Legea Nr.123 din 10.07.2012

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I Energia electrică CAPITOLUL I Dispoziţii generale
Domeniul de reglementare	Art. 1. - (1) Prezentul titlu stabileşte cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor în sectorul energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare, în vederea utilizării optime a resurselor primare de energie în condiţiile de accesibilitate, disponibilitate şi suportabilitate şi cu respectarea normelor de siguranţă, calitate şi protecţie a mediului. (2) Nu se supun dispoziţiilor prezentului titlu: a) acumulatoarele electrice, grupurile electrogene mobile, instalaţiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel; b) sursele staţionare de energie electrică în curent continuu, dacă nu sunt racordate prin invertoare la Sistemul electroenergetic naţional, denumit în continuare SEN.
Obiectivele activităţilor din domeniul energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare	Art. 2. - Activităţile din domeniul energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare trebuie să se desfăşoare pentru realizarea următoarelor obiective de bază: a) asigurarea dezvoltării durabile a economiei naţionale; b) diversificarea bazei de resurse energetice primare; c) crearea şi asigurarea funcţionării pieţelor concurenţiale de energie electrică; d) asigurarea accesului nediscriminatoriu şi reglementat al tuturor participanţilor la piaţa de energie electrică şi la reţelele electrice de interes public; e) transparenţa tarifelor, preţurilor şi taxelor la energie electrică în cadrul unei politici de tarifare, urmărind creşterea eficienţei energetice pe ciclul de producere, transport, distribuţie şi utilizare a energiei electrice; f) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilii necesari pentru producerea energiei electrice, precum şi a energiei termice produse în cogenerare; g) asigurarea funcţionării interconectate a SEN cu sistemele electroenergetice ale ţărilor vecine şi cu sistemele electroenergetice din Reţeaua Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem de Energie Electrică - ENTSO-E, denumită în continuare ENTSO-E; h) îmbunătăţirea competitivităţii pieţei interne de energie electrică şi participarea activă la formarea atât a pieţei regionale, cât şi a pieţei interne de energie a Uniunii Europene şi la dezvoltarea schimburilor transfrontaliere; i) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energie; j) asigurarea protecţiei mediului la nivel local şi global, în concordanţă cu reglementările legale în vigoare; k) asigurarea măsurilor de securitate în vederea prevenirii şi combaterii actelor de terorism şi sabotaj asupra infrastructurii SEN; l) asigurarea siguranţei în funcţionare a SEN; m) asigurarea siguranţei în alimentarea cu energie electrică a clienţilor finali; n) promovarea producţiei de energie electrică realizată în sisteme de cogenerare de înaltă eficienţă, asociată energiei termice livrate pentru acoperirea unui consum economic justificat.
Înţelesul unor termeni şi expresii	Art. 3. - În înţelesul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: 1. acces la reţeaua electrică de interes public - ansamblul de reguli prin care un terţ îşi exercită dreptul de a se racorda şi de a folosi, în condiţiile legii, reţelele electrice de transport şi distribuţie; 2. autoritate competentă - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE; 3. acces garantat la reţele electrice - ansamblul de reguli şi condiţii tehnice şi comerciale prin care unor categorii de producători aflate sub incidenţa unei scheme de sprijin adoptate la nivel naţional li se garantează preluarea în reţeaua electrică a unor cantităţi de energie

