LEGE Nr. 112
din 27 aprilie 2007
pentru modificarea si
completarea Legii nr. 312/2003 privind producerea si valorificarea legumelor de
camp
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 298 din 4 mai 2007
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
Art. I. - Legea nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor
de câmp, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 25 iulie 2003, se modifică
şi se completează după cum urmează:
1. Titlul legii va
avea următorul cuprins:
„LEGE
privind producerea şi valorificarea
legumelor"
2. Articolul 1 va
avea următorul cuprins:
„Art. 1. - Prezenta lege reglementează politica
agricolă în domeniul legumiculturii, privind producerea şi valorificarea
legumelor."
3. Articolul 5 va
avea următorul cuprins:
„Art. 5. - (1) In sensul prezentei legi, producţia de
legume se realizează în următoarele sisteme de cultură:
a) legume de câmp;
b) legume în spaţii protejate:
solarii, sere reci şi sere încălzite;
c) cultura pepenilor;
d) cultura ciupercilor;
e) producerea răsadurilor;
f) producerea seminţelor de
legume.
(2) După direcţiile de
valorificare, producţia de legume are următoarele destinaţii:
a) consum în stare proaspătă;
b) prelucrare industrială.
(3) Clasificarea legumelor se
face potrivit următoarelor criterii:
a) botanice;
b) durata vieţii plantelor;
c) particularităţile părţilor
comestibile;
d) cerinţele faţă de factorii
de mediu şi tehnologiile aplicate;
e) capacitatea de menţinere a
calităţii legumelor proaspete."
4. Titlul capitolului II va avea următorul cuprins:
„Producerea legumelor"
5. Articolul 6 va
avea următorul cuprins:
„Art. 6. - (1) In România, cadrul ecologic oferă condiţii climatice naturale favorabile pentru sistemele de
cultură a legumelor prevăzute la art. 5 alin. (1), pe baza cărora se stabilesc
zonele favorabile de cultivare a legumelor prin operaţiunea de zonare.
(2) Zonarea speciilor legumicole reprezintă aprecierea de ansamblu a factorilor climatici, edafici,
economici, sociali şi de protecţie a mediului, care să orienteze delimitarea
teritorială şi amplasarea speciilor, soiurilor şi hibrizilor în zonele de
cultivare cele mai favorabile.
(3) Zonele favorabile pentru
cultura legumelor sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din
prezenta lege."
6. Articolul 7 va
avea următorul cuprins:
„Art. 7. - (1) Terenul cultivat cu legume se încadrează
la categoria de folosinţă «teren arabil».
(2) Fac parte din categoria de
folosinţă «teren arabil» şi suprafeţele ocupate cu solarii-tunel, solarii cu
acoperiş în pantă, individuale sau bloc, acoperite cu materiale plastice."
7. La articolul 8,
alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
„Art. 8. - (1) Producătorii
agricoli pot înfiinţa culturi legumicole cu soiurile şi hibrizii prevăzuţi în
Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură al României, aprobat anual
de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi cu soiurile şi
hibrizii speciilor legumicole, înscrişi în cataloagele ţărilor membre ale
Uniunii Europene.
(2) Categoriile biologice de seminţe şi material
săditor folosite în cultura legumelor sunt următoarele:
a) sămânţa de prebază;
b) sămânţa de bază;
c) sămânţa certificată;
d) sămânţa hibridă;
e) răsaduri provenite din
seminţele prevăzute la lit. a)-d)."
8. La articolul 8,
după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul
cuprins:
„(4) Autorizarea producerii de răsaduri se va asigura, în
principal, prin control la locul de cultivare,
luându-se în considerare toate elementele tehnologice ale culturii."
9. Titlul
capitolului III va avea următorul cuprins:
„Siguranţa alimentară şi calitatea legumelor,
pepenilor şi ciupercilor cultivate"
10. Articolul 9 va
avea următorul cuprins:
„Art. 9. - (1) Legumele, pepenii şi ciupercile
cultivate, destinate comercializării în vederea consumului uman în stare
proaspătă, se clasifică în conformitate cu standardele de comercializare, care
au caracter obligatoriu în toate etapele comercializării pe filiera de produs.
(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1)
produsele care:
a) sunt expediate de către
producători la centrele de sortare, calibrare, ambalare din zona de producţie;
b) sunt vândute de producători
în zona de producţie, în pieţele tradiţionale, în pieţele organizate în anumite
zile, în acest scop.
(3) Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale notifică Comisia Europeană cu privire la exceptările
prevăzute la alin. (2).
