LEGE
Nr. 12 din 26 iulie 1974
privind piscicultura si pescuitul
ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 106 din 30 iulie 1974
EXPUNERE DE MOTIVE
Realizarea in domeniul pisciculturii si pescuitului a sarcinilor desprinse
din Directivele celui de al X-lea Congres si ale Conferintei Nationale ale
Partidului Comunist Roman impune revizuirea si imbunatatirea substantiala a
legislatiei care reglementeaza piscicultura, pescuitul si protectia fondului
piscicol in Republica Socialista Romania.
In vederea sporirii productiei de peste prin utilizarea intensiva a
suprafetelor piscicole existente, a valorificarii mai bune a terenurilor ce nu
pot fi folosite economic pentru productia agricola si se preteaza pentru
amenajari piscicole, este necesara reglementarea unitara a exploatarii si
stabilirea unor reguli de baza privind atributiile si raspunderile pentru
dezvoltarea pisciculturii si pescuitului in tara noastra.
Pornind de la considerentele sus-aratate, legea alaturata are in vedere
intreaga experienta dobandita de doua decenii de catre unitatile care
exploateaza bazinele piscicole si inlocuieste actualele reglementari, ale caror
prevederi nu mai corespund noilor conditii.
Legea precizeaza ca piscicultura reprezinta o activitate economica
principala pentru valorificarea superioara a apelor naturale si a celor
amenajate in scop piscicol.
In vederea dezvoltarii pisciculturii intr-o conceptie unitara si moderna,
legea prevede obligatia unitatilor piscicole de stat si a cooperativelor
agricole de productie pe ale caror terenuri sunt situate bazine piscicole de a
infiinta direct sau prin cooperare pepiniere piscicole, de a imbunatati
tehnologia de producere si crestere a speciilor de pesti cu valoare economica
ridicata si de a valorifica productia marfa de peste planificata, la fondul de
stat.
Au fost prevazute masuri de protectie si dezvoltare a speciilor valoroase
de pesti prin amenajarea de zone naturale de reproducere a sturionilor,
aclimatizarea de noi specii de sturioni adaptabili cresterii in apele Dunarii
si infiintarea de statiuni pentru producerea puietului de sturioni si de
lostrita.
In scopul protejarii fondului piscicol, legea prevede perioadele si zonele
de prohibitie a pescuitului, limitarea pescuitului anumitor specii de pesti,
dimensiunile minime ale pestilor si altor animale acvatice ce pot fi pescuite,
precum si conditiile de exercitare a pescuitului sportiv.
Raspunderea pentru activitatea piscicola in apele colinare, de ses si
maritime revine Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, iar
pentru apele de munte, Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de
Constructii, care, impreuna cu comitetele executive ale consiliilor populare
judetene si al municipiului Bucuresti, vor urmari si asigura realizarea
programului de dezvoltare a pisciculturii si pescuitului prevazut in planul
national unic de dezvoltare economico-sociala.
Pentru indrumarea si controlul activitatii piscicole, s-a prevazut
infiintarea in cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si
Apelor a Inspectiei de stat pentru piscicultura si pescuit.
Bazinele piscicole proprietate de stat vor fi repartizate de catre Consiliul
de Ministri, Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, care
le va administra prin intreprinderi piscicole de stat judetene, si Ministerului
Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, care le va administra prin
inspectoratele silvice judetene.
Acolo unde suprafetele piscicole nu justifica infiintarea de intreprinderi
piscicole de stat judetene si pana la amenajarea suprafetelor care sa permita
organizarea unor intreprinderi specializate, se vor organiza ferme in cadrul intreprinderilor
piscicole judetene din judetele limitrofe.
Tinand seama de faptul ca pescuitul sportiv se exercita de orice persoana
membru al Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi, in lege s-a
prevazut dreptul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si
Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii de a da in
folosinta acestei asociatii bazine sau zone din bazinele piscicole naturale.
Atribuirea acestora urmeaza sa se faca pe baza de contracte incheiate pe
durata determinata in functie de amenajarile si lucrarile ce urmeaza a se
executa de catre asociatie. Pentru bazinele piscicole ce se vor da in folosinta
se va defalca, din planul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si
Apelor si al Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii,
sarcini de plan pentru Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi
privind livrarea pestelui catre organizatiile socialiste in raport cu
posibilitatile de exercitare a pescuitului industrial in aceste bazine si
tinand seama de cerintele dezvoltarii pescuitului sportiv.
In acelasi scop s-a prevazut posibilitatea acordarii de premii celor ce se
evidentiaza in mod deosebit in combaterea braconajului, constatarea
contraventiilor si sesizarea comiterii de infractiuni.