electrică ce au fost contractate pe piaţa concurenţială sau pe baza unor obligaţii de achiziţie stabilite în baza prezentei legi; 4. acces prioritar la reţele electrice - ansamblul de reguli şi condiţii tehnice şi comerciale prin care unor categorii de producători li se asigură posibilitatea preluării în orice moment şi a vânzării întregii cantităţi de energie electrice livrată în reţea, în funcţie de capacitatea racordului la reţea şi de disponibilitatea unităţilor/resurselor eligibile; 5. avarie - evenimentul care se manifestă prin abateri periculoase de la parametrii funcţionali prevăzuţi de normele tehnice în vigoare; 6. capacitate de interconexiune - o linie de transport de energie electrică ce traversează sau trece peste graniţa dintre două state şi care face legătura între sistemele de transport naţionale ale acelor state; 7. capacitate energetică - instalaţiile de producere a energiei electrice şi/sau energiei termice în cogenerare, reţele electrice şi alte echipamente electroenergetice; 8. centrală electrică - ansamblul de instalaţii, construcţii şi echipamente necesare pentru producerea de energie electrică; o centrală electrică cuprinde una sau mai multe unităţi (grupuri) de producere; 9. centrală electrică de cogenerare (termoficare) - ansamblul de instalaţii, construcţii şi echipamente necesare pentru producerea combinată de energie electrică şi termică; 10. client - clientul angro sau final de energie electrică; 11. client angro - persoana fizică sau juridică ce cumpără energie electrică în vederea revânzării în interiorul sau în exteriorul sistemului în cadrul căruia este stabilită; 12. client eligibil - clientul care este liber să îşi aleagă furnizorul de energie electrică de la care cumpără energie electrică, în sensul art. 33 din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE; 13. client final - orice persoană fizică sau juridică ce cumpără energie electrică pentru consum propriu; în cuprinsul legii noţiunile de „client final“ şi „consumator“ sunt echivalente; 14. client noncasnic - orice persoană fizică sau juridică ce cumpără energie electrică ce nu este pentru propriul consum casnic; această categorie include şi producători de energie electrică, operatori de reţea şi clienţi angro; 15. client casnic - clientul care cumpără energie electrică pentru propriul consum casnic, excluzând consumul pentru activităţi comerciale sau profesionale; 16. client vulnerabil - clientul final aparţinând unei categorii de clienţi casnici care, din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială şi care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecţie socială, inclusiv de natură financiară. Măsurile de protecţie socială, precum şi criteriile de eligibilitate pentru acestea se stabilesc prin acte normative; 17. congestie - situaţia în care, la programarea funcţionării sau la funcţionarea în timp real, circulaţia de puteri între două noduri sau zone de sistem conduce la nerespectarea parametrilor de siguranţă în funcţionarea unui sistem electroenergetic; 18. contract de furnizare a energiei electrice - contractul în baza căruia furnizorul de energie electrică furnizează clientului său o cantitate de energie electrică pe o anumită perioadă de timp, dar care nu cuprinde un instrument derivat din domeniul energiei electrice; 19. contract de procesare - contract prin care o cantitate de combustibil aparţinând unui operator economic este procesată într-o capacitate energetică de producere aparţinând unui producător, în schimbul unei cantităţi de energie electrică şi cu plata unui tarif de procesare către producător; încheierea unui contract de procesare reprezintă o situaţie de excepţie de la celelalte tipuri de contracte şi se realizează în condiţii de transparenţă şi nediscriminatorii, în baza reglementărilor ANRE; 20. control asupra unui operator economic - orice drepturi, contracte sau orice alte elemente care, fiecare în parte ori luate împreună şi ţinând seama de circumstanţele de fapt sau de drept, conferă posibilitatea de a exercita o influenţă determinantă asupra unui operator economic, în special prin: a) drepturi de proprietate sau de folosinţă asupra totalităţii ori a unei părţi din activele unui operator economic; b) drepturi sau contracte care conferă o influenţă determinantă asupra structurii operatorului economic, votului sau deciziilor organelor de conducere ale unui operator economic; 21. culoar de trecere a liniei electrice - suprafaţa terestră situată de-a lungul liniei electrice şi spaţiului aerian de deasupra sa, în care se impun restricţii din punctul de vedere al coexistenţei liniei cu elementele naturale, obiectele, construcţiile şi instalaţiile aferente acesteia; culoarul de trecere include zona de protecţie şi zona de siguranţă; 22. distribuţie de energie electrică - transportul energiei electrice prin reţele de distribuţie de înaltă tensiune, medie tensiune şi joasă tensiune, cu tensiune de linie nominală de până la 110 kV inclusiv, în vederea livrării acesteia către clienţi, fără a include furnizarea; 23. echilibru între producţie şi consum - acoperirea cererii previzibile de energie electrică, fără a fi necesară reducerea consumului;