(4) Legumele, pepenii şi
ciupercile cultivate, comercializate în stare proaspătă, destinate consumului
uman, se supun controlului de conformitate cu standardele de comercializare.
(5) Controlul de conformitate
se efectuează de către Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea
şi Valorificarea Legumelor şi Fructelor, potrivit atribuţiilor stabilite."
11. După articolul 9 se introduc două noi
articole, articolele 91 şi 92, cu următorul cuprins:
„Art. 91. - (1)
Legumele proaspete, pepenii şi ciupercile destinate consumului uman se
comercializează în spaţii special amenajate, însoţite de facturi pe care se
înscriu de către emitent calitatea şi conformitatea cu standardele de
comercializare.
(2) Facturile pot fi emise de către comerciant sau de
producător, în cazul în care acesta face livrarea directă către beneficiar.
Art. 92. - Micii
producători, persoane fizice, care comercializează în condiţiile legii legume
în pieţele stradale sau tradiţionale se exceptează de la prevederile art. 91 alin. (2), având obligaţia dovedirii
calităţii de producător şi a prezentării produselor în condiţii de calitate şi
igienă."
12. Articolele 10-13
se abrogă.
13. Articolul 14 va avea următorul cuprins:
„Art. 14. - (1) Se interzice comercializarea legumelor,
pepenilor şi a ciupercilor cultivate în stare proaspătă sau procesată,
destinate consumului uman, care conţin reziduuri de pesticide şi metale grele,
azotaţi, azotiţi sau alte produse, care depăşesc nivelurile maxime admise
stabilite de legislaţia în vigoare.
(2) Legumele, pepenii şi
ciupercile cultivate, în stare proaspătă sau procesată, care au
caracteristicile prevăzute la alin. (1), determinate de laboratoare acreditate,
se retrag de pe piaţă, se confiscă şi se distrug.
(3) Analizele privind
conţinutul de reziduuri de pesticide, metale grele, azotaţi, azotiţi sau alte
produse se fac de laboratoarele acreditate, în conformitate cu legislaţia în
vigoare, la cererea producătorilor şi/sau a comercianţilor.
(4) Comercianţii pot solicita
de la producător buletine de analiză eliberate de laboratoare acreditate, pentru produsele proaspete pe care le pun în vânzare pentru
consumul uman."
14. Articolul 15 va
avea următorul cuprins:
„Art. 15. - (1) Producătorii agricoli care cultivă
legume, pepeni şi ciuperci au obligaţia de a practica metode de cultivare
sănătoase, astfel încât să asigure siguranţa alimentară a consumatorilor, să
respecte normele de mediu, în scopul de a proteja apa şi solul şi de a ţine
evidenţa tratamentelor fitosanitare şi a produselor chimice utilizate în
procesul de producţie.
(2) Controlul privind respectarea tehnologiilor de
producţie pentru legume, pepeni şi ciuperci de cultură se exercită de personalul de specialitate
din cadrul Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea şi
Valorificarea Legumelor şi Fructelor, ale cărei organizare şi funcţionare se
aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale."
15. Articolele 16-18
şi 20-23 se abrogă.
16. Articolul 25 va avea următorul cuprins:
„Art. 25. - Constituie contravenţii următoarele fapte
şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (1), art. 91
alin. (1), art. 92 si art. 15, cu
amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei;
b) nerespectarea prevederilor
art. 14 alin. (1), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
c) refuzul producătorilor
agricoli, precum şi al comercianţilor de a se supune controlului exercitat de
organele abilitate ale statului, cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei."
17. Articolul 29 se
abrogă.
18. Legea nr. 312/2003 se completează cu anexa
care face parte integrantă din prezenta lege.
19. In tot cuprinsul Legii nr. 312/2003 privind
producerea şi valorificarea legumelor de câmp, sintagma
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor
şi Mediului se înlocuieşte cu sintagma Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Art. II. - In termen de
30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a
Guvernului, se aprobă normele metodologice de aplicare a acesteia.
Art. III. - (1) Prezenta
lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
(2) Pe data intării în vigoare a prezentei legi se
abrogă Legea nr. 469/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor,
florilor şi plantelor ornamentale de seră, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 819 din 19 noiembrie 2003.
Art. IV. - Legea nr.
312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 25 iulie 2003, cu modificările şi completările aduse
prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din
Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
ANEXĂ
I. Zonarea speciilor legumicole
Definirea zonării
Prin zonarea speciilor legumicole se înţelege repartizarea teritorială a culturilor de legume pe baza
interdependenţei unor factori care favorizează sau limitează posibilităţile de valorificare a potenţialului biologic,
imprimând legumiculturii un caracter zonal.