De asemenea, s-a prevazut dreptul pescarilor incadrati in unitatile
piscicole din delta si lunca Dunarii, Complexul Razelm-Sinoe si apele litorale,
de a cumpara de la unitatile unde sunt salariati anumite cantitati de peste in
cazul cand au realizat lunar planul individual de productie.
Sporirea productiei de peste prin utilizarea intensiva a suprafetelor
piscicole existente, valorificarea mai buna a terenurilor ce nu pot avea alta
folosinta agricola si care se preteaza pentru amenajari piscicole, necesita
reglementarea unitara a exploatarii, precum si stabilirea unor reguli de baza
privind atributiile si raspunderile pentru dezvoltarea pisciculturii si
pescuitului in tara noastra.
In acest scop, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania
adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
In Republica Socialista Romania piscicultura si pescuitul reprezinta o
activitate economica principala pentru valorificarea superioara a apelor
naturale si a celor amenajate in scop piscicol.
Art. 2
Apele naturale, curgatoare si statatoare de pe intreg teritoriul Republicii
Socialiste Romania, inclusiv apele maritime interioare si marea teritoriala,
cat si terenurile acoperite cu apa ca urmare a indiguirilor sau bararilor de
vai - helesteie, iazuri, lacuri de acumulare -, care servesc sau ofera conditii
pentru inmultirea, cresterea si pescuitul pestelui, crustaceelor sau altor
animale acvatice, sunt considerate, in sensul prezentei legi, bazine piscicole.
De asemenea, sunt considerate ca facand parte temporar din bazinele
piscicole apele de pe zonele inundabile, numai pe perioada pana la retragerea
viiturilor, daca ofera conditiile prevazute la alineatul precedent.
Bazinele piscicole se impart, din punct de vedere al exploatarii, in bazine
amenajate si bazine naturale. Acestea pot fi grupate pe zone sau complexe
distincte avand denumiri proprii.
Helesteiele, iazurile, lacurile de acumulare, apele curgatoare de munte in
care s-au executat lucrari de amenajari piscicole si pastravariile sunt bazine
piscicole amenajate.
Celelalte bazine piscicole sunt considerate bazine piscicole naturale.
Art. 3
Prin fond piscicol se intelege totalitatea populatiei piscicole si a
celorlalte resurse naturale de hrana constituite din fauna si flora acvatica a
bazinelor piscicole.
Art. 4
Bazinele piscicole si fondul piscicol din acestea sunt proprietate de stat.
Se excepteaza fondul piscicol din bazinele piscicole aflate pe terenurile
proprietatea cooperativelor agricole de productie.
Folosirea bazinelor piscicole in alte scopuri decat cele aratate la art. 1
se poate face numai pe baza de decret prezidential.
Terenurile care nu pot fi folosite economic pentru productia agricola si se
preteaza pentru amenajari piscicole se vor destina cu prioritate in acest scop.
CAP. 2
Dezvoltarea pisciculturii
Art. 5
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, Ministerul
Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, impreuna cu comitetele
executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, vor
identifica si delimita toate terenurile mlastinoase, saraturate si alte
terenuri neproductive apte pentru piscicultura, in scopul crearii de noi
crescatorii si pepiniere piscicole pe baza unui program de amenajari, avand
raspunderea executarii acestuia.
Unitatile piscicole de stat carora li se vor atribui potrivit legii
terenurile prevazute in alineatul precedent si cooperativele agricole de
productie detinatoare de asemenea terenuri sunt obligate sa le amenajeze direct
sau prin cooperare, pentru piscicultura conform prevederilor planului national
unic de dezvoltare economico-sociala.
Art. 6
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, Ministerul
Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii si Ministerul Educatiei si
Invatamantului raspund de efectuarea studiilor, cercetarilor, experimentarilor
si de elaborarea proiectelor si realizarea lor, asigurand aplicarea celor mai
eficiente tehnologii, instalatii, utilaje si aparatura si de pregatirea
cadrelor, in vederea realizarii intr-o conceptie unitara a programului de
dezvoltare a pisciculturii si pescuitului.
