raman sub controlul persoanelor vinovate de aceste acte.
Art. 104
Mentinerea sau pierderea nationalitatii unei nave sau aeronave pirat
O nava sau o aeronava devenita pirat isi poate mentine nationalitatea.
Mentinerea sau pierderea nationalitatii sunt determinate de dreptul intern al
statului care i-a conferit-o.
Art. 105
Retinerea unei nave sau a unei aeronave pirat
Orice stat poate, in marea libera sau in orice alt loc care nu se afla sub
jurisdictia vreunui stat, sa retina o nava sau o aeronava pirat, sau o nava ori
o aeronava capturata in urma unui act de piraterie si care este in mainile
piratilor, sa aresteze persoanele si sa sechestreze bunurile care se gasesc la
bord. Tribunalele statului care a efectuat retinerea pot sa se pronunte asupra
pedepselor de aplicat, precum si asupra masurilor de luat in ceea ce priveste
nava, aeronava sau bunurile, sub rezerva drepturilor persoanelor terte de
buna-credinta.
Art. 106
Responsabilitatea in caz de retinere arbitrara
Cand retinerea unei nave sau aeronave suspecte de piraterie a fost
efectuata fara un motiv intemeiat, statul care a procedat astfel este
raspunzator, fata de statul a carui nationalitate o are nava sau aeronava, de
orice pierdere sau paguba cauzata prin aceasta.
Art. 107
Nave si aeronave care au dreptul de a efectua o retinere pentru motive de
piraterie
O retinere pentru motive de piraterie nu poate fi executata decat de navele
de razboi sau aeronavele militare, sau de alte nave sau aeronave purtand
semnele distinctive exterioare, indicand clar ca sunt afectate unui serviciu
public, si care sunt autorizate in acest scop.
Art. 108
Trafic ilicit de stupefiante si de substante psihotrope
1. Toate statele vor coopera la reprimarea traficului ilicit de stupefiante
si de substante psihotrope practicat de nave, in marea libera, cu incalcarea
conventiilor internationale.
2. Orice stat care are motive serioase de a crede ca o nava care-i poarta
pavilionul practica traficul ilicit de stupefiante sau de substante psihotrope
poate solicita cooperarea altor state pentru a pune capat acestui trafic.
Art. 109
Emisiuni neautorizate difuzate din marea libera
1. Toate statele vor coopera la reprimarea emisiunilor neautorizate
difuzate din marea libera.
2. In sensul prezentei conventii, prin emisiuni neautorizate se intelege
emisiunile de radio sau de televiziune destinate a fi receptionate de marele
public, difuzate de pe o nava sau o instalatie din marea libera, cu incalcarea
reglementarilor internationale, cu exceptia transmiterii apelurilor de salvare.
3. Oricare persoana care difuzeaza emisiuni neautorizate poate fi urmarita
in justitie de:
a) statul sub pavilionul caruia se afla nava emitatoare;
b) statul de inmatriculare a instalatiei;
c) statul al carui cetatean este persoana in cauza;
d) orice stat in care pot fi captate emisiunile;
e) orice stat ale carui comunicatii radio autorizate sunt bruiate de aceste
emisiuni.
4. In marea libera, un stat avand drept de jurisdictie, conform
paragrafului 3, poate, in conformitate cu art. 110, sa aresteze orice persoana
sau sa imobilizeze orice nava care difuzeaza emisiuni neautorizate si sa
sechestreze aparatajul de emisie.
Art. 110
Dreptul de vizita
1. In afara cazurilor in care interventia este bazata pe puteri acordate
prin tratat, o nava de razboi care intalneste in marea libera o nava straina,
alta decat o nava care se bucura de imunitatea prevazuta la art. 95 si 96; nu o
poate supune controlului decat daca are motive serioase de a banui ca aceasta
nava:
a) practica pirateria;
b) practica transportul de sclavi;
c) serveste unor emisiuni neautorizate, iar statul pavilionului navei de
razboi are drept de jurisdictie conform art. 109;
d) este fara nationalitate; sau
e) este in realitate o nava de aceeasi nationalitate cu nava de razboi,
desi poarta un pavilion strain sau refuza sa arboreze pavilionul sau.
2. In cazurile vizate de paragraful 1, nava de razboi poate proceda la
verificarea documentelor, autorizand purtarea pavilionului. In acest scop, ea
poate trimite la nava suspecta o ambarcatiune sub comanda unui ofiter. Daca,
dupa verificarea documentelor, banuielile persista, ea poate sa continue
controlul la bordul navei, actionand cu toata consideratia posibila.
3. Daca banuielile se dovedesc neintemeiate, nava supusa controlului este
despagubita pentru orice eventuala pierdere sau paguba, cu conditia ca ea sa nu
fi comis nici un act care sa o faca suspecta.
4. Prezentele dispozitii se aplica mutatis mutandis aeronavelor militare.
5. Prezentele dispozitii se aplica, de asemenea, oricaror alte nave sau
aeronave autorizate in mod corespunzator, care poarta semne distinctive
exterioare, indicand clar ca sunt afectate unui serviciu public.
Art. 111
Dreptul de urmarire
1. Urmarirea unei nave straine poate fi intreprinsa daca autoritatile
competente ale statului riveran au motive intemeiate sa creada ca aceasta nava
a contravenit legilor si reglementarilor acestui stat. Aceasta urmarire trebuie
sa inceapa cand nava straina sau una dintre ambarcatiunile sale se afla in
apele interioare, in apele arhipelagice, in marea teritoriala sau in zona
contigua a statului care intreprinde urmarirea si nu poate sa fie continuata
dincolo de limitele marii teritoriale sau ale zonei contigue decat cu conditia
sa nu fi fost intrerupta. Nu este necesar ca nava care ordona oprirea unei nave
straine ce navigheaza in marea teritoriala sau in zona contigua sa se gaseasca,
de asemenea, acolo in momentul in care nava vizata primeste ordinul de oprire.
Daca nava straina se gaseste in zona contigua, astfel cum este definita la art.
33, urmarirea nu poate fi inceputa decat daca ea a incalcat drepturile care
sunt protejate prin instituirea acestei zone.
2. Dreptul de urmarire se aplica mutatis mutandis incalcarilor legilor si
reglementarilor statului riveran, aplicabile, conform conventiei, zonei
economice exclusive sau platoului continental, inclusiv zonelor de securitate
care inconjoara instalatiile situate pe platoul continental, daca aceste
incalcari au fost comise in zonele mentionate.
3. Dreptul de urmarire inceteaza de indata ce nava urmarita intra in marea
teritoriala a propriului stat sau a unui alt stat.
4. Urmarirea nu se considera inceputa decat daca nava care urmareste s-a
asigurat, prin toate mijloacele utilizabile de care dispune, ca nava urmarita
sau una dintre ambarcatiunile sale, sau alte ambarcatiuni care actioneaza
impreuna si folosesc nava urmarita ca nava-baza se gasesc in interiorul
limitelor marii teritoriale sau, dupa caz, in zona contigua, in zona economica
exclusiva sau deasupra platoului continental. Urmarirea nu poate fi inceputa
decat dupa emiterea unui semnal de oprire, vizual sau sonor, dat la o distanta
care sa permita navei in cauza sa-l perceapa.
5. Dreptul de urmarire nu poate fi exercitat decat de navele de razboi sau
de aeronavele militare, sau de alte nave sau aeronave purtand semne exterioare
care sa indice clar ca sunt afectate unui serviciu public si ca sunt autorizate
in acest scop.
6. In cazul in care nava este urmarita de o aeronava:
a) dispozitiile paragrafelor 1 - 4 se aplica mutatis mutandis;
b) aeronava care da ordinul de oprire trebuie ea insasi sa urmareasca nava
pana ce o nava sau o alta aeronava a statului riveran, avertizata de prima
aeronava, soseste la fata locului pentru a continua urmarirea, in afara de
cazul in care aeronava nu poate ea insasi sa retina nava. Pentru a justifica
oprirea unei nave in afara marii teritoriale nu este suficient ca aceasta sa fi
fost doar reperata de aeronava ca ar fi comis o incalcare sau ca fiind suspecta
de incalcare; mai este necesar ca ea sa fi fost, totodata, avertizata sa opreasca
si urmarita de aeronava care a reperat-o sau de alte aeronave ori nave, fara ca
urmarirea sa fi fost intrerupta.
7. Eliberarea unei nave, retinuta in cadrul jurisdictiei unui stat si
escortata catre un port al acestui stat in vederea anchetarii de catre
autoritatile competente, nu poate sa fie ceruta numai pentru motivul ca nava,
in cursul calatoriei sale, a fost escortata in timp ce traversa o parte a zonei
economice exclusive sau a marii libere, daca acest fapt a fost impus de
imprejurari.
8. O nava care a fost oprita sau retinuta in afara marii teritoriale, in
imprejurari care nu justifica exercitarea dreptului de urmarire, trebuie sa fie
despagubita pentru orice eventuala pierdere sau paguba.
Art. 112
Dreptul de a pune cabluri sau conducte submarine
1. Orice stat are dreptul de a pune cabluri sau conducte submarine pe
fundul marii libere, dincolo de platoul continental.
2. Dispozitiile art. 79 paragraful 5 se aplica acestor cabluri si conducte.
Art. 113
Ruperea sau deteriorarea unui cablu sau a unei conducte submarine
Fiecare stat va adopta legile si reglementarile necesare pentru ca ruperea
sau deteriorarea de catre o nava purtand pavilionul sau sau de catre o persoana
supusa jurisdictiei sale, facuta in mod intentionat sau prin neglijenta
culpabila, a unui cablu de inalta tensiune sau a unei conducte submarine in
marea libera, ca si a unui cablu telefonic sau telegrafic submarin, care ar
putea avea drept rezultat perturbarea sau intreruperea comunicatiilor telegrafice
sau telefonice, si constituie incalcari pasibile de sanctionare. Aceasta
dispozitie se aplica, de asemenea, oricarui comportament susceptibil de a
provoca ruperea sau deteriorarea unor asemenea cabluri sau conducte sau
urmarind aceasta in mod deliberat. Totusi ele nu se aplica daca ruptura sau
deteriorarea unor asemenea cabluri sau conducte s-a facut de catre persoane
care, dupa ce au luat toate masurile de precautie necesare pentru a le evita,
nu au actionat decat in scopul legitim de a-si salva viata sau nava.
Art. 114
Ruperea sau deteriorarea unui cablu sau a unei conducte submarine de catre
proprietarul unui alt cablu sau conducte submarine
Fiecare stat va adopta legile si reglementarile necesare pentru ca, in caz
de rupere sau de deteriorare in marea libera a unui cablu sau a unei conducte
submarine, cauzata prin punerea unui alt cablu sau a unei alte conducte
apartinand unei persoane aflate sub jurisdictia sa, persoana respectiva sa
suporte cheltuielile de reparare a daunelor pe care le-a provocat.
Art. 115
Despagubirea pentru pierderile provocate de evitarea deteriorarii unui
cablu sau a unei conducte submarine
Fiecare stat va adopta legile si reglementarile necesare pentru ca
proprietarul unei nave care face dovada ca a sacrificat o ancora, o plasa sau o
alta unealta de pescuit pentru a nu aduce paguba unui cablu sau unei conducte
submarine sa fie despagubit de proprietarul cablului sau al conductei, cu
conditia ca proprietarul navei sa fi luat in prealabil toate masurile de
precautie rezonabile.
Sectiunea a 2-a
Conservarea si gestionarea resurselor biologice ale marii libere
Art. 116
Dreptul de pescuit in marea libera
Toate statele au dreptul ca cetatenii lor sa exercite pescuitul in marea
libera, sub rezerva:
a) obligatiilor lor conventionale;
b) drepturilor si obligatiilor, precum si intereselor statelor riverane,
asa cum sunt prevazute, intre altele, la art. 63 paragraful 2 si la art. 64 -
47; si
c) dispozitiilor prezentei sectiuni.
Art. 117
Obligatia statelor de a lua fata de cetatenii lor masuri de conservare a
resurselor biologice ale marii libere
Toate statele sunt obligate sa adopte masuri aplicabile cetatenilor lor,
care pot sa fie necesare pentru conservarea resurselor biologice ale marii
libere, sau sa coopereze cu alte state pentru adoptarea unor asemenea masuri.
Art. 118
Cooperarea statelor in conservarea si gestionarea resurselor biologice
Statele vor coopera pentru conservarea si gestionarea resurselor biologice
in marea libera. Statele ai caror cetateni exploateaza resurse biologice
diferite situate in aceeasi zona sau resurse biologice identice vor negocia in
vederea adoptarii masurilor necesare conservarii resurselor respective. In
acest scop, ele vor coopera, daca este nevoie, pentru a crea organizatii de
pescuit subregionale sau regionale.
Art. 119
Conservarea resurselor biologice ale marii libere
1. Atunci cand fixeaza volumul autorizat al capturilor si iau alte masuri
in vederea conservarii resurselor biologice ale marii libere, statele:
a) urmaresc, pe baza datelor stiintifice disponibile cele mai sigure, sa
mentina sau sa restabileasca stocurile de specii exploatate la niveluri care sa
asigure randamentul constant maxim, avand in vedere factorii ecologici si
economici pertinenti, inclusiv nevoile speciale ale statelor in curs de
dezvoltare, si tinand seama de metodele in materie de pescuit, de
interdependenta stocurilor si de toate normele minime internationale, general
recomandate pe plan subregional, regional sau mondial;
b) iau in considerare efectele acestor masuri asupra speciilor asociate
speciilor exploatate sau dependente de acestea, in vederea mentinerii sau
restabilirii stocurilor acestor specii asociate sau dependente la un asemenea
nivel incat reproducerea lor sa nu poata fi pusa in mod serios in pericol.
2. Informatiile stiintifice disponibile, statisticile referitoare la
capturi si la efortul de pescuit si celelalte date privind conservarea
stocurilor de peste vor fi difuzate si schimbate cu regularitate prin
intermediul organizatiilor internationale competente subregionale, regionale
sau mondiale, dupa cum este cazul, si cu participarea tuturor statelor
interesate.
3. Statele interesate vor veghea ca masurile de conservare si aplicarea lor
sa nu antreneze nici o discriminare de drept sau de fapt impotriva vreunui
pescar, oricare ar fi statul al carui cetatean este.
Art. 120
Mamifere marine
Prevederile art. 65 se aplica, de asemenea, la conservarea si gestionarea
mamiferelor marine in marea libera.
Partea a VIII-a
Regimul insulelor
Art. 121
Regimul insulelor
1. O insula este o intindere naturala de pamant inconjurata de apa, care
ramane descoperita in timpul fluxului.
2. Sub rezerva paragrafului 3, marea teritoriala, zona contigua, zona
economica exclusiva si platoul continental al unei insule sunt delimitate
conform dispozitiilor prezentei conventii, aplicabile altor intinderi terestre.
3. Stancile care nu sunt propice locuirii umane sau unei vieti economice
proprii nu au zona economica exclusiva si nici platou continental.
Partea a IX-a
Mari inchise sau semiinchise
Art. 122
Definitie
In sensul prezentei conventii, prin expresia mare inchisa sau semiinchisa
se intelege un golf, un bazin sau o mare, inconjurate de mai multe state si
legate de o alta mare sau de ocean printr-un pasaj ingust sau format, in
intregime sau in principal, de marile teritoriale si zonele economice exclusive
ale mai multor state.
Art. 123
Cooperarea intre statele riverane la mari inchise sau semiinchise
Statele riverane la o mare inchisa sau semiinchisa ar trebui sa coopereze
intre ele in exercitarea drepturilor si executarea obligatiilor care le revin
conform prezentei conventii. In acest scop, ele se vor stradui, direct sau prin
intermediul unei organizatii regionale corespunzatoare:
a) sa coordoneze gestionarea, conservarea, explorarea si exploatarea
resurselor biologice ale marii;
b) sa-si coordoneze exercitarea drepturilor si executarea obligatiilor ce
le revin in ce priveste protectia si apararea mediului marin;
c) sa-si coordoneze politica in materie de cercetare stiintifica si sa
efectueze, daca este cazul, programe comune de cercetare stiintifica in zona
respectiva;
d) sa invite, daca va fi cazul, alte state sau organizatii internationale
interesate sa coopereze cu ele in aplicarea prezentului articol.
Partea a X-a
Dreptul de acces al statelor fara litoral la mare si de la mare si
libertatea de tranzit
Art. 124
Sensul termenilor
1. In sensul prezentei conventii, se intelege prin:
a) stat fara litoral, orice stat care nu poseda tarmuri maritime;
b) stat de tranzit, orice stat, cu sau fara tarmuri maritime, situat intre
un stat fara litoral si mare, prin teritoriul caruia trece traficul in tranzit;
c) trafic in tranzit, tranzitul de persoane, de bagaje, de bunuri si de
mijloace de transport prin teritoriul unuia sau al mai multor state de tranzit,
cand trecerea prin acest teritoriu, cu sau fara transbordare, depozitare,
intrerupere de incarcatura sau schimbarea modului de transport, nu reprezinta
decat o fractiune dintr-o calatorie completa care incepe sau se termina pe
teritoriul statului fara litoral;
d) mijloace de transport:
(i) orice material feroviar rulant, navele care servesc navigatiei
maritime, pe lacuri sau fluviale si vehiculele rutiere;
(ii) acolo unde conditiile locale o impun, hamalii si animalele de povara.
2. Statele fara litoral si statele de tranzit pot conveni includerea in
mijloacele de transport a conductelor petroliere si a celor de gaze si a
mijloacelor de transport, altele decat cele mentionate la paragraful 1.
Art. 125
Dreptul de acces la mare si de la mare si libertatea de tranzit
1. Statele fara litoral au dreptul de acces la mare si de la mare pentru a
exercita drepturile prevazute in conventie, inclusiv cele relative la
libertatea marii libere si la patrimoniul comun al umanitatii. In acest scop,
ele se bucura de libertatea de tranzit prin teritoriul statelor de tranzit cu
orice mijloace de transport.
2. Conditiile si modalitatile exercitarii libertatii de tranzit vor fi
convenite intre statele fara litoral si statele de tranzit interesate, pe cale
de acorduri bilaterale, subregionale sau regionale.
3. In exercitarea deplinei suveranitati pe teritoriul lor, statele de
tranzit au dreptul de a lua toate masurile pentru a se asigura ca drepturile si
facilitatile stipulate in prezenta parte, in favoarea statelor fara litoral, nu
aduc in nici un fel atingere intereselor lor legitime.
Art. 126
Excluderea de la aplicare a clauzei natiunii celei mai favorizate
Dispozitiile prezentei conventii, precum si acordurile speciale referitoare
la exercitarea dreptului de acces la si de la mare, care prevad drepturi si
facilitati in favoarea statelor fara litoral datorita situatiei lor geografice
deosebite, sunt excluse de la aplicarea clauzei natiunii celei mai favorizate.
Art. 127
Taxe vamale, taxe si alte redevente
1. Traficul in tranzit nu este supus nici unui fel de taxe vamale, taxe sau
alte redevente, cu exceptia drepturilor percepute pentru servicii particulare
in legatura cu acest trafic.
2. Mijloacele de transport in tranzit si celelalte facilitati de tranzit
prevazute pentru statul fara litoral si folosite de catre acesta nu vor fi
supuse unor taxe sau redevente mai mari decat cele percepute pentru folosirea
mijloacelor de transport ale statului de tranzit.
Art. 128
Zonele libere si alte facilitati vamale
Pentru a facilita traficul in tranzit, pot fi prevazute zone libere sau
alte facilitati vamale in porturile de intrare si de iesire ale statelor de
tranzit, prin acorduri intre aceste state si statele fara litoral.
Art. 129
Cooperarea in construirea si ameliorarea mijloacelor de transport
Daca in statul de tranzit nu exista mijloace de transport care sa permita
exercitarea efectiva a libertatii de tranzit sau daca mijloacele existente,
inclusiv instalatiile si echipamentele portuare, sunt neadecvate intr-o
privinta oarecare, statul de tranzit si statul fara litoral interesat pot
coopera pentru construirea acestora sau ameliorarea celor existente.
Art. 130
Masuri pentru evitarea intarzierilor sau a dificultatilor cu caracter
tehnic la efectuarea traficului in tranzit sau pentru eliminarea cauzelor
acestora
1. Statul de tranzit va lua toate masurile corespunzatoare pentru evitarea
intarzierilor sau a altor dificultati cu caracter tehnic in efectuarea
traficului in tranzit.
2. Daca survin intarzieri sau dificultati, autoritatile competente ale
statului de tranzit si cele ale statului fara litoral vor coopera pentru
eliminarea rapida a cauzelor acestora.
Art. 131
Egalitatea de tratament in porturile maritime
Navele care poarta pavilionul unui stat fara litoral se bucura de un
tratament egal cu cel care este acordat celorlalte nave straine in porturile
maritime.
Art. 132
Acordarea de facilitati de tranzit mai largi
Prezenta conventie nu implica in nici un fel retragerea facilitatilor de
tranzit, care sunt mai extinse decat acelea care sunt prevazute de prezenta
conventie, care sunt convenite intre statele parti la prezenta conventie sau
acordate de un stat parte. De asemenea, prezenta conventie nu interzice in nici
un fel statelor parti de a acorda in viitor facilitati mai extinse.
Partea a XI-a
Zona
Sectiunea 1
Dispozitii generale
Art. 133
Sensul termenilor
In sensul prezentei parti:
a) prin resurse se intelege toate resursele minerale solide, lichide sau
gazoase in situ care, in zona, se gasesc pe fundul marilor sau in subsolul
acestora, inclusiv nodulii polimetalici;
b) resursele, o data ce au fost extrase din zona, sunt denumite minerale.
Art. 134
Campul de aplicare a prezentei parti
1. Aceasta parte a prezentei conventii se aplica zonei.
2. Activitatile desfasurate in zona sunt guvernate de prevederile prezentei
parti.
3. Depunerea hartilor sau a listelor de coordonate geografice care indica
amplasarea limitelor vizate la primul articol paragraful 1, ca si asigurarea
publicitatii acestor harti si liste, sunt guvernate de prevederile partii a
VI-a.
4. Nici o dispozitie a prezentului articol nu afecteaza definirea limitei
exterioare a platoului continental, conform partii a VI-a, sau validitatea
acordurilor referitoare la delimitarea intre statele ale caror tarmuri sunt
limitrofe sau se afla fata in fata.
Art. 135
Regimul juridic al apelor si al spatiului aerian de deasupra lor
Prevederile acestei parti a prezentei conventii si drepturile care sunt
acordate sau sunt exercitate in conformitate cu aceasta nu afecteaza regimul
juridic al apelor de deasupra zonei sau al spatiului aerian situat deasupra
acestor ape.
Sectiunea a 2-a
Principiile care reglementeaza zona
Art. 136
Patrimoniul comun al umanitatii
Zona si resursele sale sunt patrimoniu comun al umanitatii.
Art. 137
Regimul juridic al zonei si al resurselor sale
1. Nici un stat nu poate sa revendice sau sa exercite suveranitate sau
drepturi suverane asupra unei parti oarecare a zonei sau asupra resurselor
sale; nici un stat si nici o persoana fizica sau juridica nu poate sa-si
insuseasca vreo parte oarecare a zonei sau a resurselor sale. Nici o asemenea
revendicare, nici o exercitare a suveranitatii sau a unor drepturi suverane si
nici un act de apropiere nu vor fi recunoscute.
2. Toate drepturile asupra resurselor zonei apartin intregii umanitati in
numele careia va actiona autoritatea. Aceste resurse sunt inalienabile.
Mineralele extrase din zona pot fi totusi instrainate, insa numai in
conformitate cu aceasta parte si cu regulile, reglementarile si procedurile
adoptate de catre autoritate.
3. Nici un stat si nici o persoana fizica sau juridica nu poate sa
revendice, sa dobandeasca sau sa exercite drepturi asupra mineralelor extrase
din zona, decat in conformitate cu prevederile prezentei parti. Drepturile
revendicate, dobandite sau exercitate in alt mod nu vor fi recunoscute.
Art. 138
Conduita generala a statelor cu privire la zona
In conduita lor generala cu privire la zona, statele se vor conforma
prezentei parti, principiilor enuntate in Carta Natiunilor Unite si celorlalte
reguli de drept international, manifestand preocupare pentru mentinerea pacii
si securitatii, pentru promovarea cooperarii internationale si a intelegerii
reciproce.
Art. 139
Obligatia de a veghea la respectarea dispozitiilor conventiei si
responsabilitatea in caz de daune
1. Statelor parti le revine obligatia de a veghea ca activitatile
desfasurate in zona, fie de catre ele insele, fie de catre intreprinderile lor
de stat sau de catre persoane fizice sau juridice care poseda nationalitatea
lor ori sunt controlate in mod efectiv de catre ele sau de catre cetatenii lor,
sa fie conforme cu dispozitiile prezentei parti. Aceeasi obligatie revine si
organizatiilor internationale pentru activitatile pe care acestea le desfasoara
in zona.
2. Fara a contraveni principiilor de drept international si prevederilor
art. 22 din anexa nr. III, un stat parte sau o organizatie internationala va
raspunde pentru daunele rezultate in urma nerespectarii obligatiilor care le
revin in conformitate cu prezenta parte; statele parti sau organizatiile
internationale care actioneaza impreuna isi asuma aceasta raspundere impreuna
si solidar. Totusi, statul parte nu este raspunzator de daunele rezultate din
incalcarea obligatiei de catre o persoana garantata de el conform art. 153
paragraful 2 lit. b), daca a luat toate masurile necesare si corespunzatoare
pentru a asigura respectarea efectiva a prevederilor prezentei parti si ale
anexelor pertinente, asa cum prevad art. 153 paragraful 4 si art. 4 paragraful
3 din anexa nr. III.
3. Statele parti care sunt membre ale organizatiilor internationale vor lua
masuri corespunzatoare pentru a asigura aplicarea prezentului articol in ceea
ce priveste aceste organizatii.
Art. 140
Interesul umanitatii
1. Activitatile din zona vor fi desfasurate, asa cum este prevazut in mod
expres in prezenta parte, in interesul intregii umanitati, independent de
situatia geografica a statelor, fie ca este vorba de state riverane sau de tari
fara litoral, si tinand seama in mod deosebit de interesele si nevoile statelor
in curs de dezvoltare si ale popoarelor care nu au dobandit deplina
independenta sau un regim de autonomie recunoscut de Natiunile Unite, conform
Rezolutiei nr. 1.514/XV si altor rezolutii pertinente ale adunarii generale.
2. Autoritatea va asigura impartirea echitabila, pe baze nediscriminatorii,
a avantajelor financiare si a altor avantaje economice rezultate din
activitatile desfasurate in zona, printr-un mecanism corespunzator, conform
art. 160 paragraful 2 lit. f) pct. (i).
Art. 141
Utilizarea zonei in scopuri exclusiv pasnice
Zona este deschisa utilizarii in scopuri exclusiv pasnice de catre toate
statele, fie ca este vorba de state riverane sau de state fara litoral, fara
discriminari si fara a se aduce atingere celorlalte dispozitii ale prezentei
parti.
Art. 142
Drepturile si interesele legitime ale statelor riverane
1. In cazul zacamintelor de resurse ale zonei, ce se extind dincolo de
limitele acesteia, activitatile din zona se vor desfasura tinand seama in modul
cuvenit de drepturile si de interesele legitime ale statului riveran sub
jurisdictia caruia se intind aceste zacaminte.
2. Se va institui un sistem de consultari cu statul interesat, inclusiv de
notificare prealabila, pentru a se evita orice incalcare a acestor drepturi si
interese. In cazul in care activitatile desfasurate in zona pot antrena
exploatarea unor resurse ce se gasesc in limitele jurisdictiei nationale a unui
stat riveran, este necesar consimtamantul prealabil al acestuia.
3. Prevederile prezentei parti si drepturile acordate sau exercitate in
virtutea acestora nu vor afecta dreptul statelor riverane de a lua masurile
compatibile cu dispozitiile pertinente ale partii a XII-a, care pot sa fie
necesare pentru a preveni, a atenua sau elimina un pericol grav si iminent
pentru litoralul lor sau pentru interese conexe care s-ar datora unei poluari
sau amenintari de poluare rezultand din activitatile duse in zona sau din orice
alte accidente cauzate prin asemenea activitati.
Art. 143
Cercetarea stiintifica marina
1. Cercetarea stiintifica marina in zona se va efectua in scopuri exclusiv
pasnice si in interesul intregii umanitati in conformitate cu partea a XIII-a.
2. Autoritatea poate efectua cercetari stiintifice marine asupra zonei si
resurselor sale si poate incheia contracte in acest scop. Ea va favoriza si
incuraja cercetari stiintifice marine in zona si va coordona si difuza
rezultatele acestor cercetari si analize, atunci cand sunt disponibile.
3. Statele parti pot sa efectueze cercetari stiintifice marine in zona. Ele
vor favoriza cooperarea internationala in domeniul cercetarii stiintifice
marine in zona:
a) participand la programe internationale si incurajand cooperarea in
domeniul cercetarii stiintifice marine efectuate de personalul diferitelor tari
si de cel al autoritatii;
b) veghind ca programele sa fie elaborate prin intermediul autoritatii sau
al altor organizatii internationale, dupa caz, in folosul statelor in curs de
dezvoltare si al statelor mai putin avansate din punct de vedere tehnologic, in
vederea:
(i) intaririi potentialului lor de cercetari;
(ii) formarii personalului lor si al autoritatii in domeniul tehnicilor si
al aplicatiilor cercetarii;
(iii) favorizarii antrenarii personalului lor calificat la activitatile de
cercetare desfasurate in zona;
c) difuzand in mod efectiv rezultatele cercetarilor si analizelor, atunci
cand sunt disponibile, prin intermediul autoritatii sau al altor mecanisme
internationale, dupa caz.
Art. 144
Transferul de tehnologie
1. Conform conventiei, autoritatea ia masuri:
a) pentru a obtine tehnologiile si cunostintele stiintifice referitoare la
activitatile desfasurate in zona; si
b) pentru a favoriza si a incuraja transferul, catre statele in curs de dezvoltare,
a acestor tehnologii si cunostinte stiintifice, in asa fel incat toate statele
parti sa poata beneficia de ele.
2. In acest scop, autoritatea si statele parti vor coopera pentru
promovarea transferului de tehnologie si de cunostinte stiintifice referitoare
la activitatile desfasurate in zona, astfel ca intreprinderea si toate statele
parti sa poata beneficia de ele. Indeosebi, ele vor initia si incuraja:
a) programe pentru transferul catre intreprindere si catre tarile in curs
de dezvoltare de tehnologii referitoare la activitatile desfasurate in zona,
inclusiv, intre altele, facilitarea accesului intreprinderii si al statelor in
curs de dezvoltare la tehnologiile pertinente, potrivit unor modalitati si in
conditii juste si rezonabile;
b) masuri pentru a asigura dezvoltarea tehnologiilor intreprinderii si a
tehnologiilor indigene ale statelor in curs de dezvoltare si in mod deosebit
pentru a oferi personalului intreprinderii si din aceste state posibilitati de
a se pregati in domeniul stiintei si tehnologiei marine si de a participa pe
deplin la activitatile desfasurate in zona.
Art. 145
Protectia mediului marin
In ce priveste activitatile desfasurate in zona, vor fi luate, potrivit
conventiei, masurile necesare pentru a asigura o protectie eficace a mediului
marin impotriva efectelor daunatoare care pot rezulta din aceste activitati. In
acest scop, autoritatea adopta regulile, reglementarile si procedurile
corespunzatoare, indeosebi pentru:
a) prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin, inclusiv a
litoralului, si pentru a face fata altor riscuri care il ameninta, precum si
oricarei perturbari a echilibrului ecologic al mediului marin, acordand o
atentie deosebita necesitatii de a-l proteja impotriva efectelor nocive ale
unor activitati, cum ar fi: forarile, dragajele, excavatiile, deversarile de
deseuri, construirea si exploatarea sau intretinerea instalatiilor, conductelor
si altor dispozitive utilizate pentru aceste activitati;
b) protejarea si conservarea resurselor naturale ale zonei si prevenirea
cauzarii de pagube pentru flora si fauna mediului marin.
Art. 146
Protectia vietii omenesti
In ceea ce priveste activitatile desfasurate in zona, se vor lua masurile
necesare pentru a se asigura o protectie eficace a vietii omenesti. In acest
scop, autoritatea va adopta reguli, reglementari si proceduri corespunzatoare
pentru a completa dreptul international existent cuprins in tratatele in
materie.
Art. 147
Compatibilitatea dintre activitatile desfasurate in zona si celelalte
activitati intreprinse in mediul marin.
1. Activitatile in zona se vor desfasura tinand seama in mod rezonabil de
celelalte activitati intreprinse in mediul marin.
2. Instalatiile utilizate pentru activitatile desfasurate in zona vor
indeplini urmatoarele conditii:
a) vor fi montate, amplasate si indepartate numai in conformitate cu
dispozitiile prezentei parti si in conditiile fixate de regulile si de
reglementarile adoptate de catre autoritate. Montarea, amplasarea si
indepartarea lor vor fi notificate in mod corespunzator, iar mijloacele
permanente pentru semnalarea prezentei lor vor fi intretinute;
b) nu vor fi amplasate in locuri in care ar putea sa stanjeneasca folosirea
cailor recunoscute de navigatie de importanta vitala pentru navigatia
internationala sau in zonele de pescuit intensiv;
c) vor fi inconjurate de zone de securitate marcate in mod corespunzator
prin balize, pentru a asigura securitatea instalatiilor insesi si a navigatiei.
Configuratia si amplasamentul acestor zone de siguranta se vor stabili astfel
incat ele sa nu formeze o centura care sa impiedice accesul licit al navelor la
anumite zone marine sau navigatia in culoarele care servesc navigatiei
internationale;
d) vor fi utilizate in scopuri exclusiv pasnice;
e) aceste instalatii nu au statut de insule. Ele nu au o mare teritoriala
proprie, iar prezenta lor nu influenteaza delimitarea marii teritoriale a zonei
economice exclusive sau a platoului continental.
3. Celelalte activitati intreprinse in mediul marin vor fi efectuate tinand
seama, in mod rezonabil, de activitatile din zona.
Art. 148
Participarea statelor in curs de dezvoltare la activitatile desfasurate in
zona
Participarea efectiva a statelor in curs de dezvoltare la activitatile
desfasurate in zona este incurajata, asa cum se stipuleaza in mod specific in
prezenta parte, tinand seama, in mod cuvenit, de nevoile si de interesele
deosebite ale acestor state si, mai ales, ale acelora dintre ele care sunt fara
litoral sau sunt dezavantajate din punct de vedere geografic, pentru a le
permite sa depaseasca obstacolele pe care le intampina datorita situatiei lor
defavorabile, mai ales datorita departarii lor de zona si dificultatilor de
acces in zona si din aceasta.
Art. 149
Obiecte arheologice si istorice
Toate obiectele cu caracter arheologic sau istoric gasite in zona sunt
pastrate sau cedate in interesul intregii umanitati, tinandu-se seama in mod
deosebit de drepturile preferentiale ale statului sau ale tarii de origine, sau
ale statului de origine culturala ori ale statului de origine istorica sau
arheologica.
Sectiunea a 3-a
Punerea in valoare a resurselor zonei
Art. 150
Principii generale referitoare la activitatea in zona
Activitatile din zona vor fi desfasurate, asa cum se prevede in mod expres
in prezenta parte, astfel incat sa favorizeze dezvoltarea armonioasa a
economiei mondiale si cresterea echilibrata a comertului international, sa
promoveze cooperarea internationala, pentru dezvoltarea generala a tuturor
tarilor, si mai ales a statelor in curs de dezvoltare, si, indeosebi, in scopul
de a asigura:
a) punerea in valoare a resurselor zonei;
b) gestionarea sistematica, sigura si rationala a resurselor zonei,
veghind, indeosebi, ca activitatile desfasurate sa fie eficiente si in
conformitate cu principiile judicioase de conservare, evitand orice risipa
inutila;
c) cresterea posibilitatii de participare la aceste activitati, indeosebi
intr-un mod compatibil cu art. 144 si 148;
d) participarea autoritatii la veniturile si la transferul de tehnologie
catre intreprindere si catre statele in curs de dezvoltare, conform conventiei;
e) sporirea, in functie de necesitati, a disponibilitatilor de minerale,
produse pe baza resurselor zonei, concomitent cu mineralele provenind din alte
resurse, pentru a asigura aprovizionarea consumatorilor cu asemenea minerale;
f) favorizarea, in ceea ce priveste mineralele produse atat pe baza
resurselor zonei, cat si a altor resurse, unor preturi juste si stabile,
remuneratorii pentru producatori si juste pentru consumatori, si asigurarea pe
termen lung a echilibrului dintre oferta si cerere;
g) acordarea de posibilitati tot mai mari pentru toate statele parti, indiferent
de sistemul lor social si economic sau de situarea lor geografica, de a
participa la punerea in valoare a resurselor zonei si prevenirea monopolizarii
activitatilor desfasurate in zona;
h) protejarea statelor in curs de dezvoltare impotriva efectelor
defavorabile pe care le-ar putea avea asupra economiilor lor sau asupra
castigurilor lor din export, scaderea pretului unui mineral figurand printre
cele extrase din zona sau reducerea volumului exportului lor de asemenea
minerale, in masura in care aceste scaderi sau reduceri sunt datorate
activitatilor desfasurate in zona, conform art. 151;
i) punerea in valoare a patrimoniului comun in interesul intregii
umanitati;
j) conditii de acces pe piete pentru importul mineralelor produse pe baza
resurselor zonei si pentru importul de produse extrase din aceste minerale,
care sa nu fie mai favorabile decat conditiile cele mai favorabile aplicabile
importurilor provenite din alte resurse.
Art. 151
Principii referitoare la productie
1. a) Fara a contraveni obiectivelor enuntate la art. 150 si in vederea
aplicarii art. 150 lit. g), autoritatea, actionand prin intermediul forurilor
existente sau, daca este nevoie, in cadrul unor noi aranjamente sau acorduri cu
participarea tuturor partilor interesate, inclusiv cu producatorii si cu
consumatorii, va lua masurile necesare pentru a favoriza cresterea,
eficacitatea si stabilitatea pietelor pentru produsele de baza rezultate din
mineralele provenind din zona, la preturi remuneratorii pentru producatori si
juste pentru consumatori. Toate statele parti vor coopera in acest scop.
b) Autoritatea va avea dreptul sa participe la orice conferinta asupra
produselor, ale carei lucrari se refera la aceste produse de baza si la care
iau parte toate partile interesate, inclusiv producatorii si consumatorii. Ea
are dreptul sa devina parte la orice aranjament sau acord incheiat in cadrul
unor asemenea conferinte. Ea va participa, pentru tot ceea ce priveste
productia din zona, la orice organ creat in baza unor asemenea aranjamente sau
acorduri, in conformitate cu regulamentul interior al organului in cauza.
c) Autoritatea se va achita de obligatiile care ii revin in conformitate cu
aranjamentele sau cu acordurile mentionate mai sus, pentru a asigura aplicarea
lor uniforma si nediscriminatorie fata de intreaga productie de minerale in
cauza, din zona. Facand aceasta, ea va actiona intr-un mod compatibil cu
clauzele contractelor in vigoare si cu dispozitiile planurilor de lucrari
aprobate de intreprindere.
2. a) In timpul perioadei interimare specificate in paragraful 3, productia
comerciala nu va incepe pe baza unui plan de lucrari aprobat, decat daca
exploatantul a solicitat si obtinut de la autoritate o autorizatie de
productie; aceasta autorizatie nu poate fi ceruta cu mai mult de 5 ani inainte
de data planificata pentru inceperea productiei comerciale pe baza planului de
lucrari, in afara de cazul in care autoritatea ar prescrie alt termen prin
regulile, regulamentele si procedurile sale, avand in vedere natura si
calendarul de executare a proiectelor.
b) In cererea sa de autorizare, exploatantul va specifica cantitatea anuala
de nichel pe care prevede ca o va extrage in baza planului de lucrari aprobat.
Cererea cuprinde un tabel de cheltuieli care, dupa primirea autorizatiei, vor
fi facute de catre exploatant si care au fost calculate rezonabil, in asa fel
incat sa-i permita sa inceapa productia comerciala la data prevazuta.
c) In scopul aplicarii prevederilor de la lit. a) si b), autoritatea va adopta
norme de eficacitate potrivit art. 17 din anexa nr. III.
d) Autoritatea va elibera o autorizatie de productie pentru cantitatea
specificata in cerere, cu conditia ca suma dintre aceasta cantitate si
cantitatile autorizate mai inainte sa nu depaseasca, pentru un an oarecare de
productie din perioada interimara, plafonul productiei de nichel, calculat
conform paragrafului h), pentru anul in cursul caruia este eliberata
autorizatia.
e) O data eliberata, autorizatia de productie si cererea aprobata devin
parte integranta a planului de lucrari aprobat.
f) Daca cererea de autorizare prezentata de catre exploatant este respinsa
in baza prevederilor de la lit. d), solicitantul va putea, oricand, sa prezinte
autoritatii o noua cerere.
3. Perioada interimara incepe cu 5 ani inainte de data de 1 ianuarie a
anului prevazut pentru inceperea productiei comerciale in baza planului de
lucrari aprobat. In cazul in care inceperea productiei comerciale se amana cu
un an fata de cel prevazut initial, inceputul perioadei interimare si plafonul
productiei initial calculat vor fi modificate in consecinta. Perioada
interimara se va incheia dupa 25 de ani sau la sfarsitul conferintei de
revizuire, mentionata la art. 155, sau in ziua in care vor intra in vigoare noile
acorduri si aranjamente mentionate la paragraful 1, dupa cum unul dintre aceste
evenimente va surveni mai curand. Daca aceste aranjamente sau acorduri devin
caduce sau inceteaza sa mai fie valabile din alte motive, autoritatea
redobandeste, pentru restul perioadei interimare, puterile prevazute in
prezentul articol.
4. a) Plafonul productiei, valabil pentru un an oarecare din perioada
interimara, este dat de suma celor doua elemente (i) si (ii) de mai jos:
(i) diferenta dintre valorile curbei de tendinta a consumului anual de
nichel pentru anul care precede anul de incepere a primei productii comerciale
si valoarea acestei curbe pentru anul care precede inceputul perioadei
interimare, aceste valori fiind calculate in conformitate cu prevederile lit.
b); si
(ii) 60% din diferenta dintre valoarea curbei de tendinta a consumului de
nichel pentru anul pentru care a fost solicitata autorizatia de productie si
valoarea acestei curbe pentru anul care precede anul de incepere a primei
productii comerciale, aceste valori fiind calculate in conformitate cu
prevederile de la lit. b).
b) in scopul subparagrafelor de la lit. a):
(i) valorile curbei de tendinta folosite pentru calculul plafonului
productiei de nichel vor fi valorile anuale ale consumului de nichel, indicate
de o curba de tendinta stabilita in cursul anului in care a fost eliberata
autorizatia de productie. Curba de tendinta se obtine prin regresia lineara a
logaritmilor datelor referitoare la consumul anual efectiv de nichel, corespunzator
perioadei de 15 ani, cea mai recenta, pentru care se dispune de date, timpul
fiind luat drept o variabila independenta. Aceasta curba de tendinta se va numi
curba de tendinta initiala;
(ii) daca rata anuala de crestere indicata de curba de tendinta este mai
mica de 3%, se va inlocui aceasta curba pentru determinarea cantitatilor vizate
la lit. a) cu o curba de tendinta construita in asa fel incat sa taie curba de
tendinta initiala in punctul care reprezinta valoarea consumului pentru primul
an al perioadei de 15 ani luate in considerare, iar panta sa sa corespunda unei
cresteri anuale de 3% . Totusi plafonul de productie fixat pentru un an
oarecare al perioadei interimare nu poate, in nici un caz, sa depaseasca
diferenta dintre valoarea curbei de tendinta initiala pentru anul luat in
considerare si valoarea acestei curbe pentru anul care precede inceperea
perioadei interimare.
5. Autoritatea va rezerva intreprinderii, pentru productia sa initiala, o
cantitate de 38.000 tone metrice de nichel din cantitatea fixata ca plafon de
productie, conform lit. b).
6. a) Exploatantul poate, in cursul unui an oarecare, sa nu atinga volumul
productiei anuale de minerale provenite din noduli polimetalici, care este
specificata in autorizatia sa de productie, sau sa depaseasca aceasta productie
cu maximum 8%, cu conditia ca productia totala sa nu depaseasca volumul
specificat in autorizatie. Orice depasire cuprinsa intre 8% si 20% pentru un an
oarecare sau orice depasire pentru un an care urmeaza unei perioade de 2 ani
consecutivi, in cursul carora volumul fixat a fost deja depasit, va face
obiectul negocierilor cu autoritatea care poate cere exploatantului sa solicite
o autorizatie de productie suplimentara.
b) Cererile referitoare la aceasta productie suplimentara nu vor fi
examinate de autoritate decat dupa ce ea s-a pronuntat asupra tuturor cererilor
de autorizatie nerezolvate si dupa ce ea va fi luat in considerare, in mod
cuvenit, eventualitatea unor alte cereri prezentate de alti solicitanti. Autoritatea
se va ghida in aceasta privinta dupa principiul ca, in cursul unui an oarecare
din perioada interimara, productia totala autorizata in virtutea formulei de
limitare a productiei nu trebuie sa fie depasita. Ea nu va autoriza, pentru
nici un plan de lucrari, productia unei cantitati de nichel mai mare de 46.500
tone metrice pe an.
7. Productia altor metale, cum ar fi cuprul, cobaltul si manganul, care
sunt obtinute din nodulii polimetalici extrasi pe baza unei autorizatii de
productie, nu trebuie sa depaseasca nivelul pe care l-ar fi atins daca
exploatantul ar fi produs din acesti noduli cantitatea maxima de nichel
calculata conform prezentului paragraf. Autoritatea va stabili, potrivit art.
17 din anexa nr. III, reguli, reglementari si proceduri pentru punerea in
aplicare a prezentului paragraf.
8. Drepturile si obligatiile referitoare la practicile economice incorecte,
care sunt prevazute in cadrul acordurilor comerciale multilaterale pertinente,
se vor aplica la explorarea si la exploatarea mineralelor din zona. Pentru
solutionarea diferendelor care vor aparea din aplicarea prezentei prevederi,
statele parti care participa la aceste acorduri comerciale multilaterale vor
recurge la procedurile de solutionare a diferendelor prevazute de acestea.
9. Autoritatea are puterea sa limiteze nivelul productiei de minerale in
zona, altele decat mineralele extrase din noduli polimetalici, in conditiile si
dupa metodele pe care le va considera corespunzatoare, adoptand reglementari in
conformitate cu art. 161 paragraful 8.
10. La recomandarea consiliului, bazata pe avizul Comisiei de planificare
economica, adunarea va institui un sistem de compensatie sau va lua alte masuri
de asistenta, de natura sa faciliteze adaptarea economica, inclusiv cooperarea cu
institutiile specializate si cu alte organizatii internationale, in scopul de a
veni in ajutorul statelor in curs de dezvoltare ale caror economii nationale si
venituri provenite din export vor fi in mod grav afectate datorita efectelor
negative pe care le-ar putea avea scaderea pretului unui mineral care figureaza
printre cele extrase din zona sau datorita reducerii volumului exportului lor
de asemenea minerale, in masura in care aceasta scadere sau reducere este
datorata activitatilor desfasurate in zona. La cerere, autoritatea va
intreprinde studii asupra problemelor pe care le-ar avea statele care risca sa
fie cel mai grav afectate, in vederea reducerii la minimum a dificultatilor lor
si pentru a le ajuta sa-si adapteze economia.
Art. 152
Exercitarea atributiilor si functiilor autoritatii
1. In exercitarea atributiilor si functiilor sale, autoritatea va evita
orice discriminare, indeosebi cand acorda posibilitatea de a desfasura
activitati in zona.
2. Totusi ea va acorda, in virtutea dispozitiilor exprese ale prezentei
parti, o atentie deosebita statelor in curs de dezvoltare si, intre acestea,
mai ales statelor fara litoral sau dezavantajate din punct de vedere geografic.
Art. 153
Sistemul de explorare si exploatare
1. Activitatile desfasurate in zona vor fi organizate, realizate si
controlate de catre autoritate, in numele intregii umanitati, conform
prezentului articol si altor dispozitii pertinente ale prezentei parti si ale
anexelor corespunzatoare, precum si regulilor, reglementarilor si procedurilor
autoritatii.
2. Activitatile din zona se desfasoara conform paragrafului 3:
a) de catre intreprindere; si
b) in asociere cu autoritatea, de catre statele parti sau de catre
intreprinderi de stat, ori de catre persoane fizice sau juridice care au
nationalitatea unui stat parte ori sunt efectiv controlate de un stat sau de
cetatenii unui asemenea stat, atunci cand sunt patronate de catre state sau de
catre orice grup dintre categoriile mentionate, care indeplineste conditiile
stipulate in prezenta parte si in anexa nr. III.
3. Activitatile din zona se desfasoara conform unui plan de munca oficial
si scris, stabilit conform anexei nr. III si aprobat de consiliu, dupa
examinarea lui de catre comisia juridica si tehnica. In cazul activitatilor
intreprinse in zona, cu autorizatia autoritatii, de catre entitatile sau
persoanele mentionate la paragraful 2 lit. b), acest plan de munca imbraca
forma unui contract, asa cum este prevazut in art. 3 din anexa nr. III. Acest contract
poate prevedea aranjamente de coparticipare conform art. 11 din anexa nr. III.
4. Autoritatea va exercita asupra activitatilor intreprinse in zona
controlul necesar pentru a asigura respectarea dispozitiilor pertinente ale
prezentei parti si ale anexelor corespunzatoare, ca si a regulilor,
reglementarilor si procedurilor autoritatii, precum si a planurilor de munca
aprobate conform paragrafului 3. Statele parti vor ajuta autoritatea, luand
toate masurile necesare pentru a asigura respectarea acestor texte, conform
art. 139.
5. Autoritatea are dreptul sa ia, in orice moment, orice masura prevazuta
in prezenta parte pentru a-i asigura respectarea si, in acelasi timp, pentru
a-si putea exercita functiile de control si de reglementare care ii incumba in
virtutea conventiei sau a unui contract. Autoritatea poate inspecta toate
instalatiile situate in zona, care sunt utilizate pentru activitatile
desfasurate in zona.
6. Orice contract incheiat conform paragrafului 3 va prevedea garantarea
titlului. El nu va putea, deci, sa fie revizuit, suspendat sau reziliat decat
in conformitate cu prevederile art. 18 si 19 din anexa nr. III.
Art. 154
Examinarea periodica
La fiecare 5 ani de la intrarea in vigoare a conventiei, adunarea va
proceda la o examinare generala si sistematica a modului in care regimul
international al zonei, stabilit prin conventie, a functionat in practica. In
lumina acestei examinari, adunarea va putea adopta sau recomanda altor organe
sa adopte masuri conforme cu dispozitiile si cu procedurile prevazute in
prezenta parte si in anexele corespunzatoare, care sa duca la imbunatatirea
functionarii regimului.
Art. 155
Conferinta de revizuire
1. 15 ani dupa data de 1 ianuarie a anului in care incepe prima productie comerciala
in baza unui plan de munca aprobat, adunarea va convoca o conferinta pentru
revizuirea dispozitiilor prezentei parti si ale anexelor corespunzatoare, care
reglementeaza sistemul de explorare si de exploatare a resurselor zonei.
Conferinta de revizuire va examina, in detaliu, in lumina experientei acumulate
in timpul perioadei care s-a scurs:
a) daca dispozitiile prezentei parti, care reglementeaza sistemul de
explorare si de exploatare a resurselor zonei, si-au atins obiectivele in toate
privintele si, mai ales, daca au fost profitabile intregii umanitati;
b) daca in acest interval de 15 ani sectoarele rezervate au fost exploatate
in mod eficient si echilibrat in raport cu sectoarele nerezervate;
c) daca valorificarea si utilizarea zonei si a resurselor sale au fost
intreprinse intr-un mod care sa favorizeze dezvoltarea armonioasa a economiei
mondiale si expansiunea echilibrata a comertului international;
d) daca s-a preintampinat monopolizarea activitatilor duse in zona;
e) daca au fost respectate principiile enuntate in art. 150 si 151; si
f) daca sistemul a permis o distribuire echitabila a avantajelor de pe urma
activitatilor din zona, avand in vedere, indeosebi, interesele si nevoile
statelor in curs de dezvoltare.