24. exploatare comercială a unei capacităţi energetice - ansamblul activităţilor desfăşurate de un operator economic în sectorul energiei electrice în baza unei licenţe acordate în condiţiile prezentei legi; 25. furnizare de energie electrică - activitatea de vânzare de energie electrică către clienţi, precum şi alimentarea cu energie electrică a locurilor de consum aflate în proprietatea furnizorului; 26. furnizor - persoană fizică şi/sau juridică ce desfăşoară activitatea de furnizare de energie; 27. furnizor de ultimă instanţă - furnizorul desemnat de autoritatea competentă pentru a presta serviciul universal de furnizare în condiţii specifice reglementate; 28. garanţie de origine - documentul electronic emis de autoritatea competentă producătorilor de energie electrică, care are funcţia unică de a furniza unui client final dovada că o pondere sau o cantitate de energie dată a fost produsă din surse regenerabile ori în cogenerare de înaltă eficienţă; 29. grup de măsurare - ansamblul format din contor şi transformatoarele de măsurare aferente acestuia, precum şi toate elementele intermediare care constituie circuitele de măsurare a energiei electrice, inclusiv elementele de securizare; 30. informaţie sensibilă comercial - informaţie a cărei divulgare ar putea restrânge, împiedica ori denatura concurenţa pe piaţa de energie electrică şi/sau ar conduce la producerea de prejudicii participanţilor la piaţă; 31. interconexiune - ansamblul de instalaţii şi echipamente prin care se realizează conectarea sistemelor electroenergetice; 32. instrument financiar derivat din domeniul energiei electrice - unul dintre instrumentele financiare prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 11 lit. d), g) şi h) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, combinaţii ale acestora, precum şi alte instrumente calificate astfel prin reglementări ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, denumită în continuare CNVM; 33. linie electrică directă - linia electrică ce leagă o capacitate energetică de producţie izolată de un client izolat sau linia electrică ce leagă un producător şi un furnizor de energie electrică, în scopul alimentării directe a sediilor proprii, a filialelor ori a clienţilor eligibili ai acestora; 34. management orientat către eficienţa energetică şi satisfacerea cererii - abordarea, globală sau integrată, destinată influenţării volumului şi programării consumului de energie electrică în scopul scăderii consumului de energie primară şi a vârfurilor de sarcină prin acordarea de prioritate investiţiilor de eficienţă energetică, contractelor de alimentare cu energie electrică întreruptibile, investiţiilor noi pentru creşterea capacităţii de producere, dacă acestea sunt opţiunile cele mai eficiente şi economice, având în vedere impactul pozitiv pe care îl are economia consumului de energie asupra mediului, asupra siguranţei alimentării cu energie electrică, precum şi asupra costurilor de distribuţie legate de acestea; 35. management al congestiilor - totalitatea activităţilor, programelor şi acţiunilor întreprinse de operatorul de transport şi de sistem pentru a elimina congestiile ce apar la programarea funcţionării sau la funcţionarea în timp real a SEN; în vederea eliminării congestiilor pe liniile de interconexiune prin alocarea implicită a capacităţii, operatorul de transport şi sistem cooperează cu operatorul pieţei de energie electrică; 36. minister de resort - Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; 37. monopol natural