Art. 7
Unitatile piscicole de stat si cooperativele agricole de productie pe ale
caror terenuri sunt situate bazine piscicole denumite in continuare unitati
piscicole, sunt obligate:
a) sa infiinteze si sa dezvolte direct sau prin cooperare pepiniere
piscicole care sa asigure materialul de populare, pentru bazinele piscicole
amenajate si naturale;
b) sa imbunatateasca tehnologia de producere si crestere a puietului si de
selectionare a speciilor de pesti cu valoare economica ridicata, sa
aclimatizeze noi specii de pesti si sa extinda cresterea pestelui in amestec de
specii, in conditiile legii, pe baza concluziilor rezultate din studii,
cercetari si experimentari, efectuate de catre unitatile de cercetare;
c) sa introduca tehnologii noi de folosire a furajelor si ingrasamintelor
si sa mecanizeze operatiunile de exploatare piscicola;
d) sa execute lucrari curente de intretinere a canalelor si garlelor de
alimentare, a izvoarelor de apa si a zonelor de pescuit;
e) sa execute lucrari de amenajare, protectie si salvare a fondului
piscicol din lacuri, balti si ape de munte;
f) sa ia masuri pentru combaterea epizootiilor si a daunatorilor fondului
piscicol;
g) sa organizeze exploatarea crescatoriilor piscicole in asa fel incat sa
asigure valorificarea pestelui viu si proaspat in tot timpul anului;
h) sa valorifice productia marfa de peste planificata la fondul de stat.
Art. 8
Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale
consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, care au in
subordine unitati ce construiesc si exploateaza baraje hidroenergetice si
lacuri de acumulare pentru regularizarea debitelor de apa, irigatii sau
agrement, sunt obligate sa asigure executarea lucrarilor necesare dezvoltarii
pisciculturii si pescuitului, potrivit avizelor ce se vor emite de Ministerul
Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor pentru apele de ses si colinare
si, respectiv, de Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de
Constructii pentru apele de munte.
Art. 9
Intreprinderile, institutiile, organizatiile economice de stat si
cooperatiste care folosesc apa din bazine piscicole in alte scopuri decat cel
piscicol sunt obligate:
a) sa instaleze dispozitive care sa impiedice intrarea pestelui din
bazinele piscicole in sistemul de alimentare cu apa pentru irigatii si
industrii, conform avizului organelor judetene de specialitate;
b) sa ia masuri pentru curatirea zonelor de pescuit si pentru protejarea si
salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare;
c) sa asigure debitul de apa necesar dezvoltarii normale a faunei piscicole
in aval de lacurile de acumulare potrivit documentatiilor tehnico-economice
aprobate;
d) sa construiasca in apele curgatoare pinteni pentru abaterea apei,
trecatori pentru peste si orice alte lucrari necesare pentru protectia
pestelui.
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si Ministerul
Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii vor stabili conditiile
tehnice de executare a lucrarilor prevazute la lit. a) - d) si vor urmari
respectarea lor.
Art. 10
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si Ministerul
Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii raspund de protectia si
dezvoltarea speciilor valoroase de pesti - sturioni, scrumbie de Dunare, chefal
si lostrita - si vor adopta tehnologii moderne de crestere, bazate pe studii si
cercetari stiintifice, in care scop vor lua masuri pentru:
a) amenajarea de zone naturale de reproducere a sturionilor;
b) infiintarea de statiuni pentru producerea puietului de sturioni si de
lostrita;
c) aclimatizarea, in conditiile legii, de noi specii de sturioni adaptabili
cresterii in apele Dunarii si cele salmastre;
d) organizarea de centre pentru inmultirea si cresterea chefalului;
e) executarea de constructii pentru impiedicarea evadarii pestilor valorosi
in Marea Neagra.
Art. 11
Ministerul Energiei Electrice are obligatia sa asigure la noile baraje
hidroenergetice pe Dunare executarea concomitenta a unor constructii speciale
care sa permita trecerea reproducatorilor de sturioni si a scrumbiilor din aval
in amonte de baraje, precum si pentru prevenirea distrugerii pestelui.
Art. 12
Unitatile detinatoare de bazine piscicole raspund de asigurarea pazei
armate si protectia fondului piscicol in conditiile prevazute de lege.
CAP. 3
Exercitarea pescuitului
Art. 13
Prin pescuit in sensul prezentei legi, se intelege prinderea pestelui si a
celorlalte vietuitoare acvatice pe baza de autorizatie in locuri, perioade, cu
unelte si in dimensiunile permise de lege, in scop industrial, stiintific sau
sportiv.
Art. 14
Prin pescuit industrial se intelege prinderea pestelui si a celorlalte
vietuitoare acvatice de catre personalul autorizat al unitatilor economice care
exploateaza bazinele piscicole.
Art 15.