2. Conferinta de revizuire va trebui sa vegheze ca principiul patrimoniului
comun al umanitatii, regimul international vizand exploatarea sa echitabila in
folosul tuturor tarilor, mai ales al statelor in curs de dezvoltare, si
existenta unei autoritati insarcinate cu desfasurarea, organizarea si controlul
activitatilor din zona sa fie mentinute. Ea va veghea, de asemenea, pentru a fi
mentinute principiile enuntate in prezenta parte in ce priveste excluderea
oricarei revendicari si neexercitarea suveranitatii asupra vreunui sector al
zonei, drepturile statelor si conduita lor generala referitoare la zona, precum
si participarea lor la activitatile intreprinse in zona, conform conventiei,
prevenirea monopolizarii activitatilor desfasurate in zona, folosirea zonei
exclusiv in scopuri pasnice, aspectele economice ale activitatilor desfasurate
in zona, cercetarea stiintifica marina, transferul de tehnologii, protejarea
mediului marin si a vietii umane, drepturile statelor riverane, regimul juridic
al apelor si al spatiului aerian de deasupra zonei si compatibilitatea dintre
activitatile desfasurate in zona si alte activitati exercitate in mediul marin.
3. Conferinta de revizuire va folosi procedura de adoptare a deciziilor,
care a fost aplicata si in cadrul celei de-a treia Conferinte a Natiunilor
Unite asupra dreptului marii. Conferinta va depune toate eforturile pentru a se
ajunge la un acord prin consens asupra tuturor eventualelor amendamente si nu
se va recurge la vot asupra acestor chestiuni decat dupa ce vor fi fost
epuizate toate eforturile in vederea ajungerii la consens.
4. Daca, dupa 5 ani de la deschiderea sa, Conferinta de revizuire nu va fi
ajuns la un acord asupra sistemului de explorare si exploatare a resurselor
zonei, ea va putea, in urmatoarele 12 luni, sa decida, cu o majoritate de trei
patrimi din numarul statelor parti, adoptarea si impunerea spre ratificare sau
aderare de catre statele parti a amendamentelor pe care le va considera
necesare si potrivite pentru revizuirea sau modificarea sistemului. Aceste
amendamente vor intra in vigoare, pentru toate statele parti, la 12 luni de la
data depunerii instrumentelor de ratificare sau de aderare de catre trei
patrimi din numarul statelor parti.
5. Amendamentele adoptate de conferinta de revizuire in aplicarea
prezentului articol nu vor aduce atingere drepturilor castigate in virtutea
contractelor existente.
Sectiunea a 4-a
Autoritatea
Subsectiunea A
Dispozitii generale
Art. 156
Crearea autoritatii
1. Prin prezenta conventie se creeaza o autoritate internationala a
teritoriilor submarine, care va functiona conform dispozitiilor prezentei
parti.
2. Toate statele parti sunt ipso facto membre ale autoritatii.
3. Observatorii pe langa cea de-a treia Conferinta a Natiunilor Unite
asupra dreptului marii, care au semnat Actul final si care nu sunt vizati la
art. 305 paragraful 1 lit. c), d), e) sau f), au dreptul de a participa la
lucrarile autoritatii in calitate de observatori, potrivit regulilor,
regulamentelor si procedurilor acesteia.
4. Autoritatea isi are sediul in Jamaica.
5. Autoritatea poate sa infiinteze centrele sau birourile regionale pe care
le considera necesare pentru exercitarea functiunilor sale.
Art. 157
Natura autoritatii si principiile fundamentale care guverneaza functionarea
sa
1. Autoritatea este organizatia prin intermediul careia statele parti
organizeaza si controleaza activitatile desfasurate in zona, in special in
vederea administrarii resurselor acesteia, conform dispozitiilor prezentei
parti.
2. Autoritatea detine atributiile si functiile care ii sunt conferite in
mod expres prin conventie. Autoritatea poseda atributii subsidiare, compatibile
cu conventia, pe care le implica cu necesitate exercitarea prerogativelor si
functiilor sale in privinta activitatilor desfasurate in zona.
3. Autoritatea este fondata pe principiul egalitatii suverane a tuturor
membrilor sai.
4. Pentru a asigura fiecaruia dintre ei drepturile si avantajele ce decurg
din calitatea de membru, toti membrii autoritatii se vor achita cu
buna-credinta de obligatiile pe care si le-au asumat in conformitate cu
prezenta parte.
Art. 158
Organele autoritatii
1. Prin prezenta conventie se creeaza, ca organe principale ale
autoritatii, o adunare, un consiliu si un secretariat.
2. Prin prezenta conventie se creeaza o intreprindere care este organul
prin intermediul caruia autoritatea exercita functiile vizate la art. 170
paragraful 1.
3. Organele subsidiare considerate ca necesare pot fi create in
conformitate cu prezenta parte.
4. Organele principale si intreprinderea sunt, fiecare in parte,
insarcinate sa exercite atributiile si functiile care le-au fost conferite. In
exercitarea acestor atributii si functii, fiecare organ va evita sa actioneze
intr-un mod care ar putea aduce atingere sau sa dauneze exercitarii puterilor
si functiilor speciale conferite unui alt organ.
Subsectiunea B
Adunarea
Art. 159
Componenta, procedura si vot
1. Adunarea se compune din toti membrii autoritatii.
Fiecare membru are un reprezentant in adunare, care poate fi insotit de
supleanti si de consilieri.
2. Adunarea se intruneste in sesiune ordinara in fiecare an si in sesiune
extraordinara atunci cand decide ea sau cand este convocata de catre secretarul
general, la cererea consiliului sau a majoritatii membrilor autoritatii.
3. Sesiunile adunarii, daca aceasta nu decide altfel, au loc la sediul
autoritatii.
4. Adunarea adopta propriul sau regulament interior. La deschiderea
fiecarei sesiuni ordinare, ea isi alege presedintele si alti membri ai
biroului, atati cati vor fi necesari. Ei raman in functie pana la alegerea unui
nou presedinte si a unui nou birou la sesiunea ordinara urmatoare.
5. Cvorumul este constituit de majoritatea membrilor.
6. Fiecare membru al adunarii dispune de un vot.
7. Deciziile asupra problemelor de procedura, inclusiv convocarea unei
sesiuni speciale a adunarii, vor fi luate cu majoritatea membrilor prezenti si
votanti.
8. Deciziile asupra problemelor de fond vor fi luate cu majoritatea a doua
treimi a membrilor prezenti si cu drept de vot, cu conditia ca aceasta
majoritate sa includa majoritatea membrilor participanti la sesiune. In cazul
in care se va pune problema stabilirii daca o problema este sau nu de fond,
problema dezbatuta va fi tratata ca fiind de fond, in afara de cazul in care
adunarea va hotari altfel, cu majoritatea ceruta pentru luarea deciziilor in
problemele de fond.
9. Atunci cand o problema de fond urmeaza a fi supusa la vot pentru prima
oara, presedintele va putea sau va trebui, daca cel putin o cincime din numarul
membrilor adunarii cere acest lucru, sa amane supunerea la vot a acestei
probleme pentru un termen ce nu depaseste 5 zile calendaristice. Aceasta regula
nu poate fi aplicata decat o singura data in legatura cu aceeasi problema, iar
aplicarea ei nu poate sa duca la amanarea problemei dupa data inchiderii
sesiunii.
10. Atunci cand presedintele este sesizat de catre cel putin un sfert din
numarul membrilor autoritatii cu o cerere scrisa pentru obtinerea unui aviz
consultativ asupra conformitatii cu conventia a unei masuri propuse de ea in
legatura cu orice problema, adunarea va cere un aviz consultativ Camerei pentru
reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine a Tribunalului
International pentru Dreptul Marii. Votul va fi amanat pana cand Camera isi da
avizul. Daca acest aviz nu este comunicat inainte de ultima saptamana a
sesiunii in cursul careia a fost cerut, adunarea va hotari asupra momentului in
care se va intruni pentru a vota asupra problemei amanate.
Art. 160
Atributii si functii
1. Adunarea, singurul organ al autoritatii care este compus din toti
membrii acesteia, este considerata ca organ suprem al autoritatii, fata de care
celelalte organe principale sunt raspunzatoare, asa cum este prevazut in mod
expres in conventie. Adunarea este abilitata sa stabileasca, in conformitate cu
dispozitiile pertinente ale conventiei, politica generala a autoritatii cu privire
la orice problema sau subiecte tinand de competenta acesteia.
2. Adunarea mai are urmatoarele atributii si functii:
a) sa aleaga membrii consiliului, in conformitate cu art. 161;
b) sa aleaga secretarul general dintre candidatii propusi de catre
consiliu;
c) sa aleaga, la recomandarea consiliului, membrii consiliului de
administratie al intreprinderii si directorul general al acesteia;
d) sa creeze organele subsidiare pe care le va considera necesare pentru a
se achita de functiile sale, conform dispozitiilor prezentei parti. La
determinarea componentei unor asemenea organe, se va tine seama in mod cuvenit
de principiul repartitiei geografice echitabile a locurilor, de interesele
deosebite si de necesitatea de a se asigura acestor organe concursul unor
membri calificati si competenti in domeniile tehnice de care acestia se ocupa;
e) sa fixeze contributia membrilor la bugetul de administratie al
autoritatii, conform unui barem convenit, bazat pe baremul utilizat pentru
bugetul ordinar al Organizatiei Natiunilor Unite, pana cand autoritatea isi va
asigura din alte surse incasari suficiente pentru a face fata cheltuielilor
sale de administrare;
f) (i) sa examineze si sa aprobe, la recomandarea consiliului, regulile,
reglementarile si procedurile referitoare la repartizarea echitabila a
avantajelor financiare si a altor avantaje economice care decurg din
activitatile intreprinse in zona, precum si a contributiilor prevazute la art.
82, tinand seama, indeosebi, de interesele si de nevoile statelor in curs de
dezvoltare si ale popoarelor care nu si-au cucerit deplina independenta sau un
alt regim de autonomie. Daca adunarea nu aproba recomandarile consiliului, le
restituie pentru ca acesta sa le reexamineze in lumina opiniilor pe care ea
le-a formulat;
(ii) sa examineze si sa aprobe regulile, reglementarile si procedurile
autoritatii, precum si orice amendamente la aceste texte, pe care consiliul
le-a adoptat provizoriu in aplicarea prevederilor art. 162 paragraful 2 lit. o)
(ii). Aceste reguli, reglementari si proceduri se vor referi la prospectarea,
explorarea si exploatarea in zona, la gestiunea financiara si la administratia
interna a autoritatii si, la recomandarea consiliului de administratie al
intreprinderii, la virarile de fonduri de la intreprindere catre autoritate;
g) sa decida, conform conventiei, regulilor, reglementarilor si
procedurilor autoritatii, asupra impartirii echitabile a avantajelor financiare
si a celorlalte avantaje economice obtinute din activitatile desfasurate in
zona;
h) sa examineze si sa aprobe proiectul de buget anual al autoritatii,
prezentat de catre consiliu;
i) sa examineze rapoartele periodice ale consiliului si ale intreprinderii,
precum si rapoartele speciale cerute consiliului si oricarui alt organ al
autoritatii;
j) sa dispuna efectuarea de studii si sa formuleze recomandari in scopul
promovarii cooperarii internationale cu privire la activitatile desfasurate in
zona si sa incurajeze dezvoltarea progresiva si codificarea dreptului
international in acest domeniu;
k) sa examineze problemele cu caracter general ce se pun in legatura cu
activitatile desfasurate in zona, in special pentru statele in curs de
dezvoltare, precum si problemele ce se pun in legatura cu aceleasi activitati
anumitor state, datorita situarii lor geografice, indeosebi statelor fara
litoral si statelor dezavantajate din punct de vedere geografic;
l) sa instituie, la recomandarea consiliului, pe baza avizului Comisiei de
planificare economica, un sistem de compensatii sau sa ia alte masuri de
asistenta care sa faciliteze adaptarea economica, asa cum se prevede la art.
151 paragraful 4;
m) sa suspende exercitarea drepturilor si privilegiilor inerente calitatii
de membru, in aplicarea prevederilor art. 185;
n) sa dezbata orice problema sau subiect ce tine de competenta autoritatii
si sa decida, intr-un mod compatibil cu repartizarea atributiilor si functiilor
intre organele autoritatii, care dintre aceste organe se va ocupa de o anumita
problema sau de un anumit subiect a carui examinare nu a fost in mod expres
incredintata unuia dintre ele.
Subsectiunea C
Consiliul
Art. 161
Componenta, procedura si votul
1. Consiliul se compune din 36 de membri ai autoritatii, alesi de catre
adunare in urmatoarea ordine:
a) 4 (patru) membri alesi dintre statele parti ale caror consumuri sau
importuri nete de produse de baza din categoria mineralelor ce urmeaza sa fie
extrase din zona au depasit, in cursul ultimilor 5 ani pentru care exista
statistici, 2% din totalul mondial al consumului sau al importurilor acestor
produse de baza, dintre care cel putin un stat va fi din regiunea Europei de
Est (tara socialista);
b) 4 (patru) membri alesi dintre cele 8 (opt) state parti care au facut,
fie direct, fie prin intermediul cetatenilor lor, investitiile cele mai
importante pentru pregatirea si realizarea activitatilor desfasurate in zona,
dintre care cel putin o tara va fi din regiunea Europei rasaritene (tari
socialiste);
c) 4 (patru) membri alesi dintre statele parti care, dupa cifrele de
productie din zonele supuse jurisdictiei lor, se numara printre principalii
exportatori ai categoriilor de minerale ce urmeaza sa fie extrase din zona,
dintre care cel putin 2 (doua) state in curs de dezvoltare, a caror economie
este serios dependenta de exporturile lor de asemenea minerale;
d) 6 (sase) membri alesi dintre statele parti in curs de dezvoltare, care
reprezinta interese deosebite. Interesele deosebite reprezentate includ
interesele statelor cu populatie numeroasa, ale statelor care sunt fara litoral
sau dezavantajate din punct de vedere geografic, ale statelor care figureaza
printre principalii importatori ai categoriilor de minerale ce urmeaza sa fie
extrase din zona, ale statelor potential producatoare de astfel de minerale si
ale statelor cel mai putin dezvoltate;
e) 18 (optsprezece) membri alesi in conformitate cu principiul asigurarii
unei repartizari geografice echitabile a ansamblului locurilor din consiliu, cu
intelegerea ca cel putin un stat din fiecare regiune geografica sa fie ales
membru in aplicarea acestei prevederi. In sensul prezentei prevederi, regiunile
geografice sunt: Africa, America Latina, Asia, Europa rasariteana (tari
socialiste), Europa occidentala si alte state.
2. In alegerea membrilor consiliului conform paragrafului 1, adunarea va
urmari ca:
a) reprezentarea statelor fara litoral si a statelor dezavantajate din
punct de vedere geografic sa fie aproximativ proportionala cu reprezentarea lor
in adunare;
b) reprezentarea statelor riverane, in special a statelor in curs de
dezvoltare care nu indeplinesc conditiile enuntate la paragraful 1 lit. a) - c)
sau d) sa fie aproximativ proportionala cu reprezentarea lor in adunare;
c) fiecare grup de state parti care trebuie sa fie reprezentate in consiliu
sa fie eventual reprezentate de catre membrii desemnati de catre grup.
3. Alegerile vor avea loc in cadrul sesiunilor ordinare ale adunarii si
fiecare membru va fi ales pentru un mandat de 4 ani. Totusi, la prima alegere,
jumatate din numarul membrilor reprezentand fiecare dintre grupurile vizate la
paragraful 1 va fi aleasa pentru un mandat de 2 ani.
4. Membrii consiliului sunt reeligibili, dar, ca regula generala, va trebui
sa se tina seama in modul cuvenit de faptul ca este de dorit sa se asigure o
rotatie a locurilor.
5. Consiliul isi exercita functiile la sediul autoritatii; el se reuneste
ori de cate ori o cer activitatile autoritatii si, in orice caz, cel putin de
trei ori pe an.
6. Cvorumul este constituit din majoritatea membrilor consiliului.
7. Fiecare membru al consiliului dispune de un vot.
8. a) Deciziile asupra problemelor de procedura se iau cu majoritatea
membrilor prezenti si votanti.
b) Deciziile asupra problemelor de fond care se pun in legatura cu art. 162
paragraful 2 lit. f), g), h), i, n), p), v) si cu art. 191 vor fi luate cu
majoritatea de doua treimi din numarul membrilor prezenti si votanti, cu
conditia ca aceasta majoritate sa includa majoritatea membrilor consiliului.
c) Deciziile asupra problemelor de fond care se pun in legatura cu
dispozitiile enumerate mai jos vor fi luate cu majoritatea de trei patrimi din
numarul membrilor prezenti si votanti, sub rezerva ca aceasta majoritate sa
includa majoritatea membrilor consiliului: art. 162 paragraful 1; art. 162
paragraful 2 lit. a), b), c), d), e), l), q), r), s), t); art. 162 paragraful 2
lit. u), in caz de nerespectare de catre un contractant sau un stat care-l
patroneaza; art. 162 paragraful 2 lit. w), intelegandu-se ca ordinele emise in
virtutea acestei prevederi nu pot fi obligatorii mai mult de 30 de zile, daca
nu sunt confirmate de o hotarare luata conform lit. d); art. 162 paragraful 2
lit. x), y) si z); art. 163 paragraful 2; art. 174 paragraful 3; art. 11 din
anexa nr. IV.
d) Deciziile asupra problemelor de fond care se pun in legatura cu
dispozitiile art. 162 paragraful 2 lit. m) si o), precum si in legatura cu
adoptarea amendamentelor de la partea a XI-a sunt adoptate prin consens.
e) In sensul prevederilor lit. d), f) si g), prin consens se intelege
absenta oricarei obiectii explicite. In urmatoarele 14 zile dupa prezentarea
unei propuneri consiliului, presedintele va stabili daca exista o obiectie la
adoptarea acesteia. Daca presedintele consiliului constata ca o asemenea
obiectie a fost formulata, el va constitui si va convoca in urmatoarele 3 zile
o comisie de conciliere, compusa din cel mult 9 (noua) membri ai consiliului si
prezidata de el insusi, in vederea eliminarii divergentelor de opinii si
elaborarii unei propuneri susceptibile de a fi adoptata prin consens. Comisia
de conciliere se va achita prompt de sarcina sa si va raporta consiliului in
termen de 14 zile de la constituirea sa. Daca comisia nu va fi in masura sa
recomande o propunere susceptibila de a fi adoptata prin consens, ea va expune
in raportul sau motivele opozitiei fata de propunere.
f) Deciziile asupra problemelor nementionate mai sus, pe care consiliul
este abilitat sa le ia in virtutea regulilor, reglementarilor si procedurilor
autoritatii sau in baza oricarui alt titlu, vor fi adoptate in conformitate cu
prevederile prezentului articol, specificate in reguli, reglementari si
proceduri sau, in lipsa unei asemenea dispozitii, in conformitate cu prevederea
pe care o va stabili consiliul prin consens.
g) In cazul in care se va pune problema stabilirii daca o problema intra in
categoria celor de la lit. a), b), c) sau d), problema va fi considerata ca
decurgand din prevederile care cer majoritatea cea mai mare sau consensul, dupa
caz, afara de cazul in care consiliul ar decide altfel, cu aceasta majoritate
sau prin consens.
9. Consiliul va stabili o procedura prin care sa se permita unui membru al
autoritatii, care nu este reprezentat in consiliu, sa trimita un reprezentant
la o sedinta a consiliului, daca acest membru prezinta o cerere in acest scop
sau daca consiliul discuta o problema care-l intereseaza in mod special.
Reprezentantul acestui membru poate participa la dezbateri fara drept de vot.
Art. 162
Atributii si functii
1. Consiliul este organul executiv al autoritatii. El are atributia de a
stabili, in conformitate cu prevederile conventiei si cu politica generala
stabilita de catre adunare, obiectivele specifice pe care trebuie sa le
promoveze autoritatea in orice problema sau subiect de competenta sa.
2. In plus, consiliul:
a) supravegheaza si coordoneaza aplicarea dispozitiilor prezentei parti in
orice problema sau subiect de competenta autoritatii si atrage atentia adunarii
asupra cazurilor de nerespectare;
b) supune adunarii o lista de candidati pentru postul de secretar general;
c) recomanda adunarii candidati pentru functia de membru al consiliului de
administratie al intreprinderii si pentru postul de director general al intreprinderii;
d) creeaza, dupa cum este cazul si tinand seama in modul cuvenit de
ratiunile de economie si de eficienta, organele subsidiare pe care le va
considera necesare pentru exercitarea functiilor sale in conformitate cu
dispozitiile prezentei parti. In ceea ce priveste componenta acestor organe, se
va pune accentul pe necesitatea ca membrii lor sa fie calificati si competenti
in domeniile tehnice de care se ocupa, tinand totusi seama, in modul cuvenit,
de principiul repartitiei geografice echitabile si de interesele speciale;
e) adopta regulamentul sau interior, in care fixeaza si modul de desemnare
a presedintelui sau;
f) incheie, in numele autoritatii, acorduri cu Organizatia Natiunilor Unite
si cu alte organizatii internationale, in limita competentei sale si sub
rezerva aprobarii adunarii;
g) examineaza rapoartele intreprinderii si le transmite adunarii, insotite
de recomandarile sale;
h) prezinta adunarii rapoarte anuale si rapoartele speciale pe care aceasta
i le va cere;
i) emite directive pentru intreprindere, conform art. 170;
j) aproba planurile de munca conform art. 6 din anexa nr. III. Consiliul se
pronunta asupra fiecarui plan de munca intr-un termen de 60 de zile de la data
supunerii acestuia unei sesiuni a consiliului de catre comisia juridica si
tehnica, conform procedurilor care urmeaza:
(i) daca comisia recomanda aprobarea unui plan de munca, acesta este
considerat ca fiind acceptat de catre consiliu, daca nici un membru al acestuia
nu prezinta presedintelui, intr-un interval de 14 zile, o obiectie scrisa
expresa care sa invoce nerespectarea conditiilor enuntate la art. 6 din anexa
nr. III. Daca se formuleaza o asemenea obiectie, se va aplica procedura de
conciliere prevazuta de art. 161 paragraful 8 lit. e). Daca, conform acestei
proceduri, obiectia este mentinuta, planul de munca va fi considerat ca fiind
aprobat de catre consiliu, afara de cazul in care consiliul l-ar respinge prin
consens, cu excluderea statului sau a statelor care au facut cererea sau care
l-au patronat pe solicitant;
(ii) daca comisia recomanda respingerea unui plan de munca sau nu
formuleaza recomandari, consiliul poate decide aprobarea planului de munca cu o
majoritate de trei patrimi din numarul membrilor prezenti si votanti, cu
conditia ca aceasta majoritate sa includa pe majoritatea membrilor participanti
la sesiune;
k) aproba planurile de munca prezentate de intreprindere conform art. 12
din anexa nr. IV, aplicand mutatis mutandis procedurile prevazute la lit. j);
l) exercita controlul asupra activitatilor desfasurate in zona, conform
art. 153 paragraful 4 si regulilor, reglementarilor si procedurilor
autoritatii;
m) adopta, la recomandarea comisiei de planificare economica, conform art.
150 lit. h), masurile necesare si corespunzatoare pentru protejarea statelor in
curs de dezvoltare impotriva efectelor economice defavorabile specificate de
aceasta prevedere;
n) face recomandari adunarii, pe baza avizului comisiei de planificare
economica, referitoare la instituirea unui sistem de compensatie si la alte
masuri de asistenta de natura sa faciliteze adaptarea economica, asa cum se
prevede la art. 151 paragraful 10;
o) (i) recomanda adunarii regulile, reglementarile si procedurile
referitoare la impartirea echitabila a avantajelor financiare si a altor
avantaje economice rezultate din activitatile duse in zona, precum si cu
privire la contributiile prevazute la art. 82, tinand, indeosebi, seama de
interesele si de nevoile statelor in curs de dezvoltare si ale popoarelor care
nu si-au cucerit independenta completa sau un alt regim de autonomie;
(ii) adopta si aplica provizoriu, pana la aprobarea lor de catre adunare,
regulile, reglementarile si procedurile autoritatii si orice amendamente la
aceste texte, tinand seama de recomandarile comisiei juridice si tehnice sau
ale oricarui alt organ subordonat interesat. Aceste reguli, reglementari si
proceduri se vor referi la prospectarea, explorarea si exploatarea in zona,
precum si la gestiunea financiara a autoritatii si la administratia sa interna.
Se va acorda prioritate adoptarii de reguli, reglementari si proceduri cu
privire la explorarea si exploatarea nodulilor polimetalici. Regulile,
reglementarile si procedurile referitoare la explorarea si exploatarea altor resurse
decat nodulii polimetalici vor fi adoptate intr-un termen de 3 ani de la data
la care autoritatea a fost sesizata cu o cerere in acest sens din partea unuia
dintre membrii sai.
Aceste reguli, reglementari si proceduri raman in vigoare, cu titlu provizoriu,
pana la aprobarea lor de catre adunare sau pana la modificarea lor de catre
consiliu, tinand seama de opiniile exprimate de adunare;
p) vegheaza la plata tuturor sumelor datorate de autoritate sau autoritatii
in legatura cu operatiunile efectuate in conformitate cu prezenta parte;
q) efectueaza optiunea intre solicitantii de autorizatii de productie, in
aplicarea prevederilor art. 7 din anexa nr. III, in cazul prevazut de acest
articol;
r) supune adunarii, pentru aprobare, proiectul de buget anual al
autoritatii;
s) face recomandari adunarii privind principiile de urmat pentru rezolvarea
oricaror probleme sau subiect care tine de competenta autoritatii;
t) face recomandari adunarii privind suspendarea exercitarii drepturilor si
privilegiilor care sunt inerente calitatii de membru in aplicarea art. 185;
u) sesizeaza, in numele autoritatii, Camera pentru reglementarea
diferendelor referitoare la teritoriile submarine, in caz de nerespectare;
v) notifica adunarii deciziile date de Camera pentru reglementarea
diferendelor referitoare la teritoriile submarine, sesizata conform lit. u) si
ii face recomandarile pe care le considera necesare cu privire la masurile de
luat;
w) emite ordine in caz de urgenta, inclusiv ordinul de suspendare sau de
modificare a operatiunilor, pentru a preveni orice daune grave care ar putea fi
cauzate mediului marin de pe urma unei activitati desfasurate in zona;
x) decide excluderea de la punerea in exploatare a unor sectoare de catre
contractanti sau de catre intreprindere, atunci cand exista motive serioase sa
se creada ca din aceasta ar rezulta riscul de a se produce daune grave mediului
marin;
y) creeaza un organ subsidiar insarcinat cu elaborarea de proiecte, de
reguli, reglementari si proceduri financiare referitoare la:
(i) gestiunea financiara conform art. 171 - 175;
(ii) aranjamentele financiare prevazute la art. 13 si art. 17 paragraful 1
lit. c) din anexa nr. III;
z) infiinteaza mecanisme corespunzatoare pentru a conduce si supraveghea un
corp de inspectori care sa urmareasca activitatile duse in zona pentru a
determina daca prezenta parte, regulile, reglementarile si procedurile
autoritatii si clauzele si conditiile din contractele incheiate cu autoritatea
sunt respectate.
Art. 163
Organele consiliului
1. Prin prezenta conventie se creeaza, ca organe ale consiliului:
a) o comisie de planificare economica;
b) o comisie juridica si tehnica.
2. Fiecare comisie este compusa din 15 membri alesi de catre consiliu
dintre candidatii prezentati de statele parti. Cu toate acestea, daca este
necesar, consiliul poate sa decida largirea compunerii oricarei comisii, tinand
seama in mod cuvenit de ratiunile de economie si de eficacitate.
3. Membrii unei comisii trebuie sa aiba calificarea necesara in domeniile
de competenta ale acesteia. Pentru a se asigura functionarea eficace a
comisiilor, statele parti vor prezenta candidati avand o inalta competenta si o
integritate ireprosabila, precum si calificarea ceruta in domeniile pertinente.
4. La alegerea membrilor comisiilor se va tine seama, in mod cuvenit, de
necesitatea unei repartizari geografice echitabile a locurilor si a
reprezentarii intereselor speciale.
5. Nici un stat parte nu poate prezenta mai mult de un candidat pentru
aceeasi comisie. Nimeni nu poate fi ales in mai multe comisii.
6. Membrii unei comisii sunt alesi pentru 5 ani. Ei sunt reeligibili pentru
un nou mandat.
7. In caz de deces, de incapacitate sau de demisie a unui membru al unei
comisii inainte de expirarea mandatului sau, consiliul va alege, pentru restul
mandatului respectiv, un membru din aceeasi regiune geografica sau reprezentand
aceeasi categorie de interese.
8. Membrii comisiilor nu trebuie sa aiba interese financiare in nici una
dintre activitatile de explorare si exploatare din zona. Sub rezerva
obligatiilor lor fata de comisia din care fac parte, ei nu trebuie sa divulge,
nici dupa incetarea functiilor lor, secrete industriale sau date care sunt
proprietate industriala si care a fost transferata autoritatii in aplicarea
prevederilor art. 14 din anexa nr. III, si nici alte informatii confidentiale
de care au luat cunostinta datorita functiilor lor.
9. Fiecare comisie se achita de functiile sale conform principiilor si
directivelor stabilite de consiliu.
10. Fiecare comisie elaboreaza si prezinta consiliului, pentru aprobare,
regulile si reglementarile bunei sale functionari.
11. Procedurile de luare a deciziilor de catre comisii sunt stabilite prin reguli,
reglementari si proceduri ale autoritatii. Daca este cazul, recomandarile
adresate consiliului vor fi insotite de un rezumat al divergentelor de opinii
care au aparut in cadrul comisiei.
12. Comisiile isi exercita in mod normal functiile la sediul autoritatii si
se reunesc ori de cate ori este necesar pentru a se achita in mod eficace de
sarcina lor.
13. In exercitarea functiilor sale, fiecare comisie consulta, daca este
cazul, o alta comisie sau orice organ competent al Organizatiei Natiunilor
Unite si al institutiilor sale specializate, sau orice alta organizatie
internationala competenta in domeniul respectiv.
Art. 164
Comisia de planificare economica
1. Membrii comisiei de planificare economica trebuie sa posede calificarea
necesara in materie de extractie miniera, de gestiune a resurselor minerale, de
comert si de economie internationala. Consiliul se va stradui sa-i asigure
comisiei o componenta, astfel incat aceasta sa dispuna de evantaiul complet al
competentelor necesare. Comisia va include cel putin 2 (doi) membri din statele
in curs de dezvoltare a caror economie este dependenta in mare masura de
exporturile unor categorii de minerale care urmeaza sa fie extrase din zona.
2. Comisia:
a) propune, la cererea consiliului, masuri pentru punerea in aplicare a
hotararilor luate conform conventiei in ceea ce priveste activitatile
desfasurate in zona;
b) studiaza tendintele ofertei si ale cererii de materii prime ce pot fi
extrase in zona, precum si ale preturilor acestora, ca si factorii care
afecteaza aceste elemente, tinand seama de interesele importatorilor, ca si de
ale exportatorilor, in special de ale acelora dintre ei care sunt state in curs
de dezvoltare;
c) examineaza orice situatie susceptibila de a antrena efectele
defavorabile vizate la art. 150 lit. h), care ii vor fi aduse la cunostinta de
catre statul parte sau statele parti interesate si face recomandarile
corespunzatoare consiliului;
d) propune consiliului, spre a fi supus adunarii, asa cum se prevede la
art. 151 paragraful 10, un sistem de compensatii in favoarea statelor in curs
de dezvoltare care au de suferit efecte defavorabile datorita activitatilor
desfasurate in zona, sau alte masuri de asistenta pentru a facilita adaptarea
lor economica, si face consiliului recomandarile necesare in vederea punerii in
aplicare, in cazuri concrete, a acestui sistem si a masurilor adoptate de
adunare.
Art. 165
Comisia juridica si tehnica
1. Membrii comisiei juridice si tehnice trebuie sa aiba calificarea
necesara in materie de prospectare, exploatare si de tratare a resurselor
minerale ca si de oceanologie si de protectie a mediului marin, sau in ceea ce
priveste problemele economice sau juridice referitoare la extractia miniera din
mare sau in alte domenii conexe. Consiliul se va stradui sa-i asigure comisiei
o componenta, astfel incat aceasta sa dispuna de evantaiul complet al
competentelor necesare.
2. Comisia:
a) prezinta consiliului, la cererea acestuia, recomandarile privind
exercitarea functiilor autoritatii;
b) examineaza planurile de munca scrise privind activitatile ce urmeaza a
fi desfasurate in zona, in conformitate cu art. 153 paragraful 3, si prezinta
recomandarile corespunzatoare consiliului. Comisia isi fundamenteaza recomandarile
numai pe prevederile enuntate in anexa nr. III si prezinta consiliului un
raport complet asupra subiectului;
c) supravegheaza, la cererea consiliului, activitatile desfasurate in zona,
daca este cazul, consultandu-se si colaborand cu orice entitate sau persoana
care desfasoara aceste activitati sau cu statul ori statele interesate si
intocmeste raport consiliului;
d) face evaluarile ecologice ale activitatilor desfasurate in zona;
e) face recomandari consiliului asupra protejarii mediului marin, tinand
seama de opiniile expertilor recunoscuti in materie;
f) elaboreaza si supune consiliului regulile, reglementarile si procedurile
vizate la art. 162 paragraful 2 lit. o), tinand seama de toti factorii
pertinenti, inclusiv de evaluarea incidentelor ecologice ale activitatilor
desfasurate in zona;
g) reexamineaza din cand in cand aceste reguli, reglementari si proceduri
si recomanda consiliului amendamentele pe care le considera necesare sau de
dorit;
h) face recomandari consiliului privind infiintarea unui program de
supraveghere constand in observarea, masurarea, evaluarea si analiza periodica,
prin metode stiintifice recunoscute, a riscurilor si efectelor activitatilor
desfasurate in zona, in ceea ce priveste poluarea mediului marin; se asigura ca
reglementarile existente sunt adecvate si respectate si coordoneaza aplicarea
programului de supraveghere aprobat de consiliu;
i) recomanda consiliului sa intenteze actiuni, in numele autoritatii, in
fata Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile
submarine, in conformitate cu prezenta parte si cu anexele pertinente, tinand
seama, indeosebi, de art. 187;
j) dupa ce Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la
teritoriile submarine, sesizata conform lit. i), a dat decizia, face
recomandari consiliului privind masurile de luat;
k) face recomandari consiliului pentru ca acesta sa emita ordine in caz de
urgenta, eventual ordinul de suspendare sau de modificare a operatiunilor,
pentru a preveni orice daune grave ce ar putea fi cauzate mediului marin
datorita activitatilor desfasurate in zona; consiliul examineaza aceste
recomandari cu prioritate;
l) recomanda consiliului sa excluda punerea in exploatare a unor sectoare
de catre contractanti sau de catre intreprindere, daca exista motive serioase
de a crede ca vor rezulta daune grave pentru mediul marin;
m) face recomandari consiliului pentru conducerea si indrumarea unui corp
de inspectori care sa supravegheze activitatile desfasurate in zona si sa
determine daca prezenta parte, regulile, reglementarile si procedurile
stabilite de autoritate, precum si clauzele si conditiile oricarui contract
incheiat cu autoritatea sunt respectate;
n) calculeaza plafonul de productie si elibereaza autorizatii de productie
in numele autoritatii, in aplicarea prevederilor art. 151 paragrafele 2 - 7,
dupa ce consiliul a efectuat, dupa caz, optiunea necesara intre cei care
solicita autorizatii de productie, conform art. 7 din anexa nr. III.
3. La cererea oricarui stat parte sau a oricarei parti interesate, membrii
comisiei vor fi insotiti de un reprezentant al acestui stat sau al acestei
parti interesate, atunci cand isi indeplinesc functiile de supraveghere si
inspectie.
Subsectiunea D
Secretariatul
Art. 166
Secretariatul
1. Secretariatul autoritatii cuprinde un secretar general si personalul de
care autoritatea are nevoie.
2. Secretarul general este ales de adunare dintre candidatii propusi de
consiliu, pentru o durata de 4 ani si poate fi reales.
3. El este cel mai inalt functionar al autoritatii si actioneaza in aceasta
calitate la toate reuniunile adunarii, ale consiliului si ale oricarui organ
subsidiar; el indeplineste orice alte functii administrative cu care este insarcinat
de unul dintre aceste organe.
4. Secretarul general prezinta adunarii un raport anual asupra activitatii
autoritatii.
Art. 167
Personalul autoritatii
1. Personalul autoritatii cuprinde persoanele calificate in domeniile
stiintific si tehnic si in alte domenii de care aceasta are nevoie pentru a-si
exercita functiile administrative.
2. Considerentul dominant in recrutarea si in stabilirea conditiilor de
folosire a personalului este de a asigura autoritatii serviciilor unor persoane
posedand cele mai inalte calitati in munca, competenta si integritate. Sub
rezerva acestui considerent, se va tine seama, in modul cuvenit, de importanta
unei recrutari efectuate pe o baza geografica cat se poate de larga.
3. Personalul este numit de catre secretarul general. Conditiile si
modalitatile de numire, de remunerare si de desfacere a contractului
personalului trebuie sa fie in concordanta cu regulile, reglementarile si cu
procedurile autoritatii.
Art. 168
Caracterul international al secretariatului
1. In exercitarea functiilor lor, secretarul general si personalul nu vor
solicita si nu vor accepta instructiuni de la nici un guvern si de la nici o
alta sursa exterioara autoritatii. Ei se vor abtine de la orice act
incompatibil cu calitatea lor de functionari internationali care nu sunt
raspunzatori decat fata de autoritate. Fiecare stat parte se angajeaza sa
respecte caracterul exclusiv international al functiilor secretarului general
si ale personalului si sa nu caute sa-i influenteze in executarea sarcinii lor.
Orice incalcare a obligatiilor din partea unui functionar va fi supusa unui
tribunal administrativ, desemnat dupa regulile, reglementarile si procedurile
autoritatii.
2. Secretarul general si personalul nu trebuie sa detina vreun interes
financiar in nici una dintre activitatile de explorare si exploatare
desfasurate in zona. Sub rezerva raspunderii lor fata de autoritate, ei nu
trebuie sa divulge, chiar dupa incetarea activitatilor lor, nici un secret
industrial, nici o informatie care constituie proprietate industriala si care a
fost transferata autoritatii in aplicarea prevederilor art. 14 din anexa nr.
III si nici vreo alta informatie confidentiala de care au putut avea cunostinta
datorita functiilor lor.
3. In cazul incalcarii de catre un functionar al autoritatii a obligatiilor
enuntate in paragraful 2, autoritatea va intenta, la cererea unui stat parte
lezat printr-o astfel de incalcare sau a unei persoane fizice sau juridice
patronate de un stat parte, conform art. 153 paragraful 2 lit. b), si lezate de
o asemenea incalcare, o actiune impotriva functionarului in cauza, in fata unui
tribunal desemnat dupa regulile, reglementarile si procedurile autoritatii.
Partea lezata are dreptul sa participe la procedura. Daca tribunalul o
recomanda, secretarul general il va concedia pe functionarul in cauza.
4. Modalitatile de aplicare a prezentului articol vor fi precizate in
regulile, reglementarile si procedurile autoritatii.
Art. 169
Consultari si cooperarea cu organizatiile internationale si organizatiile
neguvernamentale
1. Pentru problemele care sunt de resortul autoritatii, secretarul general,
cu aprobarea consiliului, va incheia intelegeri pentru a avea consultari si a
coopera cu organizatiile internationale si cu organizatiile neguvernamentale
recunoscute de Consiliul economic si social al Organizatiei Natiunilor Unite.
2. Orice organizatie cu care secretarul general a incheiat o intelegere, in
virtutea paragrafului 1, poate sa desemneze reprezentanti pentru a asista, in
calitate de observatori, la reuniunile organelor autoritatii, conform
regulamentului interior al acestor organe. Se vor stabili proceduri care sa
permita acestor organizatii sa-si faca cunoscute parerile in cazurile
corespunzatoare.
3. Secretarul general poate distribui statelor parti rapoarte scrise,
prezentate de organizatiile neguvernamentale vizate la paragraful 1, cu privire
la subiecte care tin de competenta lor speciala si se refera la lucrarile
autoritatii.
Subsectiunea E
Intreprinderea
Art. 170
Intreprinderea
1. Intreprinderea este organul autoritatii care desfasoara in mod direct
activitati in zona, in aplicarea art. 153 paragraful 2 lit. a), ca si
activitati de transport, de prelucrare si de comercializare a mineralelor
extrase din zona.
2. In cadrul autoritatii, persoana juridica internationala, intreprinderea
are capacitatea juridica prevazuta in anexa nr. IV. Intreprinderea actioneaza
in conformitate cu conventia si cu regulile, reglementarile si cu procedurile
autoritatii, precum si cu politica generala stabilita de adunare, respecta
directivele consiliului si este supusa controlului sau.
3. Intreprinderea isi are oficiul principal la sediul autoritatii.
4. Intreprinderea va fi dotata, in conformitate cu art. 173 paragraful 2 si
cu art. 11 din anexa nr. IV, cu resursele financiare de care are nevoie pentru
exercitarea functiilor sale si va dispune de mijloacele tehnice care ii vor fi
transferate in aplicarea art. 144 si a altor dispozitii pertinente ale
conventiei.
Subsectiunea F
Organizarea financiara a autoritatii
Art. 171
Resursele financiare ale autoritatii
Resursele financiare ale autoritatii cuprind:
a) contributiile statelor parti fixate conform art. 160 paragraful 2 lit.
e);
b) incasarile facute de autoritate in aplicarea art. 13 din anexa nr. IV,
in legatura cu activitatile desfasurate in zona;
c) sumele virate de intreprindere conform art. 10 din anexa nr. IV;
d) fondurile imprumutate conform art. 174;
e) contributiile voluntare facute de statele parti sau provenind din alte
surse; si
f) platile efectuate la fondul de compensatie, in conformitate cu art. 151
paragraful 10, ale carui surse urmeaza sa le recomande comisia de planificare economica.
Art. 172
Bugetul anual al autoritatii
Secretarul general stabileste si prezinta consiliului proiectul de buget
anual al autoritatii. Consiliul examineaza acest proiect si-l supune adunarii,
cu recomandarile sale. Adunarea examineaza si aproba proiectul de buget conform
art. 160 paragraful 2 lit. h).
Art. 173
Cheltuielile autoritatii
1. Contributiile vizate la art. 171 lit. a) vor fi varsate intr-un cont
special si vor servi la acoperirea cheltuielilor de administratie ale autoritatii,
pana in momentul in care aceasta va dispune, in acest scop, de incasari
suficiente provenind din alte surse.
2. Resursele financiare ale autoritatii servesc mai intai pentru reglarea
cheltuielilor de administratie. Cu exceptia contributiilor vizate la art. 171
lit. a), fondurile care raman dupa plata cheltuielilor de administratie pot,
intre altele:
a) sa fie impartite conform art. 140 si art. 160 paragraful 2 lit. g);
b) sa serveasca pentru dotarea intreprinderii cu resursele financiare
vizate la art. 170 paragraful 4;
c) sa serveasca la despagubirea statelor in curs de dezvoltare, conform
art. 151 paragraful 10 si art. 160 paragraful 2 lit. l).
Art. 174
Capacitatea autoritatii de a contracta imprumuturi
1. Autoritatea are capacitatea de a contracta imprumuturi.
2. Adunarea va stabili limitele acestei capacitati in regulamentul
financiar adoptat conform art. 160 paragraful 2 lit. f).
3. Consiliul va exercita aceasta capacitate.
4. Statele parti nu raspund de datoriile autoritatii.
Art. 175
Verificarea anuala a conturilor
Rapoartele, registrele si conturile autoritatii, inclusiv statele sale
financiare anuale, vor fi verificate in fiecare an de catre un controlor
independent numit de adunare.
Subsectiunea G
Statutul juridic, privilegii si imunitati
Art. 176
Statutul juridic
Autoritatea poseda personalitate juridica pe plan international si are
capacitatea juridica ce ii este necesara pentru a-si exercita functiile si
pentru a-si atinge scopurile.
Art. 177
Privilegii si imunitati
Pentru a-si putea exercita functiile, autoritatea se bucura, pe teritoriul
fiecarui stat parte, de privilegiile si imunitatile enuntate in prezenta
subsectiune. Privilegiile si imunitatile referitoare la intreprindere sunt
prevazute la art. 13 din anexa nr. IV.
Art. 178
Imunitatea de jurisdictie si de executare
Autoritatea, precum si bunurile si proprietatile sale se bucura de
imunitate de jurisdictie si executare, in afara de cazurile si in masura in
care ea a renuntat in mod expres la aceste imunitati intr-un caz special.
Art. 179
Scutirea de la perchezitie si orice alta forma de constrangere
Bunurile si proprietatile autoritatii, oriunde se gasesc si oricare ar fi
detinatorul lor, sunt scutite de la perchezitie, rechizitie, confiscare,
expropriere si de la orice alta forma de constrangere in baza unei decizii a
autoritatilor executive sau legislative.
Art. 180
Scutirea de la orice control, restrictie, reglementare sau moratoriu
Bunurile si proprietatile autoritatii sunt scutite de la orice control,
restrictie, reglementare sau moratoriu.
Art. 181
Arhivele si comunicatiile oficiale ale autoritatii
1. Arhivele autoritatii sunt inviolabile, oriunde se gasesc ele.
2. Datele care sunt proprietate industriala, informatiile care constituie
un secret industrial si informatiile analoage, ca si dosarele personalului nu
trebuie pastrate in arhivele la care are acces publicul.
3. Fiecare stat parte va acorda autoritatii, in ceea ce priveste
comunicatiile sale oficiale, un tratament cel putin tot atat de favorabil ca
cel acordat celorlalte organizatii internationale.
Art. 182
Privilegiile si imunitatile de care se bucura persoanele care actioneaza in
cadrul autoritatii
Reprezentantii statelor parti care iau parte la reuniunile adunarii, ale
consiliului sau ale organelor adunarii sau consiliului, ca si secretarul
general si personalul autoritatii, se bucura, pe teritoriul fiecarui stat
membru de:
a) imunitate de jurisdictie si executie pentru actele savarsite de ei in
exercitiul functiilor lor, in afara de cazurile speciale cand statul pe care il
reprezinta sau autoritatea, dupa caz, a renuntat in mod expres la aceasta
imunitate;
b) aceleasi scutiri pe care statul pe teritoriul caruia se gasesc le acorda
reprezentantilor, persoanelor oficiale si functionarilor de rang comparabil ai
celorlalte state parti in ceea ce priveste conditiile de imigrare,
formalitatile de inregistrare a strainilor si obligatiile de serviciu national,
precum si aceleasi facilitati referitoare la reglementarea schimbului valutar
si acelasi tratament in ceea ce priveste deplasarile, in afara de cazul in care
acestia sunt cetateni ai statului gazda.
Art. 183
Scutiri de impozite sau taxe, inclusiv taxe vamale
1. Autoritatea, in exercitarea functiilor sale, precum si bunurile,
proprietatile si veniturile sale, ca si activitatile si tranzactiile sale
autorizate de conventie vor fi scutite de orice impozit direct, iar bunurile pe
care ea le importa sau le exporta pentru folosinta sa oficiala vor fi scutite
de orice taxe vamale. Autoritatea nu poate cere nici o scutire in ceea ce
priveste taxele percepute drept remunerare a serviciilor prestate.
2. Cand sunt efectuate, de catre autoritate sau in numele sau, achizitii de
bunuri sau contractari de servicii de o valoare substantiala, care sunt
necesare exercitarii functiilor autoritatii, iar preturile acestor bunuri sau
servicii includ si impozite sau taxe, statele parti vor lua, pe cat posibil,
masurile corespunzatoare pentru a acorda scutire pentru aceste impozite sau
taxe sau pentru a asigura restituirea lor. Bunurile importate sau cumparate sub
regimul de scutire prevazut de prezentul articol nu trebuie sa fie vandute sau
instrainate in vreun fel pe teritoriul statului parte care a acordat scutirea,
in afara cazului in care s-a convenit altfel cu acest stat.
3. Statele parti nu vor percepe nici un fel de impozit direct sau indirect
asupra retributiilor si indemnizatiilor sau oricaror alte sume platite de
autoritate secretarului sau general si membrilor personalului autoritatii,
precum si expertilor care executa misiuni pentru autoritate, in afara cazului
in care acestia sunt cetatenii lor.
Subsectiunea H
Suspendarea exercitarii drepturilor si privilegiilor membrilor
Art. 184
Suspendarea dreptului de vot
Un stat parte care este in intarziere cu plata contributiilor sale catre
autoritate nu poate participa la vot, daca suma totala a restantelor sale este
egala sau superioara sumei totale a contributiilor sale datorate pentru cei 2
ani precedenti completi. Cu toate acestea, adunarea poate autoriza pe acest
membru sa participe la vot daca ea constata ca neplata se datoreaza unor
circumstante independente de vointa sa.
Art. 185
Suspendarea exercitarii drepturilor si privilegiilor inerente calitatii de
membru
1. Un stat parte care a incalcat grav si in mod repetat dispozitiile
prezentei parti poate fi suspendat din exercitiul drepturilor si privilegiilor
inerente calitatii de membru de catre adunare, la recomandarea consiliului.
2. Nici o decizie nu poate fi luata in virtutea paragrafului 1 atat timp
cat Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile
submarine nu a constatat ca statul parte in cauza a incalcat grav si in mod
repetat dispozitiile prezentei parti.
Sectiunea a 5-a
Solutionarea diferendelor si avizele consultative
Art. 186
Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile
submarine a Tribunalului international al dreptului marii
Prezenta sectiune, partea a XV-a si anexa nr. VI reglementeaza constituirea
Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine
si modul in care aceasta isi exercita competenta.
Art. 187
Competenta Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la
teritoriile submarine
Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile
submarine are competenta, in virtutea prevederilor prezentei parti si ale
anexelor care se refera la aceasta, sa solutioneze urmatoarele categorii de
diferende rezultate din activitatile desfasurate in zona:
a) diferendele dintre statele parti referitoare la interpretarea sau
aplicarea prezentei parti si a anexelor care se refera la aceasta;
b) diferendele dintre un stat parte si autoritate referitoare la:
(i) actele sau omisiunile imputabile autoritatii sau unui stat parte,
despre care se sustine ca ar contraveni dispozitiilor prezentei parti sau ale
anexelor care se refera la aceasta, sau regulilor, reglementarilor sau
procedurilor adoptate de autoritate conform acestor dispozitii; sau
(ii) actele autoritatii, despre care se sustine ca depasesc competenta sa
sau ca ele constituie o incalcare a atributiilor;
c) diferendele dintre partile la un contract, fie ca este vorba de state
parti, de autoritate sau de intreprindere, ori de intreprinderi de stat sau de
persoanele fizice sau juridice vizate la art. 153 paragraful 2 lit. b),
referitoare la:
(i) interpretarea sau executarea unui contract sau a unui plan de munca;
sau
(ii) actele sau omisiunile imputabile unei parti la contract, referitoare
la activitatile desfasurate in zona, si care afecteaza cealalta parte sau aduc
direct atingere intereselor sale legitime;
d) diferendele dintre autoritate si un solicitant care este patronat de un
stat conform art. 153 paragraful 2 lit. b) si care a indeplinit conditiile
cerute de art. 4 paragraful 6 si de art. 13 paragraful 2 din anexa nr. III, referitoare
la un refuz de a contracta sau la o problema juridica survenita in timpul
negocierii contractului;
e) diferendele dintre autoritate si un stat parte, o intreprindere de stat
sau o persoana fizica sau juridica patronata de un stat parte conform art. 153
paragraful 2 lit. b), daca se sustine ca raspunderea autoritatii este angajata
in virtutea art. 22 din anexa nr. III;
f) orice alt diferend pentru care competenta Camerei este expres prevazuta
de conventie.
Art. 188
Supunerea diferendelor unei camere speciale a Tribunalului international al
dreptului marii sau unei camere ad-hoc a Camerei pentru reglementarea
diferendelor referitoare la teritoriile submarine sau unui arbitraj comercial
obligatoriu
1. Diferendele dintre statele parti vizate la art. 187 lit. a) pot fi
supuse:
a) unei camere speciale a Tribunalului international al dreptului marii,
constituita conform art. 15 si 17 din anexa nr. VI, la cererea partilor in
diferend; sau
b) unei camere ad-hoc a Camerei pentru reglementarea diferendelor
referitoare la teritoriile submarine, constituita conform art. 36 din anexa nr.
VI, la cererea oricarei parti in diferend.
2. a) Diferendele referitoare la interpretarea sau la aplicarea unui
contract vizat la art. 287 lit. c) pct. (i) sunt supuse, la cererea oricarei
parti in diferend, unui arbitraj comercial obligatoriu, in afara cazului cand
partile in diferend au convenit altfel. Tribunalul arbitral comercial sesizat
cu un astfel de diferend nu are competenta sa se pronunte asupra unei cereri
privind interpretarea conventiei. Daca diferendul comporta un aspect privind
interpretarea partii a XI-a si a anexelor care se refera la aceasta, in
legatura cu activitatile desfasurate in zona, acest aspect este trimis, spre a
decide, Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile
submarine.
b) Daca, la inceputul sau in cursul unei astfel de proceduri de arbitraj,
tribunalul arbitral comercial, actionand la cererea uneia dintre partile in
diferend sau din oficiu, constata ca hotararea sa este subordonata unei
hotarari a Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile
submarine, el aduce la cunostinta acest aspect Camerei, pentru a decide.