în domeniul energiei electrice - situaţia de piaţă în care serviciul de transport şi serviciul de distribuţie a energiei electrice se asigură, fiecare în parte, de către un singur operator economic pentru utilizatorii de pe un teritoriu delimitat; 38. operator al pieţei de energie electrică - persoana juridică ce asigură organizarea şi administrarea pieţelor centralizate, cu excepţia pieţei de echilibrare, în vederea tranzacţionării angro de energie electrică pe termen scurt, mediu şi lung; 39. operator de distribuţie - orice persoană fizică sau juridică ce deţine, sub orice titlu, o reţea electrică de distribuţie şi care răspunde de exploatarea, de întreţinerea şi, dacă este necesar, de dezvoltarea reţelei de distribuţie într-o anumită zonă şi, după caz, a interconexiunilor acesteia cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a reţelei de a satisface un nivel rezonabil al cererii de distribuţie de energie electrică; 40. operator de transport şi de sistem - orice persoană juridică ce deţine, sub orice titlu, o reţea electrică de transport şi care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii şi, dacă este necesar, de dezvoltarea reţelei de transport într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabilă, interconectarea acesteia cu alte sisteme electroenergetice, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a reţelei de transport de a acoperi cererile rezonabile pentru transportul energiei electrice; 41. operator economic afiliat - orice alt operator economic care, direct sau indirect, controlează operatorul economic specificat, este controlat de acesta ori este sub controlul comun, împreună cu acest operator economic; 42. operator economic din domeniul energiei electrice - orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară cel puţin una dintre următoarele activităţi: producere, transport, distribuţie,

furnizare ori cumpărare de energie electrică şi care are atribuţii comerciale, tehnice şi/sau de întreţinere legate de aceste activităţi, dar nu include clienţii finali; 43. operator economic integrat pe orizontală - operatorul economic care realizează cel puţin una dintre următoarele activităţi: de producere în scopul vânzării, de transport, de distribuţie sau de furnizare a energiei electrice, precum şi o altă activitate care nu este în domeniul energiei electrice; 44. operator economic integrat pe verticală - un operator economic sau un grup de operatori economici din domeniul energiei electrice în care aceeaşi persoană sau aceleaşi persoane este/sunt îndreptăţită/îndreptăţite, direct ori indirect, să exercite controlul, iar acest operator economic sau acest grup de operatori desfăşoară cel puţin una dintre activităţile de transport sau de distribuţie şi cel puţin una dintre activităţile de producere sau de furnizare de energie electrică; 45. ordinea de prioritate economică - ierarhizarea surselor de alimentare cu energie electrică după criterii economice; 46. parte responsabilă cu echilibrarea - titular de licenţă care îşi asumă responsabilitatea financiară pentru dezechilibrele dintre valorile notificate şi valorile măsurate de energie electrică; 47. piaţa angro de energie electrică - cadrul organizat de tranzacţionare a energiei electrice şi a serviciilor asociate la care participă producătorii de energie electrică, operatorul de transport şi de sistem, operatorii de distribuţie, operatorul pieţei de energie electrică şi clienţii angro; 48. piaţa de energie electrică - cadrul de organizare în care se tranzacţionează energia electrică şi serviciile asociate; 49. piaţa centralizată de energie electrică - cadrul organizat de desfăşurare a tranzacţiilor cu energie electrică între diverşi operatori economici, intermediat de operatorul pieţei de energie electrică sau de operatorul de transport şi sistem, pe baza unor reguli specifice, aprobate de autoritatea competentă; 50. piaţa cu amănuntul de energie electrică - cadrul organizat în care energia electrică este cumpărată de clienţii finali, în vederea satisfacerii consumului propriu de la furnizori sau producători; 51. piaţa de echilibrare - piaţa centralizată de