Pescuitul oricaror specii de peste sau altor animale acvatice in scopuri
stiintifice, pentru cultura artificiala sau repopulari, cat si pentru protectia
fondului piscicol, se poate efectua in orice timp, loc si cu orice unelte sau
metode, cu autorizarea prealabila, dupa caz, a Ministerului Agriculturii,
Industriei Alimentare si Apelor sau a Ministerului Economiei Forestiere si
Materialelor de Constructii.
Art. 16
Prin pescuit sportiv se intelege pescuitul efectuat in scop de agrement de
orice persoana, membru al Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor
Sportivi, pe baza de permis eliberat de aceasta, pentru bazinele si zonele
piscicole pe care le are in folosinta.
De asemenea, pescuitul sportiv poate fi exercitat pe baza de autorizatie
eliberata de Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii
pentru bazinele aflate in administrarea directa a unitatilor din subordine, cu
exceptia pastravariilor, cu plata taxelor legale.
Pescuitul sportiv se va exercita in conditiile prevazute in anexa nr. 1,
care face parte integranta din prezenta lege.
Art. 17
Exercitarea pescuitului de orice fel in bazinele piscicole se va face cu
respectarea urmatoarelor reguli:
A. Perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului
Se interzice pescuitul oricaror specii de peste crustacee, moluste si alte
vietuitoare acvatice, dupa cum urmeaza:
a) in apele colinare, de ses si Dunare cu delta sa, 60 de zile consecutive
in perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie;
b) in Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc si lacurile
litorale, in perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie. In stufariile din
Complexul Razelm-Sinoe si in fata acestora pe o distanta de 50 metri spre larg,
precum si in lacul Zmeica, in tot cursul anului;
c) in Dunare in fata garlelor, canalelor si privalelor de alimentare a
baltilor, pe o distanta de cate 500 metri de ambele parti ale gurilor de
varsare, cat si in interiorul acestora, in perioada de la 15 martie pana la 15
iunie;
d) la gura de varsare in Dunare a raurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt si
Jiu, pe o distanta de 1 kilometru de ambele parti ale gurilor si pe cursul
acestor rauri pe o distanta de 10 kilometri de la confluenta, in perioada (de
la 1 martie pana la 1 iulie;
e) in fata gurii Dunarii - meleaua Sfantu Gheorghe - pana la Ciotic, in
perioada de la 1 aprilie pana la 31 iulie; in aval de Ciotic, pe baza
cercetarilor ce se vor efectua, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare
si Apelor va fixa anual zone de prohibitie a pescuitului cu taliene;
f) cu navoadele de orice tip in delta si lunca inundabila a Dunarii in
perioada de la 15 aprilie pana la 15 septembrie, iar in Complexul Razelm-Sinoe
si ghiolurile Belciuc si Erenciuc in perioada de la 1 aprilie pana la 1
octombrie;
g) in apele de munte, pentru pastravul indigen, fintinel si coregon, in
perioada de la 15 septembrie pana la 30 aprilie; pentru pastravul curcubeu,
lipan si lostrita in perioada de la 1 ianuarie pana la 31 mai.
B. Limitarea pescuitului anumitor specii de peste
Se interzice pescuitul:
a) sturionilor si a scrumbiei in tot cursul anului in fata gurilor de
varsare a Dunarii in mare pe o adancime de 5 kilometri in largul marii si pe un
coridor lat de 2 kilometri socotit cate 1 kilometru de o parte si de alta a
axului bratelor Sfantu Gheorghe si Sulina. In fata bratului Chilia, latimea
coridorului interzis este de 1 kilometru spre sud de axul bratului, iar spre
nord pana la limita apelor teritoriale romane;
b) sturionilor in tot cursul anului, cu carmace si carmacute in senalul
Dunarii, inclusiv bratele sale, iar in zona litorala in perioada de la 15
februarie pana la 15 mai cu carmace si ohane;
c) sturionilor in urmatoarele locuri si perioade:
- in sectorul de la Marea Neagra pana la gura Prutului, in perioada de la
15 martie pana la 15 aprilie;
- in sectorul de la gura Prutului pana la gura Timocului, in perioada de la
15 aprilie pana la 15 mai;
- in sectorul gura Timocului pana la Cladova, in perioada de la 15 mai pana
la 30 iunie;
d) scrumbiei de Dunare in urmatoarele locuri si perioade:
- in sectorul de la Marea Neagra pana la Ceatalul Ismail, 5 zile
consecutive, in perioada de la 15 martie pana la 1 mai;
- in sectorul Ceatalul Ismail - Vadul Oii, cate 20 de zile consecutive, in
perioada de la 1 aprilie pana la 15 mai;
- in sectorul Vadul Oii pana la gura Timocului, 30 de zile consecutive, in
perioada de la 15 aprilie pana la 1 iulie;
e) lostritei, fara autorizatie speciala eliberata de Ministerul Economiei
Forestiere si Materialelor de Constructii;
f) cu morneli metalice si pesti artificiali in raurile populate cu
lostrita.