Tribunalul arbitral da apoi sentinta sa in conformitate cu hotararea Camerei.
c) In absenta, in contract, a unei dispozitii referitoare la procedura
arbitrala aplicabila diferendului, arbitrajul se va desfasura, daca partile
n-au convenit altfel, pe baza Regulamentului de arbitraj al Comisiei Natiunilor
Unite pentru Dreptul Comercial International sau a oricarui regulament de
arbitraj care ar putea fi prevazut in regulile, reglementarile si procedurile
autoritatii.
Art. 189
Limitarea competentei in ceea ce priveste hotararile autoritatii
Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile
submarine nu are competenta de a se pronunta asupra exercitarii de catre
autoritate, conform prezentei parti, a atributiilor sale discretionare; in nici
un caz ea nu se poate substitui autoritatii in exercitarea atributiilor
discretionare ale acesteia. Fara a contraveni dispozitiilor art. 191, atunci
cand isi exercita competenta care ii este recunoscuta in virtutea art. 187,
Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine
nu se pronunta asupra conformitatii cu conventia a unei reguli, a unei
reglementari sau proceduri a autoritatii si nu poate declara nule aceste
reguli, reglementari sau proceduri. Competenta sa se limiteaza la a stabili
daca aplicarea regulilor, reglementarilor sau procedurilor autoritatii, in
cazuri particulare, ar fi in conflict cu obligatiile contractuale ale partilor
in diferend sau cu obligatiile care le incumba in virtutea conventiei, si de a
solutiona recursurile pentru incompetenta sau privind depasirea atributiilor,
ca si cererile pentru daune-interese si alte cereri pentru repararea
prejudiciilor, introduse de catre una dintre parti impotriva alteia, in
legatura cu nerespectarea de catre aceasta a obligatiilor contractuale sau a
obligatiilor care ii incumba in virtutea prevederilor conventiei.
Art. 190
Participarea la procedura si introducerea in proces a statelor parti care
au acordat patronajul
1. Statul parte care patroneaza o persoana fizica sau juridica, parte
intr-un diferend vizat la art. 187, va primi o notificare cu privire la
diferend si va avea dreptul de a participa la procedura, prezentand observatii
scrise sau orale.
2. Atunci cand se intenteaza o actiune impotriva unui stat parte de catre o
persoana fizica sau juridica patronata de un alt stat parte, pentru un diferend
vizat la art. 187 lit. c), statul parat poate cere statului care patroneaza
aceasta persoana sa compara in numele acesteia. Daca statul care patroneaza
refuza sa compara, statul parat poate insarcina pe o persoana juridica avand
nationalitatea sa sa-l reprezinte in acest proces.
Art. 191
Avize consultative
Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile
submarine da avize consultative, la cererea adunarii sau a consiliului, asupra
problemelor juridice care se pun in cadrul activitatii lor. Aceste avize se dau
in cel mai scurt timp posibil.
Partea a XII-a
Protejarea si conservarea mediului marin
Sectiunea 1
Dispozitii generale
Art. 192
Obligatii de ordin general
Statele au obligatia de a proteja si conserva mediul marin.
Art. 193
Dreptul suveran al statelor de a exploata resursele lor naturale
Statele au dreptul suveran de a exploata resursele lor naturale, potrivit
politicii lor in materie de mediu inconjurator si in conformitate cu obligatia
lor de a proteja si de a conserva mediul marin.
Art. 194
Masuri pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin
1. Statele vor lua, separat sau impreuna, dupa caz, toate masurile
compatibile cu prezenta conventie, care sunt necesare pentru a preveni, reduce
si controla poluarea mediului marin, oricare ar fi sursa acesteia; ele vor
recurge, in acest scop, la mijloacele cele mai bine adaptate de care dispun, in
functie de posibilitatile lor, si se vor stradui sa-si armonizeze politicile in
aceasta privinta.
2. Statele vor lua toate masurile necesare pentru ca activitatile de sub
jurisdictia sau de sub controlul lor sa fie conduse intr-un asemenea mod, incat
sa nu cauzeze, prin poluare, prejudicii altor state si mediului lor
inconjurator, astfel incat poluarea datorata unor incidente sau unor activitati
de sub jurisdictia sau de sub controlul lor sa nu se intinda dincolo de zonele
in care ele exercita drepturi suverane in conformitate cu prevederile
conventiei.
3. Masurile luate in aplicarea prezentei parti vizeaza toate sursele de
poluare a mediului marin. Ele includ, in special, masurile ce tind a limita, pe
cat posibil:
a) evacuarea de substante toxice, daunatoare sau nocive, mai ales de
substante nedegradabile, provenind din surse terestre, din atmosfera ori prin
atmosfera sau prin imersiune;
b) poluarea de catre nave, indeosebi masurile pentru prevenirea
accidentelor si pentru a se face fata cazurilor de urgenta, a se asigura
securitatea operatiunilor pe mare, a se preveni deversarile, fie ca sunt
intentionate sau nu, si a se reglementa proiectarea, constructia, echiparea si
exploatarea navelor si componenta personalului afectat acestora;
c) poluarea provenind de la instalatiile sau aparatura utilizate pentru
explorarea sau exploatarea resurselor naturale de pe fundul marilor si din
subsolul lor, in mod deosebit masurile pentru prevenirea accidentelor si pentru
a se face fata cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea operatiunilor pe
mare si a se reglementa proiectarea, constructia, echiparea si exploatarea
acestor instalatii si aparaturi si componenta personalului afectat acestora;
d) poluarea provenind de la celelalte instalatii sau aparaturi care
functioneaza in mediul marin, in special masurile de prevenire a accidentelor
si pentru a se face fata cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea
operatiunilor pe mare si a se reglementa proiectarea, constructia, echiparea si
exploatarea acestor instalatii si aparaturi, precum si componenta personalului
afectat acestora.
4. Atunci cand iau masuri pentru prevenirea, reducerea sau controlul
poluarii mediului marin, statele se vor abtine de la orice amestec nejustificat
in activitatile intreprinse de alte state in exercitarea drepturilor si
indeplinirea obligatiilor lor, in conformitate cu prevederile conventiei.
5. Masurile luate potrivit prezentei parti cuprind masurile necesare pentru
protejarea si conservarea ecosistemelor rare sau delicate, ca si a mediului de
viata al speciilor si organismelor marine in scadere, amenintate sau pe cale de
disparitie.
Art. 195
Obligatia de a nu deplasa prejudiciul sau riscurile si de a nu inlocui un
tip de poluare cu altul
Atunci cand iau masuri pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii
mediului marin, statele vor actiona in asa fel, incat sa nu deplaseze, direct
sau indirect, prejudiciul sau riscurile dintr-o zona in alta si sa nu
inlocuiasca un tip de poluare cu altul.
Art. 196
Utilizarea de tehnici sau introducerea de specii straine sau noi
1. Statele vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea, reducerea si
controlul poluarii mediului marin rezultata din utilizarea de tehnici, in
cadrul jurisdictiei lor sau sub controlul lor, ori din introducerea, cu
intentie sau in mod accidental, intr-o zona a mediului marin, de specii straine
sau noi care pot provoca acestuia schimbari importante si daunatoare.
2. Prezentul articol nu afecteaza aplicarea dispozitiilor conventiei
referitoare la masurile vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii
mediului marin.
Sectiunea a 2-a
Cooperarea mondiala si regionala
Art. 197
Cooperarea pe plan mondial sau regional
Statele vor coopera pe plan mondial si, cand este cazul, pe plan regional,
direct sau prin intermediul unor organizatii internationale competente, la
formularea si la elaborarea de reguli si de norme, ca si de practici si
proceduri recomandate, cu caracter international, compatibile cu conventia,
pentru protectia si conservarea mediului marin, tinand seama de
particularitatile regionale.
Art. 198
Notificarea unui risc iminent de daune sau a unei daune efective
Orice stat care are cunostinta despre cazuri in care mediul marin este in pericol
iminent de a suferi daune din cauza poluarii va informa imediat despre aceasta
pe celelalte state pe care le considera expuse unor astfel de daune, precum si
organizatiile internationale competente.
Art. 199
Planuri de urgenta impotriva poluarii
In cazurile vizate la art. 198, statele situate in zona afectata, dupa
posibilitatile lor, si organizatiile internationale competente, vor coopera, in
masura posibilului, pentru a elimina efectele poluarii si a preveni sau reduce
la minimum daunele. In acest scop, statele trebuie sa elaboreze si sa promoveze
de comun acord planuri de urgenta pentru a face fata incidentelor care produc
poluarea mediului marin.
Art. 200
Studii, programe de cercetare si schimb de informatii si de date
Statele vor coopera, direct sau prin intermediul organizatiilor
internationale competente, pentru a promova studii, a intreprinde programe de
cercetare stiintifica si a incuraja schimbul de informatii si de date obtinute
asupra poluarii mediului marin. Ele se vor stradui sa participe activ la
programe regionale si mondiale vizand dobandirea de cunostinte necesare pentru
a determina natura si amploarea poluarii, efectele expunerii la poluare, caile
pe care ea le urmeaza, riscurile pe care le comporta si remediile posibile.
Art. 201
Criterii stiintifice pentru elaborarea reglementarilor
Tinand seama de informatiile si datele culese in aplicarea dispozitiilor
art. 200, statele vor coopera, direct sau prin intermediul organizatiilor
internationale competente, in vederea stabilirii unor criterii stiintifice
corespunzatoare pentru formularea si elaborarea de reguli si de norme, ca si de
practici si de proceduri recomandate, vizand prevenirea, reducerea si controlul
poluarii mediului marin.
Sectiunea a 3-a
Asistenta tehnica
Art. 202
Asistenta pentru statele in curs de dezvoltare in domeniile stiintei si
tehnicii
Statele trebuie, direct sau prin intermediul organizatiilor internationale
competente:
a) sa promoveze programe de asistenta, pentru statele in curs de
dezvoltare, in domeniul stiintei, educatiei, tehnicii si in alte domenii, in
vederea protejarii si conservarii mediului marin si pentru prevenirea,
reducerea si controlul poluarii marine. Aceasta asistenta consta, in special, in:
(i) pregatirea personalului stiintific si tehnic al acestor state;
(ii) facilitarea participarii lor la programele internationale pertinente;
(iii) furnizarea catre aceste state a materialului si facilitatilor
necesare;
(iv) cresterea capacitatii lor de a fabrica ele insele acest material;
(v) furnizarea serviciilor consultative si dezvoltarea mijloacelor
materiale privind programele de cercetare, de supraveghere continua, de
educatie si alte programe;
b) sa furnizeze asistenta corespunzatoare, mai ales pentru statele in curs
de dezvoltare, pentru a le ajuta sa reduca la minimum efectele accidentelor
majore care pot cauza o poluare importanta a mediului marin;
c) sa furnizeze asistenta corespunzatoare, mai ales pentru statele in curs
de dezvoltare, pentru pregatirea de evaluari ecologice.
Art. 203
Tratament preferential in favoarea statelor in curs de dezvoltare
In vederea prevenirii, reducerii si controlului poluarii mediului marin sau
a reducerii la minimum a efectelor sale, organizatiile internationale vor
acorda statelor in curs de dezvoltare un tratament preferential in ceea ce
priveste:
a) alocarea fondurilor si a mijloacelor de asistenta tehnica adecvate; si
b) utilizarea serviciilor lor specializate.
Sectiunea a 4-a
Supravegherea continua si evaluarea ecologica
Art. 204
Supravegherea continua a riscurilor de poluare si a efectelor poluarii
1. Statele se vor stradui, in masura posibilului si intr-un mod compatibil
cu drepturile celorlalte state, fie direct, fie prin intermediul organizatiilor
internationale competente, sa observe, sa masoare, sa evalueze si sa analizeze,
prin metode stiintifice recunoscute, riscurile de poluare a mediului marin sau
efectele acestei poluari.
2. In mod deosebit, ele vor supraveghea in mod constant efectele tuturor
activitatilor pe care le autorizeaza sau le executa, pentru a determina daca
aceste activitati risca sa polueze mediul marin.
Art. 205
Publicarea de rapoarte
Statele vor publica rapoarte asupra rezultatelor obtinute in aplicarea
prevederilor art. 204 sau vor furniza, la intervale corespunzatoare, asemenea
rapoarte organizatiilor internationale competente care vor trebui sa le puna la
dispozitia tuturor celorlalte state.
Art. 206
Evaluarea efectelor potentiale ale activitatilor
In cazul in care statele au ratiuni serioase de a considera ca activitatile
pe care si le propun sa le intreprinda, tinand de jurisdictia lor sau sub
controlul lor, risca sa produca o poluare importanta sau modificari
considerabile si daunatoare mediului marin, ele vor evalua, in masura
posibilului, efectele potentiale ale acestor activitati asupra acestui mediu si
vor prezenta rezultatele acestor evaluari in modul prevazut la art. 205.
Sectiunea a 5-a
Reglementarea internationala si legislatia interna vizand prevenirea,
reducerea si controlul poluarii mediului marin
Art. 207
Poluarea de origine terestra
1. Statele vor adopta legi si regulamente pentru prevenirea, reducerea si controlul
poluarii mediului marin de origine terestra, inclusiv poluarea provenind de la
fluvii, rauri, estuare, conducte si instalatii de deversare, tinand seama de
regulile si normele, ca si de practicile si procedurile recomandate, convenite
pe plan international.
2. Statele vor lua orice alte masuri care pot fi necesare pentru
prevenirea, reducerea si controlul poluarii terestre a mediului marin.
3. Statele se vor stradui sa-si armonizeze politicile lor nationale in
aceasta privinta, la nivelul regional corespunzator.
4. Statele, actionand indeosebi prin intermediul organizatiilor
internationale competente sau al unei conferinte diplomatice, se vor stradui sa
adopte, pe plan mondial si regional, reguli si norme ca si practici si
proceduri recomandate in vederea prevenirii, reducerii si controlului poluarii
terestre a mediului marin, tinand seama de particularitatile regionale, de
capacitatea economica a statelor in curs de dezvoltare si de cerintele
dezvoltarii lor economice. Aceste reguli si norme, ca si aceste practici si
proceduri recomandate vor fi reexaminate din cand in cand, dupa necesitati.
5. Legile, reglementarile si masurile, ca si regulile, normele, practicile
si procedurile recomandate, vizate la paragrafele 1, 2 si 4, vor cuprinde
masuri destinate a limita, pe cat posibil, evacuarea in mediul marin a
substantelor toxice, daunatoare sau nocive, mai ales a substantelor
nedegradabile.
Art. 208
Poluarea rezultand din activitati referitoare la teritoriile submarine
supuse jurisdictiei nationale
1. Statele riverane vor adopta legi si reglementari pentru prevenirea,
reducerea si controlul poluarii mediului marin, care rezulta, direct sau
indirect, din activitatile referitoare la fundul marilor, care tin de
jurisdictia lor sau care provin din insule artificiale, de la instalatii si
lucrari tinand de jurisdictia lor, in virtutea prevederilor art. 60 si 80.
2. Statele vor lua orice alte masuri care pot fi necesare pentru
prevenirea, reducerea si controlul acestei poluari.
3. Legile, reglementarile si masurile nu trebuie sa fie mai putin eficiente
decat regulile si normele internationale sau practicile si procedurile
recomandate, cu caracter international.
4. Statele se vor stradui sa-si armonizeze politicile lor nationale in
aceasta privinta, la nivelul regional corespunzator.
5. Statele, actionand mai ales prin intermediul organizatiilor
internationale competente sau al unei conferinte diplomatice, vor adopta, pe
plan mondial si regional, reguli si norme, ca si practici si proceduri
recomandate, pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin,
care rezulta, direct sau indirect, din activitatile referitoare la fundul
marilor, care tin de jurisdictia lor, sau care provin din insulele artificiale,
de la instalatiile si lucrarile tinand de jurisdictia lor, care sunt vizate la
paragraful 1. Aceste reguli si norme, ca si aceste practici si proceduri
recomandate vor fi reexaminate din cand in cand, dupa necesitati.
Art. 209
Poluarea rezultata din activitati desfasurate in zona
1. Vor fi adoptate reguli, reglementari si proceduri internationale,
conform partii a XI-a, pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii
mediului marin, rezultate din activitatile desfasurate in zona. Aceste reguli,
reglementari si proceduri vor fi reexaminate din cand in cand, dupa necesitati.
2. Sub rezerva dispozitiilor pertinente ale prezentei sectiuni, statele vor
adopta legi si regulamente pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii
mediului marin, rezultate din activitatile desfasurate in zona de catre nave
sau provenind de la instalatii, lucrari si de la alte aparaturi arborand
pavilionul lor, inmatriculate pe teritoriul lor sau aflate sub autoritatea lor,
dupa caz. Aceste legi si reglementari nu trebuie sa fie mai putin eficiente
decat regulile, reglementarile si procedurile recomandate, cu caracter
international, vizate la paragraful 1.
Art. 210
Poluarea prin imersiune
1. Statele vor adopta legi si reglementari pentru prevenirea, reducerea si
controlul poluarii mediului marin care rezulta din imersiune.
2. Statele vor lua, de asemenea, orice alte masuri care pot fi necesare
pentru prevenirea, reducerea si controlul acestei poluari.
3. Aceste legi, reglementari si masuri trebuie sa garanteze ca nici o
imersiune nu poate sa se faca fara autorizatia autoritatilor competente ale
statelor.
4. Statele, actionand mai ales prin intermediul organizatiilor
internationale competente sau al unei conferinte diplomatice, se vor stradui sa
adopte, pe plan mondial si regional, reguli si norme, ca si practici si
proceduri recomandate, pentru prevenirea, reducerea si controlul acestei
poluari. Aceste reguli si norme, ca si practicile si procedurile recomandate
vor fi reexaminate din cand in cand, dupa necesitati.
5. Imersiunea de deseuri in marea teritoriala si in zona economica
exclusiva sau pe platoul continental nu poate avea loc fara acordul prealabil
expres al statului riveran; acesta are dreptul sa autorizeze, sa reglementeze
si sa controleze aceasta imersiune, dupa ce a examinat in modul cuvenit
problema impreuna cu celelalte state pentru care aceasta imersiune poate avea
efecte prejudiciabile datorita situatiei lor geografice.
6. Legile si reglementarile nationale, precum si masurile nationale nu
trebuie sa fie mai putin eficiente, pentru prevenirea, reducerea si controlul
acestei poluari prin imersiune, decat regulile si normele cu caracter mondial.
Art. 211
Poluarea de catre nave
1. Statele, actionand prin intermediul organizatiei internationale
competente sau al unei conferinte diplomatice generale, vor adopta reguli si
norme internationale vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii
mediului marin de catre nave si se angajeaza sa favorizeze adoptarea, daca se poate
in acelasi mod, a unor dispozitive de circulatie a navelor vizand reducerea la
minimum a riscului de accidente susceptibile de a polua mediul marin, inclusiv
litoralul, si de a aduce atingere, prin aceasta, intereselor conexe ale
statelor riverane. Aceste reguli si norme vor fi, in acelasi mod, reexaminate
din cand in cand, dupa necesitati.
2. Statele vor adopta legi si reglementari pentru prevenirea, reducerea si
controlul poluarii mediului marin de catre navele arborand pavilionul lor sau
inmatriculate de ele. Aceste legi si reglementari nu trebuie sa fie mai putin
eficiente decat regulile si normele internationale general recunoscute,
stabilite prin intermediul organizatiei internationale competente sau al unei
conferinte diplomatice generale.
3. Statele care, in scopul prevenirii, reducerii si controlului poluarii
mediului marin, impun navelor straine conditii speciale pentru intrarea in
porturile lor sau in apele lor interioare, sau pentru utilizarea instalatiilor
terminale in larg vor face publicitatea corespunzatoare acestor conditii si le
vor comunica organizatiei internationale competente. Daca, in vederea
armonizarii politicii urmate in materie, doua sau mai multe state riverane
impun asemenea conditii sub o forma identica, se va indica, in comunicare, care
sunt statele care participa la asemenea aranjamente. Fiecare stat va impune
capitanului navei arborand pavilionul sau sau inmatriculata de el ca, atunci
cand nava se gaseste in marea teritoriala a unui stat participant la aceste
aranjamente comune, sa furnizeze, la cererea acestui stat, informatii care sa
indice daca el se indreapta spre un stat din aceeasi regiune care participa la
aceste aranjamente si, in caz afirmativ, sa precizeze daca nava corespunde
conditiilor impuse de acest stat privind intrarea in porturile sale. Prezentul
articol se aplica fara sa aduca atingere continuarii exercitarii de catre o
nava a dreptului sau de trecere inofensiva sau aplicarii prevederilor art. 25
paragraful 2.
4. Statele riverane pot, in exercitarea suveranitatii lor asupra marii
teritoriale, sa adopte legi si reglementari pentru prevenirea, reducerea si
controlul poluarii mediului marin de catre navele straine, inclusiv de catre
navele care-si exercita dreptul de trecere inofensiva. Aceste legi si
reglementari, conform sectiunii a 3-a a partii a II-a, nu trebuie sa impiedice
trecerea inofensiva a navelor straine.
5. In scopul asigurarii respectarii, la care se refera sectiunea a 6-a,
statele riverane pot sa adopte, pentru zona lor economica exclusiva, legi si
reglementari vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii de catre nave,
care sa fie conforme si sa puna in aplicare regulile si normele internationale
general acceptate, stabilite prin intermediul organizatiei internationale competente
sau al unei conferinte diplomatice generale.
6. a) Daca regulile si normele internationale vizate de paragraful 1 nu
permit a se face fata intr-un mod adecvat unor situatii speciale si daca un
stat riveran are motive serioase de a considera ca o anumita zona, clar
definita, din zona sa economica exclusiva necesita adoptarea unor masuri
obligatorii, speciale, pentru prevenirea poluarii de catre nave, pentru ratiuni
tehnice recunoscute, legate de caracteristicile oceanografice si ecologice, de
utilizarea sau protejarea resurselor sale si de caracterul special al
traficului, acest stat poate, in urma unor consultari corespunzatoare, prin
intermediul organizatiei internationale competente, cu orice alte state
interesate, sa adreseze acestei organizatii o comunicare privind zona in cauza,
furnizand, in sprijin, justificari stiintifice si tehnice, ca si informatii
asupra instalatiilor de receptie necesare. In termen de 12 luni de la primirea
comunicarii, organizatia va stabili daca situatia din zona in cauza
indeplineste conditiile mentionate. Daca organizatia decide astfel, statul
riveran poate adopta, pentru aceasta zona, legi si reglementari vizand
prevenirea, reducerea si controlul poluarii de catre nave, care vor pune in
aplicare regulile si normele sau practicile de navigatie internationale care au
fost prevazute de catre organizatia internationala competenta pentru zonele
speciale;
b) statul riveran va publica limitele acestor zone speciale, clar definite;
c) atunci cand face comunicarea mentionata, statul riveran va indica, in
paralel, organizatiei daca are intentia sa adopte, pentru zona care face
obiectul acesteia, legi si reglementari suplimentare vizand prevenirea,
reducerea si controlul poluarii de catre nave. Aceste legi si reglementari suplimentare
pot sa se refere la deversari sau la practici de navigatie, dar nu vor obliga
navele straine sa accepte alte norme in materie de proiectare, de construire si
de echipare decat regulile si normele internationale general acceptate; ele vor
deveni aplicabile navelor straine la expirarea unui termen de 15 luni de la
data comunicarii catre organizatie, sub rezerva ca aceasta sa le aprobe in
termen de 12 luni socotite de la aceasta data.
7. Regulile si normele internationale vizate in prezentul articol trebuie
sa prevada, intre altele, obligatia de a notifica fara intarziere statelor
riverane, al caror litoral sau interese conexe risca sa fie afectate,
accidentele marine, in special cele care antreneaza sau risca sa antreneze
deversari.
Art. 212
Poluarea de origine atmosferica sau transatmosferica
1. In scopul prevenirii, reducerii si controlului poluarii mediului marin
de origine atmosferica sau transatmosferica, statele vor adopta legi si
reglementari aplicabile spatiului aerian asupra caruia ele isi exercita
suveranitatea si navelor care arboreaza pavilionul lor sau navelor si
aeronavelor inmatriculate de ele, tinand seama de regulile si normele, ca si de
practicile si procedurile recomandate, convenite pe plan international, si de securitatea
navigatiei aeriene.
2. Statele vor lua si alte masuri care pot fi necesare pentru prevenirea,
reducerea si controlul acestei poluari.
3. Statele, actionand, indeosebi, prin intermediul organizatiilor
internationale competente sau al unei conferinte diplomatice, se vor stradui sa
stabileasca, pe plan mondial si regional, reguli si norme, ca si practici si
proceduri recomandate pentru prevenirea, reducerea si controlul acestei
poluari.
Sectiunea a 6-a
Asigurarea respectarii
Art. 213
Asigurarea respectarii reglementarilor in privinta poluarii de origine
terestra
Statele vor asigura respectarea legilor si reglementarilor adoptate in
concordanta cu art. 207; ele vor adopta legi si reglementari si vor lua alte
masuri necesare pentru a pune in aplicare regulile si normele internationale
aplicabile, stabilite prin intermediul organizatiilor internationale competente
sau al unei conferinte diplomatice, pentru prevenirea, reducerea si controlul
poluarii mediului marin de catre surse terestre.
Art. 214
Asigurarea respectarii reglementarilor in privinta poluarii rezultate din
activitati referitoare la fundul marii
Statele vor asigura respectarea legilor si reglementarilor adoptate in
conformitate cu art. 208, vor adopta legile si reglementarile si vor lua
celelalte masuri necesare pentru indeplinirea regulilor si normelor
internationale aplicabile, stabilite prin intermediul organizatiilor
internationale competente sau al unei conferinte diplomatice, pentru
prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin, care rezulta direct
sau indirect din activitatile referitoare la fundul marii si care tin de
jurisdictia lor sau care provin de la insulele artificiale, instalatiile si de
la lucrarile supuse jurisdictiei lor, in virtutea prevederilor art. 60 si 80.
Art. 215
Asigurarea respectarii reglementarilor in privinta poluarii rezultate din
activitati desfasurate in zona
Asigurarea respectarii regulilor, reglementarilor si procedurilor
internationale stabilite conform partii a XI-a pentru prevenirea, reducerea si
controlul poluarii mediului marin ce rezulta din activitatile desfasurate in
zona va fi guvernata de aceasta parte.
Art. 216
Asigurarea respectarii reglementarilor referitoare la poluarea prin imersiune
1. Respectarea legilor si reglementarilor adoptate in conformitate cu
aceasta conventie si a regulilor si normelor internationale aplicabile,
stabilite prin intermediul organizatiilor internationale competente sau al unei
conferinte diplomatice, pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii
mediului marin prin imersiune, va fi asigurata de:
a) statul riveran, in ceea ce priveste imersiunea in limitele marii sale
teritoriale sau ale zonei sale economice exclusive sau pe platoul sau continental;
b) statul pavilionului, in ceea ce priveste navele care arboreaza
pavilionul sau sau navele si aeronavele inmatriculate de el;
c) orice stat, in ceea ce priveste incarcarea de deseuri sau alte materii
pe teritoriul sau la instalatiile sale terminale din larg.
2. Nici un stat nu este obligat, in virtutea prezentului articol, sa
intenteze o actiune, in cazul in care o asemenea actiune a fost deja pornita de
catre un alt stat conform dispozitiilor aceluiasi articol.
Art. 217
Atributiile statului pavilionului
1. Statele vor veghea ca navele care arboreaza pavilionul lor sau care sunt
inmatriculate de ele sa respecte regulile si normele internationale aplicabile,
stabilite prin intermediul organizatiei internationale competente sau al unei
conferinte diplomatice generale, ca si legile si reglementarile pe care ele
le-au adoptat conform conventiei, in scopul prevenirii, reducerii si
controlului poluarii mediului marin de catre nave si vor adopta legile si
reglementarile si vor lua masurile necesare pentru a le pune in aplicare.
Statul pavilionului va veghea ca aceste reguli, norme, legi si reglementari sa
fie in mod efectiv aplicate, indiferent de locul unde s-a comis incalcarea.
2. Statele vor lua, indeosebi, masurile corespunzatoare pentru a interzice
navelor care arboreaza pavilionul lor sau sunt inmatriculate de ele sa
porneasca in cursa atata timp cat ele nu corespund regulilor si normelor
internationale vizate la paragraful 1, inclusiv dispozitiilor privind
proiectarea, constructia si echiparea navelor.
3. Statele vor veghea ca navele care arboreaza pavilionul lor sau sunt
inmatriculate de ele sa dispuna de certificatele cerute si eliberate in
aplicarea regulilor si normelor internationale vizate la paragraful 1. Statele vor
veghea ca navele care arboreaza pavilionul lor sa fie inspectate periodic in
scopul de a se asigura ca mentiunile facute pe certificatele respective sunt
conforme starii efective a navei. Celelalte state vor accepta aceste
certificate ca o dovada a starii navei si le vor recunoaste aceeasi forta ca si
certificatelor pe care le elibereaza ele, afara de cazul in care ar exista
motive serioase de a crede ca starea navei nu corespunde, intr-o masura
importanta, mentiunilor facute pe certificate.
4. Daca o nava comite o incalcare a regulilor si normelor stabilite prin
intermediul organizatiei internationale competente sau al unei conferinte
diplomatice generale, statul pavilionului, fara a aduce atingere dispozitiilor
art. 218, 220 si 228 va proceda imediat la o ancheta si, cand este cazul, va
intenta o actiune cu privire la presupusa incalcare, oricare ar fi locul unde a
fost comisa aceasta incalcare sau locul in care poluarea rezultand din aceasta
s-a produs sau a fost constatata.
5. Facand ancheta asupra infractiunii, statul pavilionului poate cere
asistenta de la oricare alt stat a carui cooperare ar putea fi utila pentru
elucidarea circumstantelor cazului. Statele se vor stradui sa raspunda
cererilor corespunzatoare ale statului pavilionului.
6. Statele, la cererea scrisa a unui stat, vor ancheta asupra oricarei
incalcari care ar fi fost comisa de navele care arboreaza pavilionul lor. Daca
este convins ca dispune de probe suficiente in acest sens, statul pavilionului
va porni fara intarziere o actiune in justitie in privinta presupusei incalcari
conform dreptului sau intern.
7. Statele de pavilion vor informa imediat statul solicitant si organizatia
internationala competenta despre actiunea pornita si despre rezultatele ei.
Toate statele vor avea acces la informatiile astfel comunicate.
8. Sanctiunile prevazute de legile si reglementarile statelor fata de
navele care arboreaza pavilionul lor trebuie sa fie suficient de riguroase
pentru a preveni incalcarile in orice loc.
Art. 218
Atributiile statului portului
1. Atunci cand o nava se afla de bunavoie intr-un port sau la o instalatie
terminala in larg, statul portului poate sa deschida o ancheta, iar cand
probele o justifica, sa intenteze o actiune pentru orice deversare facuta de
acest vas, dincolo de apele sale interioare, de marea sa teritoriala sau de
zona sa economica exclusiva, prin incalcarea regulilor si normelor
internationale aplicabile stabilite prin intermediul organizatiei
internationale competente sau al unei conferinte diplomatice generale.
2. Statul portului nu va intenta nici o actiune in virtutea paragrafului 1,
pentru incalcari prin deversari efectuate in apele interioare, marea
teritoriala sau zona economica exclusiva a unui alt stat, decat daca aceste
deversari au cauzat sau risca sa cauzeze poluarea apelor sale interioare, a
propriei sale mari teritoriale sau a propriei sale zone economice exclusive,
sau daca o cere celalalt stat, statul pavilionului ori un stat care a suferit
sau risca sa sufere pagube datorita deversarilor.
3. Atunci cand o nava se gaseste de bunavoie intr-un port sau la o
instalatie terminala in larg, statul portului se va stradui sa dea curs
cererilor oricarui alt stat privind o ancheta asupra deversarilor susceptibile
de a constitui o incalcare vizata de paragraful 1, care ar fi fost efectuate in
apele interioare, in marea teritoriala sau in zona economica exclusiva a
statului solicitant si care va fi poluat sau ar fi creat riscuri de poluare a
acestor zone. Statul portului se va stradui, de asemenea, sa dea curs cererilor
statului pavilionului privind o ancheta asupra unor asemenea incalcari, oricare
ar fi locul in care acestea s-ar fi putut comite.
4. Dosarul anchetei efectuate de catre statul portului in aplicarea
prevederilor prezentului articol va fi transmis statului pavilionului sau
statului riveran, la cererea acestora. Orice actiune intentata de catre statul
portului pe baza acestei anchete poate, sub rezerva prevederilor sectiunii a
7-a, sa fie suspendata la cererea statului riveran, cand incalcarea a fost
comisa in apele interioare, in marea teritoriala sau in zona economica
exclusiva a acestuia din urma. Intr-un astfel de caz, probele, dosarul cauzei,
precum si orice cautiune sau alta garantie financiara depusa la autoritatile
statului portului vor fi transmise statului riveran. Aceasta transmitere va
exclude continuarea actiunii in statul portului.
Art. 219
Masuri de control asupra navigabilitatii vizand evitarea poluarii
Sub rezerva prevederilor sectiunii a 7-a, statele care au constatat, la
cerere sau din proprie initiativa, ca o nava, aflata intr-unul dintre porturile
lor sau la una dintre instalatiile terminale in larg, a incalcat regulile si
normele internationale aplicabile privind navigabilitatea navelor si prin
aceasta ameninta sa cauzeze daune mediului marin, vor lua, pe cat le sta in
putinta, masuri administrative pentru a impiedica aceasta nava sa plece in
cursa. Ele nu o vor autoriza decat sa se indrepte spre cel mai apropiat santier
corespunzator de reparatii si, dupa eliminarea cauzelor incalcarii, ii vor
permite sa-si continue drumul fara intarziere.
Art. 220
Atributiile statului riveran
1. Atunci cand o nava se gaseste de bunavoie intr-un port sau la o
instalatie terminala in larg, statul portului poate sa intenteze, sub rezerva
dispozitiilor sectiunii a 7-a, o actiune cu privire la orice incalcare a
legilor si reglementarilor pe care le-a adoptat in conformitate cu conventia
sau cu regulile si cu normele internationale aplicabile vizand prevenirea,
reducerea si controlul poluarii de catre nave, daca incalcarea a fost comisa in
marea sa teritoriala sau in zona sa economica exclusiva.
2. Atunci cand un stat are motive serioase sa creada ca o nava care
navigheaza in marea sa teritoriala a incalcat, in timpul trecerii sale, legile
si reglementarile pe care le-a adoptat in conformitate cu conventia sau cu
regulile si cu normele internationale aplicabile vizand prevenirea, reducerea
si controlul poluarii de catre nave, el poate, fara a aduce atingere
dispozitiilor pertinente ale sectiunii a 3-a a partii a II-a, sa procedeze la o
inspectare fizica a navei pentru constatarea incalcarii si, atunci cand
elementele de proba o justifica, sa intenteze o actiune judiciara si, intre
altele, sa ordone imobilizarea navei potrivit dreptului sau intern, sub rezerva
prevederilor sectiunii a 7-a.
3. Atunci cand un stat are motive serioase sa creada ca o nava care
navigheaza in zona sa economica exclusiva sau in marea sa teritoriala a comis
in zona economica exclusiva o incalcare a regulilor si normelor internationale
aplicabile vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii de catre nave,
sau a legilor si reglementarilor pe care le-a adoptat in conformitate cu aceste
reguli si cu norme internationale si in aplicarea acestora, statul respectiv
poate cere navei sa furnizeze informatii privind identitatea sa si portul sau
de inmatriculare, ultimul si urmatorul sau port de escala si alte informatii
pertinente necesare pentru a stabili daca a fost comisa o incalcare.
4. Statele vor adopta legi si reglementari si vor lua masurile necesare
pentru ca navele arborand pavilionul lor sa dea curs cererilor de informatii
vizate la paragraful 3.
5. Atunci cand un stat are motive serioase sa creada ca o nava care
navigheaza in zona sa economica exclusiva sau in marea sa teritoriala a comis
in zona economica exclusiva o incalcare vizata la paragraful 3, care a dus la
deversari importante care au produs sau risca sa produca o poluare importanta,
poate proceda la inspectarea fizica a navei pentru a constata daca a avut loc o
incalcare, in situatia cand nava a refuzat sa dea informatii sau daca
informatiile furnizate sunt in contradictie flagranta cu situatia de fapt sau
daca circumstantele cazului justifica aceasta inspectie.
6. Atunci cand exista dovezi evidente ca o nava care navigheaza in zona
economica exclusiva sau in marea teritoriala a unui stat a comis o incalcare
vizata la paragraful 3, care a dus la deversari care au produs sau risca sa
produca daune importante litoralului sau intereselor conexe ale statului
riveran, sau oricaror resurse din marea sa teritoriala sau din zona sa
economica exclusiva, acest stat poate, sub rezerva prevederilor sectiunii a 7-a
si daca elementele de proba o justifica, sa intenteze o actiune judiciara si,
mai ales, sa ordone imobilizarea navei potrivit dreptului sau intern.
7. In ciuda dispozitiilor paragrafului 6, in toate cazurile in care, prin
intermediul organizatiei internationale competente, au fost stabilite sau au
fost convenite in vreun alt mod proceduri corespunzatoare pentru garantarea
respectarii obligatiilor privind depunerea unei cautiuni sau a unei alte
garantii financiare corespunzatoare, statul riveran, daca este legat prin
aceste proceduri, va autoriza nava sa-si continue cursa.
8. Paragrafele 3 - 7 se vor aplica, de asemenea, legilor si reglementarilor
nationale adoptate in virtutea dispozitiilor art. 211 paragraful 6.
Art. 221
Masuri destinate sa impiedice poluarea ca urmare a unui accident maritim
1. Nici o dispozitie din prezenta parte nu aduce atingere dreptului pe care
il au statele, in virtutea dreptului international atat cutumiar, cat si
conventional, de a lua masuri proportionale cu daunele pe care le-au suferit
efectiv sau de care sunt amenintate, pentru a-si proteja litoralul sau
interesele conexe, inclusiv pescuitul, impotriva poluarii sau unei amenintari
de poluare care rezulta dintr-un accident maritim sau din actele legate de un
asemenea accident de la care sunt de asteptat, consecinte prejudiciabile
importante si de a asigura respectarea acestor masuri dincolo de limitele marii
teritoriale.
2. In sensul prezentului articol, prin accident maritim se intelege un
abordaj, o esuare sau alt incident de navigatie ori eveniment survenit la
bordul sau in exteriorul unei nave si care antreneaza pagube materiale sau o
amenintare iminenta de pagube materiale pentru o nava sau pentru incarcatura
sa.
Art. 222
Asigurarea respectarii reglementarii referitoare la poluarea de origine
atmosferica sau transatmosferica
Statele vor asigura respectarea, in limitele spatiului aerian asupra caruia
ele isi exercita suveranitatea sau cu privire la navele care arboreaza
pavilionul lor sau la aeronavele inmatriculate de el, a legilor si reglementarilor
pe care le-au adoptat conform dispozitiilor art. 212 paragraful 1 si altor
dispozitii ale conventiei, vor adopta legi si reglementari si vor lua alte
masuri pentru a aplica regulile si normele internationale aplicabile stabilite
prin intermediul organizatiilor internationale competente sau al unei
conferinte diplomatice, in vederea prevenirii, reducerii si controlului
poluarii de origine atmosferica sau transatmosferica, a mediului marin, conform
tuturor regulilor si normelor internationale pertinente referitoare la
securitatea navigatiei aeriene.
Sectiunea a 7-a
Garantii
Art. 223
Masuri vizand facilitarea desfasurarii unei actiuni
Atunci cand este intentata o actiune in aplicarea prezentei parti, statele
vor lua masuri pentru a facilita audierea de martori si admiterea de probe
prezentate de catre autoritatile unui alt stat sau de catre organizatia
internationala competenta si vor facilita participarea la dezbateri a
reprezentantilor oficiali ai acestei organizatii, ai statului pavilionului sau
ai oricarui stat afectat de poluarea rezultata din orice incalcare.
Reprezentantii oficiali care participa la aceste dezbateri au drepturile si
obligatiile prevazute de dreptul intern sau de dreptul international.
Art. 224
Exercitarea atributiilor de constrangere
Numai agentii special imputerniciti, precum si navele de razboi sau
aeronavele militare sau celelalte nave sau aeronave, care poarta semne
exterioare indicand clar ca sunt afectate unui serviciu public si care sunt
autorizate in acest scop, pot sa exercite actiuni de constrangere fata de
navele straine in aplicarea prezentei parti.
Art. 225
Obligatia statelor de a evita consecintele nefaste pe care le pot avea
actiunile lor de constrangere
Atunci cand exercita, in virtutea prevederilor conventiei, actiunea de
constrangere fata de navele straine, statele nu trebuie sa puna in pericol
securitatea navigatiei sau sa expuna o nava vreunui risc, sa o conduca intr-un
port ori intr-un loc de ancorare periculos si nici sa expuna mediul marin
vreunui risc excesiv.
Art. 226
Anchetarea navelor straine
1. a) Statele nu vor retine o nava straina mai mult decat este
indispensabil scopurilor anchetei prevazute la art. 216, 218 si 220.
Inspectarea fizica a unei nave straine trebuie sa fie limitata la examinarea
certificatelor, a registrelor sau a altor documente pe care nava este obligata
sa le detina, in virtutea regulilor si normelor internationale general
acceptate, sau a oricaror documente similare; nu se poate intreprinde o
inspectie fizica mai aprofundata a navei decat dupa aceasta examinare si numai
daca:
(i) exista motive serioase de a crede ca starea navei si a echipamentului
sau nu corespunde in mod esential mentiunilor din documente;
(ii) detinerea acestor documente nu este suficienta pentru a confirma sau a
verifica incalcarea presupusa;
(iii) nava nu dispune de certificate si documente valabile.
b) Daca din ancheta reiese ca s-a produs o incalcare a legilor si
reglementarilor aplicabile sau a regulilor si normelor internationale privind
protejarea si conservarea mediului marin, se va proceda fara intarziere la
eliberarea navei, dupa indeplinirea formalitatilor rezonabile, cum este
depunerea unei cautiuni sau a unei alte garantii financiare;
c) Fara a se aduce atingere regulilor si normelor internationale aplicabile
in materie de navigabilitate a navelor, daca eliberarea unei nave ar urma sa
antreneze un risc de daune inadmisibile pentru mediul marin, se poate refuza
eliberarea navei sau i se poate permite acesteia sa-si continue cursa, dar cu
conditia de a fi dusa pe santierul de reparatie cel mai apropiat. In cazul in
care eliberarea navei a fost refuzata sau cand eliberarea navei a fost supusa
unor conditii, statul pavilionului trebuie sa fie informat despre aceasta, fara
intarziere, si poate cere aceasta eliberare conform partii a XV-a.
2. Statele vor coopera la elaborarea de proceduri vizand evitarea oricarei
inspectari fizice inutile a navelor pe mare.
Art. 227
Nediscriminarea fata de navele straine
In exercitarea drepturilor si in indeplinirea obligatiilor lor in virtutea
prevederilor prezentei conventii, statele nu trebuie sa supuna navele nici unui
stat vreunei discriminari de drept sau de fapt.
Art. 228
Suspendarea actiunii de urmarire si restrictii la initierea urmaririi
1. Atunci cand un stat porneste actiunea de urmarire in vederea reprimarii
unei incalcari a legilor si reglementarilor aplicabile sau a regulilor si
normelor internationale pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii de
catre nave, comisa dincolo de marea sa teritoriala de o nava straina, aceasta
urmarire este suspendata de indata ce statul pavilionului a pornit el insusi
urmarirea pentru aceeasi incalcare in decurs de 6 luni de la introducerea
primei actiuni, cu exceptia cazului in care aceasta se refera la un caz de
daune grave cauzate statului riveran sau cand statul pavilionului in cauza nu
si-a respectat in mod repetat obligatia de a asigura aplicarea efectiva a
regulilor si normelor internationale in vigoare fata de incalcarile comise de
navele sale. Statul de pavilion care a cerut suspendarea urmaririi conform
dispozitiilor prezentului articol va remite in termen adecvat primului stat un
dosar complet al cauzei si minutele procesului. Atunci cand tribunalele
statului pavilionului s-au pronuntat asupra cauzei, se va dispune incetarea
urmaririi. Dupa acoperirea cheltuielilor de procedura, orice cautiune sau orice
garantie financiara depusa cu ocazia acestei urmariri va fi restituita de catre
statul riveran.
2. Nu se mai poate porni o actiune de urmarire impotriva unor nave straine,
dupa expirarea unui termen de 3 ani, socotit de la data comiterii incalcarii,
si nici un stat nu poate porni o asemenea urmarire, in cazul in care aceasta a
fost deja pornita de un alt stat, sub rezerva prevederilor paragrafului 1.
3. Prezentul articol nu afecteaza dreptul statului pavilionului de a lua
orice masuri, inclusiv dreptul de a porni urmarirea, conform dreptului sau
intern, independent de urmarirea pornita anterior de un alt stat.
Art. 229
Actiunea in raspundere civila
Nici o dispozitie a prezentei conventii nu aduce atingere dreptului de a
introduce o actiune in raspundere civila in caz de pierderi sau daune rezultand
din poluarea mediului marin.
Art. 230
Sanctiuni pecuniare si respectarea drepturilor recunoscute ale acuzatului
1. Numai sanctiuni pecuniare pot fi aplicate pentru incalcarea legilor si
reglementarilor nationale sau a regulilor si normelor internationale aplicabile
vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin de catre nave
straine, dincolo de marea teritoriala.
2. Numai sanctiuni pecuniare pot fi aplicate pentru incalcarea legilor si
reglementarilor nationale sau a regulilor si normelor internationale aplicabile
vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin de catre nave
straine in marea teritoriala, daca nu este vorba de un act deliberat si grav de
poluare.
3. In desfasurarea urmaririi pornite in vederea reprimarii incalcarilor de
acest tip comise de o nava straina, pentru care se pot aplica sanctiuni,
drepturile recunoscute ale acuzatului trebuie sa fie respectate.
Art. 231
Notificarea statului pavilionului si celorlalte state interesate
Statele vor notifica, fara intarziere, statului pavilionului si oricarui
alt stat interesat orice masuri luate fata de navele straine, in aplicarea
dispozitiilor sectiunii a 6-a, si vor transmite statului pavilionului toate
rapoartele oficiale privind aceste masuri. Totusi, in cazul incalcarilor comise
in marea teritoriala, obligatiile de mai sus ale statului riveran se aplica
doar pentru masurile luate in cadrul urmaririi. Agentii diplomatici sau
functionarii consulari si, in masura posibilului, autoritatile maritime ale
statului pavilionului vor fi informate imediat despre orice masuri de acest
fel.
Art. 232
Raspunderea statelor pentru masurile de asigurare a respectarii
Statele sunt raspunzatoare de pierderile sau de pagubele care le sunt imputabile
in urma unor masuri luate cu privire la aplicarea dispozitiilor sectiunii a
6-a, atunci cand aceste masuri sunt ilicite sau depasesc ceea ce, in mod
rational, ar fi fost necesar in lumina informatiilor disponibile. Statele
trebuie sa prevada cai de recurs in fata tribunalelor lor pentru actiunile in
reparatie privind aceste pierderi sau pagube.
Art. 233
Garantii privind stramtorile folosite pentru navigatia internationala
Nici o dispozitie a sectiunilor 5, 6 si 7 nu va aduce atingere regimului
juridic al stramtorilor care servesc navigatiei internationale. Totusi, daca o
nava straina, alta decat cele vizate la sectiunea a 10-a, a incalcat legile si
reglementarile vizate la art. 42 paragraful 1 lit. a) si b), cauzand sau
amenintand sa cauzeze pagube importante mediului marin al stramtorilor, statele
riverane la stramtori pot lua masuri de constrangere corespunzatoare, cu
respectarea mutatis mutandis a prezentei sectiuni.
Sectiunea a 8-a
Zone acoperite de gheturi
Art. 234
Zone acoperite de gheturi
Statele riverane au dreptul sa adopte legi si reglementari
nediscriminatorii si sa impuna respectarea lor in vederea prevenirii, reducerii
si controlului poluarii mediului marin de catre nave in zonele acoperite de
gheturi si cuprinse in limitele zonei lor economice exclusive, atunci cand
conditiile climaterice deosebit de aspre si faptul ca aceste zone sunt
acoperite de gheturi in cea mai mare parte a anului constituie obstacole in
calea navigatiei sau o fac deosebit de periculoasa si cand poluarea mediului
marin risca sa afecteze in mod grav echilibrul ecologic sau sa-l perturbe in
mod ireversibil. Aceste legi si reglementari vor tine seama, in mod cuvenit, de
navigatie, ca si de protectia si conservarea mediului marin pe baza datelor
stiintifice cele mai sigure de care se poate dispune.
Sectiunea a 9-a
Raspundere
Art. 235
Raspundere
1. Statele sunt tinute sa indeplineasca obligatiile internationale in ce
priveste protectia si conservarea mediului marin. Ele isi angajeaza raspunderea
potrivit dreptului international.
2. Statele vor asigura ca dreptul lor intern sa ofere cai de recurs care sa
permita obtinerea unei despagubiri rapide si adecvate sau a oricarei alte
reparatii pentru daunele care rezulta din poluarea mediului marin de catre
persoane fizice sau juridice aflate sub jurisdictia lor.
3. In vederea asigurarii unei despagubiri rapide si adecvate pentru orice
daune rezultand din poluarea mediului marin, statele vor coopera pentru
asigurarea aplicarii si dezvoltarii dreptului international al raspunderii in
ce priveste evaluarea si despagubirea pentru daune si reglementarea
diferendelor in materie, precum si, daca este cazul, elaborarea de criterii si
proceduri pentru plata unor despagubiri adecvate, instituind, de exemplu, un
sistem de asigurari obligatorii sau fonduri de despagubiri.
Sectiunea a 10-a
Imunitate suverana
Art. 236
Imunitate suverana
Dispozitiile Conventiei asupra protectiei si conservarii mediului marin nu
se aplica nici navelor de razboi sau navelor auxiliare, nici altor nave sau
aeronave care apartin unui stat sau sunt folosite de el, daca acesta le
utilizeaza in momentul respectiv exclusiv in scopuri publice necomerciale.
Totusi fiecare stat va lua masurile corespunzatoare care sa nu afecteze
operatiunile sau capacitatea operationala a navelor sau a aeronavelor care ii
apartin sau pe care le foloseste, astfel incat aceste nave si aeronave sa
actioneze, pe cat posibil, intr-un mod compatibil cu conventia.
Sectiunea a 11-a
Obligatiile care decurg din alte conventii asupra protectiei si conservarii
mediului marin
Art. 237
Obligatiile care decurg din alte conventii asupra protectiei si conservarii
mediului marin
1. Prezenta parte nu afecteaza obligatiile speciale asumate de state in
virtutea unor conventii si acorduri specifice incheiate anterior in materie de
protectie si de conservare a mediului marin si nici acordurile care pot fi
incheiate in aplicarea principiilor generale enuntate in conventie.
2. Statele se vor achita de obligatiile specifice asumate in ce priveste
protectia si conservarea mediului marin, in virtutea unor conventii speciale,
intr-un mod compatibil cu principiile si obiectivele generale ale conventiei.
Partea a XIII-a
Cercetarea stiintifica marina
Sectiunea 1
Dispozitii generale
Art. 238
Dreptul de a efectua cercetari stiintifice marine
Toate statele, oricare ar fi situatia lor geografica, precum si
organizatiile internationale competente au dreptul de a efectua cercetari
stiintifice marine sub rezerva drepturilor si obligatiilor altor state, asa cum
sunt ele definite in conventie.
Art. 239
Obligatia de a favoriza cercetarea stiintifica marina
Statele si organizatiile internationale competente vor incuraja si facilita
dezvoltarea si desfasurarea cercetarii stiintifice marine potrivit conventiei.
Art. 240
Principii generale care guverneaza desfasurarea cercetarii stiintifice
marine
Cercetarea stiintifica marina se va conforma urmatoarelor principii:
a) va fi efectuata exclusiv in scopuri pasnice;
b) va fi efectuata utilizandu-se metode si mijloace stiintifice
corespunzatoare compatibile cu conventia;
c) ea nu va stanjeni in mod nejustificat celelalte utilizari legitime ale
marii, compatibile cu conventia, si va fi, in modul cuvenit, luata in
considerare in cursul acestor utilizari;
d) va fi efectuata conform tuturor reglementarilor pertinente adoptate in
aplicarea conventiei, inclusiv celor care vizeaza protectia si conservarea
mediului marin.