energie electrică, organizată şi administrată de operatorul de transport şi de sistem, de desfăşurare a tranzacţiilor cu energie electrică între acesta, pe de o parte, şi producătorii de energie electrică ce exploatează unităţi de producţie dispecerizabile, respectiv clienţi finali dispecerizabili, pe de altă parte, în vederea asigurării echilibrului în timp real dintre producţie şi consum; 52. piaţa intrazilnică de energie electrică - piaţa centralizată de energie electrică, organizată şi administrată de operatorul pieţei de energie electrică, care oferă participanţilor la piaţă posibilitatea de a-şi îmbunătăţi echilibrarea portofoliului pentru o zi de livrare prin tranzacţii efectuate în sesiuni desfăşurate după încheierea tranzacţiilor pe piaţă pentru ziua următoare şi înainte cu un anumit interval de timp de începere a livrării; 53. piaţa pentru ziua următoare (PZU) - piaţa centralizată de energie electrică, organizată şi administrată de operatorul pieţei de energie electrică pentru vânzarea şi cumpărarea energiei electrice în ziua de livrare care urmează imediat după ziua de tranzacţionare; 54. piaţa centralizată a contractelor bilaterale - cadrul organizat de desfăşurare, în mod transparent, prin licitaţie publică, a tranzacţiilor cu contracte cu livrare fizică de energie electrică, pe baza unor reguli specifice aprobate de autoritatea competentă; 55. piaţa pentru alocarea capacităţilor de interconexiune internaţională - piaţa centralizată de alocare a capacităţilor de interconexiune ale SEN, organizată şi administrată de operatorul de transport şi sistem pe baza unor reguli specifice, în scopul realizării tranzacţiilor de import/export şi tranzit de energie electrică; 56. plan de apărare a SEN împotriva perturbaţiilor majore - documentul care conţine măsuri tehnice şi organizatorice, cu rolul de a împiedica extinderea perturbaţiilor în sistem şi de a limita consecinţele acestora; 57. plan de dezvoltare - documentul de planificare pe termen lung a necesarului de investiţii în capacităţi de producere, transport şi distribuţie, în vederea acoperirii cererii de energie electrică a sistemului şi a asigurării livrărilor către clienţi, în condiţiile legislaţiei aplicabile; 58. procedură de ofertare - procedura prin care cerinţele suplimentare de consum, precum şi capacităţile de producere planificate a fi înlocuite sunt acoperite prin realizarea de capacităţi de producere de energie electrică noi sau prin retehnologizarea celor existente; 59. producător de energie electrică - persoana fizică sau juridică având ca specific activitatea de producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare; 60. producere distribuită - centralele de producere a energiei electrice conectate la reţeaua de distribuţie; 61. reabilitare - ansamblul operaţiunilor efectuate asupra unor echipamente şi/sau instalaţii energetice care, fără modificarea tehnologiei iniţiale, restabilesc starea tehnică şi de eficienţă a acestora la un nivel apropiat de cel avut la începutul duratei de viaţă;

62. retehnologizare - ansamblul operaţiunilor de înlocuire a unor tehnologii existente, uzate moral şi/sau fizic, cu tehnologii moderne, în scopul creşterii eficienţei activităţii, reducerii consumurilor specifice de energie, reducerii emisiilor poluante etc.; 63. reţea electrică - ansamblul de linii, inclusiv elementele de susţinere şi de protecţie a acestora, staţiile electrice şi alte echipamente electroenergetice conectate între ele prin care se transmite energie electrică de la o capacitate energetică de producere a energiei electrice la un utilizator; reţeaua electrică poate fi reţea de transport sau reţea de distribuţie; 64. reţea electrică de distribuţie - reţeaua electrică cu tensiunea de linie nominală până la 110 kV inclusiv; 65. reţea electrică de interes public - reţeaua electrică la care sunt racordaţi cel puţin 2 utilizatori; 66. reţea electrică de transport - reţeaua electrică de interes naţional şi strategic cu tensiunea de linie nominală mai mare de 110 kv; 67. sector al energiei electrice - ansamblul activităţilor de producere a energiei electrice, inclusiv de producere a