C. Uneltele si metodele de pescuit interzise
Se interzice folosirea urmatoarelor uneltelor si metode de pescuit:
a) setci fixe in zona litoralului marin;
b) setci si ave de orice tip in Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc,
Erenciuc si lacurile litorale;
c) pescuitul electric, cu materii explozive, precum si cu substante
narcotice de orice fel;
d) pescuitul reproducatorilor in timpul perioadei de prohibitie, prin orice
metode, sau distrugerea icrelor de peste, in aceeasi perioada, in zonele de
reproducere naturala;
e) pescuitul puietului si al reproducatorilor de peste din pepiniere si
crescatorii piscicole, in alte scopuri decat repopularea ori pescuitul
industrial;
f) pescuitul sturionilor sub dimensiunea legala in alte scopuri decat
repopularea;
g) prinderea pestelui cu unelte de pescuit din plasa in apele de munte.
Art. 18
Perioadele de prohibitie a pescuitului prevazute la art. 17 lit. A pot fi
prelungite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor pentru
apele colinare, de ses si Dunare cu delta sa si de Ministerul Economiei
Forestiere si Materialelor de Constructii pentru apele de munte, in functie de
conditiile hidrometeorologice.
Ministerele prevazute la alineatul precedent pot interzice in tot anul sau
in anumite perioade pescuitul unor specii de peste, in scopul protectiei si
refacerii fondului piscicol.
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor va putea, in
conditii hidroclimatice cu totul exceptionale, sa devanseze sau sa prelungeasca
datele de prohibitie a pescuitului, mentinand numarul total de zile prevazute
la art. 17 lit. A lit. a) - f) si art. 17 lit. B lit. d.).
Art. 19
Pentru apele curgatoare care constituie frontiera de stat, perioadele de
prohibitie si regulile de pescuit vor fi stabilite in concordanta cu
conventiile internationale incheiate cu celelalte state riverane.
Art. 20
Se interzice:
a) mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare asezate in
raza bazinelor piscicole;
b) asezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare pe mai mult de doua
treimi din latimea raurilor, garlelor sau canalelor pescaresti;
c) recoltarea stufului, papurii, rogozului sau ierbii din bazinele
piscicole, fara autorizarea unitatii piscicole;
d) circulatia cu ambarcatiuni cu motor in bazinele piscicole din delta si
lunca Dunarii si Complexul de lacuri Razelm-Sinoe. Se excepteaza circulatia pe
caile navigabile si cele de acces la localitatile care nu au alte cai de
comunicatie si circulatia cu ambarcatiuni de catre organele Ministerului de
Interne, ale Ministerului Apararii Nationale si a celor ce au autorizarea
speciala a Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor pentru
aceste zone;
e) circulatia cu autovehicule, scoaterea materialului lemnos prin albiile
apelor de munte, precum si circulatia cu ambarcatiuni cu motor in lacurile
naturale de munte fara autorizatia Ministerului Economiei Forestiere si
Materialelor de Constructii;
f) inchiderea cu garduri, prispe sau cu unelte de pescuit de orice fel a
garlelor de legatura, a baltilor si terenurilor inundabile, daca prin aceasta
se impiedica accesul pestilor in timpul viiturilor de apa, precum si scurgerea
apelor din ele. Fac exceptie inchiderile pescaresti si stuficole din delta si
lunca Dunarii in perioadele de viituri, in locurile si conditiile stabilite de
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor;
g) introducerea la pasunat a animalelor, adapatul acestora si circulatia cu
orice mijloace de transport in incinta si pe digurile helesteielor, iazurilor,
pepinierelor si pastravariilor, in orice perioada, fara autorizatia unitatii
piscicole. In celelalte bazine amenajate si in bazinele piscicole naturale,
introducerea la pasunat a animalelor si adapatul acestora in perioada de
prohibitie a pescuitului sunt permise numai in locurile stabilite si marcate de
unitatile piscicole;
h) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgatoare sau scurgerea ei in
parte sau in intregime in orice scop, fara acordul unitatii piscicole;
i) reducerea debitului de apa in bazine piscicole daca prin aceasta se
pericliteaza existenta faunei piscicole;
j) deschiderea, inchiderea sau obstruarea canalelor din bazinele piscicole
si manipularea instalatiilor hidrotehnice de orice fel, in alt mod decat cel
stabilit prin norme tehnice de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare
si Apelor;
k) distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor si canalelor pescaresti,
taluzurilor si malurilor inierbate;
l) introducerea altor specii de pesti decat cele existente in bazinele
piscicole, fara avizul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si
Apelor, respectiv al Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de
Constructii;
m) efectuarea lucrarilor de foraje hidrogeologice in bazine piscicole fara
autorizarea unitatii piscicole;
n) detinerea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale,
virse, de catre persoanele fizice neautorizate.