Art. 241
Nerecunoasterea cercetarii stiintifice marine ca fundament juridic al
vreunei revendicari
Cercetarea stiintifica marina nu va constitui temei juridic pentru nici o
revendicare asupra vreunei parti oarecare a mediului marin sau a resurselor
sale.
Sectiunea a 2-a
Cooperare internationala
Art. 242
Obligatia de a favoriza cooperarea internationala
1. Conformandu-se principiului respectarii suveranitatii si a jurisdictiei
si pe baza reciprocitatii avantajelor, statele si organizatiile internationale
competente vor favoriza cooperarea internationala in materie de cercetare
stiintifica marina in scopuri pasnice.
2. In acest context si fara a aduce prejudicii drepturilor si obligatiilor
statelor in virtutea conventiei, un stat, actionand in aplicarea prezentei
parti, va oferi altor state, dupa cum va fi cazul, posibilitati rezonabile de a
obtine de la acesta sau cu cooperarea acestuia informatiile necesare pentru
prevenirea si controlul efectelor daunatoare sanatatii si securitatii
persoanelor si mediului inconjurator.
Art. 243
Crearea de conditii favorabile
Statele si organizatiile internationale competente vor coopera, prin
incheierea de acorduri bilaterale si multilaterale, pentru a crea conditii
favorabile desfasurarii cercetarii stiintifice asupra mediului marin si pentru
conjugarea eforturilor cercetatorilor care studiaza natura fenomenelor si
proceselor care se manifesta in acest mediu marin si interactiunea lor.
Art. 244
Publicarea si difuzarea de informatii si cunostinte
1. Statele si organizatiile internationale competente vor publica si
difuza, pe cai corespunzatoare si conform conventiei, informatii asupra
principalelor programe elaborate si obiectivelor acestora, precum si
cunostintele rezultate din cercetarea stiintifica marina.
2. In acest scop, statele, atat individual cat si in cooperare cu alte
state si cu organizatiile internationale competente, vor favoriza activ
transmiterea datelor si informatiilor stiintifice si transferul, in special
catre statele in curs de dezvoltare, al cunostintelor rezultate din cercetarea
stiintifica marina, precum si intarirea capacitatii proprii a acestor state de
a efectua cercetari stiintifice marine, in special prin programe destinate sa
asigure un invatamant si o pregatire adecvata personalului lor tehnic si
stiintific.
Sectiunea a 3-a
Desfasurarea si promovarea cercetarii stiintifice
Art. 245
Cercetarea stiintifica marina in marea teritoriala
Statele riverane, in exercitarea suveranitatii lor, au dreptul exclusiv de
a reglementa, autoriza si efectua cercetari stiintifice marine in marea lor
teritoriala. Cercetarea stiintifica marina in marea teritoriala nu poate fi
efectuata decat cu consimtamantul expres al statului riveran si in conditiile
stabilite de catre acesta.
Art. 246
Cercetarea stiintifica marina in zona economica exclusiva si pe platoul
continental
1. Statele riverane, in exercitarea jurisdictiei lor, au dreptul de a reglementa,
autoriza si efectua cercetari stiintifice marine in zona lor economica
exclusiva si pe platoul lor continental, in conformitate cu dispozitiile
pertinente ale conventiei.
2. Cercetarea stiintifica marina in zona economica exclusiva si pe platoul
continental se va efectua cu consimtamantul statului riveran.
3. In imprejurari normale, statele riverane isi vor da consimtamantul
pentru realizarea proiectelor de cercetare stiintifica marina pe care statele
sau organizatiile internationale competente intentioneaza sa le intreprinda in
zona lor exclusiva sau pe platoul lor continental conform conventiei, in
scopuri exclusiv pasnice si in vederea sporirii cunostintelor stiintifice
asupra mediului marin in interesul intregii umanitatii. In acest scop, statele
riverane vor adopta reguli si proceduri care sa asigure ca acest consimtamant
va fi acordat in termen rezonabil si nu va fi refuzat in mod abuziv.
4. In scopul aplicarii paragrafului 3, imprejurarile vor fi considerate
normale chiar in absenta relatiilor diplomatice dintre statele riverane si
statul care isi propune sa efectueze cercetari.
5. Statele riverane pot totusi, in mod discretionar, sa refuze
consimtamantul lor pentru executarea unui proiect de cercetare stiintifica
marina de catre un alt stat sau de catre o organizatie internationala
competenta in zona economica exclusiva sau pe platoul lor continental, in
cazurile urmatoare:
a) daca proiectul are o incidenta directa asupra explorarii si exploatarii
resurselor naturale, biologice sau nebiologice;
b) daca proiectul prevede forari in platoul continental, utilizarea de
explozivi sau introducerea de substante nocive in mediul marin;
c) daca proiectul prevede construirea, exploatarea sau utilizarea insulelor
artificiale, a instalatiilor si a lucrarilor vizate de art. 60 si 80;
d) daca informatiile referitoare la natura si obiectivele proiectului,
comunicate in virtutea art. 248, sunt inexacte sau daca statul sau organizatia
internationala competenta, autoare a proiectului, nu s-a achitat de obligatiile
contractate fata de statul riveran interesat dintr-un proiect de cercetare
anterior.
6. In pofida dispozitiilor paragrafului 5, statele riverane nu-si pot
exercita puterea lor discretionara de a refuza consimtamantul in virtutea lit.
a) a acestui paragraf, in ce priveste proiectele de cercetare stiintifica
marina ce urmeaza sa fie intreprinse, conform prezentei parti, pe platoul
continental, dincolo de limita celor 200 de mile marine de la liniile de baza
de la care se masoara latimea marii teritoriale, in afara de zonele specifice
pe care ele pot, in orice moment, sa le desemneze oficial ca facand obiectul
sau urmand sa faca obiectul, intr-un interval de timp rezonabil, unor lucrari
intense de exploatare sau de explorare aprofundata. Statele riverane vor
notifica in termen rezonabil zonele pe care le desemneaza astfel, ca si
modificarile ce li se aduc, dar nu vor fi obligate sa furnizeze detalii asupra
lucrarilor ai caror obiect il constituie.
7. Paragraful 6 se aplica fara sa se aduca atingere drepturilor asupra
platoului continental, recunoscute statelor riverane la art. 77.
8. Cercetarile stiintifice marine, vizate in prezentul articol, nu vor
stanjeni in mod nejustificat activitatile intreprinse de statele riverane in
exercitarea drepturilor suverane si a jurisdictiei prevazute in conventie.
Art. 247
Proiecte de cercetare realizate de catre organizatii internationale sau sub
auspiciile lor
Un stat riveran, care este membru al unei organizatii internationale sau
este legat de o asemenea organizatie printr-un acord bilateral si in a carui
zona economica exclusiva sau pe al carui platou continental organizatia vrea sa
execute direct sau sa dispuna executarea, sub auspiciile sale, a unui proiect
de cercetare stiintifica marina, va fi considerat ca a autorizat executarea
proiectului conform specificatiilor convenite, daca a aprobat proiectul
detaliat, cand organizatia a luat hotararea de a-l intreprinde, sau daca acest
stat este dispus sa participe la acesta si nu a emis nici o obiectie la
expirarea unui termen de 4 luni din momentul in care organizatia i-a notificat
proiectul.
Art. 248
Obligatia de a furniza informatii statului riveran
Statele si organizatiile internationale competente care intentioneaza sa
intreprinda cercetari stiintifice marine in zona economica exclusiva sau pe
platoul continental al unui stat riveran vor furniza acestuia din urma, cu cel
putin 6 luni inainte de data propusa pentru inceperea proiectului de cercetare
stiintifica marina, o descriere completa cu privire la:
a) natura si obiectivele proiectului;
b) metoda si mijloacele care vor fi utilizate, precizand denumirea,
tonajul, tipul si categoria navelor si o descriere a materialului stiintific;
c) zonele geografice exacte in care va fi executat proiectul;
d) datele prevazute ale primei sosiri si ale ultimei plecari a navelor de
cercetare sau cele ale instalarii si retragerii materialului de cercetare, dupa
caz;
e) numele institutiei care patroneaza proiectul de cercetare, al
directorului acestei institutii si al persoanei care conduce proiectul;
f) masura in care se apreciaza ca statul riveran ar trebui sa participe la
proiect sau sa fie reprezentat la acesta.
Art. 249
Obligatia de a indeplini anumite conditii
1. Statele si organizatiile internationale competente care efectueaza
cercetari stiintifice marine in zona economica exclusiva sau pe platoul
continental al unui stat riveran trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa garanteze statului riveran, daca acesta doreste, dreptul de a
participa la proiectul de cercetare stiintifica marina sau de a fi reprezentat,
in special atunci cand acest lucru este posibil, la bordul navelor si al altor
ambarcatiuni de cercetare sau la instalatiile de cercetare stiintifica, dar
fara ca cercetatorilor acestui stat sa li se plateasca vreo remuneratie si fara
ca acesta din urma sa fie obligat sa participe la finantarea proiectului;
b) sa furnizeze statului riveran, la cererea sa, rapoarte preliminare,
indata ce acest lucru este posibil, precum si rezultatele si concluziile
finale, atunci cand cercetarile s-au incheiat;
c) sa se angajeze sa permita statului riveran, la cererea sa, accesul la
toate esantioanele si datele obtinute in cadrul proiectului de cercetare
stiintifica marina si sa-i furnizeze date care pot fi reproduse si esantioane
care pot fi fractionate fara ca aceasta sa dauneze valorii lor stiintifice;
d) sa furnizeze statului riveran, la cerere, o evaluare a acestor date,
esantioane si rezultate ale cercetarii sau sa-l ajute la evaluarea si
interpretarea lor;
e) sa faca in asa fel, sub rezerva paragrafului 2, incat rezultatele
cercetarilor sa devina disponibile cat mai repede cu putinta pe plan
international, pe cai nationale sau internationale corespunzatoare;
f) sa informeze imediat statul riveran asupra oricarei modificari majore
aduse proiectului de cercetare;
g) sa ridice instalatiile si materialul de cercetare stiintifica, atunci
cand cercetarea s-a incheiat, daca nu s-a convenit altfel.
2. Prezentul articol se aplica fara a se aduce atingere conditiilor
stabilite prin legile si reglementarile statului riveran, in ce priveste
exercitarea dreptului sau discretionar de a acorda sau de a refuza consimtamantul
potrivit art. 246 paragraful 5, inclusiv obligatia de a obtine acordul sau
prealabil pentru difuzarea pe plan international a rezultatelor cercetarilor
obtinute in cadrul unui proiect legat direct de explorarea si exploatarea
resurselor naturale.
Art. 250
Comunicari privind proiectele de cercetare stiintifica marina
Comunicarile privind proiectele de cercetare stiintifica marina se vor face
pe caile oficiale obisnuite, afara de cazul cand s-ar fi convenit altfel.
Art. 251
Criterii generale si principii directoare
Statele se vor stradui sa promoveze, prin intermediul organizatiilor
internationale competente, stabilirea de criterii generale si de principii
directoare menite sa le ajute sa determine natura si implicatiile lucrarilor de
cercetare stiintifica marina.
Art. 252
Consimtamantul tacit
Statele sau organizatiile internationale competente pot pune in executare
un proiect de cercetare stiintifica marina, la expirarea unui termen de 6 luni,
socotit de la data la care informatiile cerute in virtutea art. 248 au fost
comunicate statului riveran, in afara cazului cand, in termen de 4 luni de la
primirea acestor informatii, acesta a instiintat statul sau organizatia care
isi propune sa efectueze cercetarile ca:
a) refuza consimtamantul sau in virtutea art. 246; sau ca
b) informatiile furnizate de catre acel stat sau de catre acea organizatie
internationala competenta, referitoare la natura sau obiectivele proiectului,
nu corespund faptelor evidente; sau ca
c) are nevoie de date suplimentare referitoare la informatiile sau
conditiile vizate de art. 248 si 249; sau ca
d) obligatiile decurgand din conditiile stabilite de art. 249, referitoare
la un proiect precedent de cercetare marina executat de acel stat sau de acea
organizatie nu au fost indeplinite.
Art. 253
Suspendarea sau incetarea lucrarilor de cercetare stiintifica marina
1. Statul riveran are dreptul sa ceara suspendarea lucrarilor de cercetare
stiintifica marina in curs de desfasurare in zona sa economica sau pe platoul
continental, daca:
a) aceste lucrari nu sunt efectuate in conformitate cu informatiile
comunicate potrivit art. 248, pe baza carora statul riveran si-a dat
consimtamantul;
sau
b) statul sau organizatia internationala competenta care le desfasoara nu
respecta dispozitiile art. 249 referitoare la drepturile statului riveran in
ceea ce priveste proiectul de cercetare stiintifica marina.
2. Statul riveran are dreptul de a cere incetarea tuturor lucrarilor de cercetare
stiintifica marina, in toate cazurile in care nerespectarea art. 248
echivaleaza cu o modificare importanta a proiectului sau a lucrarilor de
cercetare.
3. Statul riveran poate, de asemenea, sa ceara incetarea lucrarilor de
cercetare stiintifica marina, daca nu se inlatura intr-un termen rezonabil
oricare dintre situatiile vizate la paragraful 1.
4. Dupa primirea notificarii din partea statului riveran despre hotararea
de a dispune suspendarea sau incetarea lucrarilor de cercetare stiintifica
marina, statele sau organizatiile internationale competente, autorizate sa
efectueze aceste lucrari, vor pune capat acelor lucrari care fac obiectul
notificarii.
5. Ordinul de suspendare dat in virtutea paragrafului 1 va fi revocat de
statul riveran, iar proiectul de cercetare stiintifica marina va putea
continua, de indata ce statul sau organizatia internationala competenta care
efectueaza aceste lucrari de cercetare stiintifica marina s-a conformat
conditiilor prevazute la art. 248 si 249.
Art. 254
Drepturile statelor vecine fara litoral si ale statelor vecine
dezavantajate geografic
1. Statele si organizatiile internationale competente care au prezentat
unui stat riveran un proiect de cercetare stiintifica marina vizat la art. 246
paragraful 3 vor instiinta despre aceasta statele vecine fara litoral si
statele vecine dezavantajate geografic si vor notifica statului riveran
trimiterea acestei instiintari.
2. O data ce statul riveran in cauza si-a dat consimtamantul la proiect,
conform art. 246 si altor dispozitii pertinente ale conventiei, statele si
organizatiile internationale competente care intreprind proiectul vor furniza
statelor vecine fara litoral si statelor vecine dezavantajate geografic, la
cerere si dupa cum va fi cazul, informatiile specificate la art. 248 si la art.
249 paragraful 1 lit. f).
3. Statelor fara litoral si statelor dezavantajate geografic, vizate mai
sus, li se va acorda, la cerere, posibilitatea de a participa, in masura in
care se poate face aceasta, la proiectul de cercetare stiintifica marina
prevazut, prin intermediul unor experti calificati desemnati de ele si
nerefuzati de statul riveran, potrivit conditiilor asupra carora statul riveran
si statul sau organizatiile internationale competente care efectueaza lucrari
de cercetare stiintifica marina au convenit pentru executarea proiectului in
conformitate cu conventia.
4. Statele si organizatiile internationale competente vizate la paragraful
1 vor furniza, la cerere, statelor fara litoral si statelor dezavantajate
geografic, vizate mai sus, informatiile si asistenta specificata la art. 249
paragraful 1 lit. d), sub rezerva paragrafului 2 al aceluiasi articol.
Art. 255
Masuri vizand facilitarea cercetarii stiintifice marine si asistenta pentru
navele de cercetare
Statele se vor stradui sa adopte reguli, reglementari si proceduri
rezonabile pentru incurajarea si facilitarea cercetarilor stiintifice marine
efectuate, conform conventiei, dincolo de marea lor teritoriala si, la nevoie,
sa faciliteze navelor de cercetare stiintifica marina care se conformeaza
dispozitiilor pertinente ale prezentei parti accesul in porturile lor, sub
rezerva legilor si reglementarilor lor, si sa incurajeze acordarea de asistenta
acestor nave.
Art. 256
Cercetarea stiintifica marina in zona
Toate statele, oricare ar fi situarea lor geografica, precum si
organizatiile internationale competente au dreptul sa efectueze cercetari
stiintifice marine in zona, conform partii a XI-a.
Art. 257
Cercetarea stiintifica marina in coloana de apa de dincolo de limitele
zonei economice exclusive
Toate statele, oricare ar fi situarea lor geografica, precum si
organizatiile internationale competente au dreptul, conform prezentei
conventii, sa efectueze cercetari stiintifice marine in coloana de apa de
dincolo de limitele zonei economice exclusive.
Sectiunea a 4-a
Instalatii si material de cercetare stiintifica in mediul marin
Art. 258
Amplasare si utilizare
Amplasarea si utilizarea de instalatii sau de material de cercetare
stiintifica de orice tip, in oricare zona a mediului marin, vor fi subordonate
acelorasi conditii ca si cele prevazute de prezenta conventie pentru
desfasurarea cercetarii stiintifice marine in zona respectiva.
Art. 259
Regim juridic
Instalatiile sau materialul vizat in prezenta sectiune nu au regim de
insule. Ele nu au mare teritoriala proprie, iar prezenta lor nu influenteaza
asupra delimitarii marii teritoriale, zonei economice exclusive sau platoului
continental.
Art. 260
Zone de securitate
Zone de securitate cu o latime rezonabila care sa nu depaseasca 500 de
metri pot fi stabilite in jurul instalatiilor de cercetare stiintifica conform
dispozitiilor pertinente ale conventiei. Toate statele vor veghea ca navele lor
sa respecte aceste zone de securitate.
Art. 261
Obligatia de a nu crea obstacole navigatiei internationale
Amplasarea si utilizarea de instalatii sau de material de cercetare
stiintifica de orice tip nu trebuie sa impiedice navigatia pe rutele utilizate
pentru navigatia internationala.
Art. 262
Semne de identificare si mijloace de semnalizare
Instalatiile sau materialul vizate in prezenta sectiune trebuie sa fie
prevazute cu semne de identificare indicand statul de inmatriculare sau
organizatia internationala careia ii apartin, precum si cu mijloacele
corespunzatoare de semnalizare convenite pe plan international pentru a asigura
securitatea navigatiei maritime si aeriene, tinand seama de regulile si normele
stabilite de catre organizatiile internationale competente.
Sectiunea a 5-a
Raspundere
Art. 263
Raspundere
1. Statele si organizatiile internationale competente sunt tinute sa
vegheze ca cercetarile stiintifice marine, fie ca sunt intreprinse de ele
insele sau in contul lor, sa fie efectuate conform conventiei.
2. Statele si organizatiile internationale competente isi angajeaza
raspunderea pentru masurile pe care le iau incalcand conventia, in ceea ce
priveste lucrarile de cercetare stiintifica marina efectuate de catre alte
state, de catre persoane fizice sau juridice avand nationalitatea acestor
state, sau de catre organizatiile internationale competente, si trebuie sa
repare daunele cauzate prin asemenea masuri.
3. Statele si organizatiile internationale competente sunt raspunzatoare in
virtutea art. 235 de daunele produse prin poluarea mediului marin rezultata din
cercetarile stiintifice marine efectuate de catre ele insele sau in contul lor.
Sectiunea a 6-a
Rezolvarea diferendelor si masuri conservatoare
Art. 264
Rezolvarea diferendelor
Diferendele referitoare la interpretarea sau aplicarea dispozitiilor
conventiei cu privire la cercetarea stiintifica marina vor fi rezolvate in
conformitate cu sectiunile a 2-a si a 3-a ale partii a XV-a.
Art. 265
Masuri conservatoare
Pana la rezolvarea diferendelor, conform sectiunilor a 2-a si a 3-a ale
partii a XV-a, statul sau organizatia internationala competenta, autorizata sa
execute un proiect de cercetare stiintifica marina, nu va permite sa se
intreprinda sau sa se continue cercetarile fara consimtamantul expres al
statului riveran interesat.
Partea a XIV-a
Dezvoltarea si transferul de tehnologii marine
Sectiunea 1
Dispozitii generale
Art. 266
Promovarea dezvoltarii si transferului de tehnologii marine
1. Statele, actionand fie direct, fie prin intermediul organizatiilor
internationale competente, vor coopera, in masura posibilitatilor lor, in
scopul de a favoriza in mod activ dezvoltarea si transferul de cunostinte
stiintifice si de tehnologii marine, potrivit unor modalitati si conditii juste
si rezonabile.
2. Statele vor favoriza dezvoltarea capacitatii in domeniul stiintelor si
tehnologiilor marine a acelora dintre ele care au nevoie si cer sa beneficieze
de asistenta tehnica in acest domeniu, in special a statelor in curs de
dezvoltare, inclusiv a statelor fara litoral sau geografic dezavantajate, in
ceea ce priveste explorarea, exploatarea, conservarea si gestiunea resurselor
marii, protectia si conservarea mediului marin, cercetarea stiintifica marina
si alte activitati executate in mediul marin, care sunt compatibile cu
conventia, in scopul accelerarii progresului social si economic al statelor in
curs de dezvoltare.
3. Statele se vor stradui sa favorizeze instaurarea unor conditii economice
si juridice favorabile transferului tehnologiilor marine pe o baza echitabila,
spre binele tuturor partilor interesate.
Art. 267
Protectia intereselor legitime
Statele, favorizand cooperarea potrivit art. 266, vor tine seama in mod
cuvenit de toate interesele legitime, ca si de drepturile si obligatiile
detinatorilor, furnizorilor si dobanditorilor de tehnologie marina.
Art. 268
Obiective fundamentale
Statele, actionand fie direct, fie prin intermediul organizatiilor
internationale competente, vor promova:
a) dobandirea, evaluarea si difuzarea de cunostinte in domeniul
tehnologiilor marine; ele vor facilita accesul la informatiile si datele
pertinente;
b) dezvoltarea de tehnologii marine corespunzatoare;
c) dezvoltarea infrastructurii tehnice necesare pentru facilitarea
transferului de tehnologii marine;
d) punerea in valoare a resurselor umane prin pregatirea si instruirea unor
cetateni ai statelor in curs de dezvoltare, in special ai acelor state care
sunt cel mai putin avansate; si
e) cooperarea internationala la toate nivelurile, indeosebi cooperarea
regionala, subregionala si bilaterala.
Art. 269
Masuri (de luat) pentru atingerea obiectivelor fundamentale
In scopul atingerii obiectivelor vizate de art. 268, statele vor actiona,
fie direct, fie prin intermediul organizatiilor internationale competente,
intre altele, pentru:
a) stabilirea de programe de cooperare tehnica in scopul transferului
efectiv al tehnologiilor marine de orice fel catre statele care au nevoie si
solicita sa beneficieze de asistenta tehnica in acest domeniu, indeosebi catre
statele in curs de dezvoltare, fara litoral sau dezavantajate geografic, precum
si catre alte state in curs de dezvoltare care nu au fost in masura fie sa
creeze, fie sa dezvolte propria lor capacitate tehnologica in domeniul
stiintelor marine si in cel al explorarii si exploatarii resurselor marine si
nici sa dezvolte infrastructura pe care o implica aceste tehnologii;
b) favorizarea instaurarii unor conditii favorabile incheierii de acorduri,
de contracte sau de alte aranjamente similare, in conditii echitabile si
rezonabile;
c) tinerea de conferinte, de seminarii si colocvii pe teme stiintifice si
tehnologice si anume asupra politicilor si metodelor de adoptat pentru
transferul tehnologiilor marine;
d) favorizarea schimbului de oameni de stiinta, de tehnicieni si alti
experti;
e) elaborarea de proiecte si promovarea intreprinderilor mixte si a altor
forme de cooperare bilaterala si multilaterala.
Sectiunea a 2-a
Cooperarea internationala
Art. 270
Cadrul cooperarii internationale
Cooperarea internationala in scopul dezvoltarii si al transferului de tehnologii
marine se va exercita, atunci cand acest lucru va fi posibil si adecvat, atat
in cadrul programelor bilaterale regionale si multilaterale existente, cat si
in cadrul unor programe largite si al unor noi programe vizand facilitarea
cercetarii stiintifice marine si a transferului de tehnologii marine, in
special in domenii noi, precum si o finantare internationala corespunzatoare a
cercetarii oceanice si a punerii in valoare a oceanelor.
Art. 271
Principii directoare, criterii si norme
Statele, direct sau prin intermediul organizatiilor internationale
competente, vor actiona pentru elaborarea de principii directoare, criterii si
norme general acceptate pentru transferul tehnologiilor marine in cadrul unor
aranjamente bilaterale sau in cadrul organizatiilor internationale si al altor
organisme, tinand seama in special de interesele si nevoile statelor in curs de
dezvoltare.
Art. 272
Coordonarea programelor internationale
In domeniul transferului de tehnologii marine, statele se vor stradui sa
faca in asa fel incat organizatiile internationale competente sa-si coordoneze
activitatile, inclusiv toate programele regionale sau mondiale, tinand seama de
interesele si de nevoile statelor in curs de dezvoltare, in special ale
statelor fara litoral sau dezavantajate din punct de vedere geografic.
Art. 273
Cooperarea cu organizatiile internationale si cu autoritatea
Statele vor coopera, in mod activ, cu organizatiile internationale
competente si cu autoritatea pentru a se incuraja si facilita transferul catre
statele in curs de dezvoltare, catre cetatenii acestora si catre intreprindere,
de cunostinte practice si de tehnologii marine referitoare la activitatile
desfasurate in zona.
Art. 274
Obiectivele autoritatii
Tinand seama de toate interesele legitime, precum si de drepturile si de
obligatiile detinatorilor, ale furnizorilor si ale dobanditorilor de
tehnologii, autoritatea va face in asa fel, in ce priveste activitatile
desfasurate in zona, incat:
a) conform principiului repartizarii geografice echitabile, cetateni ai
statelor in curs de dezvoltare, fie ca este vorba de state riverane, fara
litoral sau dezavantajate geografic, sa fie angajati ca stagiari printre
membrii personalului tehnic, de gestiune si de cercetare recrutat pentru
nevoile activitatii sale;
b) documentatia tehnica asupra materialului, masinilor, dispozitivelor si
procedeelor folosite sa fie pusa la dispozitia tuturor statelor, indeosebi a
statelor in curs de dezvoltare care au nevoie si solicita sa beneficieze de
asistenta tehnica in acest domeniu;
c) sa se adopte, in cadrul sau, dispozitii corespunzatoare pentru a
facilita dobandirea de catre statele care au nevoie si solicita sa beneficieze
de asistenta tehnica in domeniul tehnologiilor marine, indeosebi statele in
curs de dezvoltare, si de catre cetatenii acestora, a cunostintelor si
deprinderilor necesare, inclusiv dobandirea unei pregatiri profesionale;
d) statele care au nevoie si solicita sa beneficieze de asistenta tehnica
in acest domeniu, indeosebi statele in curs de dezvoltare, sa primeasca
asistenta pentru dobandirea echipamentului, procedeelor, materialelor si a
cunostintelor tehnice necesare in cadrul aranjamentelor financiare prevazute in
conventie.
Sectiunea a 3-a
Centre nationale si regionale de cercetare stiintifica si tehnica marina
Art. 275
Crearea de centre nationale
1. Statele, direct sau prin intermediul organizatiilor internationale
competente si al autoritatii, vor favoriza crearea, indeosebi in statele
riverane in curs de dezvoltare, de centre nationale de cercetare stiintifica si
tehnica marina, si consolidarea centrelor nationale existente, pentru a stimula
si a face sa progreseze cercetarea stiintifica marina in aceste state si a
spori capacitatile lor respective de a utiliza si a conserva resursele lor
marine in scopuri economice.
2. Statele, prin intermediul organizatiilor internationale competente si al
autoritatii, vor acorda un sprijin adecvat pentru facilitarea crearii si
consolidarii de centre nationale, cu scopul de a pune mijloacele de pregatire
superioara, echipamentul, cunostintele practice si deprinderile necesare,
precum si experti tehnici, la dispozitia statelor care au nevoie si solicita sa
beneficieze de o asemenea asistenta.
Art. 276
Crearea de centre regionale
1. Statele vor facilita, in coordonare cu organizatiile internationale
competente, cu autoritatea si institutele nationale de cercetare stiintifica si
tehnica marina, crearea, indeosebi in statele in curs de dezvoltare, de centre
regionale de cercetare stiintifica si tehnica marina, cu scopul de a stimula si
de a face sa progreseze cercetarea stiintifica marina in aceste state si de a
favoriza transferul de tehnologii marine.
2. Toate statele din aceste regiuni vor coopera cu centrele regionale
pentru a asigura realizarea mai eficienta a obiectivelor lor.
Art. 277
Functiile centrelor regionale
Centrele regionale, printre alte functii, sunt insarcinate sa asigure:
a) programe de pregatire si de instructie, la toate nivelurile, in diverse
domenii ale cercetarii stiintifice si tehnice marine, in special biologia
marina, inclusiv conservarea si gestiunea resurselor biologice, oceanografia,
hidrografia, ingineria, explorarea geologica a teritoriilor submarine,
extractia miniera si tehnologiile de desalinizare a apei;
b) studii de gestiune;
c) programe de studii in legatura cu protectia si conservarea mediului
marin si prevenirea, reducerea si controlul poluarii;
d) organizarea de conferinte, seminarii si colocvii regionale;
e) culegerea si prelucrarea de date si informatii in domeniul stiintelor si
tehnologiilor marine;
f) difuzarea rapida a rezultatelor cercetarii stiintifice si tehnice marine
in publicatii usor accesibile;
g) difuzarea de informatii asupra politicilor nationale privind transferul
de tehnologie marina si studiul comparativ sistematic al acestor politici;
h) compilarea si sistematizarea informatiilor referitoare la
comercializarea tehnologiilor, precum si la contracte si alte aranjamente
referitoare la brevete;
i) cooperarea tehnica cu alte state din regiune.
Sectiunea a 4-a
Cooperarea dintre organizatii internationale
Art. 278
Cooperarea dintre organizatii internationale
Organizatiile internationale competente vizate in prezenta parte si in
partea a XIII-a vor lua toate masurile necesare pentru a se achita, direct sau
in stransa cooperare, de functiile si responsabilitatile ce le revin in
virtutea prezentei parti.
Partea a XV-a
Rezolvarea diferendelor
Sectiunea 1
Dispozitii generale
Art. 279
Obligatia de a rezolva diferendele prin mijloace pasnice
Statele parti vor rezolva orice diferend care ar putea sa apara intre ele
in legatura cu interpretarea sau aplicarea conventiei, prin mijloace pasnice,
conform art. 2 paragraful 3 al Cartei Natiunilor Unite, si, in acest scop, vor
cauta solutionarea lor prin mijloacele indicate la art. 33 paragraful 1 al
Cartei.
Art. 280
Rezolvarea diferendelor prin orice mijloc pasnic ales de parti
Nici o dispozitie a prezentei parti nu afecteaza dreptul statelor parti de
a conveni in orice moment sa rezolve, prin orice mijloc pasnic la alegerea lor,
un diferend care ar putea sa apara intre ele in legatura cu interpretarea sau
cu aplicarea conventiei.
Art. 281
Procedura de urmat daca partile nu au ajuns la o solutie
1. Atunci cand statele parti, care sunt parti la un diferend referitor la
interpretarea sau aplicarea conventiei, au convenit sa caute rezolvarea lui
printr-un mijloc pasnic la alegerea lor, procedurile prevazute in prezenta
parte nu se vor aplica decat daca nu s-a ajuns la o rezolvare prin acest mijloc
si daca acordul dintre parti nu exclude posibilitatea angajarii unei alte
proceduri.
2. Daca partile au convenit asupra unui termen, paragraful 1 nu se aplica
decat dupa expirarea acelui termen.
Art. 282
Obligatii rezultand din acorduri generale, regionale sau bilaterale
Atunci cand statele parti, care sunt parti la un diferend referitor la
interpretarea sau la aplicarea conventiei, au convenit, in cadrul unui acord
general, regional sau bilateral, ori in orice alt mod, ca un asemenea diferend
sa fie supus, la cererea uneia dintre parti, unei proceduri implicand o decizie
obligatorie, aceasta procedura se va aplica in locul celei prevazute in
prezenta parte, in afara de cazul cand partile in litigiu au convenit altfel.
Art. 283
Obligatia de a proceda la schimburi de pareri
1. Atunci cand apare un diferend intre statele parti in legatura cu
interpretarea sau aplicarea conventiei, partile in litigiu vor proceda imediat
la un schimb de pareri privind rezolvarea diferendului prin negocieri sau prin
alte mijloace pasnice.
2. De asemenea, partile vor proceda imediat la un schimb de pareri de
fiecare data cand s-a incheiat o procedura de rezolvare a unui asemenea
diferend, fara ca acesta sa fi fost rezolvat, sau cand s-a ajuns la o
rezolvare, iar imprejurarile impun consultari privind modalitatile de a o pune
in aplicare.
Art. 284
Conciliere
1. Orice stat parte, care este parte la un diferend referitor la
interpretarea sau aplicarea conventiei, poate invita cealalta sau celelalte
parti sa supuna diferendul unei concilieri dupa procedura prevazuta in
sectiunea 1 a anexei nr. V sau dupa o alta procedura de conciliere.
2. Atunci cand invitatia este acceptata, iar partile se inteleg asupra
procedurii de conciliere care va fi aplicata, orice parte poate sa supuna
diferendul unei concilieri dupa aceasta procedura.
3. Atunci cand invitatia nu este acceptata sau cand partile nu se inteleg
asupra procedurii de conciliere, se va considera ca procedura de conciliere s-a
incheiat.
4. Atunci cand un diferend a fost supus concilierii, nu se poate pune capat
acesteia decat conform procedurii de conciliere convenite, sub rezerva unui
acord contrar intre parti.
Art. 285
Aplicarea prezentei sectiuni diferendelor supuse in virtutea partii a XI-a
Prezenta sectiune se aplica oricarui diferend care, in virtutea sectiunii a
5-a a partii a XI-a, trebuie sa fie rezolvat conform procedurilor prevazute in
prezenta parte. Daca o entitate, alta decat un stat parte, este parte la un
astfel de diferend, prezenta sectiune se va aplica mutatis mutandis.
Sectiunea a 2-a
Proceduri obligatorii ce duc la decizii obligatorii
Art. 286
Domeniul de aplicare a prezentei sectiuni
Sub rezerva sectiunii a 3-a, orice diferend referitor la interpretarea sau
la aplicarea conventiei, care nu a fost rezolvat prin aplicarea sectiunii 1, va
fi supus, la cererea uneia dintre partile la diferend, curtii sau tribunalului
care are competenta in virtutea dispozitiilor prezentei sectiuni.
Art. 287
Alegerea procedurii
1. Atunci cand semneaza sau ratifica conventia, ori adera la aceasta, sau
in orice moment dupa aceea, un stat va fi liber sa aleaga, printr-o declaratie
scrisa, unul sau mai multe dintre urmatoarele mijloace de rezolvare a
diferendelor referitoare la interpretarea sau aplicarea conventiei:
a) Tribunalul International pentru Dreptul Marii, constituit in
conformitate cu anexa nr. VI;
b) Curtea Internationala de Justitie;
c) un tribunal arbitral constituit conform anexei nr. VII;
d) un tribunal arbitral special, constituit conform anexei nr. VIII, pentru
una sau mai multe dintre categoriile de diferende specificate in aceasta anexa.
2. Nici o declaratie facuta in virtutea paragrafului 1 nu va afecta
obligatia unui stat parte de a accepta, in masura si dupa modalitatile
prevazute la sectiunea a 5-a a partii a XI-a, competenta Camerei pentru
reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine a Tribunalului
International pentru Dreptul Marii, si nu va fi afectata de aceasta obligatie.
3. Un stat parte care este parte la un diferend neacoperit de o declaratie
in vigoare este considerat ca a acceptat procedura de arbitraj prevazuta de
anexa nr. VII.
4. Daca partile in litigiu au acceptat aceeasi procedura pentru rezolvarea
diferendului, acesta nu poate fi supus decat procedurii respective, cu conditia
ca partile sa nu convina altfel.
5. Daca partile in litigiu nu au acceptat aceeasi procedura pentru
rezolvarea diferendului, acesta nu poate fi supus decat procedurii de arbitraj
prevazute de anexa nr. VII, cu conditia ca partile sa nu convina altfel.
6. Orice declaratie facuta conform paragrafului 1 va ramane in vigoare inca
3 luni dupa ce notificarea scrisa a revocarii a fost depusa la secretarul
general al Organizatiei Natiunilor Unite.
7. O noua declaratie, o notificare de revocare sau expirarea unei
declaratii nu va afecta in nici un fel procedura in curs in fata unei curti sau
a unui tribunal competent in virtutea prezentului articol, cu conditia ca
partile sa nu convina altfel.
8. Declaratiile si notificarile vizate de prezentul articol vor fi depuse
la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, care va transmite copii
de pe acestea statelor parti.
Art. 288
Competenta
1. Orice curte sau tribunal vizat de art. 287 va avea competenta sa solutioneze
orice diferend referitor la interpretarea sau aplicarea conventiei, care ii
este supus conform prezentei parti.
2. Orice curte sau tribunal vizat la art. 287 va avea, de asemenea,
competenta sa solutioneze orice diferend referitor la interpretarea sau
aplicarea unui acord international legat de scopurile conventiei, care ii este
supus conform prevederilor respectivului acord.
3. Camera pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile
submarine a Tribunalului International pentru Dreptul Marii, constituita
conform anexei nr. VI, si orice alt tribunal arbitral vizat de sectiunea a 5-a
a partii a XI-a au competenta sa solutioneze orice problema care le este supusa
conform acestei parti.
4. In caz de contestatie asupra competentei unei curti sau a unui tribunal,
hotaraste curtea sau tribunalul.
Art. 289
Experti
In orice diferend asupra unor probleme stiintifice sau tehnice, curtea sau
tribunalul care isi exercita competenta in virtutea prezentei sectiuni poate,
la cererea unei parti sau din oficiu si cu consultarea partilor, sa aleaga, de
preferinta de pe lista corespunzatoare stabilita conform art. 2 al anexei nr.
VIII, cel putin doi experti stiintifici sau tehnici pentru a lua parte la
dezbaterile curtii sau ale tribunalului, fara drept de vot.
Art. 290
Masuri conservatoare
1. Daca o curte sau un tribunal, sesizat in modul convenit cu un diferend,
considera, prima facie, ca are competenta in virtutea prezentei parti sau a
sectiunii a 5-a a partii a XI-a, respectiva curte sau respectivul tribunal
poate sa hotarasca orice masuri conservatoare pe care le considera
corespunzatoare in raport cu circumstantele, pentru a apara drepturile partilor
in litigiu sau pentru a preveni daunele grave pe care le-ar putea suferi mediul
marin pana la pronuntarea deciziei finale.
2. Masurile conservatoare pot sa fie modificate sau revocate atunci cand
imprejurarile care le-au justificat s-au schimbat sau au incetat sa mai existe.
3. Masurile conservatoare nu pot fi luate, modificate sau revocate in
virtutea prezentului articol, decat la cererea unei parti la diferend si dupa
ce s-a dat partilor posibilitatea de a fi ascultate.
4. Curtea sau tribunalul va notifica imediat partilor la diferend si, daca
se considera necesar, celorlalte state parti orice masura conservatoare sau
orice hotarare de modificare ori de revocare a acesteia.
5. Pana la constituirea unui tribunal arbitral, care a fost sesizat cu un
diferend in virtutea prezentei sectiuni, orice curte sau orice tribunal
desemnat de comun acord de catre parti sau, daca un asemenea acord nu a fost
realizat in termen de doua saptamani de la data cererii pentru luarea masurilor
conservatoare, Tribunalul International pentru Dreptul Marii sau, in cazul
activitatilor desfasurate in zona, Camera pentru reglementarea diferendelor
referitoare la teritoriile submarine poate sa hotarasca, sa modifice sau sa
revoce masurile conservatoare in conformitate cu prezentul articol, daca
considera, prima facie, ca tribunalul care urmeaza sa fie constituit ar fi
competent sa ia o asemenea decizie si daca apreciaza ca urgenta situatiei
impune aceasta. O data constituit, tribunalul sesizat cu diferendul, actionand
in conformitate cu paragrafele 1 - 4, poate modifica, revoca sau confirma aceste
masuri conservatorii.
6. Partile la diferend se vor conforma fara intarziere tuturor masurilor
conservatoare instituite in virtutea prezentului articol.
Art. 291
Acces la procedurile de rezolvare a diferendelor
1. Statele parti vor avea acces la toate procedurile de rezolvare a
diferendelor prevazute in prezenta parte.
2. Procedurile de rezolvare a diferendelor prevazute in prezenta parte pot
fi folosite de catre alte entitati decat statele parti, numai in masura in care
conventia o prevede in mod expres.
Art. 292
Eliberarea prompta a navei sau eliberarea prompta a echipajului
1. Atunci cand autoritatile unui stat parte au imobilizat o nava ce
arboreaza pavilionul unui alt stat parte si cand se sustine ca statul care a
imobilizat nava nu a respectat dispozitiile conventiei privitoare la eliberarea
prompta a navei sau la punerea in libertate a echipajului de indata ce a fost
depusa o cautiune rezonabila sau o alta garantie financiara, problema
eliberarii sau a punerii in libertate poate fi adusa in fata unei curti sau a
unui tribunal desemnat de comun acord de catre parti; daca un asemenea acord nu
a fost realizat in termen de 10 zile de la imobilizarea navei sau de la
arestarea echipajului, aceasta problema poate fi adusa in fata unei curti sau a
unui tribunal acceptat, conform art. 287, de catre statul care a procedat la
imobilizare sau la arestare, sau in fata Tribunalului International pentru
Dreptul Marii, cu conditia ca partile sa nu convina altfel.
2. Cererea pentru eliberarea sau pentru punerea in libertate nu poate sa
fie facuta decat de catre statul pavilionului sau in numele sau.
3. Curtea sau tribunalul va examina de indata aceasta cerere si nu va
trebui sa se pronunte decat asupra eliberarii sau punerii in libertate, fara sa
se aduca atingere fondului oricarei actiuni, careia i-ar putea face obiectul
nava, proprietarul sau echipajul in fata organelor nationale de jurisdictie
corespunzatoare. Autoritatile statului, care au procedat la imobilizare sau la
arestare, vor ramane competente sa elibereze in orice moment nava sau sa puna
in libertate echipajul acesteia.
4. Dupa depunerea cautiunii sau a altei garantii financiare, stabilite de
catre curte sau de catre tribunal, autoritatile statului care au imobilizat
nava se vor conforma hotararii curtii sau a tribunalului, privind eliberarea
navei sau punerea in libertate a echipajului sau.
Art. 293
Dreptul aplicabil
1. Curtea sau tribunalul care are competenta in virtutea prezentei sectiuni
va aplica dispozitiile conventiei si celelalte reguli de drept international
care nu sunt incompatibile cu aceasta.
2. Prevederile paragrafului 1 nu aduc atingere facultatii pe care o are
curtea sau tribunalul, competente, in virtutea prezentei sectiuni de a statua
ex aequo et bono daca partile sunt de acord.
Art. 294
Proceduri preliminare
1. Curtea sau tribunalul, prevazute la art. 287 si sesizate cu o actiune
referitoare la un diferend vizat la art. 297, va hotari, la cererea uneia
dintre parti sau din oficiu, daca aceasta actiune constituie un abuz de drept
sau daca este, prima facie, intemeiata. Daca constata ca cererea constituie un
abuz de drept sau ca este, prima facie, neintemeiata, curtea sau tribunalul va
inceta examinarea cererii.
2. La primirea cererii, curtea sau tribunalul o va notifica imediat
celeilalte sau celorlalte parti si va fixa un termen rezonabil in care ele pot
sa-i ceara sa se pronunte asupra chestiunilor vizate la paragraful 1.
3. Prezentul articol nu aduce cu nimic atingere dreptului oricareia dintre
partile la un diferend de a ridica exceptii preliminare conform regulilor de
procedura aplicabile.
Art. 295
Epuizarea recursurilor interne
Un diferend intre statele parti, referitor la interpretarea sau la aplicarea
conventiei, poate fi supus procedurilor prevazute de prezenta sectiune numai
dupa ce au fost epuizate recursurile interne potrivit cerintelor dreptului
international.
Art. 296
Caracterul definitiv si forta obligatorie a hotararilor
1. Hotararile pronuntate de o curte sau de un tribunal, competente in baza
prezentei sectiuni, sunt definitive si toate partile la diferend trebuie sa li
se conformeze.
2. Aceste hotarari nu au forta obligatorie decat pentru partile la diferend
si in cazul in speta respectiv.
Sectiunea a 3-a
Limitari si exceptii in aplicarea sectiunii a 2-a
Art. 297
Limitari in aplicarea sectiunii a 2-a
1. Diferendele referitoare la interpretarea sau la aplicarea conventiei in
ce priveste exercitarea de catre un stat riveran a drepturilor sale suverane
sau de jurisdictie, asa cum sunt prevazute in conventie, vor fi supuse
procedurilor de rezolvare prevazute in sectiunea a 2-a, in cazurile in care:
a) se sustine ca statul riveran a actionat cu incalcarea prevederilor
conventiei referitoare la libertatea si dreptul de navigatie sau de survol, sau
la libertatea si dreptul de a pune cabluri si conducte submarine, sau cele
privind folosirea marii in alte scopuri licite din punct de vedere
international, vizate de art. 28;
b) se sustine ca, in exercitarea acestor libertati si drepturi sau in
cadrul acestor folosiri, un stat a actionat cu incalcarea conventiei sau a
legilor si reglementarilor adoptate de statul riveran in conformitate cu
conventia si cu alte reguli de drept international care nu sunt incompatibile
cu aceasta; sau
c) se sustine ca statul riveran a contravenit anumitor reguli sau norme
internationale vizand protectia si conservarea mediului marin, care ii sunt
aplicabile si care au fost stabilite prin conventie sau prin intermediul unei
organizatii internationale competente sau al unei conferinte diplomatice, in
conformitate cu conventia.
2. a) Diferendele referitoare la interpretarea sau la aplicarea
dispozitiilor prezentei conventii privind cercetarea stiintifica marina vor fi
rezolvate conform sectiunii a 2-a, cu exceptia faptului ca statul riveran nu
este tinut sa accepte sa supuna unei asemenea rezolvari un diferend care
decurge:
(i) din exercitarea de catre acest stat a unui drept sau a unei puteri
discretionare conform art. 246; sau
(ii) din hotararea acestui stat de a ordona suspendarea sau incetarea unui
proiect de cercetare conform art. 253;
b) diferendele care decurg dintr-o sustinere de catre statul care executa
cercetarea, ca statul riveran nu-si exercita, in cazul unui anumit proiect,
drepturile conferite de art. 246 si 253 intr-un mod compatibil cu conventia,
vor fi supuse, la cererea oricareia dintre parti, concilierii potrivit
procedurii prevazute la sectiunea a 2-a din anexa nr. V, intelegandu-se ca
comisia de conciliere nu va pune in cauza nici exercitarea de catre statul
riveran a puterii sale discretionare de a desemna zone specifice, asa cum se
prevede la art. 246 paragraful 6, nici exercitarea puterii sale discretionare
de a refuza consimtamantul conform paragrafului 5 al aceluiasi articol.
3. a) Diferendele referitoare la interpretarea sau la aplicarea
dispozitiilor conventiei privind pescuitul vor fi rezolvate conform sectiunii a
2-a, cu exceptia faptului ca statul riveran nu este tinut sa accepte sa supuna
unei asemenea rezolvari un diferend referitor la drepturile sale suverane
asupra resurselor biologice din zona sa economica exclusiva sau la exercitarea
acestor drepturi, inclusiv puterea sa discretionara de a stabili volumul
autorizat al capturilor si capacitatea sa de pescuit, repartizarea surplusului
intre alte state, precum si modalitatile si conditiile stabilite in legile si
reglementarile sale in materie de conservare si gestiune;
b) daca recurgerea la sectiunea 1 nu a permis sa se ajunga la o solutie,
diferendul va fi supus, la cererea uneia dintre partile aflate in litigiu, unei
concilieri conform procedurii prevazute la sectiunea a 2-a din anexa nr. V,
atunci cand se afirma ca statul riveran:
(i) si-a incalcat in mod evident obligatia de a asigura, prin masuri
corespunzatoare de conservare si de gestiune, ca mentinerea resurselor
biologice ale zonei economice exclusive sa nu fie serios compromisa;
(ii) a refuzat in mod arbitrar sa fixeze, la cererea altui stat, volumul
autorizat de capturi si capacitatea sa de exploatare a resurselor biologice in
ce priveste stocurile a caror exploatare intereseaza acest stat; sau
(iii) a refuzat in mod arbitrar sa atribuie unui stat oarecare, asa cum
prevad art. 62, 69 si 70 si dupa modalitatile si conditiile pe care el insusi
le-a fixat si care sunt compatibile cu conventia, in totalitate sau in parte,
surplusul pe care el l-a declarat ca existent;
c) in nici un caz comisia de conciliere nu va substitui puterea sa
discretionara celei a statului riveran;
d) raportul comisiei de conciliere va fi comunicat organizatiilor
internationale corespunzatoare;
e) atunci cand negociaza acordurile prevazute la art. 69 si 70, daca nu
convin altfel, statele parti vor include in acestea o clauza privind masurile
pe care le vor lua pentru a reduce la minimum posibilitatile de divergenta
asupra interpretarii sau aplicarii acordului, precum si procedura de urmat in
cazul in care ar aparea totusi divergente.
Art. 298
Exceptii facultative in aplicarea sectiunii a 2-a
1. Fara a aduce atingere obligatiilor ce decurg din sectiunea 1, un stat
poate sa declare in scris, atunci cand semneaza sau ratifica conventia, adera
la aceasta sau oricand dupa aceea, ca nu accepta una sau mai multe dintre
procedurile de rezolvare a diferendelor, prevazute in sectiunea a 2-a, in ce
priveste una sau mai multe dintre urmatoarele categorii de diferende:
a) (i) diferendele privind interpretarea sau aplicarea art. 15, 74 si 83,
referitoare la delimitarea zonelor maritime, sau diferendele asupra golfurilor
sau titlurilor istorice, cu conditia ca, atunci cand un asemenea diferend a
aparut dupa intrarea in vigoare a conventiei, iar partile nu ajung la un acord
pe cale de negocieri intr-un termen rezonabil, statul care a facut declaratia
sa accepte sa-l supuna, la cererea oricareia dintre partile in litigiu,
concilierii potrivit procedurii prevazute la sectiunea a 2-a din anexa nr. V,
intelegandu-se ca nu va fi supus acestei proceduri nici un diferend care
implica in mod necesar examinarea simultana a unui diferend nerezolvat,
referitor la suveranitate sau la alte drepturi asupra unui teritoriu
continental sau insular;
(ii) dupa ce comisia de conciliere si-a prezentat raportul, care trebuie sa
fie motivat, partile vor negocia un acord pe baza acestui raport; daca aceste
negocieri nu vor duce la un acord, partile vor supune problema, prin
consimtamant mutual, uneia dintre procedurile prevazute de sectiunea a 2-a, cu
conditia ca partile sa nu fi convenit altfel;
(iii) prezentul alineat nu se aplica nici diferendelor referitoare la
delimitarea zonelor maritime care au fost definitiv reglementate printr-un
aranjament intre parti si nici diferendelor care urmeaza sa fie reglementate
conform unui acord bilateral sau multilateral existent intre parti;
b) diferendele referitoare la activitati militare, inclusiv activitatile
militare ale navelor si aeronavelor de stat afectate unui serviciu necomercial,
si diferendele care privesc actele de constrangere indeplinite in exercitarea
unor drepturi suverane sau a jurisdictiei si care, in conformitate cu art. 297
paragraful 2 sau 3, au fost excluse de la competenta unei curti sau a unui
tribunal;
c) diferendele cu privire la care Consiliul de Securitate al Organizatiei
Natiunilor Unite isi exercita functiile conferite prin Carta Natiunilor Unite,
in afara cazului in care Consiliul de Securitate ar hotari sa scoata problema
respectiva de pe ordinea sa de zi sau ar invita partile sa-si rezolve
diferendul prin mijloacele prevazute de conventie.
2. Un stat parte, care a facut o declaratie in virtutea paragrafului 1,
poate oricand sa o retraga sau sa accepte sa supuna un diferend, exceptat prin
respectiva declaratie, oricarei proceduri de rezolvare prevazuta in conventie.
3. Oricare stat parte, care a facut o declaratie in virtutea paragrafului
1, nu poate sa supuna un diferend facand parte dintr-o categorie de diferende
exceptate la nici una dintre procedurile prevazute de conventie, fara
consimtamantul statului parte cu care se afla in litigiu.
4. Daca un stat parte a facut o declaratie in virtutea paragrafului 1 lit.
a), oricare alt stat parte poate supune procedurii specificate in acea
declaratie orice diferend care il opune statului autor al declaratiei si care
intra intr-una dintre categoriile de diferende exceptate.
5. O noua declaratie sau retragerea unei declaratii nu afecteaza cu nimic
procedura in curs in fata unei curti sau a unui tribunal sesizat conform prezentului
articol, cu conditia ca partile sa nu fi convenit altfel.