In România sunt delimitate 3 zone de producere a
legumelor:
1. Zona I este cea mai mare -
circa 50% din suprafaţa totală ocupată cu legume - şi asigură cele mai bune condiţii privind cerinţele
speciilor, soiurilor şi hibrizilor de legume faţă de factorii naturali şi
cuprinde două subzone:
a) subzona I, cu un
climat de stepă, caracterizată prin: 400-500 mm precipitaţii anuale,
temperatura medie anuală de 10 -11°C, cu soluri în cea mai mare parte de tip
cernoziom şi soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau sol brun-deschis de
stepă. Această subzonă acoperă partea de sud-est a ţării - Câmpia Băileştiului,
Boianului, Burnaşului şi Bărăganului, Lunca Dunării şi Dobrogea şi cuprinde
judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, partea de sud a
judeţului Buzău, judeţele Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa şi partea de sud a
judeţului Mehedinţi. Subzona I asigură condiţii climatice cu posibilităţi de irigare pentru toate
speciile legumicole şi îndeosebi pentru cele pretenţioase la căldură: ardei,
vinete, tomate, castraveţi, pepeni, fasole de grădină, bame şi altele;
b) subzona a II-a, caracterizată
prin precipitaţii medii anuale cuprinse între 550 şi 650 mm, temperaturi medii
anuale de 10,5 - 11°C, umiditate relativă de 65-75% şi soluri de tip cernoziom,
brun de pădure, de luncă, lăcovişti şi nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de
Vest a Banatului şi Crişanei, incluzând judeţele Timiş, Arad şi Bihor. In
această subzonă se pot cultiva majoritatea speciilor legumicole.
2. Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase
din nordul Olteniei - partea de nord a judeţului Mehedinţi, judeţele Gorj şi
Vâlcea, Muntenia - judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi nordul judeţului
Buzău, Câmpia Moldovei cu spaţiul cuprins între Şiret şi Prut şi luncile aflate
la confluenţa cu unii afluenţi ai Şiretului - judeţele Vrancea, Bacău, Vaslui,
Neamţ, laşi, Botoşani şi Suceava, Lunca Mureşului, Arieşului, Someşului, cursul
inferior al Târnavelor, Valea Crisurilor, judeţele Caraş-Severin, Satu Mare şi
parţial Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Alba, Mureş şi Hunedoara. Din punct de
vedere climatic se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 9-10°C,
precipitaţii medii anuale de
450-550 mm, umiditate relativă de 65-80%. Solurile predominante sunt cele brune.
Zona a II-a ocupă circa 30% din suprafaţa totală
cultivată de legume, principalele culturi fiind cele din grupa verzei,
rădăcinoasele, bulboasele, mazărea de grădină şi tomatele.
3. Zona a III-a ocupă circa 20% din suprafaţa de legume
a României şi se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 8-8,7°C,
precipitaţii medii anuale de 600 - 650 mm şi o umiditate relativă medie a
aerului cuprinsă între 57% şi 65%.
Zona a III-a acoperă regiuni de dealuri din
Transilvania - o parte a judeţelor Alba, Cluj, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Mureş,
Hunedoara şi judeţele Braşov, Maramureş, Sibiu şi Covasna. Principalele tipuri
de sol sunt cele brune de pădure slab sau mediu podzolite şi aluvionare. In
această zonă se cultivă în special legumele rădăcinoase, vărzoase şi bulboase,
iar în anumite microzone se cultivă şi castraveţi, fasole de grădină şi mazăre
de grădină, legume din grupa verzei.
II. Microzonarea este un subsistem al zonării care conturează arealul unor culturi
legumicole la scară redusă. Microzonarea este impusă de amplitudinea variaţiei
factorilor pedoclimatici şi social-economici specifici unei zone.
In cadrul oricărei zone există suprafeţe de teren care
sunt avantajoase pentru cultura legumelor dintr-o anumită categorie ca urmare a
expoziţiei sau protejării naturale.
La stabilirea microzonelor se ţine cont, pe lângă
condiţiile de mediu, şi de elementele social-economice, deoarece acestea se
manifestă pregnant atât prin gradul de specializare a forţei de muncă, cât şi
prin puterea economică a fiecărei proprietăţi agricole. Lucrările de zonare
stau la baza concentrării, profilării şi specializării producţiei de legume.