Art. 21
Dimensiunile minime ale pestilor si altor animale acvatice care pot fi
pescuite si dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit sunt
prevazute in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezenta lege.
Art. 22
Unitatile piscicole vor delimita si marca cu semne vizibile zonele de
protectie a pestelui unde pescuitul este interzis sau sunt aplicabile alte
norme restrictive. De asemenea, Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor
Sportivi va marca, delimita si afisa conditiile si zonele in care se exercita
pescuitul sportiv.
CAP. 4
Organizarea activitatii piscicole si de pescuit
Art. 23
Indrumarea unitara a activitatii piscicole se exercita de catre Ministerul
Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor; indrumarea activitatii piscicole
in apele de munte se exercita impreuna cu Ministerul Economiei Forestiere si
Materialelor de Constructii.
Raspunderea pentru activitatea piscicola in apele colinare, de ses si
maritime revine Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, iar
pentru apele de munte, Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de
Constructii, care impreuna cu comitetele executive ale consiliilor populare
judetene si al municipiului Bucuresti vor asigura realizarea programului de
dezvoltare a pisciculturii si pescuitului prevazut in planul national unic de
dezvoltare economico-sociala.
Art. 24
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si Ministerul
Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii raspund de administrarea si
exploatarea fondului piscicol proprietate de stat, potrivit repartizarii
bazinelor piscicole stabilita prin hotarare a Consiliului de Ministri.
Bazinele piscicole proprietate de stat repartizate Ministerului
Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor vor fi administrate direct de
intreprinderi piscicole de stat judetene, cu exceptia bazinelor piscicole din
Delta Dunarii aflate in administrarea directa a unitatilor din subordinea
Centralei "Delta Dunarii"; cele repartizate Ministerului Economiei
Forestiere si Materialelor de Constructii, de catre inspectoratele silvice
judetene.
Acolo unde suprafetele piscicole nu justifica infiintarea de intreprinderi
potrivit alineatului precedent si pana la amenajarea suprafetelor care sa
permita organizarea unei intreprinderi specializate, se vor organiza ferme in
cadrul intreprinderilor piscicole din judetele limitrofe.
Art. 25
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si Ministerul
Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii pot da in folosinta
piscicola Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi bazine sau zone
din bazinele piscicole naturale.
Atribuirea acestora se face pe baza de contracte, incheiate pe durata
determinata in functie de amenajarile si alte lucrari prevazute la art. 7 ce
urmeaza a se executa de catre asociatie.
Contractele incheiate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi
pastreaza valabilitatea, urmand a fi adaptate potrivit prevederilor legii.
Pentru bazinele piscicole date in folosinta se vor defalca din planul
Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si al Ministerului
Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii sarcini de plan pentru
Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi, privind livrarea
pestelui catre organizatiile socialiste in raport cu posibilitatile de
exercitare a pescuitului industrial in aceste bazine si tinand seama de
cerintele dezvoltarii pescuitului sportiv.
Art. 26
Pentru indrumarea si controlul activitatii piscicole se infiinteaza, in
cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, Inspectia de
stat pentru piscicultura si pescuit.
Organizarea si functionarea Inspectiei de stat pentru piscicultura si
pescuit se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
CAP. 5
Raspunderi si sanctiuni
Art. 27
Incalcarea dispozitiilor din prezenta lege atrage, dupa caz, raspunderea
disciplinara, contraventionala, penala, materiala sau civila.
Art. 28
Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani
sau cu amenda:
a) pescuitul electric, cu materii explozive, precum si cu substante
narcotice de orice fel;
b) pescuitul reproducatorilor in timpul perioadei de prohibitie prin orice
metode, sau distrugerea icrelor de peste in aceeasi perioada, in zonele de
reproducere naturala;
c) pescuitul puietului si al reproducatorilor de peste din pepiniere si
crescatorii piscicole in alte scopuri decat repopularea ori pescuitul
industrial;
d) pescuitul sturionilor sub dimensiunea legala, in alte scopuri decat
repopularea;
e) reducerea debitului de apa in zone sau bazine piscicole in scopul
recoltarii ilicite a pestelui.
f) procurarea in conditii ilicite a pestelui si icrelor in zonele de
pescuit;
g) detinerea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale,
virse, de catre persoanele fizice neautorizate.