6. Declaratiile si notificarile privind retragerea lor, facute in baza
prezentului articol, vor fi depuse la secretarul general al Organizatiei
Natiunilor Unite, care va transmite statelor parti copii de pe acestea.
Art. 299
Dreptul partilor de a conveni asupra procedurii
1. Orice diferend care, in virtutea art. 297 sau printr-o declaratie facuta
conform art. 298, a fost exceptat de la procedurile de rezolvare a diferendelor
prevazute la sectiunea a 2-a, nu poate fi supus acestor proceduri decat cu
acordul partilor la diferend.
2. Nici o dispozitie a prezentei sectiuni nu aduce atingere dreptului
partilor la un diferend de a conveni asupra unei alte proceduri de rezolvare a
acestui diferend sau de a-l rezolva pe cale amiabila.
Partea a XVI-a
Dispozitii generale
Art. 300
Buna-credinta si abuzul de drept
Statele parti se angajeaza sa se achite cu buna-credinta de obligatiile
asumate conform conventiei si sa-si exercite drepturile, competentele si
libertatile care le sunt recunoscute in conventie, intr-un asemenea mod care sa
nu constituie un abuz de drept.
Art. 301
Utilizarea marilor in scopuri pasnice
In exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor lor conform
conventiei, statele parti se vor abtine de la recurgerea la amenintarea cu
forta sau la folosirea fortei impotriva integritatii teritoriale sau
independentei politice a oricarui stat, sau in orice alt mod incompatibil cu
principiile de drept international enuntate in Carta Organizatiei Natiunilor
Unite.
Art. 302
Divulgarea informatiilor
Fara a se aduce atingere dreptului oricarui stat parte de a recurge la
procedurile de rezolvare a diferendelor prevazute in conventie, nici o
dispozitie a conventiei nu poate fi interpretata ca obligand un stat parte, in
executarea obligatiilor care ii incumba in virtutea dispozitiilor pertinente
ale conventiei, sa furnizeze informatii a caror divulgare este contrara
intereselor esentiale ale securitatii sale.
Art. 303
Obiecte arheologice sau de valoare istorica descoperite in mare
1. Statele au datoria de a proteja obiectele arheologice sau de valoare
istorica descoperite in mare si vor coopera in acest scop.
2. Pentru a controla comercializarea acestor obiecte, statul riveran poate,
in aplicarea art. 33, sa considere ca ridicarea lor de pe fundul marii in zona
vizata de acest articol, fara aprobarea statului riveran, ar constitui un act
de incalcare, pe teritoriul sau sau in marea sa teritoriala, a legilor si
reglementarilor vizate de acelasi articol.
3. Nici o dispozitie a prezentului articol nu aduce atingere drepturilor
proprietarilor identificabili, dreptului privind recuperarea epavelor si nici
altor reguli de drept maritim, ori legilor si practicilor in materie de
schimburi culturale.
4. Prezentul articol nu aduce atingere altor acorduri internationale si
reguli de drept international privind protectia obiectelor arheologice si a
obiectelor de valoare istorica.
Art. 304
Responsabilitatea in caz de daune
Dispozitiile conventiei cu privire la raspundere si la obligatia de
reparatie in caz de daune nu aduc atingere aplicarii regulilor existente si
stabilirii de noi reguli privind raspunderea si obligatia de reparatie in
virtutea dreptului international.
Partea a XVII-a
Clauze finale
Art. 305
Semnarea
1. Prezenta conventie va fi deschisa spre semnare de catre:
a) toate statele;
b) Namibia, reprezentata de catre Consiliul Natiunilor Unite pentru
Namibia;
c) toate statele autonome asociate care si-au ales acest statut printr-un
act de autodeterminare supravegheat si aprobat de catre Organizatia Natiunilor
Unite, in conformitate cu Rezolutia nr. 1.514 (XV) a Adunarii generale, si care
au competenta pentru chestiunile reglementate prin aceasta conventie, inclusiv
competenta de a incheia tratate in privinta acestor chestiuni;
d) toate statele autonome asociate care, in conformitate cu instrumentele
lor respective de asociere, au competenta pentru chestiunile reglementate prin
aceasta conventie, inclusiv competenta de a incheia tratate in privinta acestor
chestiuni;
e) toate teritoriile care se bucura de o autonomie interna deplina,
recunoscuta ca atare de catre Organizatia Natiunilor Unite, dar care nu au
obtinut independenta deplina in conformitate cu Rezolutia nr. 1.514 (XV) a
Adunarii generale, si care au competenta pentru chestiunile reglementate prin
aceasta conventie, inclusiv competenta de a incheia tratate in privinta acestor
chestiuni;
f) organizatiile internationale, in conformitate cu anexa nr. IX.
2. Conventia va ramane deschisa semnarii pana la data de 9 decembrie 1984
la Ministerul Afacerilor Externe al Jamaicai, iar de la 1 iulie 1983 pana la 9
decembrie 1984, la sediul Organizatiei Natiunilor Unite din New York.
Art. 306
Ratificarea si confirmarea oficiala
Prezenta conventie este supusa ratificarii de catre state si de alte
entitati vizate la art. 305 paragraful 1 lit. b), c), d) si e) si confirmarii
oficiale, in conformitate cu anexa nr. IX, de catre entitatile vizate la art.
305 paragraful 1 f). Instrumentele de ratificare si de confirmare oficiala vor
fi depuse la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.
Art. 307
Aderarea
Prezenta conventie va ramane deschisa aderarii statelor si celorlalte
entitati vizate la art. 305. Aderarea entitatilor vizate la art. 305 paragraful
1 lit. f) se va face in conformitate cu anexa nr. IX. Instrumentele de aderare
vor fi depuse la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.
Art. 308
Intrarea in vigoare
1. Prezenta conventie va intra in vigoare la 12 luni de la data depunerii
celui de-al saizecilea instrument de ratificare sau de aderare.
2. Pentru fiecare dintre statele care vor ratifica conventia sau vor adera
la aceasta dupa depunerea celui de-al saizecilea instrument de ratificare sau
de aderare, conventia va intra in vigoare in a treizecea zi de la depunerea de
catre statul respectiv a instrumentului sau de ratificare sau de aderare, sub
rezerva paragrafului 1.
3. Adunarea autoritatii se va intruni la data intrarii in vigoare a
conventiei si va alege consiliul autoritatii. In cazul in care prevederile art.
161 nu vor putea fi aplicate in mod strict, primul consiliu va fi constituit
intr-un mod compatibil cu scopurile urmarite de acest articol.
4. Regulile, reglementarile si procedurile elaborate de comisia
pregatitoare se vor aplica provizoriu pana la adoptarea lor oficiala de catre
autoritate, conform partii a XI-a.
Art. 309
Rezerve si exceptii
Conventia nu admite nici rezerve, nici exceptii, in afara de cele care sunt
in mod expres autorizate prin alte articole ale sale.
Art. 310
Declaratii
Articolul 309 nu interzice unui stat, in momentul in care semneaza sau
ratifica conventia, ori adera la aceasta, sa faca declaratii, oricare ar fi
formularea sau denumirea acestora, indeosebi in vederea armonizarii legilor si
reglementarilor nationale cu conventia, sub rezerva ca aceste declaratii sa nu
urmareasca inlaturarea sau modificarea efectului juridic al clauzelor
conventiei, in aplicarea lor fata de acest stat.
Art. 311
Legatura cu alte conventii si acorduri internationale
1. In raporturile dintre statele parti, dispozitiile conventiei vor prevala
asupra conventiilor de la Geneva din 29 aprilie 1958 privind dreptul marii.
2. Prezenta conventie nu va modifica cu nimic drepturile si obligatiile
statelor parti, care decurg din alte tratate compatibile cu acest instrument si
care nu aduc atingere nici exercitarii drepturilor pe care alte state parti le
au in baza conventiei si nici executarii obligatiilor lor care decurg din
aceasta.
3. Doua sau mai multe state parti la conventie pot incheia acorduri care sa
modifice sau sa suspende dispozitiile conventiei si care se vor aplica numai in
relatiile lor reciproce, cu conditia ca aceste acorduri sa nu se refere la una
dintre dispozitiile conventiei a caror nerespectare ar fi incompatibila cu
realizarea obiectului si scopului sau si cu conditia ca aceste acorduri sa nu
aduca atingere aplicarii principiilor fundamentale enuntate in conventie si
nici exercitarii de catre celelalte state parti a drepturilor pe care le au in
baza conventiei sau indeplinirii obligatiilor lor care decurg din aceasta.
4. Statele parti care isi propun sa incheie un acord vizat la paragraful 3
vor notifica celorlalte parti, prin intermediul depozitarului conventiei,
intentia lor de a incheia acordul, precum si modificarile sau suspendarea
aplicarii dispozitiilor conventiei pe care acesta le va prevedea.
5. Prezentul articol nu aduce atingere acordurilor internationale
autorizate in mod expres sau mentinute in virtutea altor articole ale
conventiei.
6. Statele parti convin ca nu se poate aduce nici o modificare principiului
fundamental privind patrimoniul comun al umanitatii, enuntat la art. 136, si ca
nu vor deveni parte la nici un acord care ar deroga de la acest principiu.
Art. 312
Amendamente
1. La expirarea unei perioade de 10 ani, socotita de la data intrarii in
vigoare a conventiei, orice stat parte poate sa propuna, printr-o comunicare
scrisa adresata secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite,
amendamentele la conventie, asupra unor aspecte precise, cu exceptia unor
amendamente privind activitatile desfasurate in zona, si sa ceara convocarea
unei conferinte care sa examineze amendamentele astfel propuse. Secretarul
general va transmite aceasta comunicare tuturor statelor parti. Daca, intr-un
termen de 12 luni socotit de la data la care secretarul general a transmis
aceasta comunicare tuturor statelor parti, cel putin jumatate dintre statele
parti raspund favorabil acestei cereri, secretarul general va convoca
conferinta.
2. Procedura de luare a hotararii care se aplica la conferinta de
amendament este aceeasi cu cea care a fost aplicata de cea de-a treia
Conferinta a Natiunilor Unite asupra dreptului marii, in afara cazului cand
conferinta ar hotari altfel.
Conferinta trebuie sa depuna toate eforturile pentru a se ajunge la un
acord asupra amendamentelor, prin consens, si nu se va recurge la vot asupra
amendamentelor decat dupa ce vor fi fost epuizate toate eforturile pentru a se
ajunge la un consens.
Art. 313
Amendamente prin procedura simplificata
1. Orice stat parte poate sa propuna, printr-o comunicare scrisa adresata
secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, un amendament la
conventie, altul decat un amendament asupra activitatilor desfasurate in zona,
si sa ceara ca acesta sa fie adoptat conform unei proceduri simplificate
prevazute in prezentul articol, fara convocarea unei conferinte. Secretarul
general al Organizatiei Natiunilor Unite va transmite comunicarea tuturor
statelor parti.
2. Daca in urmatoarele 12 luni de la transmiterea comunicarii, un stat
parte formuleaza o obiectie la amendamentul propus sau la propunerea ca acesta
sa fie adoptat dupa procedura simplificata, amendamentul propus va fi
considerat respins. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va
adresa imediat o notificare in consecinta tuturor statelor parti.
3. Daca in perioada de 12 luni de la data transmiterii comunicarii nici un
stat parte nu a formulat obiectii la amendamentul propus sau la propunerea ca
acesta sa fie adoptat conform procedurii simplificate, amendamentul propus va
fi considerat adoptat. Secretarul general va notifica tuturor statelor parti
adoptarea amendamentului propus.
Art. 314
Amendamente la dispozitiile conventiei privind exclusiv activitatile
desfasurate in zona
1. Oricare stat parte poate prezenta, printr-o comunicare scrisa adresata
secretarului general al autoritatii, o propunere de amendament la dispozitiile
conventiei, privind in mod exclusiv activitatile desfasurate in zona, inclusiv
la cele din sectiunea a 4-a din anexa nr. VI. Secretarul general va transmite
aceasta comunicare tuturor statelor parti. Dupa ce va fi aprobat de consiliu,
amendamentul propus va fi supus adunarii, spre aprobare. Reprezentantii
statelor parti in aceste organe vor avea puteri depline pentru a examina si
aproba amendamentul propus. Propunerea de amendament, asa cum a fost aprobata
de consiliu si de adunare, va fi considerata ca adoptata.
2. Inainte de a aproba un amendament conform paragrafului 1, consiliul si
adunarea se vor asigura ca amendamentul nu aduce atingere sistemului de
explorare si de exploatare a resurselor zonei, pana la conferinta de revizuire,
conform art. 155.
Art. 315
Amendamentele: semnarea, ratificarea, aderarea si textele autentice
1. Amendamentele la conventie, dupa adoptare, vor fi deschise spre semnare
de catre statele parti, timp de 12 luni incepand de la data adoptarii lor, la
sediul Organizatiei Natiunilor Unite din New York, daca nu se hotaraste altfel
in amendamentele insesi.
2. Prevederile art. 306, 307 si 320 se vor aplica tuturor amendamentelor la
conventie.
Art. 316
Intrarea in vigoare a amendamentelor
1. Pentru statele parti care le vor ratifica sau vor adera la ele,
amendamentele la conventie, altele decat cele vizate la paragraful 5, vor intra
in vigoare in a treizecea zi de la data depunerii instrumentelor de ratificare
sau de aderare de catre doua treimi din numarul statelor parti sau de catre 60
de state parti, dupa cum unul dintre aceste doua numere va fi mai ridicat.
Asemenea amendamente nu vor afecta exercitarea de catre alte state parti a
drepturilor lor sau indeplinirea obligatiilor care le revin in baza conventiei.
2. Un amendament va putea prevedea, pentru intrarea sa in vigoare,
necesitatea unui numar de ratificari sau de aderari mai ridicat decat cel cerut
de prezentul articol.
3. Pentru fiecare stat parte care ratifica un amendament vizat la
paragraful 1 sau adera la acesta dupa depunerea numarului cerut de instrumente
de ratificare sau de aderare, acest amendament va intra in vigoare in a
treizecea zi de la data depunerii de catre statul parte a instrumentului sau de
ratificare sau de aderare.
4. Orice stat care devine parte la conventie dupa intrarea in vigoare a
unui amendament conform paragrafului 1 va fi considerat, daca nu a exprimat o
intentie diferita, ca fiind:
a) parte la conventie, asa cum aceasta a fost amendata; si
b) parte la conventia neamendata, fata de orice stat parte la conventie
care nu este legat prin acest amendament.
5. Amendamentele referitoare in mod exclusiv la activitatile desfasurate in
zona si amendamentele la anexa nr. VI vor intra in vigoare, pentru toate
statele parti, la un an de la data depunerii instrumentelor de ratificare sau
de aderare de catre trei patrimi din numarul statelor parti.
6. Orice stat care devine parte la conventie, dupa intrarea in vigoare a
amendamentelor vizate la paragraful 5, va fi considerat ca fiind parte la
conventie, asa cum aceasta a fost amendata.
Art. 317
Denuntarea
1. Un stat parte poate, printr-o notificare scrisa adresata secretarului
general al Organizatiei Natiunilor Unite, sa denunte conventia si sa indice
motivele denuntarii. Faptul de a nu indica motivele nu afecteaza validitatea
denuntarii. Denuntarea produce efecte la un an de la data primirii notificarii,
in afara cazului in care denuntarea specifica o data ulterioara.
2. Un stat nu este exonerat, prin denuntare, de obligatiile financiare si
contractuale asumate in perioada cat a fost parte la conventie, iar denuntarea
nu afecteaza drepturile, obligatiile sau situatiile juridice care decurg pentru
acest stat din aplicarea conventiei, inainte ca aceasta sa iasa din vigoare
pentru acest stat.
3. Denuntarea nu va afecta cu nimic datoria fiecarui stat parte de a
indeplini orice obligatie enuntata in conventie, la care ar fi supus in
virtutea dreptului international, independent de conventie.
Art. 318
Statutul anexelor
Anexele fac parte integranta din conventie si, in lipsa unor dispozitii
exprese contrare, o referire la o parte a prezentei conventii constituie,
totodata, o trimitere la anexele pertinente.
Art. 319
Depozitarul
1. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va indeplini
functiile de depozitar in ce priveste conventia si amendamentele la aceasta.
2. In afara functiilor sale de depozitar, secretarul general:
a) prezinta rapoarte statelor parti, autoritatii si organizatiilor
competente asupra problemelor cu caracter general care se pun in legatura cu
conventia;
b) notifica autoritatii ratificarile, confirmarile oficiale si aderarile al
caror obiect il constituie conventia si amendamentele care se refera la
aceasta, precum si denuntarile conventiei;
c) notifica statelor parti acordurile incheiate conform art. 311 paragraful
4;
d) transmite statelor parti, pentru ratificare sau aderare, amendamentele
adoptate conform conventiei;
e) convoaca reuniunile necesare ale statelor parti, conform conventiei.
3. a) Secretarul general va transmite, de asemenea, observatorilor vizati
la art. 156:
(i) rapoartele vizate la paragraful 2 lit. a);
(ii) notificarile vizate la paragraful 2 lit. b) si c);
(iii) cu titlu de informare, textul amendamentelor vizate la paragraful 2
lit. d).
b) Secretarul general va invita, de asemenea, pe acesti observatori sa
participe, in calitate de observatori, la reuniunile statelor parti vizate in
paragraful 2 lit. e).
Art. 320
Texte autentice
Originalul conventiei, ale carei texte in limbile engleza, araba, chineza,
spaniola, franceza si rusa sunt in egala masura autentice, va fi depus,
tinandu-se seama de art. 305 paragraful 2, la secretarul general al
Organizatiei Natiunilor Unite.
Drept pentru care, subsemnatii plenipotentiari, autorizati in modul cuvenit
in acest scop, au semnat conventia.
Facuta la Montego Bay, la 10 decembrie 1982.
ANEXA 1
MARI MIGRATORI
1. Ton alb germon: Thunnus alalunga
2. Ton rosu: Thunnus thynnus
3. Ton obez cu ochi mari: Thunnus obesus
4. Bonita cu burta reiata: Katsuwonus pelamis
5. Ton cu inotatoare galbene: Thunnus albacares
6. Ton negru: Thunnus atlanticus
7. Ton mic: Euthynnus alletteratus; Euthynnus affinis
8. Ton cu inotatoare bleu: Thunnus Maccoyii
9. Auxide: Auxis Thazard; Auxis rochei
10. Brema de mare: Bramidae
11. Martin: Tetrapturus angustirostris; Tetrapturus belone; Tetrapturus
pfluegeri; Tetrapturus albidus; Tetrapturus audax; Tetrapturus georgei; Makaira
mazara; Makaira indica; Makaira nigricans
12. Voilier: Istiophorus paltypterus; Istiophorus albicans
13. Espadon: Xiphias gladius
14. Scrumbie sau balau: Scomberesox scaurus; Cololabis saira; Cololabis
adocetus; Scomberesox saurus scombroides
15. Corifena sau dorada tropicala: Coryphaena hippurus; Coryphaena
equiselis
16. Rechin: Hexanchus griseus; Cetorhinus maximus; Alopiidae; Rhincodon
typus; Carchahinidae; Sphyrnidae; Isuridae
17. Cetacee (balene si marsuini): Physeteridae; Balaenopteridae;
Eschrichtiidae; Monodontidae; Ziphiidae; Delphinidae; Balaenidae.
ANEXA 2
COMISIA LIMITELOR PLATOULUI CONTINENTAL
Art. 1
In aplicarea art. 76, se creeaza conform articolelor urmatoare, o comisie a
limitelor platoului continental dincolo de 200 mile marine.
Art. 2
1. Comisia cuprinde 21 de membri, care vor fi experti in domeniul
geologiei, geofizicii sau hidrografiei, alesi de catre statele parti la
conventie, dintre cetatenii lor, tinandu-se seama in mod cuvenit de necesitatea
asigurarii unei reprezentari geografice echitabile, acesti membri
exercitandu-si functiile cu titlu personal.
2. Prima alegere va avea loc imediat ce va fi posibil si, in orice caz,
intr-un termen de 18 luni de la intrarea in vigoare a conventiei. Secretarul
general al Organizatiei Natiunilor Unite va adresa, cu cel putin trei luni
inainte de data fiecarei alegeri, o scrisoare statelor parti pentru a le invita
sa prezinte candidati, dupa consultarile regionale corespunzatoare, in termen
de trei luni. Secretarul general stabileste, in ordine alfabetica, o lista a
tuturor candidatilor astfel desemnati si prezinta aceasta lista tuturor
statelor parti.
3. Alegerea membrilor comisiei va avea loc in cadrul unei reuniuni
convocate de secretarul general la sediul Organizatiei Natiunilor Unite.
Cvorumul este constituit din doua treimi din numarul statelor parti. Sunt alesi
ca membri ai comisiei candidatii care vor primi voturile a doua treimi din
numarul membrilor prezenti si votanti. Vor fi alesi cel putin 3 membri din
fiecare regiune geografica.
4. Membrii comisiei sunt alesi pentru un mandat de 5 ani. Ei sunt
reeligibili.
5. Statul parte care a prezentat candidatura unui membru al comisiei va
suporta cheltuielile care il privesc pe acesta in perioada in care se achita de
functiile sale in cadrul comisiei. Statul riveran interesat va suporta
cheltuielile privitoare la avizele vizate de art. 3 paragraful 1 lit. b) al
prezentei anexe. Secretariatul comisiei este asigurat prin grija secretarului general
al Organizatiei Natiunilor Unite.
Art. 3
1. Functiile comisiei sunt urmatoarele:
a) sa examineze datele si celelalte informatii prezentate de statele
riverane in ce priveste limita exterioara a platoului continental, atunci cand
acest platou se intinde dincolo de 200 mile marine si sa prezinte recomandari
in conformitate cu art. 76 si cu Memorandumul de acord adoptat la 29 august
1980 de cea de-a treia conferinta a Natiunilor Unite asupra dreptului marii;
b) sa emita, la cererea statului riveran interesat, avize stiintifice si
tehnice in vederea stabilirii datelor vizate la litera precedenta.
2. Comisia poate coopera, in masura in care se considera necesar si util,
cu comisia oceanografica interguvernamentala a UNESCO, cu Organizatia
hidrografica internationala si cu alte organizatii internationale competente,
in vederea procurarii datelor stiintifice si tehnice susceptibile sa o ajute sa
se achite de raspunderile sale.
Art. 4
Statul riveran care isi propune sa stabileasca, in aplicarea art. 76,
limita exterioara a platoului sau continental dincolo de 200 mile marine, va
prezenta comisie caracteristicile acestei limite impreuna cu datele stiintifice
si tehnice ajutatoare, imediat ce este posibil si in orice caz intr-un termen
de 10 ani de la intrarea in vigoare a conventiei pentru acest stat. Statul
riveran va comunica in acelasi timp numele tuturor membrilor comisiei care i-au
acordat avize stiintifice si tehnice.
Art. 5
Daca nu se decide altfel, comisia va functiona prin intermediul a doua
subcomisii compuse din sapte membri, desemnati in mod echilibrat si tinand
seama de elementele specifice ale fiecarei cereri prezentate de un stat
riveran. Membrii comisiei, care sunt cetateni ai statului riveran care a
prezentat o cerere, ca si membrii comisiei, care au ajutat statul riveran
furnizandu-i avize stiintifice si tehnice referitoare la traseu, nu pot face
parte din subcomisia insarcinata cu examinarea cererii, dar au dreptul sa
participe, ca membri, la lucrarile comisiei privind aceasta. Statul riveran
care a prezentat o cerere catre comisie poate trimite reprezentanti care sa
participe la lucrarile respective fara drept de vot.
Art. 6
1. Subcomisia va prezenta recomandarile sale comisiei.
2. Comisia va aproba recomandarile subcomisiei cu majoritatea de doua
treimi din numarul membrilor prezenti si votanti.
3. Recomandarile comisiei vor fi prezentate in scris statului riveran care
a prezentat cererea, precum si secretarului general al Organizatiei Natiunilor
Unite.
Art. 7
Statele riverane vor stabili limitele exterioare ale platoului lor
continental conform art. 76 paragraful 8 si pe baza procedurilor nationale
corespunzatoare.
Art. 8
Daca nu este de acord cu recomandarile comisiei, statul riveran va prezenta
comisiei, intr-un termen rezonabil, o cerere revizuita sau o noua cerere.
Art. 9
Actele comisiei nu vor prejudeca asupra problemelor referitoare la
stabilirea limitelor intre state ale caror tarmuri sunt limitrofe sau se afla
fata in fata.
ANEXA 3
DISPOZITII
fundamentale care reglementeaza explorarea si exploatarea
Art. 1
Drepturi asupra mineralelor
Transferul drepturilor de proprietate asupra mineralelor va interveni in
momentul in care mineralele sunt extrase conform conventiei.
Art. 2
Prospectarea
1. a) Autoritatea va incuraja prospectarea in zona.
b) Prospectarea nu va putea incepe decat atunci cand autoritatea a primit
de la viitorul prospector un angajament scris satisfacator, care sa indice ca
acesta va respecta conventia si regulile si reglementarile autoritatii privind
cooperarea la programele de formare a cadrelor conform art. 143 si 144, si
protectia mediului marin si ca accepta ca autoritatea sa verifice respectarea
acestora. O data cu luarea acestui angajament, viitorul prospector va notifica
autoritatii limitele generale ale sectorului sau sectoarelor ce urmeaza sa fie
prospectate.
c) Prospectarea poate fi efectuata simultan de mai multi prospectori in acelasi
sector sau in aceleasi sectoare.
2. Prospectarea nu confera prospectorului nici un drept asupra resurselor.
Prospectorul poate totusi sa extraga o cantitate rezonabila din minerale, care
sa fie folosita pentru testari.
Art. 3
Explorarea si exploatarea
1. Intreprinderea, statele parti si celelalte entitati sau persoane vizate
de art. 153 paragraful 2 lit. b) pot cere autoritatii sa aprobe planurile de
munca privind activitatile desfasurate in zona.
2. Intreprinderea poate face o cerere privind oricare sector al zonei, dar
cererile prezentate de celelalte entitati sau persoane pentru sectoare
rezervate trebuie sa satisfaca, intre altele, conditiile enuntate la art. 9 al
prezentei anexe.
3. Explorarea si exploatarea nu se vor desfasura decat in sectoarele
specificate in planurile de munca vizate de art. 153 paragraful 3 si aprobate
de catre autoritate conform conventiei si regulilor, reglementarilor si
procedurilor pertinente ale autoritatii.
4. Orice plan de munca aprobat trebuie:
a) sa fie in conformitate cu conventia si cu regulile si reglementarile si
procedurile autoritatii;
b) sa prevada controlul autoritatii asupra activitatilor desfasurate in
zona conform art. 153 paragraful 4;
c) sa confere celui care exploateaza drepturi exclusive pentru explorarea
si exploatarea categoriilor specificate de resurse din sectorul mentionat in
planul de munca, conform regulilor si reglementarilor si procedurilor
autoritatii. Daca un solicitant prezinta un plan de munca numai pentru faza de
explorare sau pentru faza de exploatare, planul de munca aprobat va conferi
drepturi exclusive numai pentru faza respectiva.
5. Cu exceptia planurilor de munca propuse de intreprindere, orice plan de
munca imbraca forma unui contract incheiat intre autoritate si unul sau mai
multi solicitanti.
Art. 4
Conditii pentru acceptarea solicitantilor
1. Sunt acceptabili solicitantii, altii decat intreprinderea, care
indeplinesc conditiile cerute de art. 153 paragraful 2 lit. b) in materie de
nationalitate sau de control si de patronaj si care urmeaza procedurile si
corespund criteriilor de acceptabilitate fixate de autoritate in regulile,
reglementarile si procedurile sale.
2. Sub rezerva paragrafului 6, criteriile de acceptabilitate sus-mentionate
se refera la capacitatea financiara si la competenta tehnica a solicitantului,
precum si la modul in care acesta a executat contractele pe care le-a incheiat
anterior cu autoritatea.
3. Orice solicitare este patronata de statul parte al carui cetatean este,
in afara cazului cand solicitantul are si o alta nationalitate, cum este cazul
unei asociatii sau al unui consortiu compus din entitati sau persoane tinand de
diferite state, caz in care toate statele parti in cauza trebuie sa patroneze
cererea, sau cand solicitantul este efectiv controlat de un alt stat parte sau
de cetatenii acestui stat, caz in care cele doua state parti trebuie sa
patroneze cererea. Criteriile si procedurile de aplicare a conditiilor de
patronaj sunt enuntate in regulile, reglementarile si procedurile autoritatii.
4. Statul sau statele care patroneaza o cerere vor veghea in aplicarea art.
139 al partii a IX-a a conventiei, si tinand seama de sistemele lor juridice,
ca activitatile desfasurate in zona de contractantul pe care acest stat sau
aceste state il patroneaza sa fie conforme obligatiilor care ii incumba in
virtutea conventiei si a prevederilor contractului. Totusi un stat parte nu
este raspunzator pentru daunele rezultate din nerespectarea de catre un contractant
pe care il patroneaza a obligatiilor sale, daca a promulgat legi si
reglementari si a prevazut masuri administrative care, in cadrul sistemului sau
juridic, sunt in mod rezonabil corespunzatoare pentru asigurarea respectarii
efective a acestor obligatii de catre persoanele supuse jurisdictiei sale.
5. Procedurile urmate pentru aprecierea cererilor prezentate de statele
parti trebuie sa tina seama de calitatea lor de stat.
6. Criteriile de acceptabilitate vor impune ca orice solicitant, fara exceptie,
in cererea sa, sa se angajeze:
a) sa accepte ca fiind executorii si sa respecte obligatiile ce ii incumba
in virtutea partii a XI-a, a regulilor, reglementarilor si procedurilor
autoritatii, a hotararilor organelor sale si a clauzelor contractelor pe care
le-a incheiat cu autoritatea;
b) sa accepte controlul pe care autoritatea il exercita asupra
activitatilor desfasurate in zona, potrivit autorizarii primite prin conventie;
c) sa prezinte in scris autoritatii asigurarea ca isi va indeplini cu
buna-credinta obligatiile care ii incumba in virtutea contractului;
d) sa respecte dispozitiile referitoare la transferul de tehnologie
prevazute la art. 5 al prezentei anexe.
Art. 5
Transferul de tehnologie
1. Orice solicitant, atunci cand prezinta un proiect de plan de munca, va
furniza autoritatii o descriere generala a echipamentului si a metodelor care
vor fi utilizate pentru activitatile desfasurate in zona si alte informatii
pertinente care nu sunt proprietate industriala, referitoare la
caracteristicile tehnologiei preconizate, precum si informatii indicand unde
sunt disponibile aceste tehnologii.
2. Orice contractant va comunica autoritatii orice modificare adusa
descrierii, datelor si informatiilor puse la dispozitie autoritatii in virtutea
paragrafului 1, ori de cate ori este efectuata o modificare sau o inovatie
tehnica importanta.
3. Orice contract referitor la activitati care vor fi intreprinse in zona
va contine clauze prin care contractantul se angajeaza:
a) sa puna la dispozitia intreprinderii, la cererea autoritatii si potrivit
unor modalitati si in conditii comerciale juste si rezonabile, tehnologiile pe
care le utilizeaza pentru desfasurarea activitatilor in zona in cadrul
contractului si pe care este in drept sa le transfere. Acest transfer se va
face pe cale de acorduri de licenta sau alte aranjamente corespunzatoare pe
care contractantul le negociaza cu intreprinderea si care vor fi consemnate
intr-un acord special care completeaza contractul. Acest angajament nu poate fi
invocat, decat daca intreprinderea considera ca nu este in masura sa obtina pe
piata libera aceleasi tehnologii sau tehnologii la fel de eficace si
corespunzatoare, potrivit unor modalitati si in conditii juste si rezonabile;
b) sa obtina de la proprietarul oricarei tehnologii utilizate pentru
desfasurarea activitatilor in zona in cadrul contractului si care nu este
vizata la lit. a) si nici in general disponibila pe piata libera, angajamentul
scris ca, la solicitarea autoritatii, el va autoriza intreprinderea, printr-un
acord de licenta sau alt aranjament corespunzator, sa utilizeze tehnologiile
respective in aceeasi masura ca si contractantul si potrivit unor modalitati si
in conditii comerciale juste si rezonabile. In absenta unui asemenea
angajament, tehnologiile in cauza nu pot fi utilizate de catre contractant
pentru desfasurarea unor activitati in zona;
c) sa dobandeasca, printr-un contract executoriu, daca intreprinderea i-o
cere si de fiecare data cand o poate face, fara ca din aceasta sa rezulte
cheltuieli substantiale pentru contractant, dreptul de a transfera
intreprinderii orice tehnologie utilizata de el pentru desfasurarea
activitatilor din zona in cadrul contractului, pe care el nu este in drept sa o
transfere si care nu este in general disponibila pe piata libera. Daca, in
cadrul unei societati, exista stranse legaturi intre contractant si
proprietarul tehnologiilor, caracterul strans al acestor legaturi si gradul de
control sau de influenta vor fi luate in considerare atunci cand se determina
ca au fost luate toate masurile posibile pentru dobandirea acelui drept. Daca
contractantul exercita un control efectiv asupra proprietarului si nu
dobandeste de la acesta drepturile respective, se va tine cont de aceasta atunci
cand se stabileste daca contractantul este acceptabil atunci cand acesta
prezinta o noua cerere de aprobare sau un nou plan de munca;
d) sa-i faciliteze intreprinderii, la cerere, achizitionarea, pe calea unor
acorduri de licenta sau in cadrul altor aranjamente corespunzatoare si conform
unor modalitati si conditii comerciale juste si rezonabile, a oricarei
tehnologii vizate de lit. b), in cazul in care intreprinderea ar decide sa
negocieze direct cu proprietarul respectivele tehnologii;
e) sa ia aceleasi masuri care sunt prevazute la lit. a), b), c) si d), fata
de un stat in curs de dezvoltare sau un grup de state in curs de dezvoltare
care doreste sa incheie un contract in virtutea art. 9 al prezentei anexe, cu
conditia ca aceste masuri sa fie limitate la exploatarea partii sectorului
propus de contractant, care a fost rezervata conform art. 8 al prezentei anexe
si ca activitatile prevazute prin contractul solicitat de un stat sau grup de
state in curs de dezvoltare sa nu implice un transfer de tehnologii in folosul
unui stat tert sau al cetatenilor unui stat tert. Obligatiile prevazute de
prezenta dispozitie nu sunt valabile decat pentru contractantii ale caror
tehnologii nu au facut obiectul unei cereri de transfer catre intreprindere sau
nu au fost inca transferate acesteia.
4. Diferendele privind angajamentele cerute potrivit paragrafului 3, ca si
cele privind celelalte clauze ale contractelor vor fi supuse procedurii de
reglementare obligatorie a diferendelor, prevazuta in partea a XI-a, iar nerespectarea
acestor angajamente poate fi sanctionata cu amenzi sau cu suspendarea ori
rezilierea contractului conform art. 18 al prezentei anexe. Diferendele aparute
in legatura cu chestiunea de a sti daca ofertele prezentate de contractant
prevad modalitati si conditii comerciale juste si rezonabile pot fi supuse, de
catre oricare dintre parti, procedurii de arbitraj comercial obligatoriu
prevazute de Regulamentul de arbitraj al Comisiei Natiunilor Unite pentru
Dreptul Comercial International sau oricarei alte proceduri de arbitraj,
prevazuta in regulile, reglementarile si procedurile autoritatii. In cazul in
care arbitrajul se incheie cu o decizie negativa, contractantul are la
dispozitie 45 de zile pentru a-si modifica oferta, astfel incat aceasta sa cuprinda
modalitati si conditii juste si rezonabile inainte ca autoritatea sa ia o
decizie in aplicarea art. 18 al prezentei anexe.
5. Daca intreprinderea nu este in masura sa obtina, potrivit unor
modalitati si conditii comerciale juste si rezonabile, tehnologii
corespunzatoare care sa-i permita sa intreprinda in timp oportun extragerea si
tratarea mineralelor din zona, consiliul sau adunarea pot convoca un grup de
state parti, compus din statele care desfasoara activitati in zona, statele
care patroneaza entitati sau persoane care exercita asemenea activitati si alte
state care au acces la aceste tehnologii. Acest grup va proceda la consultari
si va lua masuri eficace, astfel incat aceste tehnologii sa fie puse la
dispozitia intreprinderii potrivit unor modalitati si conditii comerciale juste
si rezonabile. Fiecare dintre statele parti va lua in acest scop toate masurile
posibile in cadrul sistemului sau juridic.
6. In cazul unor societati mixte constituite impreuna cu intreprinderea,
transferul de tehnologii se va face conform acordului care reglementeaza
societatea mixta.
7. Angajamentele prevazute la paragraful 3 vor fi incluse in fiecare
contract referitor la activitatile ce urmeaza a fi desfasurate in zona pana la
expirarea unui termen de 10 ani de la demararea productiei comerciale de catre
intreprindere si pot fi invocate in acest interval de timp.
8. In sensul prezentului articol, termenul tehnologie inglobeaza
echipamentul specializat si procedeele tehnice, inclusiv descrierile, manualele,
notitele explicative, formarea cadrelor si sfaturile si asistenta tehnica
necesare pentru montajul, intretinerea si functionarea unui sistem viabil,
precum si dreptul de a utiliza aceste elemente in acest scop pe baza
neexclusiva.
Art. 6
Aprobarea planurilor de munca
1. Autoritatea va proceda la examinarea planurilor de munca propuse, dupa
sase luni de la intrarea in vigoare a conventiei si apoi din patru in patru
luni.
2. La examinarea unei cereri de aprobare a unui plan de munca care imbraca
forma unui contract, autoritatea va stabili mai intai:
a) daca solicitantul s-a conformat procedurilor de prezentare a cererilor
conform art. 4 al prezentei anexe si daca a dat autoritatii angajamentele si
asigurarile cerute de acest articol. Daca aceste proceduri nu au fost
respectate sau daca lipseste unul dintre angajamentele si asigurarile
sus-mentionate, solicitantul va dispune de un termen de 45 de zile pentru
remedierea acestor carente;
b) daca solicitantul intruneste conditiile de acceptabilitate conform art.
4 al prezentei anexe.
3. Toate planurile de munca propuse trebuie sa fie conforme dispozitiilor
pertinente ale conventiei si vor fi supuse acestor dispozitii, precum si
regulilor, reglementarilor si procedurilor autoritatii, inclusiv conditiilor
referitoare la operatiuni, contributiilor financiare si angajamentelor luate in
materie de transferuri de tehnologii. Daca planurile de munca propuse sunt
conforme acestor prevederi, autoritatea le va aproba, cu conditia ca ele sa fie
conforme si cu conditiile uniforme si nediscriminatorii stabilite prin
regulile, reglementarile si procedurile autoritatii, in afara de cazul cand:
a) o parte sau totalitatea sectorului vizat de planul de munca este
cuprinsa intr-un plan de munca aprobat anterior sau intr-un plan de munca
propus anterior, asupra caruia autoritatea nu a statuat inca definitiv;
b) punerea in exploatare a unei parti sau a totalitatii sectorului vizat de
planul de munca a fost exclusa de autoritate in aplicarea art. 162 paragraful 2
lit. x);
c) planul de munca propus este prezentat sau patronat de un stat parte
caruia deja i s-au aprobat:
(i) planuri de munca referitoare la explorarea si exploatarea unor
zacaminte de noduli polimetalici in sectoare nerezervate a caror suprafata,
adaugata suprafetei uneia dintre partile sectorului vizat prin planul de munca
propus, ar depasi cu 30% suprafata unei zone circulare de 400.000 kmp,
determinata pornind din centrul uneia dintre partile sectorului vizat prin
planul de munca propus;
(ii) planuri de munca referitoare la explorarea si exploatarea unor
zacaminte de noduli polimetalici in sectoare nerezervate care ar reprezenta
impreuna 2% din suprafata totala a zonei care n-a fost rezervata si a carei
punere in exploatare nu a fost exclusa prin aplicarea art. 162 paragraful 2
lit. x).
4. In scopul aplicarii regulii enuntate la paragraful 3 lit. c), un plan de
munca propus de o asociatie sau de un consortiu va fi considerat ca apartinand,
in mod proportional, statelor parti care patroneaza societatea sau consortiul,
conform art. 4 paragraful 3 al prezentei anexe. Autoritatea poate aproba
planuri de munca reglementate de paragraful 3 lit. c), daca ea constata ca
aprobarea respectiva nu va avea drept efect sa permita unui stat parte sau
entitatilor sau persoanelor patronate de un stat parte sa monopolizeze
activitatile desfasurate in zona sau sa impiedice alte state parti sa
desfasoare activitati in aceasta.
5. Derogand de la prevederile paragrafului 3 lit. a) de mai sus, dupa
terminarea perioadei interimare definite de art. 151 paragraful 3, autoritatea
poate sa adopte, prin intermediul unor reguli, reglementari si proceduri, alte
proceduri si criterii compatibile cu conventia pentru a stabili, in caz de
alegere intre solicitanti pentru un sector dat, pe acei dintre solicitanti ale
caror planuri de munca vor fi aprobate. Aceste proceduri si criterii trebuie sa
asigure aprobarea planurilor de munca pe o baza echitabila si
nediscriminatorie.
Art. 7
Alegerea solicitantilor de autorizatii de productie
1. La sase luni dupa intrarea in vigoare a conventiei si dupa aceea din
patru in patru ani, autoritatea va examina cererile de autorizare a productiei
prezentate in perioada care s-a scurs. Daca toate aceste cereri pot fi aprobate
fara ca plafonul productiei sa fie depasit si fara ca autoritatea sa contravina
obligatiilor pe care si le-a asumat in baza unui acord sau aranjament privind
produsele la care a devenit parte, asa cum se prevede la art. 151 autoritatea
va elibera autorizatiile solicitate.
2. Cand trebuie facuta o alegere intre solicitantii de autorizatii de
productie datorita limitarii productiei prevazute de art. 151 paragrafele 2 si
7 sau obligatiilor care incumba autoritatii in virtutea unui acord sau aranjament
de productie la care ea a devenit parte, asa cum o prevede art. 151 paragraful
1, autoritatea va proceda la aceasta alegere pe baza unor criterii obiective si
nediscriminatorii fixate prin regulile, reglementarile si procedurile sale.
3. In aplicarea paragrafului 2, autoritatea va da prioritate solicitantilor
care:
a) ofera cele mai bune garantii de eficacitate tinand cont de capacitatea
lor financiara si tehnica si de modul in care ei au executat, daca a fost
cazul, planurile de munca aprobate anterior;
b) ofera autoritatii perspectiva unor castiguri financiare mai rapide,
tinand cont de data la care urmeaza sa inceapa productia comerciala;
c) au investit deja cele mai multe resurse si eforturi in prospectare sau
explorare.
4. Solicitantii care nu au fost alesi in cursul unei perioade oarecare au
prioritate in perioadele ulterioare, pana cand vor primi autorizatie.
5. Alegerea se va face tinand seama de necesitatea de a se oferi tuturor
statelor parti, independent de sistemul lor economic si social sau de situarea
lor geografica, o mai buna posibilitate de a participa la activitatile
desfasurate in zona, si de necesitatea de a impiedica monopolizarea acestor
activitati, astfel incat sa se evite discriminarile fata de orice stat sau
sistem.
6. Autorizatiile de productie privind sectorul rezervat au prioritate de
fiecare data cand exista in exploatare mai putine sectoare rezervate decat
sectoare nerezervate.
7. Deciziile vizate de prezentul articol vor fi luate cat mai curand
posibil, dupa expirarea fiecarei perioade.
Art. 8
Rezervarea de sectoare
Fiecare cerere, alta decat cele prezentate de intreprindere sau de orice
alte entitati sau persoane, care se refera la sectoare rezervate, trebuie sa se
refere la un perimetru care nu trebuie, in mod necesar, sa fie neintrerupt si
care sa aiba o suprafata totala si o valoare comerciala estimativa suficiente
pentru a permite doua operatiuni de extractie miniera. Solicitantul va da
coordonatele care sa permita divizarea perimetrului in doua parti de valoare
comerciala estimativa egala si va comunica toate datele pe care le-a cules
pentru cele doua parti ale perimetrului. Fara a aduce atingere puterilor pe
care le detine autoritatea in aplicarea art. 17 al prezentei anexe, datele care
trebuie sa-i fie comunicate in ce priveste nodulii polimetalici se vor referi
la ridicari topografice, esantioane, densitatea nodulilor si concentratia
metalelor pe care le contin. In termen de 45 de zile de la receptionarea
datelor, autoritatea va desemna partea din perimetru care va fi rezervata
exclusiv activitatilor pe care le va desfasura ea prin intermediul
intreprinderii sau in asociere cu state in curs de dezvoltare. Aceasta
desemnare poate fi amanata cu inca 45 de zile, daca autoritatea solicita unui
expert independent sa determine daca toate datele primite in baza prezentului
articol i-au fost comunicate corect. Sectorul desemnat devine sector rezervat
de indata ce planul de munca privind sectorul nerezervat este aprobat si
contractul semnat.
Art. 9
Activitati desfasurate in sectoarele rezervate
1. Intreprinderea are latitudinea de a decide daca doreste sa desfasoare ea
insasi activitatile in fiecare sector rezervat. Aceasta decizie poate fi luata
in orice moment, in afara de cazul in care autoritatea primeste o notificare
conform paragrafului 4, in care caz intreprinderea va lua decizia intr-un
termen rezonabil. Intreprinderea poate hotari sa exploateze aceste sectoare cu
titlu de societate mixta impreuna cu un stat sau cu o entitate sau persoana
interesata.
2. Intreprinderea poate incheia contracte pentru executarea unei parti din
activitatile sale conform art. 12 al anexei nr. IV. Ea poate, de asemenea,
pentru a desfasura aceste activitati, sa se asocieze in cadrul unei societati
mixte cu orice entitate sau persoana care doreste si care este abilitata sa
desfasoare activitati in zona, in aplicarea art. 153 paragraful 2 lit. b).
Atunci cand are in vedere societati mixte de acest gen, intreprinderea va oferi
statelor parti, care sunt tari in curs de dezvoltare si cetatenilor acestora,
posibilitatea unei participari efective.
3. Autoritatea poate prescrie, in regulile, reglementarile si procedurile
sale, conditii de fond si de procedura referitoare la asemenea contracte si
societati mixte.
4. Orice stat parte, care este tara in curs de dezvoltare, sau orice
persoana fizica sau juridica patronata de acesta si efectiv controlata de el
sau de un alt stat in curs de dezvoltare, care este un solicitant acceptabil,
sau orice grup din categoriile precedente, poate notifica autoritatii dorinta
sa de a prezenta, in aplicarea art. 6 al prezentei anexe, un plan de munca
pentru un sector rezervat. Planul de munca va fi studiat, daca intreprinderea
hotaraste, conform paragrafului 1, sa nu desfasoare activitati proprii in acest
sector.
Art. 10
Preferinte si prioritati acordate unor solicitanti
Daca in aplicarea art. 3 paragraful 4 lit. c) al prezentei anexe un plan de
munca a fost aprobat numai pentru explorare, detinatorului sau i se va acorda
preferinta si prioritate fata de ceilalti solicitanti, daca acesta va prezenta
un plan de munca privind exploatarea aceluiasi sector si acelorasi resurse.
Totusi aceasta preferinta si acest rang de prioritate pot sa-i fie retrase in cazul
in care acesta nu si-a indeplinit planul de munca in mod satisfacator.
Art. 11
Acorduri de coantrepriza
1. Contractele pot prevedea aranjamente de asociere intre contractant si
autoritate, care va actiona prin intermediul intreprinderii, sub forma de
societati comune sau de impartire a productiei, ca si orice alta forma de
aranjamente de coantrepriza, care se vor bucura de aceeasi protectie in materie
de revizuire, de suspendare sau de reziliere ca si contractele incheiate cu
autoritatea.
2. Contractantii care incheie cu intreprinderea asemenea aranjamente de
asociere pot beneficia de stimulente financiare prevazute in aranjamentele
financiare stabilite la art. 13 al prezentei anexe.
3. Partenerii intreprinderii la o societate mixta sunt tinuti sa efectueze
platile prevazute la art. 13 al prezentei anexe in proportie cu cota lor de
participare la societatea mixta, sub rezerva stimulentelor financiare prevazute
la acelasi articol.
Art. 12
Activitati desfasurate de catre intreprindere
1. Activitatile desfasurate in zona de catre intreprindere in aplicarea
prevederilor art. 153 paragraful 2 lit. a) sunt reglementate de dispozitiile
partii a XI-a, de regulile, reglementarile si procedurile autoritatii si de
deciziile sale pertinente.
2. Orice plan de munca propus de intreprindere trebuie sa fie insotit de
documente care sa ateste capacitatea sa financiara si tehnica.
Art. 13
Clauzele financiare ale contractelor
1. Atunci cand adopta regulile, reglementarile si procedurile referitoare
la clauzele financiare ale unui contract intre autoritate si entitatile sau
persoanele vizate la art. 153 paragraful 2 lit. b) si atunci cand negociaza
clauzele financiare ale unui asemenea contract, in conformitate cu partea a XI-a
a conventiei si cu aceste reguli, reglementari si proceduri, autoritatea va fi
calauzita de urmatoarele obiective:
a) sa-si asigure maximum de venituri provenite din produsul exploatarii
comerciale;
b) sa faca in asa fel, incat explorarii si exploatarii resurselor zonei sa
le fie consacrate investitii si tehnologii corespunzatoare;
c) sa faca in asa fel, incat contractantii sa fie tratati egal din punct de
vedere financiar si sa aiba obligatii financiare comparabile;
d) sa furnizeze stimulente pe baza uniforma si nediscriminatorie pentru a
incuraja contractantii sa incheie acorduri de asociere cu intreprinderea ori cu
tarile in curs de dezvoltare sau cu cetatenii acestora, pentru a stimula
transferul de tehnologie catre intreprindere sau catre tarile in curs de
dezvoltare ori cetatenii acestora, si pentru a pregati personalul autoritatii
si al tarilor in curs de dezvoltare;
e) sa dea posibilitatea intreprinderii sa procedeze la exploatarea
zacamintelor in acelasi timp ca si entitatile sau persoanele vizate in art. 153
paragraful 2 lit. b); si
f) sa evite ca, prin jocul stimulentelor financiare furnizate
contractantilor in aplicarea paragrafului 14 sau a clauzelor contractelor
revizuite conform art. 19 al prezentei anexe, sau prin aplicarea dispozitiilor
art. 11 al aceleiasi anexe, referitoare la societatile mixte, contractantii sa
nu fie subventionati intr-un asemenea mod care sa le dea in mod artificial un
avantaj in concurenta cu cei care exploateaza zacamintele terestre.
2. Pentru cheltuielile administrative referitoare la studierea cererilor de
aprobare a planurilor de munca se va percepe o taxa al carei cuantum este fixat
la 500.000 dolari S.U.A., pentru fiecare cerere.
Cuantumul taxei va fi revizuit periodic de catre consiliu, astfel incat
acesta sa acopere cheltuielile administrative efectuate. Daca cheltuielile
angajate de autoritate pentru studierea unei cereri sunt inferioare sumei
fixate, autoritatea ramburseaza diferenta autorului cererii.
3. Contractantul va achita o taxa anuala fixa de un milion de dolari S.U.A.
incepand cu data intrarii in vigoare a contractului. Daca data aprobata pentru
demararea productiei comerciale este amanata ca urmare a intarzierii in
eliberarea autorizatiei de productie, conform art. 151, contractantul va fi
scutit de fractiunea din taxa anuala fixa corespunzatoare duratei intarzierii.
Din momentul demararii productiei comerciale, contractantul va achita fie taxa
asupra productiei, fie taxa anuala fixa, daca aceasta este mai ridicata.
4. In termen de un an socotit de la demararea productiei comerciale,
conform paragrafului 3, contractantul va alege modalitatea de plata a
contributiei sale financiare catre autoritate:
a) fie achitand numai o taxa asupra productiei;
b) fie achitand o taxa asupra productiei si platind o parte din incasarile
nete.
5. a) Daca contractantul alege sa plateasca contributia sa financiara catre
autoritate numai prin achitarea unei taxe asupra productiei, cuantumul acestei
taxe va fi egal cu un anumit procentaj din valoarea comerciala a metalelor
tratate, provenite din nodulii polimetalici extrasi din sectorul vizat prin
contract, procentaj care se va fixa dupa baremul urmator:
(i) de la primul pana la al zecelea an al productiei comerciale 5%
(ii) de la al unsprezecelea an pana la sfarsitul perioadei de
productie comerciala 12% .
b) Valoarea comerciala sus-mentionata se calculeaza prin multiplicarea
cantitatii de metale tratate, provenite din nodulii polimetalici extrasi din
sectorul vizat prin contract, cu pretul mediu al acestor metale, determinat
conform paragrafelor 7 si 8, pe perioada exercitiului contabil respectiv.