energiei termice şi electrice în cogenerare, de transport, de distribuţie şi de furnizare a energiei electrice, de furnizare a serviciilor de sistem, importul şi exportul energiei electrice, schimburile naturale şi/sau de avarie cu sistemele electroenergetice ale ţărilor vecine, precum şi instalaţiile aferente acestora; 68. serviciu de distribuţie - serviciul asigurat de operatorul de distribuţie care constă în asigurarea transmiterii, în condiţii de eficienţă şi siguranţă, a energiei electrice între două sau mai multe puncte ale reţelei de distribuţie, cu respectarea standardelor de performanţă în vigoare; 69. serviciu de sistem - serviciul asigurat de operatorul de transport şi de sistem pentru menţinerea nivelului de siguranţă în funcţionare a sistemului electroenergetic, precum şi a calităţii energiei electrice, conform reglementărilor în vigoare; 70. serviciu tehnologic de sistem - serviciul asigurat, de către producători sau clienţi finali dispecerizabili, la cererea operatorului de transport şi de sistem pentru menţinerea nivelului de siguranţă în funcţionare a SEN, precum şi a calităţii energiei electrice transportate la parametrii prevăzuţi de normele în vigoare; 71. serviciu de transport - serviciul asigurat de operatorul de transport şi de sistem care constă în asigurarea transmiterii, în condiţii de eficienţă şi siguranţă, a energiei electrice între două sau mai multe puncte ale reţelei de transport, cu respectarea standardelor de performanţă în vigoare; 72. serviciu universal - serviciul de furnizare a energiei electrice garantat clienţilor casnici şi clienţilor noncasnici cu un număr de salariaţi mai mic de 50 şi o cifră de afaceri anuală sau o valoare totală a activelor din bilanţul contabil conform raportărilor fiscal anuale care nu depăşeşte 10 milioane de euro, la un nivel de calitate şi la preţuri rezonabile, transparente, uşor comparabile şi nediscriminatorii; 73. siguranţa alimentării cu energie electrică - asigurarea capacităţii tehnice a sistemului energetic naţional de a alimenta cu energie electrică utilizatorii acestui sistem, cu respectarea legislaţiei în vigoare; 74. siguranţa în funcţionare a reţelei - funcţionarea continuă a reţelei de transport şi, după caz, a reţelei de distribuţie, în circumstanţe previzibile; 75. sistem electroenergetic - ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate prin care se realizează producerea, transportul, conducerea operativă, distribuţia, furnizarea şi utilizarea energiei electrice; 76. sistem electroenergetic izolat - sistemul local de producere, distribuţie, furnizare şi utilizare a energiei electrice în condiţiile prevăzute de lege, care nu este interconectat cu SEN; 77. sistem electroenergetic naţional (SEN) - sistemul electroenergetic situat pe teritoriul naţional; SEN constituie infrastructura de bază utilizată în comun de participanţii la piaţa de energie electrică; 78. sistem interconectat - sistemele de transport şi de distribuţie legate între ele prin intermediul uneia sau mai multor interconexiuni; 79. standard de performanţă pentru serviciile de transport/distribuţie/furnizare a energiei electrice - reglementarea emisă de autoritatea competentă pentru stabilirea indicatorilor de performanţă în asigurarea serviciului de transport/distribuţie/furnizare a energiei electrice; 80. transport al energiei electrice - transportul de energie electrică prin reţeaua interconectată de transport de energie electrică, în scopul transmiterii energiei electrice către clienţii finali sau către distribuitori, dar fără a include şi furnizarea; 81. utilizator de reţea electrică - orice persoană fizică sau juridică ale cărei instalaţii sunt racordate la un sistem electroenergetic în scopul livrării de energie electrică în ori din sistemul de transport, respectiv de distribuţie a energiei electrice; 82. zonă de protecţie - zona adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; 83. zonă de siguranţă - zona adiacentă capacităţilor energetice, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii în scopul asigurării funcţionării normale şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie.