Tentativa se pedepseste in cazul infractiunilor prevazute la lit. a) - e).
Distrugerea icrelor de peste in perioada de prohibitie in zonele de
reproducere naturala, savarsita din culpa, se pedepseste cu inchisoare de la o
luna la 1 an sau cu amenda.
Art. 29
Faptele prevazute la art. 28 lit. a), b), c), d) si e) daca sunt savarsite
in timpul noptii, ori de 2 sau mai multe persoane impreuna, se pedepsesc cu
inchisoare de la 1 la 4 ani.
Tentativa se pedepseste.
Art. 30
Constatarea faptelor ce constituie infractiunile prevazute la art. 28 si 29
se face, in afara de organele de urmarire penala, si de imputernicitii
Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor pentru toate
bazinele piscicole, imputernicitii Ministerului Economiei Forestiere si
Materialelor de Constructii pentru bazinele piscicole repartizate acestui
minister si de imputernicitii Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor
Sportivi pentru bazinele si zonele de bazine date in folosinta acesteia, care,
pe baza actelor incheiate, vor sesiza organele de urmarire penala.
Art. 31
Faptele care constituie contraventii la normele de pescuit si protectia
fondului piscicol si sanctiunile aplicabile se stabilesc prin hotarare a
Consiliului de Ministri. Sanctiunile contraventionale pot fi aplicate si
persoanelor juridice.
CAP. 6
Dispozitii finale
Art. 32
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, Ministerul
Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii si Asociatia Generala a
Vanatorilor si Pescarilor Sportivi vor putea acorda premii celor care se vor
evidentia in mod deosebit in combaterea braconajului, constatarea
contraventiilor si sesizarea comiterii infractiunilor prevazute in prezenta lege.
Art. 33
Pescarii incadrati in unitatile piscicole din delta si lunca Dunarii,
Complexul Razelm-Sinoe si apele litorale, care au realizat individual planul
lunar de productie, au dreptul de a cumpara, in luna urmatoare, de la unitatile
unde sunt angajati, pentru consum propriu, urmatoarele cantitati de peste, cu
exceptia sturionilor:
- 10 kilograme peste lunar, pescarii care activeaza in baltile luncii si
deltei Dunarii, precum si in Complexul Razelm-Sinoe;
- 15 kilograme peste lunar, pescarii care activeaza in apele litorale.
Cumpararea se face la pret de productie.
De drepturile prevazute la alineatele precedente beneficiaza si personalul
navigant care deserveste brigazile de pescuit, daca brigada din care face parte
si-a realizat planul lunar de productie pe luna precedenta.
Art. 34
Utilizarea apei din bazinele naturale si lacurile de acumulare existente,
pentru cresterea pestelui, se face in mod gratuit. Utilizarea apei pentru
piscicultura in lacurile de acumulare ce se vor construi se va face in
conditiile prevazute in documentatiile tehnico-economice avizate, dupa caz, de
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor sau Ministerul
Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii.
Art. 35
Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in
Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.
Art. 36
Decretul nr. 43/1954 pentru reglementarea pescuitului si protectia fondului
piscicol, republicat in Buletinul Oficial nr. 25 din 20 februarie 1969;
Hotararea Consiliului de Ministri nr. 184/1954 privind reglementarea
pescuitului, administrarea si exploatarea bazinelor piscicole, protectia si
paza fondului piscicol, publicata in Colectia de hotarari si dispozitii ale
Consiliului de Ministri nr. 11 din 13 februarie 1954; Hotararea Consiliului de
Ministri nr. 525/1954 pentru aprobarea Instructiunilor privind regulile de
pescuit publicate in Colectia de hotarari si dispozitii ale Consiliului de
Ministri nr. 22 din 21 aprilie 1954, modificata prin Hotararea Consiliului de
Ministri nr. 2264/1954 si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se
abroga.
ANEXA 1
Cuprinzand conditiile de exercitare a pescuitului sportiv
Pescuitul sportiv este permis numai in cursul zilei, de la rasaritul si
pana la apusul soarelui, dupa cum urmeaza:
a) in apele de munte curgatoare si statatoare numai cu o singura undita cu
cel mult 2 carlige sau cu o lanseta;
b) in raurile colinare, de ses, lacurile interioare si in raurile de frontiera,
pe tot cursul Dunarii, inclusiv bratele sale, si in bazinele amenajate date in
folosinta Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi, cu cel mult
2 undite sau 2 lansete cu cate 2 carlige fiecare;
c) in Marea Neagra cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu cate 10 carlige
fiecare sau 2 taparine cu cate 10 carlige.