6. Daca contractantul alege sa plateasca contributia sa financiara catre
autoritate achitand o taxa asupra productiei si platind o parte din incasarile
nete, cuantumul acestor plati va fi determinat dupa cum urmeaza:
a) cuantumul taxei asupra productiei va fi egal cu un anumit procentaj din
valoarea comerciala, determinata potrivit lit. b), a metalelor tratate,
provenite din nodulii polimetalici extrasi din sectorul vizat prin contract,
procentaj care va fi fixat dupa baremul urmator:
(i) pentru prima perioada a productiei comerciale - 2%
(ii) pentru a doua perioada a productiei comerciale - 4% .
Daca in timpul celei de-a doua perioade de productie comerciala, asa cum
aceasta este definita la lit. d), randamentul investitiei pentru un exercitiu
contabil dat, potrivit definitiei de la lit. m), este, ca urmare a platii taxei
de 4% asupra productiei, mai mic de 15%, cuantumul taxei asupra productiei va
fi fixat la 2% in loc de 4% pentru acel exercitiu;
d) valoarea comerciala a metalelor tratate se calculeaza prin multiplicarea
cantitatii de metale tratate, provenite din nodulii polimetalici extrasi din
sectorul vizat prin contract cu pretul mediu, determinat conform paragrafelor 7
si 8, al acestor metale pe perioada exercitiului contabil respectiv;
c) (i) partea din incasari, care revine autoritatii, va fi prelevata asupra
partii din incasarile nete ale contractantului care provin din activitatile de
extractie a resurselor din sectorul vizat prin contract, denumite in continuare
incasari nete imputabile;
(ii) partea din incasarile nete imputabile, care revine autoritatii, va fi
determinata conform urmatorului barem progresiv:
Partea din incasarile nete imputabile care va reveni autoritatii
Incasarile nete imputabile Prima perioada A doua perioada
a productiei a productiei
comerciale comerciale
Transa reprezentand
un randament al investitiei
superior lui 0%,
dar inferior lui 10% 35% 40%
Transa reprezentand un
randament al investitiei
egal sau superior lui 10%,
dar inferior lui 20% 42,5% 50%
Transa reprezentand un
randament al investitiei
egal sau superior lui 20% 50% 70%
d) (i) prima perioada a productiei comerciale vizate la lit. a) si c) va
incepe cu primul exercitiu contabil al productiei comerciale si se va incheia
cu exercitiul contabil pentru care cheltuielile de punere in valoare a
contractului, ajustate tinand cont de dobanda aferenta la partea inca
neamortizata a acestor cheltuieli, sunt pe deplin amortizate, dupa cum se
indica in continuare:
Pentru primul exercitiu contabil care ocazioneaza cheltuieli de punere in
valoare, cheltuielile de punere in valoare neamortizate cuprind cheltuielile de
punere in valoare din care se deduce cuantumul excedentelor reale pentru
exercitiul contabil respectiv. Pentru fiecare dintre exercitiile urmatoare,
cheltuielile de punere in valoare neamortizate sunt calculate adaugand la cheltuielile
de punere in valoare neamortizate la incheierea exercitiului precedent,
majorate cu o dobanda anuala de 10%, cheltuielile de punere in valoare angajate
in timpul exercitiului contabil in curs si deducand din acest total excedentele
reale ale contractantului pentru exercitiul contabil respectiv. Exercitiul
contabil pentru care cheltuielile de punere in valoare, majorate cu dobanda
aferenta partii neamortizate din aceste cheltuieli, sunt complet amortizate,
este primul exercitiu pentru care cheltuielile de punere in valoare sunt nule;
excedentele reale ale contractantului pentru orice exercitiu contabil sunt
constituite din incasarile sale brute, din care se deduc cheltuielile de
exploatare si platile facute catre autoritate, conform lit. c);
(ii) a doua perioada de productie comerciala incepe cu exercitiul contabil
inceput la expirarea primei perioade si dureaza pana la sfarsitul contractului.
e) Prin incasari nete imputabile se intelege incasarile nete ale
contractantului, multiplicate prin raportul dintre cheltuielile de punere in
valoare, aferente extractiei, si totalul cheltuielilor de punere in valoare a
contractantului. Daca activitatile contractantului se refera la extractia si la
transportul de noduli polimetalici, precum si la productia comerciala, in
principal, a trei metale tratate si anume cobaltul, cuprul si nichelul,
cuantumul incasarilor nete imputabile ale contractantului nu poate fi mai mic
de 25% din incasarile sale nete. Sub rezerva modalitatilor vizate la lit. n),
in toate celelalte cazuri, inclusiv in cazul in care activitatile
contractantului privesc productia si transportul de noduli polimetalici si
productia comerciala a patru metale tratate si anume, cobaltul, cuprul,
manganul si nichelul, autoritatea poate, prin regulile, reglementarile si
procedurile sale, sa prescrie cuantumuri-plafon corespunzatoare aplicand
aceeasi formula de proportionalitate ca pentru fixarea cuantumului-plafon de
25% in cazul celor trei metale;
f) prin incasari nete ale contractantului se intelege incasarile brute ale
contractantului din care se scad cheltuielile de exploatare si de amortizare a
cheltuielilor sale de punere in valoare dupa modalitatile indicate la lit. j);
g) (i) daca activitatile contractantului se refera la extractia, transportul
nodulilor si la productia comerciala de metale tratate, prin incasari brute ale
contractantului se intelege produsul brut al vanzarii metalelor tratate si
orice alte incasari considerate ca fiind in mod rational imputabile operatiilor
efectuate in baza contractului in conformitate cu regulile, reglementarile si
procedurile financiare ale autoritatii;
(ii) in toate cazurile, altele decat cele specificate la lit. g) (i) si n)
(iii) prin incasari brute ale contractantului se intelege produsul brut al vanzarii
metalelor semitratate care provin din nodulii polimetalici extrasi din sectorul
vizat prin contract si orice alte incasari considerate ca fiind in mod
rezonabil imputabile operatiunilor efectuate in baza contractului conform
regulilor, reglementarilor si procedurilor financiare ale autoritatii;
h) prin cheltuieli de punere in valoare ale contractantului se intelege:
(i) toate cheltuielile angajate inainte de demararea productiei comerciale,
care sunt legate direct de dezvoltarea capacitatii de productie a sectorului
vizat prin contract si de activitatile conexe cu titlu de operatii prevazute in
contract, in toate cazurile, altele decat cele specificate la lit. n), conform
principiilor contabile general admise, inclusiv, intre altele, cheltuielile de
echipare, cumpararile de materiale, de nave, de instalatii de tratare,
cheltuielile referitoare la lucrarile de constructii, cumpararile de cladiri,
de terenuri, cheltuielile referitoare la constructia de drumuri, la
prospectarea si la exploatarea sectorului vizat prin contract la
cercetare-dezvoltare, la dobanzi, la eventuale inchirieri, licente, taxe; si
(ii) cheltuielile asemanatoare celor vizate la lit. n) (i), angajate dupa
demararea productiei comerciale, pentru punerea in executare a planului de
munca, cu exceptia celor legate de cheltuielile de exploatare;
i) incasarile provenite din instrainarea bunurilor de echipament si
valoarea comerciala a bunurilor de echipament, care nu mai sunt necesare, cu
titlu de operatii prevazute de contract, si care nu sunt vandute, vor fi
scazute din cheltuielile de punere in valoare ale contractantului pentru
exercitiul contabil respectiv. Atunci cand cuantumul acestor reduceri depaseste
pe cel al cheltuielilor de punere in valoare, excedentul se adauga incasarilor
brute;
j) cheltuielile de punere in valoare ale contractantului, efectuate inainte
de inceperea productiei comerciale, care sunt vizate la lit. h) (i) si n) (iv),
vor fi amortizate in zece transe anuale egale, socotite de la data demararii
productiei comerciale, cheltuielile de punere in valoare ale contractantului
vizate la lit. h) (ii) si n) (iv), efectuate dupa demararea productiei
comerciale, vor fi amortizate in zece transe anuale egale sau intr-un numar
inferior de transe anuale in asa fel incat ele sa fie complet amortizate la
expirarea contractului;
k) prin cheltuieli de exploatare ale contractantului se intelege toate
cheltuielile efectuate dupa demararea productiei comerciale pentru exploatarea
capacitatii de productie a sectorului vizat prin contract si pentru
activitatile conexe, cu titlu de operatiuni prevazute in contract, conform
principiilor contabile general admise, inclusiv, indeosebi, taxa asupra
productiei sau taxa anuala fixa, daca aceasta este mai ridicata, cheltuielile
referitoare la retributii, salarii si indemnizatii conexe, la materiale,
servicii, transporturi, la tratare si comercializare, la dobanzi, serviciile
publice, la apararea mediului marin, la cheltuieli generale si cheltuieli
administrative legate direct de operatiunile prevazute in contract, precum si
orice deficit de exploatare reportat intr-un sens sau altul, dupa cum se arata
in continuare. Deficitul de exploatare poate fi reportat de doua ori
consecutiv, de la un exercitiu la altul, cu exceptia ultimilor doi ani ai
contractului, sau poate fi imputat retroactiv asupra celor doua exercitii
precedente;
l) daca contractantul asigura, in principal, extractia, transportul de
noduli polimetalici si productia comerciala de metale tratate si semitratate, prin
expresia cheltuieli de punere in valoare aferente extractiei se intelege partea
de cheltuieli de punere in valoare angajate de catre contractant, care este
direct legata de extractia resurselor sectorului vizat prin contract, conform
principiilor contabile general admise si regulilor de gestiune financiara,
precum si procedurilor si reglementarilor si procedurilor financiare ale
autoritatii, inclusiv taxa perceputa pentru studierea cererii de contract, taxa
anuala fixa si, daca este cazul, cheltuielile efectuate pentru prospectarea si
explorarea sectorului vizat prin contract si o fractiune din cheltuielile de
cercetare si dezvoltare;
m) prin randament al investitiilor se intelege, pentru un exercitiu
contabil dat, raportul dintre incasarile nete imputabile ale acestui exercitiu
si cheltuielile de punere in valoare aferente extractiei. In scopul calcularii
acestui raport, cheltuielile de punere in valoare, aferente extractiei, cuprind
cheltuielile efectuate pentru cumpararea de material nou sau pentru inlocuirea
materialului a carui utilizare este legata de activitatile de extractie, din
care se scade costul initial al materialului inlocuit;
n) daca contractantul asigura numai extractia:
(i) prin incasari nete imputabile se intelege totalitatea incasarilor nete
ale contractantului;
(ii) expresia incasari nete ale contractantului este cea definita la lit.
f);
(iii) prin incasari brute ale contractantului se intelege produsul brut al
vanzarii nodulilor polimetalici si orice alte incasari considerate ca fiind, in
mod rezonabil, imputabile operatiunilor efectuate in baza contractului conform
regulilor, reglementarilor si procedurilor financiare ale autoritatii;
(iv) prin cheltuieli de punere in valoare ale contractantului se intelege
toate cheltuielile efectuate inainte de demararea productiei comerciale, asa
cum se arata la lit. h) (i), si toate cheltuielile efectuate dupa demararea
productiei comerciale, asa cum se arata la lit. h) (ii), care sunt direct
legate de extractia resurselor sectorului vizat prin contract, calculate
conform principiilor contabile general admise;
(v) prin cheltuieli de exploatare ale contractantului se intelege acele
cheltuieli de exploatare ale contractantului, vizate la lit. k), care sunt
direct legate de extractia resurselor din sectorul vizat prin contract,
calculate conform principiilor contabile general admise;
(vi) prin randament al investitiei se intelege, pentru un exercitiu
contabil dat, raportul dintre incasarile nete ale acestui exercitiu si cheltuielile
de punere in valoare efectuate de contractant. In scopul calcularii acestui
raport, cheltuielile de punere in valoare cuprind cheltuielile efectuate pentru
cumpararea de material nou sau pentru inlocuirea materialului, din care se
scade costul initial al materialului inlocuit;
o) luarea in calcul a cheltuielilor referitoare la plata dobanzilor de
catre contractant, care sunt vizate la lit. h), k), l) si n), este autorizata
in masura in care, in toate cazurile, autoritatea, conform art. 4 paragraful 1
din prezenta anexa, a apreciat ca raportul dintre capitalul social si datorii,
precum si nivelul dobanzii sunt rezonabile, tinand seama de practicile
comerciale in vigoare;
p) cheltuielile vizate in prezentul paragraf nu includ sumele platite cu
titlu de impozite asupra societatilor sau alte taxe analoage percepute de catre
state pentru operatiunile contractantului.
7. a) Prin expresia metale tratate, folosita la paragrafele 5 si 6, se
intelege metalele sub forma cea mai curenta, care in mod obisnuit sunt
comercializate pe pietele internationale finale. In sensul prevederilor
prezentei litere, autoritatea va specifica in regulile, reglementarile si
procedurile financiare, pietele internationale finale pertinente. Pentru
metalele care nu sunt comercializate pe aceste piete, prin expresia metale
tratate se intelege metalele sub forma cea mai curenta, care in mod obisnuit
sunt comercializate in cadrul tranzactiilor normale conform principiilor
intreprinderii independente;
b) daca autoritatea nu este in masura sa determine in alt mod cantitatea de
metale tratate pornind de la nodulii polimetalici extrasi din sectorul vizat de
contractul mentionat la paragraful 5 lit. b) si la paragraful 6 lit. b),
aceasta cantitate se determina dupa continutul de metal al acestor noduli, dupa
coeficientul de recuperare dupa tratare si alti factori pertinenti, conform
regulilor, reglementarilor si procedurilor autoritatii si principiilor
contabile general admise.
8. Daca o piata internationala finala ofera un mecanism adecvat de
stabilire a preturilor metalelor tratate, ale nodulilor polimetalici si
metalelor semitratate provenite din noduli, autoritatea va folosi cursul mediu
practicat pe aceasta piata. In toate celelalte cazuri, ea va fixa, dupa ce a
consultat pe contractant, un pret echitabil pentru aceste produse, conform
paragrafului 9.
9. a) Toate costurile, cheltuielile si incasarile, precum si toate
preturile si valorile vizate de prezentul articol vor fi cele practicate in
tranzactiile conforme cu principiile pietei libere sau de intreprinderile
independente. In caz contrar, ele vor fi determinate de catre autoritate dupa
consultarea contractantului ca si cum s-ar proceda la tranzactii conform
principiilor pietei libere sau ale intreprinderii independente, tinandu-se
seama de tranzactiile pertinente pe alte piete;
b) pentru a garanta respectarea prezentului paragraf si punerea lui in
aplicare, autoritatea se va inspira din principiile adoptate si din
interpretarea data pentru tranzactiile conforme principiilor intreprinderii
independente de catre Comisia Natiunilor Unite pentru societatile
transnationale, de catre Grupul de experti pentru conventiile fiscale dintre
tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare si de catre alte organisme internationale,
si ea va stabili, prin regulile, reglementarile si procedurile sale, reguli si
proceduri contabile uniforme si acceptabile pe plan international, precum si
metodele pe care va trebui sa le aplice contractantul in alegerea expertilor
contabili independenti, care sa fie acceptabili pentru autoritate, si care vor
verifica conturile in conformitate cu aceste reguli, reglementari si proceduri.
10. Contractantul va furniza expertilor contabili, conform regulilor,
reglementarilor si procedurilor financiare ale autoritatii, datele financiare
necesare pentru a stabili daca prevederile prezentului articol au fost
respectate.
11. Toate costurile, cheltuielile si incasarile, precum si toate preturile
si valorile vizate de prezentul articol vor fi determinate conform principiilor
contabile general admise si regulilor, reglementarilor si procedurilor
financiare ale autoritatii.
12. Sumele datorate autoritatii in aplicarea paragrafelor 5 si 6 vor fi
platite in monede liber utilizabile sau in monede care se pot procura liber si
se vor utiliza efectiv pe principalele piete de schimb sau, la alegerea
contractantului, sub forma de echivalent in metale tratate, calculat pe baza
valorii marfa. Valoarea marfa este determinata conform paragrafului 5 lit. b). Monedele
liber-utilizabile si monedele care se pot procura liber si se pot utiliza
efectiv pe principalele piete de schimb vor fi definite in regulile,
reglementarile si procedurile autoritatii conform practicilor monetare
internationale curente.
13. Toate obligatiile financiare ale contractantului catre autoritate, ca
si toate taxele, costurile, cheltuielile si incasarile vizate de prezentul
articol, vor fi adaptate, fiind exprimate in valoare constanta in raport cu un
an de referinta.
14. In indeplinirea obiectivelor enuntate la paragraful 1, autoritatea
poate, tinand seama de recomandarile Comisiei planificarii economice si ale
Comisiei juridice si tehnice, sa adopte reguli, reglementari si proceduri care
sa prevada acordarea de stimulente contractantilor, pe o baza uniforma si
nediscriminatorie.
15. In caz de diferend intre autoritate si un contractant, privind
interpretarea sau aplicarea clauzelor financiare ale unui contract, fiecare
dintre parti poate supune diferendul unui arbitraj comercial cu forta
obligatorie, in afara de cazul in care cele doua parti ar cadea de acord sa
rezolve diferendul prin alte mijloace, conform art. 188 paragraful 2.
Art. 14
Comunicarea de date
1. Conform regulilor, reglementarilor si procedurilor autoritatii si
potrivit modalitatilor si conditiilor din planul de munca, cel care exploateaza
va comunica autoritatii, la intervale fixate de catre acesta, toate datele care
ii sunt deopotriva necesare si pertinente in vederea exercitarii efective, de
catre principalele organe ale autoritatii, a puterilor si functiunilor lor in
ce priveste sectorul la care se refera planul de munca.
2. Datele comunicate cu privire la sectorul la care se refera planul de
munca si care sunt considerate ca fiind proprietate industriala nu pot fi
utilizate decat in scopurile specificate in prezentul articol. Datele care sunt
necesare la elaborarea de catre autoritate a regulilor, reglementarilor si
procedurilor referitoare la protectia mediului marin si la securitate, altele decat
datele referitoare la proiectarea echipamentului, nu vor fi considerate ca
fiind proprietate industriala.
3. Autoritatea se abtine de a comunica intreprinderii sau oricaruia care
este strain de autoritate datele care ii sunt furnizate de prospectori, de
solicitantii de contracte si de contractanti, si care nu sunt considerate ca
fiind proprietate industriala, insa datele referitoare la sectorul rezervat pot
fi comunicate intreprinderii. Intreprinderea se abtine de a comunica
autoritatii sau oricaruia care este strain de autoritate datele de acelasi tip
care ii sunt furnizate in acelasi mod.
Art. 15
Programe de pregatire a cadrelor
Contractantul va stabili programe practice de pregatire a personalului
autoritatii si al statelor in curs de dezvoltare, care sa cuprinda, indeosebi,
participarea acestui personal la toate activitatile desfasurate in zona, care
fac obiectul contractului conform art. 144 paragraful 2.
Art. 16
Drept exclusiv de explorare si de exploatare
Autoritatea, in aplicarea partii a XI-a a conventiei si a regulilor,
reglementarilor si procedurilor sale, va acorda celui care exploateaza dreptul
exclusiv de explorare si de exploatare a unei categorii determinate de resurse
in sectorul la care se refera planul de munca; ea va veghea ca nici o alta
entitate sau persoana sa nu exercite in acelasi sector activitati referitoare
la o categorie diferita de resurse intr-un mod care poate jena activitatile
celui care exploateaza. Cel care exploateaza are garantia titlului conform art.
153 paragraful 6.
Art. 17
Reguli, reglementari si proceduri ale autoritatii
1. Autoritatea va adopta si va aplica, in mod uniform, reguli, reglementari
si proceduri conform art. 160 paragraful 2 lit. f) (ii) si art. 162 paragraful
2 lit. o) (ii), pentru exercitarea functiunilor sale, asa cum acestea au fost
enuntate in partea a XI-a a conventiei, indeosebi in ce priveste problemele
urmatoare:
a) Proceduri administrative referitoare la prospectare, explorare si
exploatare in zona;
b) Operatiuni:
(i) suprafata sectoarelor;
(ii) durata operatiunilor;
(iii) normele de eficacitate, inclusiv asigurarile prevazute la art. 4
paragraful 6 lit. c) din prezenta anexa;
(iv) categoriile de resurse;
(v) renuntarea la sectoare;
(vi) rapoarte asupra mersului lucrarilor;
(vii) comunicarea de date;
(viii) inspectii si supravegherea operatiunilor;
(ix) masuri de luat pentru prevenirea stanjenirii celorlalte activitati in
mediul marin;
(x) cesiunea drepturilor si obligatiilor sale de catre un contractant;
(xi) proceduri referitoare la transferul de tehnologie catre tarile in curs
de dezvoltare conform art. 144, precum si la participarea directa a acestora
din urma;
(xii) norme si practici de exploatare miniera, inclusiv cele legate de
securitatea operatiunilor de conservarea resurselor si de protectia mediului
marin;
(xiii) definirea productiei comerciale;
(xiv) criterii de acceptare a solicitantilor;
c) Probleme financiare:
(i) elaborarea de reguli uniforme si nediscriminatorii de calcul al
costurilor si de contabilitate si modul de selectionare a controlorilor de
conturi;
(ii) repartizarea veniturilor rezultate din operatiuni;
(iii) stimulentele vizate de art. 13 al prezentei anexe;
d) Aplicarea hotararilor luate in virtutea art. 151 paragraful 10 si a art.
164 paragraful 2 lit. d).
2. Regulile, reglementarile si procedurile referitoare la urmatoarele
probleme trebuie sa corespunda pe deplin criteriilor obiective enuntate mai
jos:
a) Suprafata sectoarelor:
Autoritatea va fixa suprafata sectoarelor de explorare, care poate sa
mearga pana la dublul celei a sectoarelor de exploatare, pentru a permite o
explorare intensiva. Suprafata sectoarelor de exploatare se va calcula astfel
incat sa raspunda exigentelor art. 8 al prezentei anexe privind rezervarea de
sectoare, precum si exigentelor de productie prevazute, care vor trebui sa fie
compatibile cu art. 151 si cu clauzele contractului, tinand seama de starea
tehnologiilor disponibile in domeniul exploatarii miniere a fundurilor marine
si de caracteristicile fizice pertinente ale sectorului. Suprafata sectoarelor
nu va fi inferioara nici superioara celei necesare pentru a raspunde acestui
obiectiv.
b) Durata operatiunilor:
(i) durata prospectarilor nu este limitata;
(ii) durata fazei de explorare trebuie sa fie suficienta pentru a permite
studierea aprofundata a sectorului vizat, studierea si construirea materialului
de extractie miniera pentru acest sector si stabilirea planurilor si
construirea de uzine de transformare de capacitate mica si mijlocie pentru a se
proceda la incercarea dispozitivelor de extractie miniera sau de tratare a
mineralelor;
(iii) durata exploatarii trebuie sa fie stabilita in functie de durata de
viata economica a proiectului de extractie miniera, tinand seama de factori cum
sunt: epuizarea zacamantului mineral, longevitatea materialului de exploatare
si a instalatiilor de tratare si viabilitatea comerciala. Durata fazei de
exploatare trebuie sa fie suficienta pentru a permite extractia comerciala a
mineralelor din sector si trebuie sa cuprinda un termen rezonabil pentru
construirea de instalatii de extractie miniera si de tratare la scara
comerciala, termen in cuprinsul caruia nu trebuie sa se pretinda o productie
comerciala. Totusi durata totala a exploatarii trebuie sa fie si suficient de
scurta pentru ca autoritatea sa aiba posibilitatea de a modifica conditiile si
modalitatile planului de munca atunci cand ea intentioneaza sa-l reinnoiasca,
conform regulilor, reglementarilor si procedurilor pe care le va fi adoptat
dupa aprobarea planului de munca.
c) Norme de eficacitate:
Autoritatea va cere ca, in timpul fazei de explorare, cel care exploateaza
sa efectueze periodic cheltuieli care sa corespunda in mod rezonabil suprafetei
sectorului la care se refera planul de munca si cheltuieli pe care le-ar face
un contract de buna-credinta care isi propune sa lanseze productia comerciala
in sector in termenul fixat de catre autoritate. Cheltuielile considerate
necesare nu trebuie sa fie fixate la un nivel care sa fie de natura sa
descurajeze pe eventualii exploatanti care dispun de tehnologii mai putin
costisitoare decat tehnologiile folosite in mod curent. Autoritatea va fixa un
termen maxim pentru inceperea productiei la scara comerciala, care va incepe sa
curga de la incheierea fazei de explorare si dupa primele operatiuni de
exploatare. Pentru fixarea acestui termen, autoritatea trebuie sa tina seama de
faptul ca construirea unor importante instalatii de extractie si de tratare nu
poate fi intreprinsa decat dupa terminarea fazei de exploatare si inceperea
fazei de exploatare. In consecinta, termenul pentru demararea productiei
comerciale a unui sector trebuie sa fie fixat tinandu-se seama de timpul
necesar pentru construirea acestor instalatii dupa faza de explorare; trebuie,
de asemenea, sa se prevada termene rezonabile pentru intarzierile inevitabile
in programul de constructie. Dupa ce a fost atins stadiul productiei
comerciale, autoritatea va cere celui care exploateaza, ramanand in limite
rezonabile si luand in considerare toti factorii pertinenti, sa continue
productia comerciala pe toata durata planului de munca.
d) Categorii de resurse:
Pentru a determina categoriile de resurse pentru care se pot aproba planuri
de munca, autoritatea se bazeaza, intre altele, pe urmatoarele elemente:
(i) faptul ca resurse deosebite necesita recurgerea la metode de extractie
asemanatoare; si
(ii) faptul ca resurse deosebite pot sa fie puse in valoare simultan de
catre mai multi exploatanti in acelasi sector, fara ca acestia sa se deranjeze
in mod excesiv.
Prezenta dispozitie nu se opune ca autoritatea sa acorde un plan de munca
pentru mai multe categorii de resurse care se gasesc in acelasi sector.
e) Renuntare la sectoare:
Cel care exploateaza poate oricand, fara a se expune la sanctiuni, sa
renunte, in totalitate sau in parte, la drepturile sale asupra sectorului vizat
de planul de munca.
f) Protectia mediului marin:
Vor fi elaborate reguli, reglementari si proceduri cu scopul de a proteja
in mod eficace mediul marin impotriva efectelor nocive care rezulta direct din
activitatile desfasurate in zona sau din tratarea, efectuata la bordul unei
nave aflate deasupra unui sector de exploatare, a mineralelor extrase dintr-un
perimetru minier, tinand seama de masura in care asemenea efecte nocive pot
rezulta direct din activitatile de foraj, de dragare, de carotaj si excavatie,
precum si din deversarea, din scufundarea si din aruncarea in mediul marin a
unor sedimente, deseuri si alte resturi.
g) Productia comerciala:
Se va considera ca productia comerciala a inceput atunci cand un exploatant
a intreprins operatiuni de extractie continue si la scara mare, care produc o
cantitate de materiale suficienta pentru a indica in mod clar ca obiectul
principal al acestei operatiuni este o productie la scara mare si nu o
productie avand drept scop culegerea de informatii, executarea de lucrari de
analiza sau incercarea de materiale sau de instalatii.
Art. 18
Sanctiuni
1. Drepturile contractantului in virtutea contractului nu pot fi suspendate
sau anulate decat in urmatoarele cazuri:
a) atunci cand, cu toate avertismentele autoritatii, contractantul a
desfasurat activitatile intr-un asemenea mod, incat ele antreneaza incalcari
grave, repetate si deliberate ale clauzelor fundamentale ale contractului, ale
regulilor, reglementarilor si procedurilor autoritatii si ale partii a XI-a;
sau
b) atunci cand contractantul nu s-a conformat unei hotarari definitive si
obligatorii luate in privinta sa de catre organul de rezolvare a diferendelor.
2. Autoritatea poate aplica contractantului sanctiunea amenzii, stabilita
proportional cu gravitatea incalcarii, in cazurile de incalcare a clauzelor
contractuale, altele decat cele vizate la paragraful 1 lit. a), sau in locul
sanctiunilor de suspendare sau reziliere a contractului, in cazurile prevazute
la paragraful 1 lit. a).
3. In afara de ordinele date in caz de urgenta, in virtutea prevederilor
art. 162, paragraful 2 lit. w), autoritatea nu poate sa dispuna executarea unei
hotarari referitoare la sanctiuni pecuniare sau la suspendarea ori la
rezilierea contractului, atat timp cat contractul nu a avut posibilitatea rezonabila
de a epuiza caile de recurs judiciare de care dispune conform sectiunii a 5-a a
partii a XI-a.
Art. 19
Revizuirea contractului
1. Atunci cand apar sau ar putea sa apara imprejurari care, dupa parerea
uneia dintre parti, ar putea avea ca efect sa faca contractul inechitabil sau
sa compromita ori sa impiedice realizarea obiectivelor prevazute de contract
sau de partea a XI-a a conventiei, partile vor incepe negocieri in vederea
revizuirii corespunzatoare a contractului.
2. Un contract incheiat conform art. 153 paragraful 3 nu poate fi revizuit
decat cu consimtamantul partilor.
Art. 20
Transferul drepturilor si obligatiilor
Drepturile si obligatiile decurgand dintr-un contract nu pot fi transferate
decat cu consimtamantul autoritatii si in conformitate cu regulile,
reglementarile si procedurile sale. Autoritatea nu va refuza, fara motive
suficiente, sa-si dea consimtamantul la transfer, daca cesionarul propus este,
in toate privintele, un solicitant acceptabil care isi asuma toate obligatiile
cedentului si daca transferul nu atribuie cesionarului un plan de munca a carui
aprobare este interzisa de art. 6 paragraful 3 lit. c) al prezentei anexe.
Art. 21
Dreptul aplicabil
1. Contractul este condus de clauzele contractului, de regulile,
reglementarile si procedurile autoritatii, de dispozitiile partii a XI-a a
conventiei, precum si de celelalte reguli de drept international care nu sunt
incompatibile cu conventia.
2. Orice hotarare definitiva, data de o curte sau de un tribunal competent
in virtutea conventiei, referitoare la drepturile si obligatiile autoritatii si
ale contractantului este executorie pe teritoriul fiecarui stat parte.
3. Nici un stat parte nu poate impune unui contractant conditii
incompatibile cu partea a XI-a a conventiei. Totusi aplicarea de catre un stat
parte contractantilor aflati sub patronajul sau sau navelor care arboreaza
pavilionul sau a unor legi si reglementari referitoare la protectia mediului
marin sau la altele mai stricte decat regulile, reglementarile si procedurile
adoptate de autoritate in virtutea art. 17 paragraful 2 lit. f) al prezentei
anexe nu va fi considerata incompatibila cu partea a XI-a a conventiei.
Art. 22
Raspundere civila
Orice dauna cauzata de un act ilicit comis in efectuarea operatiunilor de
catre contractant angajeaza raspunderea acestuia, tinand seama si de partea de
raspundere care poate fi imputabila autoritatii, datorita actelor si
omisiunilor sale. De asemenea, autoritatea este raspunzatoare pentru daunele
rezultate din actele ilicite comise in exercitarea atributiilor si functiilor
sale, inclusiv din incalcari ale art. 168 paragraful 2, tinandu-se seama de
partea de raspundere care poate fi imputabila contractantului datorita actelor
sau omisiunilor sale. In fiecare caz, obligatia de a repara va corespunde
daunei efectiv suferite.
ANEXA 4
STATUTUL INTREPRINDERII
Art. 1
Scopuri
1. Intreprinderea este organul autoritatii care desfasoara direct
activitati in zona in aplicarea art. 153 paragraful 2 lit. a), precum si
activitati de transport, de tratare si de comercializare a mineralelor extrase
din zona.
2. Pentru realizarea scopurilor sale si exercitarea functiilor sale,
intreprinderea actioneaza in conformitate cu conventia si cu regulile,
reglementarile si procedurile autoritatii.
3. Pentru a pune in valoare resursele zonei in aplicarea paragrafului 1,
intreprinderea, sub rezerva prevederilor conventiei, isi desfasoara
operatiunile conform principiilor unei gestiuni comerciale sanatoase.
Art. 2
Raporturi cu autoritatea
1. In aplicarea art. 170, intreprinderea actioneaza conform politicii
generale stabilite de catre adunare si directivelor consiliului.
2. Sub rezerva paragrafului 1, intreprinderea isi desfasoara operatiunile
in mod autonom.
3. Nici o dispozitie a conventiei nu face intreprinderea raspunzatoare
pentru actele sau obligatiile autoritatii si nici autoritatea raspunzatoare
pentru actele sau obligatiile intreprinderii.
Art. 3
Limitarea raspunderii
Fara a se aduce atingere art. 11 paragraful 3 al prezentei anexe, nici un
membru al autoritatii nu va fi raspunzator de actele sau de obligatiile
intreprinderii pentru simplul fapt ca are calitatea de membru.
Art. 4
Structura intreprinderii
Intreprinderea va avea un consiliu de administratie, un director general si
personalul necesar pentru realizarea functiilor sale.
Art. 5
Consiliul de administratie
1. Consiliul de administratie va fi compus din 15 membri alesi de catre
adunare, conform art. 160 paragraful 2 lit. c). Pentru alegerea membrilor
consiliului de administratie, se va tine seama in modul cuvenit de principiul
repartitiei geografice echitabile. Propunand candidatii pentru consiliu, membrii
autoritatii vor tine seama de necesitatea de a desemna candidati avand cea mai
inalta competenta si calificarea necesara in domeniile respective, pentru a
asigura viabilitatea si succesul intreprinderii.
2. Membrii consiliului de administratie vor fi alesi pentru un mandat de 4
ani si sunt reeligibili. La alegerea si realegerea membrilor consiliului de
administratie se va tine seama in mod cuvenit de principiul rotatiei locurilor.
3. Membrii consiliului de administratie raman in functie pana la alegerea
succesorilor lor. Daca locul unui membru al consiliului de administratie devine
vacant, adunarea, in conformitate cu art. 160 paragraful 2 lit. c), alege un
alt membru pentru o durata pana la expirarea mandatului.
4. Membrii consiliului de administratie actioneaza cu titlu personal. In
exercitarea functiilor lor, ei nu vor solicita si nici nu vor accepta
instructiuni de la nici un guvern si de la nici o alta sursa. Membrii
autoritatii vor respecta independenta membrilor consiliului si se vor abtine de
la orice tentativa de a-i influenta in exercitarea functiilor lor.
5. Fiecare membru al consiliului de administratie primeste o remuneratie
din fondurile intreprinderii. Cuantumul acestei remuneratii va fi fixat de
adunare, la recomandarea consiliului.
6. Consiliul de administratie isi exercita functiile, in mod normal, la
sediul principal al intreprinderii si se reuneste ori de cate ori activitatea
intreprinderii o impune.
7. Cvorumul este constituit din doua treimi din numarul membrilor
consiliului de administratie.
8. Fiecare membru al consiliului de administratie dispune de un vot.
Deciziile referitoare la orice chestiune cu care este sesizat consiliul de
administratie vor fi luate cu majoritatea membrilor acesteia. Daca o decizie
suscita un conflict de interese pentru unul dintre membrii sai, acesta nu va
participa la vot.
9. Orice membru al autoritatii poate sa ceara consiliului de administratie
informatii privind operatiunile care il privesc in mod deosebit. Consiliul se
va stradui sa furnizeze aceste informatii.
Art. 6
Atributiile si functiile consiliului de administratie
Consiliul de administratie conduce afacerile intreprinderii. Sub rezerva
prevederilor conventiei, el exercita toate atributiile necesare pentru a
permite intreprinderii sa-si realizeze scopurile, inclusiv atributiile:
a) de a-si alege presedintele dintre membrii sai;
b) de a adopta regulamentul sau interior;
c) de a elabora si supune consiliului planuri de munca intocmite in scris
in conformitate cu art. 153 paragraful 3 si cu art. 162 paragraful 2 lit. j);
d) de a elabora planuri de munca si programe in scopul realizarii
activitatilor vizate la art. 170;
e) de a pregati si prezenta consiliului cererile de autorizare a productiei,
conform art. 151 paragrafele 2 - 7;
f) de a autoriza negocierile referitoare la achizitionarea de tehnologii,
indeosebi cele prevazute la art. 5 paragraful 3 lit. a), c) si d) al anexei nr.
III, si de a aproba rezultatele acestor negocieri;
g) de a stabili conditii si modalitati si de a autoriza negocieri pentru
participarea la societati mixte si la alte forme de acorduri de coantrepriza,
asa cum se prevede la art. 9 si 11 ale anexei nr. III, si de a aproba
rezultatele acestor negocieri;
h) de a prezenta adunarii recomandari privind partea din venitul
intreprinderii care trebuie sa fie pastrata pentru constituirea de rezerve,
conform art. 160 paragraful 2 lit. f) si art. 10 al prezentei anexe;
i) de a aproba bugetul anual al intreprinderii;
j) de a autoriza cumpararea de bunuri si servicii, conform art. 12
paragraful 3 al prezentei anexe;
k) de a prezenta consiliului un raport anual, in conformitate cu art. 9 al
prezentei anexe;
l) de a prezenta consiliului, in vederea aprobarii de catre adunare,
proiectele de reguli privind organizarea, administrarea, numirea si concedierea
personalului intreprinderii si de a adopta reglementarile care pun in aplicare
aceste reguli;
m) de a contracta imprumuturi si de a furniza garantii si alte mijloace
asiguratorii, pe care el le va stabili, conform art. 11 paragraful 2 din
prezenta anexa;
n) de a hotari in privinta actiunilor in justitie, de a incheia acorduri,
de a efectua tranzactii si de a lua orice masuri, asa cum se prevede la art. 13
din prezenta anexa;
o) de a delega, sub rezerva aprobarii consiliului, orice atributii
neexclusive comitetelor sale sau directorului general.
Art. 7
Directorul general si personalul
1. La recomandarea consiliului, adunarea alege dintre candidatii propusi de
consiliul de administratie pe directorul general al intreprinderii, care nu
este membru al consiliului de administratie. Directorul general este ales
pentru un mandat cu durata determinata care nu va depasi 5 ani si poate fi
reales pentru noi mandate.
2. Directorul general este reprezentantul legal al intreprinderii si
administratorul sau sef; el este direct raspunzator in fata consiliului de
administratie pentru conducerea treburilor intreprinderii. El este insarcinat
cu organizarea, administrarea, numirea si concedierea personalului, conform
regulilor si reglementarilor vizate la art. 6 lit. l) din prezenta anexa. El
participa la reuniunile consiliului de administratie, fara drept de vot. El
poate participa, fara drept de vot, la reuniunile adunarii si ale consiliului,
atunci cand aceste organe examineaza probleme ce privesc intreprinderea.
3. Criteriul precumpanitor in recrutarea si stabilirea conditiilor de
angajare a personalului va fi necesitatea de a asigura intreprinderii
serviciile unor persoane posedand cele mai inalte calitati de munca si de
competenta tehnica. Sub aceasta rezerva, se va acorda atentia cuvenita
importantei unei recrutari efectuate pe o baza geografica echitabila.
4. In indeplinirea functiilor lor, directorul general si personalul
intreprinderii nu vor solicita si nu vor accepta instructiuni de la nici un
guvern si de la nici o sursa straina de autoritate. Ei se vor abtine de la
orice act incompatibil cu calitatea lor de functionari internationali ai
intreprinderii si nu sunt raspunzatori decat fata de aceasta. Fiecare stat
parte se angajeaza sa respecte caracterul exclusiv international al functiilor
directorului general si ale personalului; statele parti se angajeaza sa se
abtina de la orice tentativa de a-i influenta in exercitarea functiilor lor.
5. Obligatiile enuntate la art. 168 paragraful 2 incumba si personalului
intreprinderii.
Art. 8
Amplasarea
Intreprinderea are biroul sau principal la sediul autoritatii. Ea poate
deschide alte birouri si instalatii pe teritoriul oricarui stat parte, cu
consimtamantul acestuia.
Art. 9
Rapoarte si situatii financiare
1. Intreprinderea va supune consiliului spre examinare, in termen de 3 luni
de la incheierea fiecarui exercitiu, un raport anual continand o situatie
verificata a conturilor sale si ii va comunica, la intervale corespunzatoare, o
situatie recapitulativa asupra starii sale financiare si o situatie a
profiturilor si pierderilor, indicand rezultatele exploatarii.
2. Intreprinderea va publica raportul sau anual si orice alte rapoarte pe
care le va considera corespunzatoare.
3. Toate rapoartele si situatiile financiare vizate de prezentul articol
vor fi comunicate autoritatii.
Art. 10
Repartizarea venitului net
1. Sub rezerva paragrafului 3, intreprinderea va plati autoritatii sumele
prevazute la art. 13 al anexei nr. III sau echivalentul lor.
2. Adunarea va fixa, la recomandarea consiliului de administratie,
proportia din venitul net al intreprinderii, care va fi pastrata pentru
constituirea rezervelor, soldul fiind varsat autoritatii.
3. In cursul perioadei initiale necesare pentru ca intreprinderea sa atinga
stadiul de autonomie financiara, cu o durata de maximum 10 ani de la demararea
productiei comerciale, adunarea va scuti intreprinderea de platile vizate la
paragraful 1 si va lasa venitul net al intreprinderii, in totalitate, in
rezervele acesteia.
Art. 11
Finante
1. Resursele financiare ale intreprinderii cuprind:
a) sumele primite de catre autoritate conform art. 173 paragraful 2 lit.
b);
b) contributiile voluntare platite de catre statele parti pentru finantarea
activitatilor intreprinderii;
c) cuantumul imprumuturilor contractate de catre intreprindere in virtutea
paragrafelor 2 si 3;
d) venitul realizat de intreprindere din operatiunile sale;
e) celelalte resurse financiare puse la dispozitia intreprinderii pentru
a-i permite sa-si inceapa operatiunile cat mai devreme posibil si sa-si
exercite functiile;
2. a) Intreprinderea are capacitatea de a contracta imprumuturi si de a
furniza o anumita garantie sau o alta modalitate asiguratorie pe care o va
stabili ea insasi. Inainte de a proceda la o vanzare publica a obligatiunilor
sale pe pietele financiare sau in moneda unui stat parte, intreprinderea va
obtine consimtamantul acestui stat. Cuantumul total al imprumuturilor trebuie
sa fie aprobat de catre consiliu, la recomandarea consiliului de administratie.
b) Statele parti vor depune toate eforturile rezonabile pentru a sprijini
cererile de imprumut ale intreprinderii pe pietele financiare si pe langa
institutiile financiare internationale.
3. a) Intreprinderea va fi dotata cu resursele financiare care ii sunt
necesare pentru explorarea si exploatarea unui perimetru minier, pentru
asigurarea transportului, a tratarii si comercializarii mineralelor pe care le
extrage din acesta si a nichelului, cuprului, cobaltului si manganului, pe care
le obtine din aceste minerale, si pentru acoperirea cheltuielilor sale initiale
de administratie. Comisia pregatitoare va indica, in proiectul de reguli,
reglementari si proceduri ale autoritatii, cuantumul acestor fonduri, precum si
criteriile si factorii stabiliti pentru a opera modificarile necesare.
b) Toate statele parti vor furniza intreprinderii echivalentul a jumatate
din resursele financiare vizate la lit. a), sub forma de imprumuturi pe termen
lung, fara dobanzi, conform baremului contributiilor la bugetul ordinar al
Organizatiei Natiunilor Unite in vigoare in momentul platii acestor
contributii, operandu-se modificari pentru a se tine seama de statele care nu
sunt membre ale Organizatiei Natiunilor Unite. Cealalta jumatate a resurselor
financiare va fi obtinuta pe calea unor imprumuturi garantate de toate statele
parti conform baremului amintit.
c) Daca cuantumul contributiilor statelor parti este inferior celui al
resurselor financiare care trebuie furnizate intreprinderii in virtutea lit.
a), adunarea va examina, in prima sa sedinta, deficitul si, tinand seama de
obligatiile statelor parti, in virtutea dispozitiilor de la lit. a) si b), si
de recomandarile comisiei pregatitoare, va adopta, prin consens, masuri privind
acest deficit.
d) (i) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a conventiei sau
de 30 de zile de la data depunerii instrumentelor sale de ratificare sau de
aderare, termenul cel mai departat fiind retinut, fiecare stat parte va depune
la intreprindere bilete la ordin irevocabile, nenegociabile si fara dobanzi,
pentru cuantumul participarii statului parte in cauza la imprumutul nepurtator
de dobanzi, prevazut la lit. b).
(ii) Imediat ce va fi posibil dupa intrarea in vigoare a conventiei, apoi
anual sau la alte intervale corespunzatoare, consiliul de administratie al
intreprinderii va stabili o situatie cantitativa a nevoilor intreprinderii,
insotita de o esalonare in timp, pentru finantarea cheltuielilor administrative
ale acesteia si pentru executarea activitatilor pe care intreprinderea le
realizeaza in virtutea dispozitiilor art. 170 si ale art. 12 al prezentei
anexe.
(iii) Intreprinderea va notifica statelor parti, prin intermediul
autoritatii, cuantumul participarilor lor respective la aceste cheltuieli,
stabilit conform dispozitiilor de la lit. b). Intreprinderea va incasa biletele
la ordin la concurenta cuantumului necesar pentru finantarea cheltuielilor
mentionate in esalonarea privitoare la imprumuturile nepurtatoare de dobanzi.
(iv) Dupa primirea notificarii, statele parti vor pune la dispozitia
intreprinderii partea lor respectiva de garantie a datoriei, conform
dispozitiilor lit. b).
e) (i) La cererea intreprinderii, un stat parte poate furniza garantii
pentru datorii in plus fata de cele pe care le-a acordat conform baremului
vizat la lit. b).
(ii) In locul unei garantii a datoriei, un stat parte poate plati
intreprinderii o contributie voluntara in cuantum echivalent fractiunii de
datorie pe care ar fi fost obligat sa o garanteze.
f) Rambursarea datoriilor purtatoare de dobanzi are prioritate fata de cea
a datoriilor nepurtatoare de dobanzi. Datoriile nepurtatoare de dobanzi se
ramburseaza dupa un calendar adoptat de adunare la recomandarea consiliului si
cu avizul consiliului de administratie. Consiliul de administratie exercita
aceasta functie in conformitate cu dispozitiile pertinente ale regulilor,
reglementarilor si procedurilor autoritatii, care tin seama de necesitatea
fundamentala de a asigura buna functionare a intreprinderii si, in special, de
a asigura independenta sa financiara.
g) Sumele datorate intreprinderii sunt platite in monede liber utilizabile
sau in monede liber disponibile si utilizabile efectiv pe principalele piete de
schimb. Aceste monede sunt definite in regulile, reglementarile si procedurile
autoritatii conform practicilor monetare internationale curente. Sub rezerva
paragrafului 2, nici un stat parte nu va aplica sau nu va impune restrictii in
ce priveste posibilitatea pentru intreprindere de a detine, utiliza sau schimba
aceste sume.
h) Prin garantia datoriei se intelege promisiunea facuta de un stat parte
creditorilor intreprinderii de a onora, in masura prevazuta de baremul
corespunzator, obligatiile financiare ale intreprinderii acoperite de garantie,
dupa notificarea de catre creditori a neputintei intreprinderii de a onora
obligatiile mentionate. Procedurile de executare a acestor obligatii vor fi
conforme regulilor, reglementarilor si procedurilor autoritatii.
4. Resursele financiare, proprietatile si cheltuielile intreprinderii vor
fi tinute separat de cele ale autoritatii. Intreprinderea va putea, totusi, sa
incheie cu autoritatea acorduri privind instalatiile, personalul si serviciile
sau acorduri referitoare la rambursarea cheltuielilor de administratie al caror
cuantum a fost avansat de catre una in contul celeilalte.
5. Documentele, registrele si conturile intreprinderii, inclusiv rapoartele
sale financiare anuale vor fi verificate in fiecare an de catre un controlor
independent, numit de consiliu.
Art. 12
Operatiuni
1. Intreprinderea va supune consiliului proiecte referitoare la
activitatile vizate la art. 170. Aceste proiecte vor cuprinde un plan de munca
intocmit in scris pentru activitatile ce urmeaza a se desfasura in zona,
conform art. 153 paragraful 3, si orice alte informatii sau date ce pot fi
necesare pentru evaluarea proiectelor de catre comisia juridica si tehnica si
aprobarea lor de catre consiliu.
2. Dupa aprobarea proiectului de catre consiliu, intreprinderea il va
executa pe baza planului de munca intocmit in scris, vizat la paragraful 1.
3. a) Daca intreprinderea nu dispune de bunurile si serviciile care ii sunt
necesare pentru operatiunile sale, ea poate sa-si procure asemenea bunuri si
servicii. In acest scop, intreprinderea va lansa invitatii pentru oferte si va
incheia contracte cu cei care prezinta ofertele cele mai avantajoase din punct
de vedere al calitatii, al pretului si a datei livrarii.
b) Daca mai multe oferte raspund acestor conditii, contractul va fi acordat
conform:
(i) principiului interzicerii oricarei discriminari bazate pe considerente
politice sau de alta natura, care sunt fara legatura cu executarea diligenta si
eficace a operatiunilor;
(ii) directivelor stabilite de catre consiliu in ceea ce priveste
preferinta ce trebuie acordata bunurilor si serviciilor provenite din statele
in curs de dezvoltare, in special din acelea dintre ele care nu au litoral sau
sunt dezavantajate din punct de vedere geografic.
c) Consiliul de administratie poate adopta reguli care sa stabileasca
circumstantele speciale in care se poate face derogare, in interesul
intreprinderii, de la obligatia de a lansa invitatii pentru oferte.
4. Intreprinderea are proprietate asupra tuturor mineralelor si tuturor
substantelor tratate pe care ea le produce.
5. Intreprinderea va vinde produsele sale pe o baza nediscriminatorie si nu
va acorda reduceri cu caracter necomercial.
6. Fara a aduce atingere unei atributii cu caracter general sau special,
care ii este conferita prin alte dispozitii ale conventiei, intreprinderea va
exercita atributiile care ii sunt necesare pentru conducerea afacerilor sale.
7. Intreprinderea nu se va amesteca in afacerile politice ale statelor
parti si nu se va lasa influentata in hotararile sale de orientarea politica a
statelor cu care trateaza. Hotararile intreprinderii se vor baza in mod
exclusiv pe considerente de ordin comercial, care vor fi luate in considerare
in mod impartial in vederea realizarii scopurilor definite la art. 1 al
prezentei anexe.
Art. 13
Statut juridic, privilegii si imunitati
1. Pentru a da posibilitatea intreprinderii de a-si exercita functiile,
acesteia i se vor recunoaste, pe teritoriul statelor parti, statutul,
imunitatile si privilegiile definite in prezentul articol. Pentru a da efect acestui
principiu, intreprinderea si statele parti vor putea, daca este necesar, sa
incheie acorduri speciale.
2. Intreprinderea are capacitatea juridica indispensabila exercitarii
functiilor sale si realizarii scopurilor sale, si, in special, capacitatea:
a) de a incheia contracte si acorduri de coantrepriza sau de alta natura,
inclusiv acorduri cu state sau cu organizatii internationale;
b) de a dobandi, inchiria, detine si instraina bunuri mobile si imobile;
c) de a sta in justitie.
3. a) Intreprinderea nu poate fi urmarita decat in fata unui tribunal
competent al unui stat parte pe teritoriul caruia aceasta:
(i) are un birou sau instalatii;
(ii) a numit un agent in scopul urmaririi afacerilor judiciare;
(iii) a incheiat un contract de bunuri sau de servicii;
(iv) a emis titluri de valoare;
(v) exercita o activitate comerciala sub orice forma;
b) Bunurile si proprietatile intreprinderii, oriunde s-ar gasi si oricare
ar fi detinatorul lor, se vor bucura de imunitate fata de orice forma de
sechestru sau orice forma de executare silita, atat timp cat o sentinta
definitiva impotriva intreprinderii nu a fost pronuntata.
4. a) Bunurile si proprietatile intreprinderii, oriunde s-ar gasi si
oricare ar fi detinatorul lor, se vor bucura de imunitate fata de actele de
rechizitie, confiscare, expropriere sau fata de orice alta forma de retinere in
baza unor acte ale organelor de stat executive sau legislative.
b) Bunurile si proprietatile intreprinderii, oriunde s-ar gasi si oricare
ar fi detinatorul lor, nu vor fi supuse vreunui control, restrictii,
reglementari sau moratoriu cu caracter discriminatoriu, indiferent de ce natura
ar fi acesta.
c) Intreprinderea si personalul sau vor respecta legile si reglementarile oricarui
stat sau teritoriu in care intreprinderea sau personalul sau vor exercita
activitati industriale si comerciale sau de alta natura.
d) Statele parti vor asigura ca intreprinderea sa se bucure de toate
drepturile, privilegiile si imunitatile pe care ele le acorda entitatilor care
exercita activitati comerciale pe teritoriul lor. Aceste drepturi, privilegii
si imunitati vor fi acordate intreprinderii prin modalitati care nu vor fi mai
putin favorabile decat cele aplicate unor entitati angajate in activitati
similare. Atunci cand statele acorda privilegii speciale tarilor in curs de
dezvoltare sau entitatilor lor comerciale, intreprinderea va beneficia de
aceste privilegii pe o baza preferentiala analoaga.
e) Statele pot sa acorde intreprinderii stimulente, drepturi, privilegii si
imunitati speciale, fara a fi tinute sa le acorde si altor entitati comerciale.
5. Intreprinderea va negocia cu statele pe teritoriul carora ea are birouri
sau instalatii, pentru a obtine scutiri de impozite directe si indirecte.
6. Fiecare stat parte va lua toate masurile necesare pentru a da efect, in
cadrul dreptului sau intern, principiilor enuntate in prezenta anexa si va
informa intreprinderea despre masurile concrete pe care le-a luat.
7. Intreprinderea poate sa renunte, in masura si pe baza conditiilor fixate
de ea, la oricare dintre privilegiile sau imunitatile care ii sunt conferite
prin prezentul articol sau prin acordurile speciale vizate de paragraful 1.
ANEXA 5
CONCILIEREA
Sectiunea 1
Concilierea conform sectiunii 1 a partii a XV-a
Art. 1
Declansarea procedurii
Daca partile la un diferend au convenit, conform art. 284, sa-l supuna
concilierii, dupa procedura prevazuta in prezenta sectiune, orice parte la
diferendul respectiv poate declansa procedura printr-o notificare scrisa
adresata celeilalte sau celorlalte parti la diferend.
Art. 2
Lista conciliatorilor
1. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va intocmi si va
tine o lista de conciliatori. Fiecare stat parte este abilitat sa desemneze 4
conciliatori care se bucura de cea mai inalta reputatie privind
impartialitatea, competenta si integritatea. Numele persoanelor astfel
desemnate vor fi inscrise pe lista.
2. Daca, la un moment dat, numarul conciliatorilor, desemnati de catre un
state parte si care figureaza pe lista, este mai mic de 4, acel stat poate sa
procedeze la numirile suplimentare la care are dreptul.
3. Numele unui conciliator va ramane pe lista pana cand acesta este retras
de catre statul parte care l-a desemnat, intelegandu-se ca acel conciliator sa
continue sa faca parte din orice comisie de conciliere in care a fost numit,
pana la incheierea procedurii in fata acelei comisii.
Art. 3
Constituirea comisiei de conciliere
Daca partile nu convin altfel, comisia de conciliere va fi constituita dupa
cum urmeaza:
a) sub rezerva dispozitiilor lit. g), comisia de conciliere va fi alcatuita
din 5 membri;
b) partea care declanseaza procedura va numi 2 conciliatori care sunt
alesi, de preferinta, din lista vizata la art. 2 al prezentei anexe, dintre
care unul poate sa fie cetatean al sau, in afara cazului cand partile convin
altfel. Aceste numiri sunt mentionate in notificarea prevazuta la art. 1.
c) cealalta parte la diferend va numi doi conciliatori in modul prevazut la
lit. b), in termen de 21 de zile de la primirea notificarii vizate la art. 1.
Daca numirile nu sunt facute in termenul prevazut, partea care a declansat
procedura poate, in saptamana care urmeaza dupa expirarea acestui termen, fie
sa puna capat procedurii printr-o notificare adresata celeilalte parti, fie sa
ceara secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite sa efectueze aceste
numiri conform lit. e);
d) in termen de 30 de zile de la data ultimei numiri, cei 4 conciliatori
vor numi pe un al cincilea, ales de pe lista vizata la art. 2 al prezentei
anexe, care va fi presedinte. Daca numirea nu este facuta in termenul prevazut,
fiecare parte poate, in saptamana care urmeaza dupa expirarea acestui termen,
sa ceara secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite sa efectueze
aceasta numire conform lit. e);
e) in termen de 30 de zile de la primirea unei cereri facute in virtutea
lit. c) sau d), secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va efectua
numirile necesare, alegand, cu consultarea partilor la diferend, persoane care
figureaza pe lista vizata la art. 2 al prezentei anexe;
f) pentru orice loc vacant, se va proceda in maniera prevazuta pentru numirea
initiala;
g) atunci cand doua sau mai multe parti se inteleg pentru a face cauza
comuna, ele vor numi impreuna 2 conciliatori. Atunci cand doua sau mai multe
parti fac cauza separata sau nu se pot intelege pentru a face cauza comuna, ele
vor numi, separat, conciliatori;
h) atunci cand mai mult de doua parti fac cauza separata sau nu se pot
intelege pentru a face cauza comuna, partile la diferend vor aplica
dispozitiile lit. a) - f), in masura in care va fi posibil.
Art. 4
Procedura
Daca partile nu convin altfel, comisia de conciliere isi stabileste singura
procedura. Ea poate, cu consimtamantul partilor la diferend, sa invite orice
stat parte sa-i prezinte punctul sau de vedere, oral sau in scris. Hotararile
de procedura, recomandarile si raportul comisiei vor fi adoptate cu majoritatea
membrilor sai.
Art. 5
Rezolvarea pe cale amiabila
Comisia poate supune atentiei partilor orice masura susceptibila de a
facilita rezolvarea pe cale amiabila a diferendului.
Art. 6
Functiile comisiei
Comisia asculta partile, examineaza pretentiile si obiectiile lor si le
face propuneri in scopul de a le ajuta sa ajunga la o rezolvare a diferendului
pe cale amiabila.
Art. 7
Raportul
1. Comisia va prezenta un raport, in termen de 12 luni de la constituirea
sa. Raportul sau va contine eventualul acord intervenit si, in lipsa acordului,
concluziile sale asupra tuturor problemelor de fapt sau de drept referitoare la
obiectul diferendului, precum si recomandarile pe care ea le considera
potrivite in scopul unei rezolvari amiabile. Raportul se depune la secretarul
general al Organizatiei Natiunilor Unite si se transmite partilor la diferend.
2. Raportul comisiei, inclusiv toate concluziile sau recomandarile
continute in acesta, nu leaga partile.
Art. 8
Incheierea procedurii
Procedura de conciliere este incheiata atunci cand diferendul a fost
rezolvat, cand partile au acceptat sau o parte a respins recomandarile din
raport, printr-o notificare scrisa adresata secretarului general al
Organizatiei Natiunilor Unite, sau la expirarea unei perioade de 3 luni de la
data comunicarii raportului catre parti.
Art. 9
Onorarii si cheltuieli
Onorariile si cheltuielile comisiei vor fi suportate de catre partile la diferend.
Art. 10
Dreptul partilor de a se abate de la procedura
Partile la diferend, printr-un acord aplicabil numai diferendului
respectiv, pot conveni sa deroge de la orice dispozitie din prezenta anexa.
Sectiunea a 2-a
Supunerea obligatorie la procedura de conciliere conform sectiunii a 3-a a
partii a XV-a
Art. 11
Declansarea procedurii
1. Orice parte la un diferend care, conform sectiunii a 3-a a partii a
XV-a, poate fi supus concilierii, conform procedurii prevazute in prezenta
sectiune, poate angaja procedura, printr-o notificare scrisa adresata
celeilalte sau celorlalte parti la diferend.
2. Orice parte la diferend, care a primit notificarea prevazuta la
paragraful 1, este obligata sa se supuna procedurii de conciliere.
Art. 12
Absenta raspunsului sau refuzul de a se supune procedurii
Faptul ca una sau mai multe parti la diferend nu raspund notificarii de
declansare a unei proceduri de conciliere sau nu se supun unei astfel de
proceduri nu constituie un obstacol la procedura.
Art. 13
Competenta
In caz de contestatie asupra faptului de a sti daca o comisie de
conciliere, constituita in virtutea prezentei sectiuni, este competenta,
comisia hotaraste.
Art. 14
Aplicarea sectiunii 1
Articolele 2 - 10 ale sectiunii 1 se aplica sub rezerva dispozitiilor
prezentei sectiuni.
ANEXA 6
STATUTUL
Tribunalului International pentru Dreptul Marii
Art. 1
Dispozitii generale
1. Tribunalul International pentru Dreptul Marii este constituit si va
functiona conform dispozitiilor conventiei si ale prezentului statut.
2. Tribunalul are sediul in orasul liber hanseatic Hamburg, din Republica
Federala Germania.
3. Tribunalul poate, totusi, sa tina sedinta si sa-si exercite functiile in
alta parte, daca considera ca aceasta este de dorit.
4. Sesizarea tribunalului cu un diferend este guvernata de dispozitiile
partilor a XI-a si a XV-a ale conventiei.
Sectiunea 1
Organizarea tribunalului
Art. 2
Componenta tribunalului
1. Tribunalul va fi compus din 21 de membri independenti, alesi dintre
persoanele care se bucura de cea mai inalta reputatie de echitate si
integritate si care poseda o competenta recunoscuta in domeniul dreptului
marii.
2. In compunerea tribunalului trebuie sa se asigure reprezentarea
principalelor sisteme juridice din lume si o repartitie geografica echitabila.
Art. 3
Membrii tribunalului
1. Tribunalul nu poate avea in componenta sa mai mult de un cetatean al
aceluiasi stat. In aceasta privinta, daca o persoana ar putea fi considerata ca
cetatean al mai multor state, ea va fi considerata cetatean al aceluia dintre
state unde isi exercita in mod obisnuit drepturile civile si politice.
2. Tribunalul nu poate avea mai putin de 3 membri din fiecare grup
geografic definit de catre Adunarea generala a O.N.U.
Art. 4
Candidaturi si alegeri
1. Fiecare stat parte poate desemna cel mult doua persoane care sa
indeplineasca conditiile prevazute la art. 2 al prezentei anexe. Membrii
tribunalului vor fi alesi din lista persoanelor astfel desemnate.
2. Cu cel putin 3 luni inainte de data alegerilor, secretarul general al
Organizatiei Natiunilor Unite, daca este vorba de prima alegere, sau grefierul
tribunalului, daca este vorba de o alegere ulterioara, va invita in scris
statele parti sa-i comunice, in termen de doua luni, numele candidatilor lor.
Secretarul general sau grefierul va intocmi, in ordine alfabetica, o lista a
tuturor candidatilor astfel desemnati, mentionand statele parti care i-au
desemnat, si va comunica aceasta lista statelor parti inainte de cea de-a 7-a
zi a ultimei luni care precede data alegerii.
3. Prima alegere va avea loc in termen de 6 luni de la data intrarii in
vigoare a conventiei.
4. Membrii tribunalului vor fi alesi prin vot secret. Alegerile vor avea
loc in cadrul unei reuniuni a statelor parti, convocata de catre secretarul
general al Organizatiei Natiunilor Unite, in cazul primei alegeri, si, dupa
procedura fixata de catre statele parti, in cazul alegerilor urmatoare. La
fiecare reuniune, cvorumul este constituit din doua treimi din numarul statelor
parti. Vor fi alesi ca membri ai tribunalului candidatii care au obtinut cel
mai mare numar de voturi si majoritatea de doua treimi din numarul statelor
parti prezente si votante, intelegandu-se ca aceasta majoritate trebuie sa
cuprinda cel putin majoritatea statelor parti.
Art. 5
Durata functiilor
1. Membrii tribunalului sunt alesi pentru 9 ani si sunt reeligibili;
totusi, in ceea ce priveste pe membrii alesi la prima alegere, functiile a 7
dintre ei vor lua sfarsit dupa 3 ani, iar cele ale altor 7 vor lua sfarsit dupa
6 ani.
2. Membrii tribunalului ale caror functii vor lua sfarsit la incheierea
perioadelor initiale de 3 si de 6 ani, mentionate mai sus, vor fi desemnati
prin tragere la sorti efectuata de catre secretarul general al Organizatiei
Natiunilor Unite, imediat dupa prima alegere.
3. Membrii tribunalului raman in functie pana la inlocuirea lor. Dupa
inlocuire, ei vor continua sa judece cazurile cu care erau deja sesizati.
4. In caz de demisie a unui membru al tribunalului, demisia va fi adresata,
in scris, presedintelui tribunalului. Locul devine vacant la data primirii
scrisorii de demisie.
Art. 6
Locuri vacante
1. Locurile devenite vacante vor fi completate dupa metoda urmata pentru
prima alegere, sub rezerva dispozitiei ce urmeaza: in luna urmatoare eliberarii
locului, grefierul va proceda la invitarea prevazuta la art. 4 al prezentei
anexe, iar data alegerii va fi fixata de catre presedintele tribunalului, dupa
consultarea statelor parti.
2. Inlocuitorul unui membru al tribunalului al carui mandat nu a expirat va
fi ales pentru perioada ramasa neimplinita din acest mandat.
Art. 7
Incompatibilitati
1. Membrii tribunalului nu pot exercita nici o functie politica sau
administrativa, nici sa fie asociati in mod activ sau sa aiba interese
financiare in nici una dintre operatiunile unei intreprinderi care se ocupa cu
explorarea sau exploatarea resurselor marii sau ale fundurilor marine, ori cu
alta utilizare comerciala a marii sau a fundurilor marine.
2. Membrii tribunalului nu pot exercita functiile de agent, consilier sau
avocat in nici un proces.
3. In caz de indoiala asupra acestor aspecte, tribunalul va decide cu
majoritatea celorlalti membri prezenti.
Art. 8
Conditii referitoare la participarea membrilor la solutionarea unei cauze
anumite
1. Membrii tribunalului nu pot participa la rezolvarea nici unei cauze in
care ei au intervenit anterior in calitate de agenti, consilieri sau avocati ai
uneia dintre parti, ca membri ai unei curti sau ai unui tribunal national ori
international, sau in orice alta calitate.
2. Daca, pentru un motiv deosebit, un membru al tribunalului considera ca
nu trebuie sa ia parte la rezolvarea unei anumite cauze, el il va informa
despre aceasta pe presedintele tribunalului.
3. Daca presedintele considera ca unul dintre membrii tribunalului nu
trebuie, pentru un motiv deosebit, sa ia parte la rezolvarea unei cauze
anumite, el il va avertiza despre aceasta.
4. In caz de indoiala asupra acestor aspecte, tribunalul va decide cu
majoritatea celorlalti membri prezenti.
Art. 9
Consecinte ale faptului ca un membru inceteaza sa indeplineasca conditiile
cerute
Daca, dupa parerea unanima a celorlalti membri, un membru al tribunalului a
incetat sa indeplineasca conditiile cerute, presedintele tribunalului va
declara locul acestuia vacant.
Art. 10
Privilegii si imunitati
Membrii tribunalului se bucura, in executarea functiilor lor, de privilegii
si imunitati diplomatice.
Art. 11
Angajamente solemne
Fiecare membru al tribunalului trebuie, inainte de a intra in functie,
sa-si asume, in sedinta publica, angajamentul solemn de a-si exercita
atributiile cu toata impartialitatea si conform constiintei sale.
Art. 12
Presedintele, vicepresedintele si grefierul
1. Tribunalul isi alege, pentru 3 ani, presedintele si vicepresedintele,
care sunt reeligibili.
2. Tribunalul isi numeste grefierul si se poate ingriji de numirea altor
asemenea functionari care ii sunt necesari.
3. Presedintele si grefierul isi au resedinta la sediul tribunalului.
Art. 13
Cvorumul
1. Tribunalul tine sedinta cu toti membrii sai disponibili; un cvorum de 11
membri este necesar pentru a constitui tribunalul.
2. Tribunalul va decide care sunt membrii disponibili pentru a judeca un
anumit diferend, tinand seama de art. 17 al prezentei anexe si de necesitatea
de a asigura buna functionare a camerelor prevazute la art. 14 si 15.
3. Tribunalul va statua asupra tuturor diferendelor si cererilor care ii
sunt supuse, in afara de cazul cand se aplica art. 14 al prezentei anexe sau
cand partile cer aplicarea art. 15 al aceleiasi anexe.
Art. 14
Camera pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine
Conform dispozitiilor sectiunii a 4-a a prezentei anexe, va fi creata o
camera pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine,
competenta, atributiile si functiunile acesteia fiind definite in sectiunea a
5-a a partii a XI-a.
Art. 15
Camere speciale
1. Tribunalul poate sa constituie, dupa cum va considera necesar, camere
compuse din cel putin 3 dintre membrii sai, pentru solutionarea anumitor
categorii de diferende.
2. Tribunalul va constitui o camera pentru solutionarea unui anumit
diferend care i-a fost supus, daca partile o cer. Componenta acestei camere va
fi stabilita de catre tribunal, cu asentimentul partilor.
3. In vederea solutionarii cu promptitudine a cauzelor, tribunalul va
constitui in fiecare an o camera compusa din 5 dintre membrii sai alesi, care
va statua dupa o procedura sumara. Doi membri supleanti sunt desemnati pentru a
inlocui pe membrii care s-ar gasi in imposibilitatea de a participa la
judecarea unei anumite cauze.
4. Camerele prevazute de prezentul articol vor statua asupra diferendelor,
daca partile o cer.
5. Orice sentinta data de catre una dintre camerele prevazute de prezentul
articol si de art. 14 al prezentei anexe va fi considerata ca fiind data de
catre tribunal.
Art. 16
Regulamentul tribunalului
Tribunalul stabileste printr-un regulament modul in care isi exercita
atributiile. El va adopta, indeosebi, reguli de procedura.
Art. 17
Membri avand nationalitatea partilor
1. Membrii tribunalului avand nationalitatea vreuneia dintre partile la un
diferend isi pastreaza dreptul de a participa in calitate de membri ai
tribunalului.
2. Daca, atunci cand solutioneaza un diferend, tribunalul nu cuprinde nici
un membru de nationalitatea uneia dintre parti, oricare alta parte la diferend
poate desemna o persoana, la alegerea sa, pentru a participa in calitate de
membru al tribunalului.
3. Daca, atunci cand solutioneaza un diferend, tribunalul nu cuprinde nici
un membru de nationalitatea partilor, fiecare dintre aceste parti poate desemna
o persoana, la alegerea sa, pentru a participa in calitate de membru al
tribunalului.
4. Prezentul articol se aplica camerelor vizate la art. 14 si 15 ale
prezentei anexe. In asemenea cazuri, presedintele, in consultare cu partile, va
invita atatia membri ai camerelor, cat va fi necesar, sa cedeze locurile
membrilor tribunalului de nationalitatea partilor interesate si, in lipsa sau
in cazul in care acestia din urma nu pot participa, sa cedeze locurile lor
membrilor special desemnati de catre parti.
5. Atunci cand mai multe parti fac cauza comuna, ele vor fi considerate, in
aplicarea dispozitiilor precedente, ca fiind o singura parte. In caz de
indoiala asupra acestui aspect, tribunalul va decide.
6. Membrii desemnati conform paragrafelor 2, 3 si 4 trebuie sa
indeplineasca conditiile stabilite la art. 2, 8 si 11 din prezenta anexa. Ei
vor participa la luarea hotararii in conditii de completa egalitate cu colegii
lor.
Art. 18
Remunerarea
1. Fiecare dintre membrii alesi ai tribunalului va primi o alocatie anuala,
precum si o alocatie speciala pentru fiecare zi in care isi exercita functiile,
intelegandu-se ca, pentru fiecare an, cuantumul total al alocatiei sale
speciale nu va depasi cuantumul total al alocatiei sale anuale.
2. Presedintele va primi o alocatie anuala speciala.
3. Vicepresedintele va primi o alocatie speciala pentru fiecare zi in care
indeplineste functia de presedinte.
4. Membrii desemnati in aplicarea art. 17 al prezentei anexe, altii decat
membrii alesi ai tribunalului, vor primi o indemnizatie pentru fiecare zi in
care isi exercita functiile.
5. Aceste remuneratii, alocatii si indemnizatii sunt fixate periodic, cu
ocazia unor reuniuni ale statelor parti, tinandu-se seama de volumul de lucru
al tribunalului. Ele nu pot fi diminuate pe durata indeplinirii functiilor.
6. Salariul grefierului este fixat cu ocazia unor reuniuni ale statelor
parti, la propunerea tribunalului.
7. Prin regulamente adoptate cu ocazia unor reuniuni ale statelor parti,
vor fi stabilite conditiile in care se acorda pensii membrilor tribunalului si
grefierului, precum si conditiile de rambursare a cheltuielilor de calatorie.
8. Remuneratiile, alocatiile si indemnizatiile sunt scutite de orice
impozit.
Art. 19
Cheltuielile tribunalului
1. Cheltuielile tribunalului vor fi suportate de catre statele parti si de
catre autoritate, in conditiile si potrivit modului ce urmeaza sa fie stabilite
la reuniunile statelor parti.
2. Cand o entitate, alta decat un stat parte, sau o autoritate este parte
la un diferend supus tribunalului, acesta va fixa contributia la cheltuielile
tribunalului, pe care acea parte trebuie sa o suporte.
Sectiunea a 2-a
Competenta tribunalului
Art. 20
Accesul la tribunal
1. Statele parti au calitatea de a se prezenta in fata tribunalului.
2. Entitatile, altele decat statele parti, se pot prezenta in fata
tribunalului in toate cazurile prevazute in mod expres in partea a XI-a a
conventiei sau pentru orice diferend supus in conformitate cu orice alt acord
care confera competenta tribunalului si este acceptat de toate partile la
diferend.
Art. 21
Competenta
Competenta tribunalului se intinde asupra tuturor diferendelor si cererilor
care ii sunt supuse in conformitate cu conventia, precum si asupra tuturor
chestiunilor prevazute in mod special in orice alt acord care confera
competenta tribunalului.
Art. 22
Sesizarea tribunalului cu diferendele referitoare la alte acorduri
Daca toate partile la un tratat sau la o conventie deja in vigoare, care se
refera la o problema vizata de prezenta conventie, sunt de acord in acest sens,
orice diferend privind interpretarea sau aplicarea acestui tratat sau acestei
conventii poate sa fie supus tribunalului, potrivit modalitatilor convenite.
Art. 23
Dreptul aplicabil
Tribunalul va statua asupra tuturor diferendelor si cererilor in
conformitate cu art. 293.
Sectiunea a 3-a
Procedura
Art. 24
Sesizarea instantei
1. Diferendele pot sa fie aduse in fata tribunalului, dupa caz, fie prin
notificarea oricarui compromis, fie printr-o cerere adresata grefierului. In
ambele cazuri, trebuie sa se indice obiectul diferendului si partile.
2. Grefierul va comunica imediat compromisul sau cererea tuturor celor
interesati.
3. Grefierul va comunica, de asemenea, compromisul sau cererea tuturor
statelor parti.
Art. 25
Masuri conservatorii
1. In conformitate cu art. 290, tribunalul si Camera de rezolvare a
diferendelor referitoare la teritoriile submarine au competenta sa ordone
masuri conservatorii.
2. Daca tribunalul nu este in sesiune sau daca numarul membrilor
disponibili este mai mic decat cvorumul, masurile conservatorii vor fi dispuse
de catre camera de procedura sumara, constituita in conformitate cu art. 15
paragraful 3 al prezentei anexe. Prin derogare de la prevederile art. 15
paragraful 4 al aceleiasi anexe, aceste masuri conservatorii pot sa fie dispuse
la cererea oricarei parti la diferend. Ele vor fi supuse reexaminarii si
revizuirii de catre tribunal.
Art. 26
Dezbaterile
1. Dezbaterile vor fi conduse de catre presedinte si, in lipsa acestuia, de
catre vicepresedinte; in lipsa acestora, ele vor fi conduse de catre cel mai
vechi dintre judecatorii prezenti al tribunalului.
2. Dezbaterile sunt publice, in afara cazului in care tribunalul ar hotari
altfel sau daca partile ar cere ca sedintele sa fie inchise.
Art. 27
Conducerea procesului
Tribunalul va da ordonante pentru conducerea procesului si stabilirea
formelor si termenelor in care fiecare parte trebuie sa-si prezinte
concluziile; el va lua toate masurile pe care le comporta administrarea
probelor.
Art. 28
Neprezentarea
Atunci cand una dintre partile la diferend nu se prezinta in fata
tribunalului sau nu face uz de mijloacele pe care le are la dispozitie,
cealalta parte poate cere tribunalului continuarea procedurii si luarea unei
hotarari. Absenta uneia dintre parti sau faptul ca una dintre ele nu face uz de
mijloacele pe care le are la dispozitie nu poate constitui un obstacol pentru
desfasurarea procedurii. Tribunalul trebuie sa se asigure, inainte de a lua
hotararea, nu numai ca are competenta de a solutiona diferendul, ci si ca
cererea este intemeiata in fapt si in drept.
Art. 29
Majoritatea necesara pentru luarea hotararilor
1. Hotararile tribunalului se iau cu majoritatea membrilor prezenti.
2. In caz de egalitate a voturilor, votul presedintelui sau al celui care
il inlocuieste va fi preponderent.
Art. 30
Sentinta
1. Sentinta va fi motivata.
2. Ea va mentiona numele membrilor tribunalului care au participat la
luarea hotararii.
3. Daca sentinta nu exprima, in tot sau in parte, opinia unanima a
membrilor tribunalului, orice membru are dreptul sa anexeze la sentinta opinia
sa separata sau disidenta.
4. Sentinta va fi semnata de catre presedinte si grefier. Ea va fi citita
in sedinta publica, partile la diferend fiind notificate in mod corespunzator.
Art. 31
Cerere de interventie
1. Atunci cand un stat parte considera ca, intr-un diferend, este in cauza
un interes de ordin juridic pentru el, acesta se poate adresa tribunalului cu o
cerere pentru interventie in proces.
2. Tribunalul se va pronunta asupra cererii.
3. Daca tribunalul admite cererea de interventie, hotararea sa privind
diferendul va fi obligatorie pentru statul care a intervenit, dar numai in
masura in care se refera la aspectele ce au facut obiectul interventiei.
Art. 32
Dreptul de interventie in cauzele privind interpretarea sau aplicarea
conventiei
1. Atunci cand este in cauza interpretarea sau aplicarea conventiei,
grefierul va notifica aceasta fara intarziere tuturor statelor parti.
2. Atunci cand, in cadrul art. 22 si 23 ale prezentei anexe este in cauza
interpretarea sau aplicarea unui acord international, grefierul va notifica
aceasta tuturor partilor la acel acord.
3. Fiecare parte vizata la paragrafele 1 si 2 are dreptul sa intervina in
proces si, daca ea exercita aceasta facultate, interpretarea cuprinsa in
sentinta va fi obligatorie si in ceea ce o priveste.
Art. 33
Caracterul definitiv si forta obligatorie a hotararilor
1. Hotararea tribunalului este definitiva si toate partile la diferend
trebuie sa i se conformeze.
2. Hotararea tribunalului nu este obligatorie decat pentru partile in
litigiu si numai pentru cauza care a fost rezolvata.
3. In caz de contestatie privind sensul si cuprinsul hotararii, tribunalul
este competent sa o interpreteze, la cererea oricareia dintre parti.
Art. 34
Cheltuieli de judecata
Daca tribunalul nu decide altfel, fiecare parte isi va suporta cheltuielile
sale de judecata.
Sectiunea a 4-a
Camera pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine
Art. 35
Componenta
1. Camera pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile
submarine, mentionata la art. 14 al prezentei anexe, se va compune din 11
membri alesi de catre tribunal dintre membrii sai, cu majoritatea voturilor
acestora.
2. In alegerea membrilor camerei trebuie sa se asigure reprezentarea
principalelor sisteme juridice din intreaga lume si o repartizare geografica
echitabila. Adunarea autoritatii poate adopta recomandari de ordin general
privind reprezentarea si repartizarea respectiva.
3. Membrii camerei vor fi alesi din 3 in 3 ani, iar mandatul lor nu va
putea fi reinnoit decat o data.
4. Camera isi alege presedintele dintre membrii sai; presedintele ramane in
functie pe durata mandatului camerei.
5. Daca vreo cauza este inca pendinte la sfarsitul perioadei de 3 ani
pentru care a fost aleasa camera, aceasta va incheia procesul in componenta sa
initiala.
6. Atunci cand apare un loc vacant in camera, tribunalul alege dintre
membrii sai un succesor care va functiona pana la sfarsitul mandatului
predecesorului sau.
7. Pentru a constitui camera, este necesar un cvorum de 7 dintre membrii
alesi de tribunal.
Art. 36
Camere ad-hoc
1. Camera pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile
submarine va constitui o camera ad-hoc, compusa din 3 dintre membrii sai,
pentru a solutiona un anumit diferend cu care a fost sesizata, conform art. 188
paragraful 1 lit. b). Componenta acestei camere va fi stabilita de catre camera
pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, cu
asentimentul partilor.
2. Daca partile nu cad de acord asupra componentei unei camere ad-hoc,
fiecare parte la diferend va numi un membru, al treilea membru fiind numit de
comun acord intre acestia. Daca partile nu cad de acord sau o parte nu numeste
un membru, presedintele camerei pentru rezolvarea diferendelor referitoare la
teritoriile submarine va proceda fara intarziere la numirea membrului sau a
membrilor lipsa, care vor fi alesi dintre membrii acestei camere, dupa
consultarea partilor.
3. Membrii unei camere ad-hoc nu trebuie sa fie in serviciul nici uneia
dintre partile la diferend si nici cetateni ai vreuneia dintre parti.
Art. 37
Accesul la camera
Camera este deschisa statelor parti, autoritatii si celorlalte entitati sau
persoane vizate la sectiunea a 5-a a partii a XI-a.
Art. 38
Dreptul aplicabil
Pe langa dispozitiile art. 293, camera va aplica:
a) regulile, reglementarile si procedurile autoritatii, adoptate conform
conventiei; si
b) clauzele oricarui contract referitor la activitati desfasurate in zona,
in orice problema legata de contractul in cauza.
Art. 39
Executarea hotararilor camerei
Hotararile camerei sunt executorii pe teritoriul statelor parti, in acelasi
mod ca si sentintele sau ordonantele celei mai inalte instante judiciare a
statului parte pe teritoriul caruia se cere executarea.
Art. 40
Aplicarea celorlalte sectiuni ale prezentei anexe
1. Dispozitiile celorlalte sectiuni ale prezentei anexe, care nu sunt
incompatibile cu prezenta sectiune, se vor aplica si camerei.
2. In exercitarea atributiilor sale consultative, camera va fi calauzita de
dispozitiile prezentei anexe referitoare la procedura de urmat in fata
tribunalului, in masura in care ea le recunoaste ca fiind aplicabile.
Sectiunea a 5-a
Amendamente
Art. 41
Amendamente
1. Amendamentele la prezenta anexa, altele decat cele referitoare la
sectiunea a 4-a, nu pot fi adoptate decat conform art. 313 sau prin consens in
cadrul unei conferinte convocate conform conventiei.
2. Amendamentele la sectiunea a 4-a nu pot fi adoptate decat in
conformitate cu art. 314.
3. Tribunalul va putea propune statelor parti, prin comunicari scrise,
amendamentele pe care le va considera necesare a fi aduse prezentului statut,
pentru a fi examinate in conformitate cu dispozitiile paragrafelor 1 si 2.
ANEXA 7
ARBITRAJUL
Art. 1
Declansarea procedurii
Sub rezerva dispozitiilor partii a XV-a, orice parte la un diferend poate
sa-l supuna procedurii de arbitraj prevazute in prezenta anexa, printr-o
notificare adresata celeilalte sau celorlalte parti la diferend. Notificarea va
fi insotita de o prezentare a concluziilor si a motivelor pe care acestea se
sprijina.
Art. 2
Lista arbitrilor
1. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va intocmi si va
tine o lista a arbitrilor. Fiecare stat parte poate sa desemneze patru arbitri
care au experienta in problemele maritime si care se bucura de o perfecta
reputatie in ceea ce priveste impartialitatea, competenta si integritatea.
Numele persoanelor astfel desemnate vor fi inscrise pe lista.
2. Daca, la un moment dat, arbitrii desemnati de un stat parte si care
figureaza pe lista sunt mai putini de patru, acel stat poate proceda la
desemnarile suplimentare la care are dreptul.
3. Numele unui arbitru va ramane pe lista pana cand este retras de catre
statul parte care l-a desemnat, intelegandu-se ca arbitrul mentionat va
continua sa-si exercite functiile pana la rezolvarea cauzelor aflate in fata
oricarui tribunal arbitral in care el a fost numit.
Art. 3
Constituirea tribunalului arbitral
In scopul procedurii prevazute in prezenta anexa, tribunalul arbitral va fi
constituit, daca partile nu convin altfel, dupa cum urmeaza:
a) sub rezerva dispozitiei de la lit. g), tribunalul arbitral se compune
din cinci membri;
b) partea care declanseaza procedura va numi un membru care este ales, de
preferinta, de pe lista vizata la art. 2 al prezentei anexe si care poate sa
fie dintre cetatenii sai. Numele membrului astfel numit va figura in
notificarea vizata la art. 1 al prezentei anexe;
c) cealalta parte la diferend va numi, in termen de 30 de zile, socotit de
la primirea notificarii vizate la art. 1 al prezentei anexe, un membru, care
este ales, de preferinta, de pe lista si care poate sa fie dintre cetatenii
sai. Daca numirea nu intervine in acest termen, partea care a declansat
procedura poate, intr-un interval de doua saptamani de la expirarea acestui
termen, sa ceara sa se procedeze la aceasta numire conform dispozitiilor lit.
e);
d) ceilalti trei membri vor fi numiti de comun acord de catre parti. Ei vor
fi alesi, de preferinta, de pe lista si vor fi cetateni ai unor state terte,
daca partile nu convin altfel. Partile la diferend vor numi pe presedintele
tribunalului arbitral dintre acesti trei membri, daca, in termen de 60 de zile
de la data primirii notificarii vizate la art. 1 al prezentei anexe, partile nu
ajung la un acord asupra numirii unuia sau mai multor membri ai tribunalului
arbitral, care urmau sa fie desemnati de comun acord, sau asupra numirii
presedintelui, se va proceda la numirea sau numirile restante, conform
dispozitiilor lit. e), la cererea oricarei parti la diferend. Aceasta cerere va
fi prezentata in urmatoarele doua saptamani dupa expirarea termenului
mentionat;
e) daca partile nu convin sa incredinteze unei persoane sau unui stat tert
ales de ele sarcina de a efectua numirile necesare, in aplicarea lit. c) si d),
presedintele Tribunalului International pentru Dreptul Marii va efectua aceste
numiri. Daca presedintele nu este in masura sa efectueze aceste numiri sau daca
el este cetatean al uneia dintre partile la diferend, numirea se va efectua de
catre membrul cel mai vechi al tribunalului, care este disponibil si care nu este
cetatean al nici uneia dintre parti. Numirile vizate de dispozitiile prezentei
litere se vor efectua prin desemnarea unor persoane de pe lista vizata la art.
2 al prezentei anexe, in termen de 30 de zile de la primirea cererii si cu
consultarea partilor. Membrii astfel numiti trebuie sa fie de nationalitati
diferite si sa nu fie in serviciul nici uneia dintre partile la diferend; ei nu
trebuie sa aiba domiciliul pe teritoriul vreuneia dintre ele si nici sa fie
cetateni ai vreuneia dintre ele;
f) locurile devenite vacante vor fi completate in modul prevazut pentru
numirile initiale;
g) partile care fac cauza comuna vor numi impreuna, de comun acord, un
membru al tribunalului arbitral. Atunci cand sunt mai multe parti care fac
cauza separata sau in caz de dezacord asupra faptului ca acestea fac cauza
comuna, fiecare dintre ele va numi un membru al tribunalului arbitral. Numarul
membrilor tribunalului, numit separat de catre parti, trebuie sa fie
intotdeauna mai mic cu unu decat numarul membrilor tribunalului arbitral, numit
impreuna de catre parti;
h) in diferendele implicand mai mult de doua parti, dispozitiile lit. a) -
f) vor fi aplicate in masura posibilului.
Art. 4
Functiile tribunalului arbitral
Un tribunal arbitral constituit potrivit dispozitiilor art. 3 al prezentei
anexe isi va exercita functiile conform dispozitiilor prezentei anexe si
celorlalte prevederi ale conventiei.
Art. 5
Procedura
In afara de cazul in care partile vor conveni altfel, tribunalul arbitral isi
stabileste el insusi procedura, dand fiecarei parti posibilitatea de a fi
ascultata si de a-si sustine cauza.
Art. 6
Obligatiile partilor
Partile la diferend vor facilita sarcina tribunalului arbitral si, in
special, conform legislatiei lor si prin toate mijloacele aflate la dispozitia
lor:
a) vor furniza tribunalului arbitral toate documentele, facilitatile si
informatiile pertinente; si
b) ii vor permite, atunci cand acest lucru este necesar, sa citeze si sa
audieze martori sau experti si sa se deplaseze la fata locului.
Art. 7
Cheltuielile
Daca tribunalul arbitral nu decide altfel, datorita circumstantelor
speciale ale spetei, cheltuielile acestuia, inclusiv remunerarea membrilor sai
vor fi suportate in parti egale de catre partile la diferend.
Art. 8
Majoritatea necesara pentru luarea hotararilor
Hotararile tribunalului arbitral vor fi luate cu majoritatea membrilor sai.
Absenta sau abtinerea a mai putin de jumatate din numarul membrilor sai nu va
impiedica tribunalul arbitral sa statueze. In caz de vot egal, votul
presedintelui va fi precumpanitor.
Art. 9
Neprezentare
Atunci cand una dintre partile la diferend nu se prezinta sau nu face uz de
mijloacele pe care le are la dispozitie, cealalta parte poate sa ceara
tribunalului arbitral sa continue procedura si sa dea o hotarare. Absenta uneia
dintre parti sau faptul ca una dintre parti nu face uz de mijloacele pe care le
are la dispozitie nu poate constitui un obstacol pentru desfasurarea procedurii.
Inainte de a da sentinta, tribunalul arbitral trebuie sa se asigure nu numai ca
are competenta de a solutiona diferendul, ci si ca cererea este fondata in fapt
si in drept.
Art. 10
Sentinta
Sentinta tribunalului arbitral se va limita la obiectul diferendului si va
fi motivata. Ea va mentiona numele membrilor tribunalului arbitral care au
participat si data la care a fost pronuntata. Orice membru al tribunalului
arbitral poate alatura la hotarare o expunere a opiniei sale separate sau
disidente.
Art. 11
Caracterul definitiv al sentintei
Sentinta este definitiva si fara apel, in afara cazului in care partile la
diferend au convenit dinainte asupra unei proceduri de apel. Toate partile la
diferend trebuie sa se conformeze acesteia.
Art. 12
Interpretarea sau executarea sentintei
1. Orice controversa care ar putea aparea intre partile la diferend in ceea
ce priveste interpretarea sau modul de executare a sentintei poate fi supusa de
catre una sau alta dintre parti, spre a decide, tribunalului arbitral care a
pronuntat sentinta. In acest scop, locurile vacante se vor completa dupa metoda
urmata pentru numirea initiala a membrilor tribunalului.
2. Daca toate partile la diferend sunt de acord, orice contestatie de acest
gen poate fi supusa unei alte curti sau unui alt tribunal, conform art. 287.
Art. 13
Aplicarea la alte entitati decat statele parti
Prezenta anexa se va aplica, mutatis mutandis, oricarui diferend care pune
in cauza entitati, altele decat statele parti.
ANEXA 8
ARBITRAJUL SPECIAL
Art. 1
Instituirea procedurii speciale de arbitraj
Sub rezerva partii a XV-a a conventiei, orice parte la un diferend
referitor la interpretarea sau aplicarea articolelor conventiei privind: 1)
pescuitul; 2) protectia si conservarea mediului marin; 3) cercetarea
stiintifica marina; sau 4) navigatia, inclusiv poluarea cauzata de nave sau
prin imersiune, poate sa supuna acest diferend procedurii de arbitraj special
prevazute de prezenta anexa, printr-o notificare adresata celeilalte sau
celorlalte parti la diferend.
Art. 2
Liste de experti
1. Se va intocmi si se va tine cate o lista de experti pentru fiecare
dintre domeniile urmatoare: 1) pescuitul; 2) protectia si conservarea mediului
marin; 3) cercetarea stiintifica marina; 4) navigatia, inclusiv poluarea
cauzata de nave sau prin imersiune.
2. In domeniul pescuitului, lista expertilor va fi intocmita si pastrata de
catre Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura, in
domeniul protectiei si conservarii mediului marin de catre Programul Natiunilor
Unite pentru Mediul Inconjurator, in domeniul cercetarii stiintifice marine -
de catre Comisia Oceanografica Interguvernamentala, in domeniul navigatiei, inclusiv
poluarea cauzata de nave sau prin imersiune - de catre Organizatia Maritima
Internationala sau, in fiecare caz, de catre organul subsidiar corespunzator
caruia organizatia, programul sau comisia in cauza i-au delegat aceasta
functie.
3. Fiecare stat parte poate desemna, in fiecare dintre aceste domenii, doi
experti a caror competenta juridica, stiintifica sau tehnica in materie este
stabilita si general recunoscuta si care se bucura de o perfecta reputatie de
impartialitate si integritate. Pentru fiecare domeniu, lista va fi compusa din
numele persoanelor astfel desemnate.
4. Daca, la un moment dat, numarul expertilor desemnati de catre un stat
parte pentru a figura pe o lista va fi mai mic de doi, acest stat va putea sa
faca demersurile suplimentare la care are dreptul.
5. Numele unui expert va ramane pe lista pana ce va fi retras de catre
statul parte care l-a desemnat, intelegandu-se ca acest expert va continua
sa-si exercite functiile in cadrul unui tribunal arbitral special in care a fost
numit, pana la incheierea procedurii in fata acestui tribunal.
Art. 3
Constituirea tribunalului arbitral special
In scopul procedurii prevazute in prezenta anexa, tribunalul arbitral
special, daca partile nu convin altfel, se constituie dupa cum urmeaza:
a) sub rezerva dispozitiilor lit. g), tribunalul arbitral special este
alcatuit din cinci membri;
b) partea care declanseaza procedura va numi doi membri, dintre care unul
poate sa fie dintre cetatenii sai, alesi de preferinta din listele vizate la
art. 2 al prezentei anexe, in raport de obiectul litigiului. Numele membrilor
astfel numiti vor figura in notificarea vizata la art. 1 al prezentei anexe;
c) cealalta parte la diferend va numi, in termen de 30 de zile, socotit de
la primirea notificarii vizate la art. 1 al prezentei anexe, doi membri care
sunt alesi de preferinta din lista sau liste, in raport cu obiectul
diferendului si dintre care unul poate sa fie dintre cetatenii sai.
Daca numirea nu are loc in acest termen, partea care a declansat procedura
poate, intr-un interval de doua saptamani de la expirarea acestui termen, sa
ceara efectuarea acestei numiri conform dispozitiilor lit. e);
d) partile la diferend vor numi de comun acord pe presedintele tribunalului
arbitral special, care va fi ales de preferinta din lista corespunzatoare si va
fi cetatean al unui stat tert, daca partile nu convin altfel. Daca, in termen
de 30 de zile de la data primirii notificarii vizate la art. 1 al prezentei
anexe, partile nu au putut ajunge la un acord pentru numirea presedintelui, se
va proceda la aceasta numire conform dispozitiilor lit. e), la cererea oricarei
parti la diferend. Aceasta cerere va fi prezentata in intervalul de doua
saptamani de la expirarea termenului mentionat;
e) daca partile nu convin sa incredinteze aceasta sarcina unei persoane sau
unui stat tert ales de ele, secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite
va proceda la numirile necesare, in termen de 30 de zile, socotit de la data
primirii unei cereri facute in aplicarea lit. c) sau d). Se va proceda la
aceste numiri prin alegerea unor persoane din lista sau listele de experti
vizate la art. 2 al prezentei anexe, dupa cum va fi cazul, in consultare cu
partile la diferend si cu organizatia internationala corespunzatoare. Membrii
astfel numiti trebuie sa fie de nationalitati diferite si sa nu fie in
serviciul vreuneia dintre partile la diferend; ei nu trebuie sa aiba domiciliul
pe teritoriul vreuneia dintre parti si nici sa fie cetateni ai vreuneia dintre ele;
f) locurile devenite vacante vor fi completate in modul prevazut pentru
numirile initiale;
g) partile care fac cauza comuna vor numi impreuna doi membri ai
tribunalului arbitral. Atunci cand exista mai multe parti care fac cauza
separata sau in caz de dezacord asupra chestiunii de a sti daca ele fac cauza
comuna, fiecare dintre ele va numi un membru al tribunalului arbitral;
h) in diferendele implicand mai mult de doua parti, dispozitiile lit. a) -
f) vor fi aplicate in masura posibilului.
Art. 4
Dispozitii generale
Art. 4 - 13 ale anexei nr. VII se vor aplica, mutatis mutandis, procedurii
de arbitraj special prevazute in prezenta anexa.
Art. 5
Stabilirea faptelor
1. Partile la un diferend privind interpretarea sau aplicarea prevederilor
conventiei referitoare la: 1) pescuit; 2) protectia si conservarea mediului
marin; 3) cercetarea stiintifica marina; sau 4) navigatia, inclusiv poluarea de
catre nave sau prin imersiune pot in orice moment sa convina sa ceara unui tribunal
arbitral special, constituit in conformitate cu art. 3 al prezentei anexe, sa
procedeze la o ancheta si la stabilirea faptelor care au cauzat diferendul.
2. Daca partile nu convin altfel, faptele constatate de catre tribunalul
arbitral special in aplicarea paragrafului 1 vor fi considerate ca fiind
stabilite de catre parti.
3. Daca toate partile la diferend o solicita, tribunalul arbitral special
poate sa formuleze recomandari care nu au valoare de decizie si care vor
constitui numai baza pentru o reexaminare de catre partile interesate a
problemelor care au dat nastere diferendului.
4. Sub rezerva paragrafului 2, tribunalul arbitral special se va conforma
dispozitiilor prezentei anexe, daca partile nu convin altfel.
ANEXA 9
PARTICIPAREA ORGANIZATIILOR INTERNATIONALE
Art. 1
Folosirea termenului "organizatie internationala"
Pentru scopurile art. 305 si ale prezentei anexe, prin organizatie
internationala se intelege o organizatie interguvernamentala constituita din
state care i-au transferat competenta in domeniile de care se ocupa conventia,
inclusiv competenta de a incheia tratate in aceste domenii.
Art. 2
O organizatie internationala poate semna conventia, daca aceasta a fost
semnata de majoritatea statelor membre. In momentul in care semneaza conventia,
o organizatie internationala va face o declaratie in care va specifica
domeniile de care se ocupa conventia si pentru care statele membre semnatare
i-au transferat competenta, precum si natura si intinderea acestei competente.
Art. 3
Confirmarea oficiala si aderarea
1. O organizatie internationala poate sa depuna instrumentul sau de
confirmare oficiala sau de aderare, daca majoritatea statelor membre depun sau
au depus instrumentele lor de ratificare sau de aderare.
2. Instrumentul depus de catre o organizatie internationala trebuie sa
contina angajamentele si declaratiile prescrise in art. 4 si 5 ale prezentei
anexe.
Art. 4
Intinderea participarii, drepturi si obligatii
1. Instrumentul de confirmare oficiala sau de aderare, depus de catre o
organizatie internationala, trebuie sa contina angajamentul de a accepta, in
ceea ce priveste domeniile pentru care i s-a transferat competenta de catre
statele membre, parti la conventie, drepturile si obligatiile prevazute prin
conventie pentru state.
2. O organizatie internationala va fi parte la conventie in limitele
competentei definite in declaratiile, comunicarile sau notificarile vizate la
art. 5 al prezentei anexe.
3. In ceea ce priveste domeniile pentru care statele membre, parti la
conventie, i-au transferat competenta, o organizatie internationala va exercita
drepturile si se va achita de obligatiile pe care le-ar avea in mod normal
statele parti la conventie. Statele membre ale unei organizatii internationale
nu vor exercita competenta pe care i-au transferat-o.
4. Participarea unei organizatii internationale nu va antrena in nici un
caz o reprezentare superioara celei pe care, in mod normal, ar putea sa o
pretinda statele membre, parti la conventie; aceasta prevedere se va aplica si
in ceea ce priveste luarea deciziilor.
5. Participarea unei organizatii internationale nu va conferi statelor sale
membre, care nu sunt parti la conventie, nici unul dintre drepturile prevazute
de aceasta.
6. In caz de conflict intre obligatiile care incumba unei organizatii
internationale in virtutea conventiei si cele care ii incumba in virtutea
acordului prin care a fost creata aceasta organizatie sau a oricarui act conex,
obligatiile care decurg din conventie vor prevala.
Art. 5
Declaratii, notificari si comunicari
1. Instrumentul de confirmare oficiala sau de aderare a unei organizatii
internationale va contine o declaratie in care vor fi specificate domeniile de
care se ocupa conventia si pentru care i-a fost transferata competenta de catre
statele membre, parti la conventie.
2. Un stat membru la o organizatie internationala, in momentul in care
ratifica conventia ori adera la ea, sau in momentul in care organizatia depune
instrumentul sau de confirmare oficiala ori de aderare, evenimentul care va
interveni mai tarziu fiind retinut, va face o declaratie in care va specifica
domeniile de care se ocupa conventia si pentru care acest stat a transferat
competenta organizatiei.
3. Statele parti, membre ale unei organizatii internationale si care sunt
parti la conventie, vor fi considerate ca avand competenta in ceea ce priveste
toate domeniile de care se ocupa conventia si in privinta carora ele nu au
indicat in mod expres, printr-o declaratie, comunicare sau notificare facuta in
conformitate cu prezentul articol, ca au transferat competenta organizatiei.
4. Organizatia internationala si statele sale membre, parti la conventie,
vor notifica depozitarului, cu promptitudine, orice modificare a repartizarii
competentelor specificate in declaratiile vizate la paragrafele 1 si 2,
inclusiv noile transferuri de competenta.
5. Orice stat parte poate sa ceara unei organizatii internationale si
statelor membre ale acesteia, care sunt parti la conventie, sa-i indice cine
are competenta pentru o chestiune anumita care a aparut: organizatia sau
statele sale membre. Organizatia si statele membre interesate vor comunica
aceasta informatie intr-un termen rezonabil. Organizatia si statele sale membre
pot comunica o asemenea informatie si din proprie initiativa.
6. Natura si intinderea competentelor transferate vor fi specificate in
declaratiile, notificarile si comunicarile facute in aplicarea prezentului
articol.
Art. 6
Raspunderea
1. Partile care au competenta in virtutea art. 5 al prezentei anexe vor
raspunde pentru orice nerespectare a obligatiilor care decurg din conventie si
pentru orice alte incalcari ale acesteia.
2. Orice stat parte poate cere unei organizatii internationale sau statelor
sale membre, parti la conventie, sa indice cui ii revine raspunderea intr-un
caz anumit. Organizatia si statele membre interesate sunt obligate sa comunice
aceasta informatie. Daca nu o fac intr-un termen rezonabil sau daca ele
comunica informatii contradictorii, ele vor raspunde impreuna, in mod solidar.
Art. 7
Rezolvarea diferendelor
1. Atunci cand depune instrumentul sau de confirmare oficiala sau de
aderare, sau in orice alt moment ulterior, o organizatie internationala este
libera sa aleaga, printr-o declaratie scrisa, unul sau mai multe dintre
mijloacele vizate la art. 287 paragraful 1 lit. a), c) si d) pentru rezolvarea
diferendelor referitoare la interpretarea sau la aplicarea conventiei.
2. Partea a XV-a se va aplica, mutatis mutandis, la orice diferend intre
partile la conventie, dintre care una sau mai multe sunt organizatii
internationale.
3. Atunci cand o organizatie internationala si unul sau mai multe dintre
statele sale membre fac cauza comuna, se va considera ca organizatia a acceptat
aceleasi proceduri de rezolvare a diferendelor ca si aceste state; in cazul in
care unul dintre aceste state a ales, in aplicarea art. 287, numai Curtea
Internationala de Justitie, se va considera ca organizatia si acest stat membru
au acceptat arbitrajul potrivit procedurii prevazute in anexa nr. VII, in afara
cazului in care partile la diferend au convenit sa aleaga un alt mijloc.
Art. 8
Aplicarea partii a XVII-a
Partea a XVII-a se va aplica, mutatis mutandis, organizatiilor
internationale, sub rezerva dispozitiilor urmatoare:
a) instrumentul de confirmare oficiala sau de aderare a unei organizatii
internationale nu va fi luat in considerare in ceea ce priveste aplicarea art.