Pescuitul sportiv se practica de pe mal in apele curgatoare, iar in apele
statatoare, inclusiv Marea Neagra, de pe mal si din barca; in timpul iernii
pescuitul sportiv se poate practica si de pe gheata.
La pescuitul sportiv se folosesc momeli naturale si artificiale. La
pescuitul in apele de munte cu salmonide, stabilite de Ministerul Economiei
Forestiere si Materialelor de Constructii, sunt permise numai momeli artificiale.
In timpul unei zile de pescuit sportiv se pot prinde de catre o persoana
cel mult 10 bucati in total din speciile pastrav indigen, curcubeu, fintinel,
lipan si coregon in apele de munte cu salmonide. In celelalte ape curgatoare si
statatoare din zona colinara si de ses, Dunare, Marea Neagra si apele de munte
fara salmonide, se pot prinde cel mult 3 kilograme sau numai un singur peste
daca greutatea lui depaseste 3 kilograme.
ANEXA 2
Cuprinzand dimensiunile minime ale pestilor si altor animale acvatice care
pot fi pescuite, precum si dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de
pescuit
Dimensiunile minime - in centimetri - ale pestilor si altor animale
acvatice care pot fi pescuite in bazine piscicole sunt urmatoarele:
- crap 30 - gingirica 7
- salau 35 - scrumbie Dunare 17
- platica 20 - hamsie 7
- lin 20 - morun 170
- vaduvita 20 - nisetru 140
- babusca 15 - pastruga 100
- rosioara 15 - viza 100
- caras 12 - sip 110
- caracuda 15 - cega 40
- batca 15 - chefal mic 10
- cosac 20 - chefal mijlociu 16
- morunas 20 - chefal mare 24
- mreana 25 - scrumbie albastra
- mreana vinata 15 mica 12
- scobar 20 - scrumbie albastra
- clean 20 mare 20
- sabita 16 - stavrid 10
- oblete 10 - rizeafca mica 10
- pastrav 20 - rizeafca mare 15
- lipan 25 - cambula 20
- lostrita 65 - calcan 35
- coregon 20 - raci 9
- sprot 7 - scoica de rau 8
- aterina 7 - broaste 30 grame bucata
Masurarea pestelui pentru toate speciile se face de la varful botului pana
la baza cozii.
Puietul si pestele sub dimensiunea minima din speciile stabilite la alin. 1
va fi deversat obligatoriu in apa, in stare vie.
La pescuitul industrial efectuat in toate baltile din delta si lunca
inundabila a Dunarii, Complexul Razelm-Sinoe, lacurile litorale, baltile si
lacurile interioare si in rauri, pentru toate uneltele admise la pescuit, se
permite un procent de peste sub dimensiunile minime de cel mult 10% socotit la
numarul de bucati.
La pescuitul cu vintire si taliene de balta se admite un procent de peste
sub dimensiunile minime de cel mult 2% socotit la numarul de bucati.
In cazul pescuirii pestelui sub dimensiunile legale in procente mai mari
decat cele admise, unitatile care au in exploatare bazine piscicole sunt
obligate sa sisteze pescuitul in aceste locuri sau sa inlocuiasca uneltele de
pescuit cu alte unelte cu ochiuri mai mari.
La pescuitul marin se admite un procent de peste sub dimensiunile legale
din totalul cantitatii pescuite, de 5% pentru scrumbia de Dunare si 20% pentru
chefal, stavrid si scrumbie albastra.
Celelalte specii nementionate la alin. 1 sunt libere la pescuit la orice
dimensiune.
In cazul cand se constata ca unele cantitati de peste au fost pescuite sub
dimensiunile prevazute la alin. 1, acestea vor fi primite la centrele de
colectare care au obligatia sa instiinteze in cel mult 24 ore de organele
Inspectiei de stat pentru piscicultura si pescuit, in vederea stabilirii
imprejurarilor in care a fost efectuat pescuitul si a luarii de masuri imediate
care sa conduca la inlaturarea repetarii unor astfel de situatii.
Dimensiunile minime ale ochiurilor la uneltele de pescuit sunt urmatoarele:
a) 24 milimetri la Dunare, balti, lacuri, rauri colinare si de ses si in
delta Dunarii;
b) 40 milimetri in Complexul Razelm Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc si
lacurile litorale;
c) 7 milimetri la pescuitul marin de coasta.