308 paragraful 1;
b) (i) o organizatie internationala va avea capacitatea exclusiva de a
actiona in baza art. 312 - 315 daca ea are competenta, in virtutea art. 5 al
prezentei anexe, pentru intregul domeniu vizat prin amendament;
(ii) atunci cand o organizatie internationala are competenta, in virtutea
art. 5 al prezentei anexe, pentru intregul domeniu vizat prin amendament,
instrumentul sau de confirmare oficiala sau de aderare referitor la acest
amendament va fi considerat, pentru aplicarea art. 316 paragrafele 1, 2 si 3,
ca fiind instrumentul de ratificare sau de aderare al fiecaruia dintre statele
membre, parti la conventie;
(iii) instrumentul de confirmare oficiala sau de aderare a unei organizatii
internationale nu va fi luat in considerare, pentru aplicarea art. 316
paragrafele 1 si 2, in toate celelalte cazuri;
c) (i) in scopurile art. 317, o organizatie internationala care numara
printre membrii sai un stat parte la conventie si care continua sa
indeplineasca conditiile prevazute la art. 1 al prezentei anexe nu poate
denunta conventia;
(ii) o organizatie internationala trebuie sa denunte conventia, daca ea nu
mai numara printre membrii sai nici un stat parte sau daca ea a incetat sa
indeplineasca conditiile prevazute la art. 1 al prezentei anexe. Denuntarea va
produce imediat efecte.
ACORD
referitor la aplicarea partii a XI-a a Conventiei Natiunilor Unite asupra
dreptului marii, adoptata la 10 decembrie 1982*)
*) Traducere.
Statele parti la prezentul acord,
recunoscand contributia importanta a Conventiei Natiunilor Unite asupra
dreptului marii din 10 decembrie 1982 (denumita in continuare conventia) la
mentinerea pacii, justitiei si progresului pentru toate popoarele lumii,
reafirmand ca fundul marilor si al oceanelor si subsolul acestora de
dincolo de limitele jurisdictiei nationale (denumite in continuare zona),
precum si resursele zonei, constituie patrimoniu comun al umanitatii,
constiente de importanta ce revine conventiei pentru protectia si
conservarea mediului marin si de preocuparea crescanda pentru mediul global,
examinand raportul secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite
asupra rezultatelor consultarilor oficiale intre state, desfasurate intre anii
1990 - 1994, asupra problemelor in suspensie legate de partea a XI-a si de
dispozitiile corelative ale conventiei (denumita in continuare partea a XI-a),
constatand schimbarile politice si economice, inclusiv cele legate de
trecerea la economia de piata, care afecteaza punerea in aplicare a partii a
XI-a,
dorind sa faciliteze o participare universala la conventie,
considerand ca cel mai bun mijloc de a atinge acest obiectiv este
incheierea unui acord referitor la aplicarea partii a XI-a,
au convenit asupra urmatoarelor:
Art. 1
Punerea in aplicare a partii a XI-a
1. Statele parti la prezentul acord se angajeaza sa puna in aplicare partea
a XI-a, conform prezentului acord.
2. Anexa constituie parte integranta a prezentului acord.
Art. 2
Raportul dintre prezentul acord si partea a XI-a
1. Dispozitiile prezentului acord si ale partii a XI-a trebuie interpretate
si aplicate impreuna, ca unul si acelasi instrument juridic. In cazul oricarei
incompatibilitati intre prezentul acord si partea a XI-a, vor prevala
prevederile prezentului acord.
2. Prevederile art. 309 - 319 ale conventiei se vor aplica prezentului
acord in acelasi mod in care se aplica conventiei.
Art. 3
Semnarea
Acest acord va ramane deschis pentru semnare de catre state si entitatile
prevazute la art. 305 paragraful 1 lit. a), c), d), e) si f) al conventiei, la
sediul Organizatiei Natiunilor Unite, pe o perioada de 12 luni de la data
adoptarii sale.
Art. 4
Consimtamantul de a fi parte
1. Dupa adoptarea prezentului acord, orice instrument de ratificare sau de
confirmare oficiala a conventiei sau de aderare la aceasta va reprezenta,
totodata, consimtamantul de a fi parte la acest acord.
2. Nici un stat sau o entitate nu-si poate exprima consimtamantul de a fi
parte la prezentul acord decat daca si-a exprimat in prealabil sau isi exprima,
concomitent, consimtamantul de a fi parte la conventie.
3. Orice stat sau entitate prevazuta la art. 3 isi poate exprima
consimtamantul de a fi parte la prezentul acord in urmatoarele moduri:
a) semnare nesupusa ratificarii, confirmarii oficiale sau procedurii
prevazute la art. 5;
b) semnare sub rezerva ratificarii sau confirmarii oficiale, urmata de
ratificare sau de confirmare oficiala;
c) semnare supusa procedurii instituite la art. 5;
d) aderare.
4. Confirmarea oficiala de catre entitatile prevazute la art. 305
paragraful 1 lit. f) al conventiei va fi facuta in conformitate cu anexa nr. IX
din conventie.
5. Instrumentele de ratificare, de confirmare oficiala sau de aderare vor
fi depuse la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.
Art. 5
Procedura simplificata
1. Un stat sau o entitate care, inainte de data adoptarii prezentului
acord, a depus un instrument de ratificare sau de confirmare oficiala ori de
aderare la conventie si care a semnat prezentul acord in conformitate cu
prevederile art. 4 paragraful 3 lit. c), va fi considerat ca si-a exprimat
consimtamantul de a fi parte la prezentul acord dupa 12 luni de la data
adoptarii sale, daca nu notifica in scris depozitarului, inaintea implinirii
termenului de 12 luni, ca nu doreste sa se prevaleze de procedura simplificata
prevazuta in acest articol.
2. In eventualitatea unei asemenea notificari, consimtamantul de a fi parte
la prezentul acord va fi exprimat potrivit art. 4 paragraful 3 lit. b).
Art. 6
Intrarea in vigoare
1. Prezentul acord va intra in vigoare la 30 de zile dupa data exprimarii
consimtamantului de a fi parti la acord de catre 40 de state, conform art. 4 si
5, printre aceste state urmand sa se afle cel putin sapte state la care se
refera paragraful 1 lit. a) al Rezolutiei a II-a a celei de-a 3-a Conferinte a
Natiunilor Unite asupra dreptului marii (denumita in continuare Rezolutia a II-a),
dintre care cel putin 5 state dezvoltate. Daca aceste conditii sunt indeplinite
inainte de data de 16 noiembrie 1994, prezentul acord va intra in vigoare la
data de 16 noiembrie 1994.
2. Pentru statele sau entitatile care isi exprima consimtamantul de a fi
parti la acord dupa indeplinirea cerintelor din paragraful 1, prezentul acord
va intra in vigoare dupa 30 de zile de la data exprimarii consimtamantului lor.
Art. 7
Aplicarea provizorie
1. Daca la data de 16 noiembrie 1994 prezentul acord nu va intra in
vigoare, acesta va fi aplicat, cu titlu provizoriu, pana la intrarea in
vigoare, de catre:
a) statele care au votat pentru adoptarea sa in Adunarea generala a
Natiunilor Unite, cu exceptia statelor care, inainte de 16 noiembrie 1994, vor
notifica, in scris, depozitarului fie ca nu vor aplica in acest fel acordul,
fie ca vor consimti la o astfel de aplicare numai dupa semnarea sau notificarea
in scris ulterioara;
b) statele sau entitatile care semneaza prezentul acord, cu exceptia acelora
care vor notifica in scris depozitarului, la data semnarii, ca nu vor aplica
acordul cu titlu provizoriu;
c) statele si entitatile care accepta aplicarea cu titlu provizoriu a
acordului prin notificare scrisa adresata depozitarului;
d) statele care adera la prezentul acord.
2. Toate aceste state sau entitati vor aplica acordul cu titlu provizoriu,
in concordanta cu legile lor si cu reglementarile nationale sau interne,
incepand din 16 noiembrie 1994 sau de la data semnarii, notificarii, consimtamantului
sau aderarii, daca aceasta este ulterioara.
3. Aplicarea cu titlu provizoriu va inceta la data intrarii in vigoare a
acordului. In orice caz, aplicarea cu titlu provizoriu va inceta la data de 16
noiembrie 1998, daca la aceasta data nu vor fi indeplinite cerintele enuntate
la art. 6 paragraful 1, conform caruia cel putin sapte state vizate de
paragraful 1 lit. a) al Rezolutiei a II-a (dintre care cel putin cinci trebuie
sa fie state dezvoltate) trebuie sa-si fi exprimat consimtamantul de a fi parte
la prezentul acord.
Art. 8
State parti
1. In sensul prezentului acord, state parti reprezinta acele state care au
consimtit sa fie parti la prezentul acord si fata de care acordul este in
vigoare.
2. Prezentul acord se aplica mutatis mutandis entitatilor la care se refera
art. 305 paragraful 1 lit. c), d), e) si f) din conventie, care devin parti la
acord potrivit conditiilor care privesc pe fiecare dintre ele si, in acest caz,
termenul de state parti se extinde si asupra entitatilor respective.
Art. 9
Depozitarul
Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va fi depozitarul
prezentului acord.
Art. 10
Textele autentice
Originalul prezentului acord, ale carui texte in limbile araba, chineza,
engleza, franceza, rusa si spaniola sunt deopotriva autentice, va fi depozitat
la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.
Drept pentru care, subsemnatii plenipotentiari autorizati in acest scop, au
semnat prezentul acord.
Semnat la New York, la 28 iulie 1994.
ANEXA 1
la Acord
Sectiunea 1
Cheltuielile statelor parti si aranjamente institutionale
1. Autoritatea Internationala a Fundului Marilor (denumita in continuare
autoritatea) este organizatia prin intermediul careia statele parti la
conventie organizeaza si controleaza activitatile desfasurate in zona, in
special cele avand in vedere administrarea resurselor din zona, in conformitate
cu regimul instituit pentru zona prin partea a IX-a si prin prezentul acord.
Puterile si functiile autoritatii vor fi cele conferite in mod expres acesteia
prin conventie. Autoritatea va fi investita cu puteri subsidiare, compatibile
cu conventia, care implica in mod necesar exercitarea acestor puteri si functii
referitoare la activitatile desfasurate in zona.
2. Pentru a reduce la minimum cheltuielile din sarcina statelor parti,
toate organele si organismele subsidiare ce vor fi infiintate conform
conventiei si prezentului acord vor trebui sa raspunda cerintelor de economii.
Acest principiu se va aplica, de asemenea, in legatura cu frecventa, durata si
programarea reuniunilor.
3. Infiintarea si functionarea organelor si a organismelor subsidiare ale
autoritatii vor fi bazate pe o abordare evolutiva, luand in considerare
necesitatile functionale ale organelor si organismelor subsidiare in cauza, in
scopul ca acestea sa-si poata indeplini efectiv responsabilitatile respective
in diferitele etape ale dezvoltarii activitatilor in zona.
4. Dupa intrarea in vigoare a conventiei, functiile initiale ale
autoritatii vor fi exercitate de catre adunare, consiliu, secretariat, comisia
juridica si tehnica si comisia de finante. Functiile comisiei de planificare
economica vor fi asigurate de comisia juridica si tehnica pana cand consiliul
va decide altfel sau pana la aprobarea primului plan de lucru referitor la
exploatare.
5. De la intrarea in vigoare a conventiei si pana la aprobarea primului
plan de lucru referitor la exploatare, autoritatea se va concentra asupra
urmatoarelor:
a) examinarea cererilor pentru aprobare de planuri de lucru referitoare la
explorare, in conformitate cu partea a XI-a si cu prezentul acord;
b) aplicarea deciziilor comisiei pregatitoare a Autoritatii Internationale
a Fundului Marilor si Tribunalului international al dreptului marii (denumita
in continuare comisia pregatitoare), referitoare la investitorii pionieri
inregistrati si la statele care ii certifica, inclusiv drepturile si
obligatiile lor, in conformitate cu art. 308 paragraful 5 din conventie si cu paragraful
13 al Rezolutiei a II-a;
c) supravegherea respectarii planurilor de lucru referitoare la explorare,
aprobate sub forma de contracte;
d) urmarirea si studierea tendintelor si a evolutiilor privind activitatile
de exploatare a resurselor fundului marilor, in special analizarea cu
regularitate a situatiei de pe piata mondiala a metalelor, a preturilor
metalelor si a tendintelor si perspectivelor in acest domeniu;
e) studierea impactului potential al productiei de minereuri provenind din zona
asupra economiilor tarilor in curs de dezvoltare producatoare terestre de
asemenea minereuri, care sunt susceptibile de a fi cel mai grav afectate, in
vederea reducerii la minimum a dificultatilor lor si a sprijinirii acestora in
eforturile lor de adaptare a economiilor lor, luand in considerare activitatea
intreprinsa in aceasta privinta de comisia pregatitoare;
f) adoptarea regulilor, regulamentelor si procedurilor necesare conduitei
activitatilor desfasurate in zona, pe masura ce acestea avanseaza. In pofida
dispozitiilor art. 17 paragraful 2 lit. b) si c) din anexa nr. III la
conventie, aceste reguli, regulamente si proceduri vor lua in considerare
prevederile prezentului acord, termenele de lunga durata in productia
comerciala a minereurilor marine si ritmul probabil al activitatilor in zona;
g) adoptarea regulilor, regulamentelor si procedurilor care sa cuprinda
standardele aplicabile pentru protectia si conservarea mediului marin;
h) promovarea si incurajarea conduitei cercetarilor stiintifice marine in
legatura cu activitatile in zona, precum si strangerea si difuzarea
rezultatelor unor asemenea cercetari si analize, cand ele sunt disponibile,
punandu-se un accent special pe cercetarile referitoare la impactul
activitatilor din zona asupra mediului;
i) obtinerea de cunostinte stiintifice si urmarirea dezvoltarii
tehnologiilor marine relevante pentru activitatile in zona, in special acele
tehnologii referitoare la protectia si conservarea mediului marin;
j) evaluarea datelor disponibile referitoare la prospectiuni si la
exploatare;
k) elaborarea, in timp util, a regulilor, regulamentelor si normelor de
procedura aplicabile exploatarii, inclusiv in ceea ce priveste protectia si
conservarea mediului marin.
6. a) Cererea de aprobare a unui plan de lucru referitor la explorare va fi
examinata de catre consiliu dupa primirea unei recomandari din partea comisiei
juridice si tehnice. Examinarea unei asemenea cereri trebuie sa fie conforma cu
dispozitiile conventiei, inclusiv cu cele ale anexei nr. III la aceasta, precum
si cu prezentul acord, intelegandu-se ca:
(i) un plan de lucru referitor la explorare, inaintat in numele unui stat
sau al unei entitati, sau in numele unei componente a acestei entitati, vizata
de paragraful 1 lit. a) (ii) si (iii) din Rezolutia a II-a, alta decat un
investitor pionier inregistrat, care a desfasurat deja activitati substantiale
in zona, anterior intrarii in vigoare a conventiei, sau succesorii lui de
drept, va fi luat in considerare ca intrunind cerintele financiare si tehnice
necesare pentru aprobarea sa, daca statul sau statele care sprijina cererea
certifica faptul ca solicitantul a investit o suma echivalenta cu cel putin 30
de milioane dolari S.U.A. in activitati de cercetare sau explorare, din care
cel putin 10% reprezinta cheltuieli de localizare, studiu topografic si de
evaluare a sectorului indicat in planul de lucru. Daca planul de lucru
satisface toate cerintele conventiei si toate regulile, regulamentele si
normele de procedura adoptate in aplicarea conventiei, acesta va fi aprobat de
consiliu sub forma unui contract. Dispozitiile paragrafului 11 al sectiunii a
3-a din prezenta anexa vor fi interpretate si se vor aplica in mod
corespunzator;
(ii) in pofida dispozitiilor paragrafului 8 lit. a) din Rezolutia a II-a,
un investitor pionier inregistrat poate solicita aprobarea unui plan de lucru
referitor la explorare in termen de 36 de luni de la data intrarii in vigoare a
conventiei. Un asemenea plan va trebui sa cuprinda documentele, rapoartele si
alte date, prezentate comisiei pregatitoare atat inainte cat si dupa
inregistrare, si sa fie insotit de un certificat de conformitate, constand
dintr-un raport efectiv asupra stadiului indeplinirii obligatiilor ce incumba
investitorilor pionieri, elaborat de catre comisia pregatitoare in aplicarea
paragrafului 11 lit. a) din Rezolutia a II-a. Un asemenea plan de lucru va fi
considerat ca fiind aprobat. Un plan de lucru aprobat va avea forma unui
contract incheiat intre autoritate si investitorul pionier inregistrat, in
conformitate cu partea a XI-a si cu prezentul acord. Taxa de 250.000 de dolari
S.U.A., achitata in baza paragrafului 7 lit. a) din Rezolutia a II-a, trebuie
considerata ca fiind taxa datorata pentru faza de explorare, in conformitate cu
sectiunea a 8-a paragraful 3 din prezenta anexa. Paragraful 11 al sectiunii a
3-a din prezenta anexa va fi interpretat si se va aplica in mod corespunzator;
(iii) in conformitate cu principiul nediscriminarii, contractele incheiate
cu state sau cu entitati, ori cu componente ale unei asemenea entitati
prevazute la pct. (i) al subparagrafului a) trebuie sa cuprinda clauze similare
si nu mai putin favorabile celor convenite cu investitorii pionieri
inregistrati, prevazuti la pct. (ii) al subparagrafului a). Daca oricarui stat,
oricarei entitati ori componente sau oricarei componente a unei asemenea
entitati, prevazuta la pct. (i) al lit. a), ii sunt acordate clauze mai
favorabile, consiliul va adopta dispozitii similare si nu mai putin favorabile cu
privire la drepturile si obligatiile investitorilor pionieri inregistrati si
prevazuti la pct. (ii) al lit. a), sub rezerva ca asemenea dispozitii sa nu
afecteze interesele autoritatii sau sa nu le fie prejudiciabile;
(iv) un stat care sprijina o cerere referitoare la un plan de lucru in
conformitate cu dispozitiile pct. (i) sau (ii) ale lit. a) poate fi un stat
parte sau un stat care aplica prezentul acord cu titlu provizoriu, conform art.
7, sau un stat care este membru al autoritatii cu titlu provizoriu, potrivit
paragrafului 12;
(v) paragraful 8 lit. c) din Rezolutia a II-a trebuie interpretat si
aplicat in conformitate cu pct. (iv) al lit. a).
b) Aprobarea planului de lucru referitor la explorare trebuie sa fie in
conformitate cu art. 153, paragraful 3 din conventie.
7. Cererea de aprobare a unui plan de lucru trebuie sa fie insotita de o
evaluare a impactului potential al activitatilor propuse asupra mediului si de
o descriere a programelor de studii oceanografice si ecologice, in conformitate
cu regulile, regulamentele si procedurile adoptate de autoritate.
8. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 6 lit. a) pct. (i) sau (ii),
cererea de aprobare a unui plan de lucru referitor la explorare trebuie
examinata in conformitate cu procedurile prevazute in sectiunea a 3-a
paragraful 11 a prezentei anexe.
9. Un plan de lucru referitor la explorare va fi aprobat pentru o perioada
de 15 ani. Dupa expirarea planului de lucru, contractantul trebuie sa prezinte
o cerere pentru un plan de lucru referitor la exploatare, daca nu a facut deja
acest lucru sau nu a obtinut o prelungire a planului respectiv de explorare.
Contractantul poate solicita asemenea prelungiri pentru perioade care sa nu
depaseasca 5 ani fiecare. Asemenea prelungiri vor fi acordate daca
contractantul a depus toate eforturile cu buna-credinta pentru a se conforma
prevederilor planului de lucru, dar, din motive independente de vointa sa, nu a
fost in masura sa execute lucrarile pregatitoare necesare pentru a trece la
etapa de exploatare sau daca circumstante economice de moment nu justifica
trecerea la etapa de exploatare.
10. In conformitate cu art. 8 din anexa nr. III la conventie, desemnarea
unui sector rezervat autoritatii va avea loc o data cu aprobarea unei cereri
pentru un plan de lucru referitor la explorare sau cu aprobarea unei cereri
pentru un plan de lucru referitor la explorare si la exploatare.
11. In pofida prevederilor paragrafului 9, un plan de lucru aprobat
referitor la explorare, care este sprijinit de cel putin un stat care aplica cu
titlu provizoriu prezentul acord, isi inceteaza valabilitatea daca respectivul
stat va inceta sa aplice cu titlu provizoriu prezentul acord si daca acesta nu
a devenit membru, cu titlu provizoriu, in conformitate cu paragraful 12, sau nu
a devenit stat parte.
12. Dupa intrarea in vigoare a prezentului acord, statele si entitatile
mentionate la art. 3 al acordului, care il aplica cu titlu provizoriu, in
conformitate cu art. 7 si fata de care acesta nu este inca in vigoare, pot
continua sa fie membri ai autoritatii, cu titlu provizoriu, pana la intrarea in
vigoare a acordului fata de ele, in conformitate cu urmatoarele subparagrafe:
a) daca prezentul acord intra in vigoare inainte de data de 16 noiembrie
1996, respectivele state si entitati vor putea continua sa participe ca membri
cu titlu provizoriu ai autoritatii, notificand depozitarului acordului intentia
lor de a participa la autoritate in calitate de membru cu titlu provizoriu. O
asemenea participare va lua sfarsit la data de 16 noiembrie 1996 sau la data la
care prezentul acord si conventia intra in vigoare fata de membrul respectiv,
daca aceasta data este anterioara celei de 16 noiembrie 1996. La cererea
statului sau a entitatii interesate, consiliul poate prelungi statutul de
membru cu titlu provizoriu si dupa data de 16 noiembrie 1996 pentru una sau mai
multe perioade, ce nu pot depasi insa, in total, 2 ani, numai daca considera ca
statul sau entitatea respectiva face eforturi, cu buna-credinta, pentru a deveni
parte la acord si la conventie;
b) daca prezentul acord intra in vigoare dupa data de 15 noiembrie 1996,
statele sau entitatile respective pot cere consiliului sa aprobe sa ramana
membri cu titlu provizoriu ai autoritatii, pentru una sau mai multe perioade,
nedepasind insa data de 16 noiembrie 1998. Consiliul va aproba o asemenea
participare care va avea efect de la data cererii, daca va considera ca statul
sau entitatea interesata a facut eforturi cu buna-credinta pentru a deveni
parte la acord si la conventie;
c) statele si entitatile care sunt membre cu titlu provizoriu ale
autoritatii, in conformitate cu subparagrafele a) sau b), vor aplica
dispozitiile partii a XI-a si ale prezentului acord in conformitate cu legile
si cu regulamentele lor nationale sau interne si cu alocatiile lor bugetare
anuale si vor avea aceleasi drepturi si obligatii ca si ceilalti membri, si
anume:
(i) obligatia de a contribui la bugetul administrativ al autoritatii,
conform baremului convenit;
(ii) dreptul de a sustine cererile pentru aprobarea unui plan de lucru
referitor la explorare. In cazul entitatilor ale caror componente sunt persoane
fizice sau juridice avand cetatenia/nationalitatea mai multor state, un plan de
lucru referitor la explorare nu va fi aprobat decat daca toate statele ale
caror persoane fizice sau juridice compun acele entitati sunt state parti sau
membri cu titlu provizoriu;
d) in pofida dispozitiilor paragrafului 9, un plan de lucru referitor la
explorare aprobat in forma unui contract care a fost sustinut, potrivit pct.
(ii) al lit. c), de catre un stat membru cu titlu provizoriu inceteaza sa fie
valabil daca acest statut de membru cu titlu provizoriu inceteaza, fara ca
statul sau entitatea sa fi devenit stat parte;
e) daca un asemenea membru cu titlu provizoriu nu si-a achitat contributia
sau nu si-a indeplinit, in orice alt mod, obligatiile in conformitate cu
prezentul paragraf, statutul sau de membru cu titlu provizoriu inceteaza.
13. Referirea din art. 10 al anexei nr. III la conventie, la executarea
nesatisfacatoare a unui plan de lucru aprobat, trebuie interpretata in sensul
ca contractul nu a respectat prevederile planului de lucru in ciuda
avertismentelor scrise pe care autoritatea i le-a adresat in acest scop.
14. Autoritatea va avea propriul sau buget. Pana la sfarsitul anului
ulterior celui in care prezentul acord va intra in vigoare, cheltuielile
administrative ale autoritatii vor fi acoperite din bugetul Organizatiei
Natiunilor Unite. Ulterior, cheltuielile administrative ale autoritatii vor fi
suportate din contributiile achitate de catre membrii acesteia, inclusiv, daca
este cazul, de catre membrii cu titlu provizoriu, in conformitate cu art. 171
lit. a) si cu art. 173 ale conventiei, precum si cu prezentul acord, pana cand
autoritatea va dispune de suficiente fonduri din alte surse pentru a face fata
acestor cheltuieli. Autoritatea nu isi va exercita capacitatea de a contracta
imprumuturi, pe care i-o confera art. 174 paragraful 1 al conventiei, pentru
a-si finanta bugetul administrativ.
15. Autoritatea va elabora si va adopta regulile, regulamentele si normele
de procedura prevazute la art. 162 paragraful 2 lit. o) pct. (ii) al
conventiei, bazandu-se pe principiile continute in sectiunile 2, 5, 6, 7 si 8
ale prezentei anexe, precum si pe orice reguli, regulamente si norme de
procedura, necesare pentru a facilita aprobarea planurilor de lucru referitoare
la explorare si exploatare, in conformitate cu urmatoarele subparagrafe:
a) consiliul poate intreprinde elaborarea acestor reguli, regulamente si
norme de procedura cand considera ca ele sunt necesare pentru conduita
activitatilor in zona sau cand s-a stabilit ca exploatarea comerciala este
iminenta, sau la cererea unui stat ai caror cetateni intentioneaza sa depuna o
cerere pentru aprobarea unui plan de lucru referitor la exploatare;
b) daca o cerere este facuta de catre un stat mentionat in subparagraful
a), consiliul, in conformitate cu art. 162 paragraful 2 lit. o) al conventiei,
va adopta regulile, regulamentele si normele sale de procedura, in termen de 2
ani de la solicitare;
c) daca consiliul nu a finalizat elaborarea regulilor, regulamentelor si
normelor de procedura referitoare la exploatare in termenul stabilit si daca o
cerere de aprobare a unui plan de lucru pentru exploatare se afla in studiu, el
trebuie, totusi, sa examineze si sa aprobe, cu titlu provizoriu, acest plan de
lucru, in baza prevederilor conventiei si a oricaror reguli, regulamente si
norme de procedura pe care consiliul a reusit sa le adopte cu titlu provizoriu
sau in baza normelor prevazute in conventie si a conditiilor si principiilor
continute in prezenta anexa, precum si a principiului nediscriminarii intre
contractanti.
16. Proiectele de reguli, regulamente si norme de procedura, precum si
orice recomandari referitoare la dispozitiile partii a XI-a, care sunt
continute in rapoartele si in recomandarile comisiei pregatitoare, sunt luate
in considerare de catre autoritate cand adopta regulile, regulamentele si
normele de procedura, in conformitate cu partea a XI-a si cu prezentul acord.
17. Dispozitiile pertinente ale sectiunii a 4-a a partii a XI-a a
conventiei vor fi interpretate si aplicate in conformitate cu prezentul acord.
Sectiunea a 2-a
Intreprinderea
1. Secretariatul autoritatii va indeplini functiile intreprinderii pana
cand aceasta va incepe sa functioneze independent de secretariat. Secretarul
general al autoritatii va numi un director general interimar, din cadrul
personalului autoritatii, pentru a supraveghea exercitarea acestor functii de
catre secretariat.
Functiile indeplinite vor fi:
a) urmarirea si studierea tendintelor si a evolutiei privind activitatile
de exploatare a resurselor fundului marilor, indeosebi prin analiza cu regularitate
a situatiei pietei mondiale a metalelor, a preturilor metalelor, a tendintelor
si perspectivelor in domeniu;
b) evaluarea rezultatelor cercetarii stiintifice marine in legatura cu
activitatile desfasurate in zona, cu un accent special asupra cercetarilor
referitoare la impactul activitatilor din zona asupra mediului;
c) evaluarea datelor disponibile referitoare la activitatile de
prospectiuni si explorare, indeosebi criteriile aplicabile acestor activitati;
d) evaluarea inovatiilor tehnologice interesand activitatile desfasurate in
zona, in special tehnologiile referitoare la protectia si conservarea mediului
marin;
e) evaluarea informatiilor si a datelor referitoare la sectoarele rezervate
autoritatii;
f) aprecierea abordarilor in materie de intreprinderi mixte;
g) strangerea de informatii asupra disponibilitatii de mana de lucru
calificata;
h) studierea politicilor de gestiune care pot fi aplicate pentru
administrarea intreprinderii in diferite etape ale operatiunilor acesteia.
2. Intreprinderea va desfasura primele sale operatiuni de exploatare a
resurselor fundului marilor in cadrul intreprinderilor mixte. Dupa aprobarea
unui plan de munca referitor la exploatare, prezentat de catre o entitate, alta
decat intreprinderea, sau dupa primirea de catre consiliu a unei cereri pentru
o operatiune de intreprindere mixta cu intreprinderea, consiliul va examina
problema functionarii intreprinderii independent de secretariatul autoritatii.
Daca apreciaza ca operatiunile intreprinderii mixte sunt conforme cu
principiile comerciale sanatoase, consiliul va adopta o directiva potrivit art.
170 paragraful 2 din conventie, autorizand functionarea independenta a
intreprinderii.
3. Obligatia statelor parti de a finanta un sit minier al intreprinderii,
prevazut la art. 11 paragraful 3 al anexei nr. IV la conventie, nu se va aplica
si statele parti nu vor avea nici o obligatie de a finanta operatiunile privind
un sit minier al intreprinderii sau in cadrul acordurilor sale de intreprindere
mixta.
4. Obligatiile care incumba contractantilor se vor aplica si
intreprinderii. In pofida dispozitiilor art. 153 paragraful 3 si art. 3
paragraful 5 din anexa nr. III la conventie, orice plan de lucru al
intreprinderii, dupa aprobare, va avea forma unui contract incheiat intre
autoritate si intreprindere.
5. Contractantul care a remis un sector specific autoritatii, cu titlu de
sector rezervat, are un drept de preemtiune pentru a incheia cu intreprinderea
un acord de intreprindere mixta, in scopul explorarii si exploatarii acelui
sector. Daca intreprinderea nu prezinta o cerere pentru aprobarea unui plan de
lucru pentru activitati in acest sector rezervat, in termen de 15 ani de la
data inceperii functionarii sale, independent de secretariatul autoritatii, sau
de la data la care acest sector a fost rezervat autoritatii, daca aceasta data
este mai tarzie, contractantul care a remis sectorul respectiv are dreptul sa
prezinte o cerere pentru aprobarea unui plan de lucru pentru acest sector,
asumandu-si obligatia de a asocia, cu buna-credinta, intreprinderea la
activitatile sale in cadrul unei intreprinderi mixte.
6. Prevederile art. 170 paragraful 4 din anexa nr. IV si celelalte
dispozitii ale conventiei referitoare la intreprindere vor fi interpretate si
aplicate in conformitate cu prezenta sectiune.
Sectiunea a 3-a
Luarea de decizii
1. Politica generala a autoritatii va fi stabilita de catre adunarea
acesteia, in colaborare cu consiliul.
2. Ca regula generala, organele autoritatii vor depune eforturi sa adopte
deciziile lor prin consens.
3. Daca toate eforturile de a se ajunge la o decizie prin consens au fost
epuizate, deciziile supuse la vot adunarii asupra chestiunilor de procedura vor
fi adoptate cu majoritatea membrilor prezenti si votanti, iar deciziile in
chestiunile de fond vor fi luate cu o majoritate de doua treimi din numarul
membrilor prezenti si votanti, asa cum este prevazut in art. 159, paragraful 8
al conventiei.
4. Deciziile adunarii in probleme in care are competente si consiliul sau
in orice problema de natura administrativa, bugetara sau financiara se vor baza
pe recomandarile consiliului. Daca adunarea nu accepta recomandarea consiliului
intr-o problema, aceasta va fi returnata consiliului pentru reexaminare.
Consiliul va reexamina problema in lumina parerilor exprimate de adunare.
5. Daca toate eforturile pentru a se ajunge la o decizie prin consens au
fost epuizate, deciziile supuse la vot consiliului asupra chestiunilor de
procedura se vor lua cu majoritatea membrilor prezenti si votanti, iar
deciziile asupra problemelor de fond, cu exceptia celor pentru care conventia
prevede obligativitatea consensului in cadrul consiliului, vor fi luate cu
majoritatea calificata de doua treimi din numarul membrilor prezenti si
votanti, cu conditia ca o asemenea decizie sa nu suscite opozitia majoritatii
in oricare dintre camerele mentionate in paragraful 9. In luarea deciziilor,
consiliul va cauta sa promoveze interesele tuturor membrilor autoritatii.
6. Consiliul poate amana luarea unei decizii pentru a facilita continuarea
negocierilor, ori de cate ori considera ca n-au fost epuizate toate eforturile
pentru realizarea unui consens in problema respectiva.
7. Deciziile adunarii sau ale consiliului, care au incidente financiare sau
bugetare, vor fi bazate pe recomandarile comisiei de finante.
8. Dispozitiile art. 161 paragraful 8 lit. b) si c) din conventie nu sunt
aplicabile.
9. a) Fiecare grup de state, ales conform paragrafului 15 lit. a) - c), va
fi considerat o camera pentru votarile in consiliu. In acelasi scop, statele in
curs de dezvoltare, alese conform paragrafului 15 subparagrafele d) si e), vor
fi considerate o singura camera pentru votarile in consiliu.
b) Inaintea alegerii membrilor consiliului, adunarea va stabili liste de
tari care indeplinesc criteriile de apartenenta la grupele de state conform
paragrafului 15 lit. a) - d). Daca un stat indeplineste criteriile de
apartenenta la mai mult decat un singur grup, el poate fi propus doar de un
grup pentru alegerile in consiliu si nu va reprezenta decat acest grup in
cadrul votarilor in consiliu.
10. Fiecare dintre grupele de state, mentionate in paragraful 15
subparagrafele a) - d), va fi reprezentat in consiliu de acei membri care i-au
prezentat candidatura. Fiecare grup va prezenta un numar de candidati egal cu
numarul de locuri care ii sunt atribuite. Cand numarul candidatilor potentiali
in fiecare dintre grupurile prevazute la paragraful 15 lit. a) - e) depaseste
numarul de locuri prevazute pentru grupul respectiv, in fiecare dintre aceste
grupuri se va aplica, de regula, principiul rotatiei. Statele apartinand
acestor grupuri vor stabili cum se va aplica acest principiu in grupul lor.
11. a) Consiliul aproba orice recomandare favorabila a comisiei juridice si
tehnice privind aprobarea unui plan de lucru, in afara de cazul in care decide
sa respinga un asemenea plan de lucru cu o majoritate de doua treimi din
numarul membrilor sai prezenti si votanti, din care majoritatea membrilor
prezenti si votanti in fiecare dintre camerele sale. Daca consiliul nu ia, in
termenul prevazut, o decizie asupra unei recomandari favorabile pentru
aprobarea unui plan de lucru, recomandarea respectiva se va considera a fi
aprobata de consiliu la expirarea acestei perioade. Termenul stabilit va fi in
mod normal de 60 de zile, daca consiliul nu decide sa fixeze un termen mai
lung. Daca comisia recomanda respingerea unui plan de lucru sau nu face nici o
recomandare, consiliul poate totusi sa aprobe planul de lucru, in conformitate
cu dispozitiile regulamentului sau interior privind luarea deciziilor in
chestiunile de fond.
b) Dispozitiile art. 162 paragraful 2 lit. j) al conventiei nu sunt
aplicabile.
12. Orice diferend care ar putea aparea in legatura cu respingerea unui
plan de lucru va fi supus procedurilor de reglementare a diferendelor prevazute
in conventie.
13. Deciziile supuse la vot in comisia juridica si tehnica vor fi luate cu
majoritatea membrilor prezenti si votanti.
14. Subsectiunile B si C ale sectiunii a 4-a din cadrul partii a XI-a a
conventiei vor fi interpretate si aplicate in conformitate cu prezenta
sectiune.
15. Consiliul va fi compus din 36 de membri ai autoritatii, alesi de
adunare in ordinea urmatoare:
a) patru membri alesi dintre statele parti ale caror consum sau importuri
nete de produse de baza din categoriile de minereuri care urmeaza sa fie
extrase din zona au depasit, in cursul ultimilor 5 ani pentru care exista
statistici, 2% din valoarea totalului mondial al consumului sau al importului
de asemenea produse de baza, intre care statul din regiunea est-europeana avand
cea mai importanta economie din acea regiune, din punct de vedere al produsului
intern brut, precum si statul care, la data intrarii in vigoare a conventiei,
are cea mai importanta economie din punct de vedere al produsului intern brut,
daca aceste state doresc sa fie reprezentate in acest grup;
b) patru membri alesi dintre cele opt state parti care au efectuat cele mai
mari investitii pentru pregatirea si realizarea activitatilor in zona, fie in
mod direct, fie prin intermediul cetatenilor lor;
c) patru membri alesi dintre statele parti care, pe baza productiei
provenind din zonele aflate sub jurisdictia lor, sunt printre principalii exportatori
ai acelor categorii de minereuri care urmeaza sa fie extrase din zona, dintre
care cel putin doua state in curs de dezvoltare ale caror economii sunt
pronuntat dependente de exporturile de asemenea minerale;
d) sase membri alesi dintre statele parti in curs de dezvoltare si
reprezentand interese speciale. Interesele speciale de a fi reprezentate vor
include pe cele ale statelor cu numar mare de locuitori, statelor fara iesire
la mare sau dezavantajate geografic, statelor insulare, statelor care figureaza
printre principalii importatori ai categoriilor de minereuri care urmeaza sa
fie extrase din zona, statelor potential producatoare de astfel de minereuri,
precum si ale statelor cel mai putin avansate;
e) optsprezece membri alesi conform principiului unei repartitii geografice
echitabile a locurilor in consiliu, in ansamblul sau, avand in vedere ca
fiecare regiune geografica sa aiba cel putin un membru ales, in aplicarea
prezentei dispozitii. In acest scop, regiunile geografice avute in vedere vor
fi: Africa, Asia, America Latina si Caraibele, Europa de Est, Europa
Occidentala si celelalte state.
16. Dispozitiile art. 161 paragraful 1 al conventiei nu sunt aplicabile.
Sectiunea a 4-a
Conferinta de revizuire
Dispozitiile referitoare la Conferinta de revizuire, prevazute in art. 155
paragrafele 1, 3 si 4 din conventie, nu sunt aplicabile. In pofida
dispozitiilor art. 314 paragraful 2 din conventie, adunarea poate intreprinde
in orice moment, la recomandarea consiliului, o examinare a problemelor vizate
la art. 155 paragraful 1 din conventie. Amendamentele la prezentul acord si la
partea a XI-a vor fi supuse procedurilor prevazute la art. 314, 315 si 316 din
conventie, avand in vedere faptul ca principiile, regimul si alte dispozitii
mentionate in art. 155 paragraful 2 din conventie trebuie mentinute, iar
drepturile vizate la paragraful 5 al respectivului articol sa nu fie afectate.
Sectiunea a 5-a
Transferul de tehnologie
1. Transferul de tehnologie, in scopurile partii a XI-a, este reglementat
de dispozitiile art. 144 al conventiei si de urmatoarele principii:
a) intreprinderea si statele in curs de dezvoltare, care doresc sa obtina
tehnologii de exploatare miniera a fundului marilor, se vor stradui sa obtina
aceste tehnologii in modalitati si conditii comerciale juste si rezonabile pe
piata libera sau prin intermediul acordurilor intreprinderii mixte;
b) daca intreprinderea sau statele in curs de dezvoltare nu pot obtine
tehnologii de exploatare miniera a fundului marilor, autoritatea poate cere
contractantilor, precum si statului sau statelor care ii sprijina sa coopereze
cu aceasta pentru a permite intreprinderii, intreprinderii sale mixte, unuia
sau mai multor state in curs de dezvoltare care doresc sa dobandeasca aceste
tehnologii sa le achizitioneze mai usor in modalitati si in conditii comerciale
juste si rezonabile, compatibile cu protectia efectiva a drepturilor de
proprietate intelectuala.
Statele parti se angajeaza sa coopereze plenar si in mod eficace cu
autoritatea in acest scop si sa actioneze pentru ca si contractantii pe care ii
sprijina sa coopereze efectiv cu autoritatea;
c) ca regula generala, statele parti se angajeaza sa promoveze cooperarea
tehnica si stiintifica internationala cu privire la activitatile desfasurate in
zona, fie direct intre partile interesate, fie prin elaborarea unor programe de
formare, asistenta tehnica si cooperarea stiintifica in materie de stiinte si
tehnologii marine, precum si in domeniul protectiei si conservarii mediului
marin.
2. Dispozitiile art. 5 din anexa nr. III la conventie nu sunt aplicabile.
Sectiunea a 6-a
Politica in materie de productie
1. Politica autoritatii in materie de productie se va baza pe urmatoarele
principii:
a) punerea in valoare a resurselor din zona se va face in conformitate cu
principiile unei gestiuni comerciale sanatoase;
b) dispozitiile Acordului general de tarife vamale si comert, codurile sale
pertinente, precum si acordurile destinate sa le succeada sau sa le inlocuiasca
se vor aplica in ceea ce priveste activitatile din zona;
c) in special, activitatile din zona nu vor fi subventionate decat in
masura in care acordurile mentionate la lit. b) le autorizeaza. In aplicarea
acestor principii, subventiile sunt definite ca in acordurile mentionate la
lit. b);
d) nu se va face nici o discriminare intre minereurile extrase din zona si
cele provenind din alte surse. Aceste minereuri, precum si importurile de
produse de baza obtinute din aceste minereuri nu vor beneficia de nici un acces
preferential pe piete, in special:
(i) prin utilizarea de bariere tarifare sau netarifare; si
(ii) prin acordarea de catre statele parti a unui tratament preferential
acestor minereuri sau produselor de baza obtinute din asemenea minereuri de
catre intreprinderile lor de stat sau de catre persoane fizice sau juridice
care au cetatenia/nationalitatea lor ori sunt controlate de ele sau de
cetatenii lor;
e) planul de lucru aprobat de catre autoritate pentru exploatarea fiecarui
sector minier va cuprinde un calendar al productiei, care sa indice cantitatile
maxime de minereuri ce vor fi extrase in fiecare an in aplicarea acestui plan
de lucru;
f) diferendele privind dispozitiile acordurilor prevazute la lit. b) vor fi
solutionate dupa cum urmeaza:
(i) daca statele parti implicate sunt parti la astfel de acorduri, ele vor
recurge la procedurile de reglementare a diferendelor prevazute in aceste
acorduri;
(ii) daca unul sau mai multe state parti implicate nu sunt parti la
asemenea acorduri, ele vor recurge la procedurile de reglementare a
diferendelor prevazute in conventie;
g) daca se stabileste, in virtutea acordurilor prevazute la lit. b), ca un
stat parte a acordat subventii care sunt interzise sau care au avut ca efect
lezarea intereselor unui alt stat parte, iar statul sau statele parti
interesate nu au adoptat masuri corespunzatoare, orice stat parte poate cere
consiliului sa ia masurile adecvate.
2. Principiile enuntate la paragraful 1 nu vor afecta drepturile si
obligatiile rezultate din dispozitiile pertinente ale acordurilor prevazute la
lit. b) al paragrafului 1 sau ale acordurilor de liber schimb sau de uniune
vamala in relatiile dintre statele parti care sunt parti la acordurile respective.
3. Acceptarea de catre un contractant a unor subventii, altele decat cele
care pot fi autorizate conform acordurilor mentionate la paragraful 1 lit. b)
reprezinta o violare a clauzelor de baza ale contractului care constituie un
plan de lucru pentru desfasurarea activitatilor in zona.
4. Orice stat parte care are motive sa creada ca au fost incalcate
dispozitiile paragrafului 1 lit. b) - d) sau ale paragrafului 3 poate initia
procedurile de reglementare a diferendelor, in conformitate cu paragraful 1
lit. f) sau g).
5. Orice stat parte poate, in orice moment, sa aduca la cunostinta
consiliului activitatile pe care le considera incompatibile cu dispozitiile
paragrafului 1 lit. b) - d).
6. Autoritatea va elabora reguli, regulamente si norme de procedura pentru
a asigura punerea in aplicare a dispozitiilor prezentei sectiuni, indeosebi
reguli, regulamente si norme de procedura specifice care sa reglementeze
aprobarea planurilor de lucru.
7. Dispozitiile art. 151 paragrafele 1 - 7 si 9, ale art. 162 paragraful 2
lit. q), precum si ale art. 165 paragraful 2 lit. n) din conventie, precum si
ale art. 6 paragraful 5 si ale art. 7 din anexa nr. III la conventie nu sunt
aplicabile.
Sectiunea a 7-a
Asistenta economica
1. Politica pusa in aplicare de catre autoritate pentru a veni in ajutorul
tarilor in curs de dezvoltare, ale caror economii si venituri din export resimt
grav efectele defavorabile ale unei scaderi a preturilor unui minereu care
figureaza printre cele extrase din zona sau ale unei reduceri a volumului
exporturilor lor de acest minereu, in masura in care aceasta scadere sau
reducere se datoreaza activitatilor desfasurate in zona, se va baza pe
urmatoarele principii:
a) autoritatea va infiinta un fond de asistenta economica alimentat din
acea parte a resurselor autoritatii care depaseste necesarul pentru acoperirea
cheltuielilor sale administrative. Cuantumul sumelor rezervate in acest scop va
fi stabilit periodic de catre consiliu, la recomandarea comisiei de finante. Pentru
constituirea acestui fond de asistenta economica vor putea fi folosite numai
fondurile ce provin din platile de la contractanti, inclusiv de la
intreprindere, precum si din contributiile voluntare;
b) statele in curs de dezvoltare, producatoare terestre, ale caror economii
s-a stabilit ca sunt grav afectate de productia de minereuri de pe fundul
marilor, vor beneficia de asistenta prin intermediul fondului de asistenta
economica al autoritatii;
c) prin aceste fonduri, autoritatea va furniza asistenta statelor in curs
de dezvoltare, producatoare terestre, in caz necesar, in cooperare cu
institutiile de dezvoltare mondiale sau regionale existente, care dispun de o
infrastructura si competenta necesare pentru a realiza asemenea programe de
asistenta;
d) intinderea si durata acestei asistente vor fi stabilite de la caz la
caz. Pentru aceasta, se va tine seama de natura si amploarea, problemelor cu
care se confrunta statele in curs de dezvoltare producatoare terestre afectate.
2. Prevederile art. 151 paragraful 10 al conventiei vor fi puse in aplicare
prin mijloacele si masurile de asistenta economica mentionate la paragraful 1.
Prevederile art. 160 paragraful 2 lit. l), ale art. 162 paragraful 2 lit. n),
ale art. 164 paragraful 2 lit. d), ale art. 171 lit. f) si ale art. 173
paragraful 2 lit. c) din conventie vor fi interpretate in mod corespunzator.
Sectiunea a 8-a
Clauzele financiare ale contractelor
1. Urmatoarele principii vor servi ca baza pentru stabilirea de reguli,
regulamente si norme de procedura referitoare la clauzele financiare ale
contractelor:
a) sistemul de plati catre autoritate va fi echitabil atat pentru
contractant, cat si pentru autoritate, si va prevedea mijloace adecvate pentru
a determina ca respectivul contractant sa se conformeze acestui sistem;
b) taxele de plati aplicate in cadrul acestui sistem trebuie sa fie
comparabile celor in vigoare, in ceea ce priveste productia terestra de
aceleasi minereuri sau de minereuri similare, in scopul de a se evita sa se
acorde producatorilor de minereuri extrase de pe fundul marilor un avantaj
artificial sau de a le impune un dezavantaj fata de concurenti;
c) sistemul nu trebuie sa fie complicat si nici sa impuna cheltuieli
administrative ridicate pentru autoritate sau pentru contractanti. Va trebui
avuta in vedere adoptarea unui sistem de redevente sau o combinatie a
sistemelor de redevente si de impartire a beneficiilor. Daca sunt adoptate
sisteme diferite, contractantul are dreptul sa aleaga sistemul aplicabil
contractului sau. Orice schimbare ulterioara in alegerea sistemului impune
totusi un acord intre autoritate si contractant;
d) o taxa anuala fixa va fi platibila de la data inceperii productiei
comerciale. Aceasta taxa poate fi dedusa din alte plati datorate, in aplicarea
sistemului adoptat, in concordanta cu prevederile lit. c). Cuantumul taxei va
fi stabilit de consiliu;
e) sistemul de plati poate fi revizuit periodic, tinand seama de
schimbarile de circumstante. Orice modificare va fi aplicata intr-o maniera
nediscriminatorie. Asemenea schimbari se pot aplica la contractele existente,
numai daca le solicita contractantul. Orice schimbare ulterioara in alegerea
facuta intre sisteme impune un acord intre autoritate si contractant;
f) diferendele privind interpretarea sau aplicarea regulilor si
regulamentelor bazate pe prezentele principii vor fi supuse procedurilor de
solutionare a diferendelor prevazute de conventie.
2. Dispozitiile art. 13 paragrafele 3 - 10 din anexa nr. III a conventiei
nu sunt aplicabile.
3. In ce priveste aplicarea art. 13 paragraful 2 din anexa nr. III a
conventiei, taxa care trebuie achitata pentru studierea cererilor de aprobare a
unui plan de lucru limitat la o singura faza, fie ca este vorba de faza
explorarii, fie de cea o exploatarii, va fi de 250.000 de dolari S.U.A.
Sectiunea a 9-a
Comisia de finante
1. Se va constitui o comisie de finante compusa din 15 membri avand
calificarile necesare in materie financiara. Statele parti vor propune candidati
care trebuie sa posede cele mai inalte calitati de competenta si de
integritate.
2. Comisia de finante nu poate cuprinde mai mult de un singur cetatean al
aceluiasi stat parte.
3. Membrii comisiei de finante vor fi alesi de catre adunare, tinandu-se
seama de necesitatea asigurarii unei repartitii geografice echitabile si de
reprezentarea intereselor speciale. Fiecare grup de state mentionate in
paragraful 15 lit. a), b), c) si d) ale sectiunii a 3-a din prezenta anexa
trebuie sa fie reprezentat in comisia de finante de catre cel putin un membru.
Pana cand autoritatea va dispune de fonduri suficiente provenind din alte surse
decat cele privind contributiile stabilite pentru a face fata cheltuielilor
sale administrative, comisia va include intre membrii sai un reprezentant al
fiecaruia dintre cele cinci state avand cea mai mare contributie la bugetul
administrativ al autoritatii. Ca urmare, alegerea unui membru al fiecarui grup
se va face pe baza candidaturilor prezentate de catre membrii respectivului
grup, fara a prejudicia posibilitatea ca si alti membri ai fiecarui grup sa fie
alesi.
4. Membrii comisiei de finante sunt alesi pentru o perioada de 5 ani. Ei
pot fi realesi pentru inca un mandat.
5. In caz de deces, de incapacitate sau de demisie a unui membru al
comisiei de finante, inainte de expirarea mandatului sau, adunarea va alege
pentru restul mandatului un membru apartinand aceleiasi regiuni geografice sau
aceluiasi grup de state.
6. Membrii comisiei de finante nu trebuie sa aiba nici un interes financiar
in orice activitate legata de problemele in legatura cu care comisia trebuie sa
faca recomandari. Chiar si dupa expirarea mandatului lor, ei nu pot divulga
nici o informatie confidentiala de care au cunostinta in virtutea functiilor
indeplinite in serviciul autoritatii.
7. Consiliul si adunarea vor tine seama de recomandarile comisiei de
finante cand adopta decizii privind chestiunile urmatoare:
a) proiectele de reguli, regulamente si normele de procedura aplicabile in
materie financiara organelor autoritatii, precum si gestiunea financiara si
administrarea financiara interna a autoritatii;
b) calculul contributiilor membrilor la bugetul administrativ al
autoritatii, in conformitate cu art. 160 paragraful 2 lit. e) al conventiei;
c) toate problemele financiare pertinente, inclusiv proiectul de buget
anual elaborat de catre secretarul general al autoritatii, in conformitate cu
art. 172 al conventiei, precum si aspectele financiare ale punerii in aplicare
a programelor de lucru ale secretariatului;
d) bugetul administrativ;
e) obligatiile financiare care decurg pentru statele parti din aplicarea
prezentului acord si a partii a XI-a, precum si implicatiile administrative si
bugetare ale propunerilor si recomandarilor care antreneaza cheltuieli ce
trebuie sa fie finantate din resursele autoritatii;
f) regulile, regulamentele si normele de procedura aplicabile impartirii
echitabile a beneficiilor financiare sau a altor avantaje economice, provenite
din activitati desfasurate in zona, precum si deciziile ce trebuie luate in
legatura cu acest subiect.
8. Deciziile comisiei de finante in probleme privind normele de procedura
vor fi luate cu majoritatea membrilor prezenti si votanti, iar cele in probleme
de fond, prin consens.
9. Dispozitiile art. 162 paragraful 2 lit. y) al conventiei, referitoare la
infiintarea unui organ subsidiar insarcinat cu problemele financiare, trebuie
considerate indeplinite prin crearea comisiei de finante, in conformitate cu
prezenta sectiune.