CAPITOLUL II
Strategia şi politica energetică, autorităţi şi competenţe
Strategia şi politica energetică	Art. 4. - (1) Strategia energetică naţională defineşte obiectivele sectorului energiei electrice pe termen mediu şi lung şi modalităţile de realizare a acestora, în condiţiile asigurării unei dezvoltări durabile a economiei naţionale. Strategia energetică se elaborează de ministerul de resort şi se aprobă de Guvern, cu consultarea organizaţiilor neguvernamentale, a partenerilor sociali şi a reprezentanţilor mediului de afaceri. (2) Politica energetică, urmărind direcţiile stabilite prin strategia energetică, este elaborată de ministerul de resort, pe baza Programului de guvernare, pentru un interval de timp mediu şi cu considerarea evoluţiilor probabile pe termen lung, cu consultarea organizaţiilor neguvernamentale, a partenerilor sociali şi a reprezentanţilor mediului de afaceri, având în vedere, în principal: a) constituirea cadrului instituţional corespunzător, prin definirea organismelor şi a autorităţilor competente pentru realizarea acestei politici; b) asigurarea securităţii în aprovizionarea cu combustibili şi energie electrică; c) asigurarea protecţiei mediului, reconstrucţia ecologică a siturilor afectate de activităţi energetice; d) transparenţa preţurilor şi tarifelor la combustibili şi energie; e) creşterea eficienţei în utilizarea combustibililor şi energiei; f) dezvoltarea surselor regenerabile de energie şi cogenerării de înaltă eficienţă, cu acordarea de priorităţi alimentării cu energie electrică pentru aşezările izolate; g) dezvoltarea cooperării energetice internaţionale, participarea la pieţele regionale şi piaţa europeană de energie electrică. (3) Sursele de finanţare utilizate pentru aplicarea strategiei energetice naţionale şi a politicii Guvernului în sectorul energetic se asigură din sursele proprii ale operatorilor economici în domeniu, bugetul de stat, bugetele locale, împrumuturi rambursabile şi nerambursabile. (4) Măsurile de sprijin de natura ajutorului de stat, propuse pentru asigurarea aplicării strategiei energetice naţionale şi a politicii Guvernului în sectorul energiei electrice, precum şi cele prevăzute de prezenta lege vor fi aprobate şi acordate numai în condiţiile legii.
Programul energetic	Art. 5. - (1) Politica energetică se concretizează într-un program cuprinzând măsuri de stimulare a activităţilor de investiţii, cercetare-dezvoltare, dezvoltare durabilă, valorificare eficientă a resurselor energetice, a eficienţei energetice şi a altor activităţi în vederea asigurării siguranţei şi securităţii în funcţionare a SEN, aprobat prin hotărâre a Guvernului. (2) Guvernul, ministerul de resort, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale iau măsuri pentru realizarea obiectivelor înscrise în programul prevăzut la alin. (1) şi examinează, anual sau ori de câte ori este necesar, stadiul îndeplinirii prevederilor acestuia. (3) Prin hotărâre a Guvernului, pentru raţiuni legate de siguranţa alimentării cu energie electrică, se poate acorda acces garantat la reţelele electrice pentru energia electrică produsă în centrale electrice care utilizează combustibili din producţia internă, dar numai pentru cantităţi anuale corespunzătoare unei energii primare de maximum 15% din cantitatea totală de combustibil echivalent, necesară pentru a produce energia electrică aferentă consumului brut final al ţării.
Atribuţiile ministerului de resort	Art. 6. - Ministerul de resort elaborează strategia energetică naţională şi politica energetică şi asigură ducerea la îndeplinire a acesteia, în condiţiile prevederilor prezentei legi, având următoarele atribuţii principale: a) stabileşte cadrul instituţional corespunzător pentru desfăşurarea, în condiţii de eficienţă şi competitivitate, a activităţii societăţilor comerciale din subordinea sau coordonarea ministerului care îşi derulează activitatea în domeniul energiei electrice; b) elaborează programe şi planuri de măsuri pentru aplicarea politicii Guvernului în sectorul energiei electrice, inclusiv a programelor de eficienţă energetică şi de promovare a surselor regenerabile de energie; c) elaborează proiecte de acte normative pentru sectorul energiei electrice; d) asigură elaborarea de studii pe baza cărora urmează a fi stabilite priorităţile privind investiţiile de interes strategic din sectorul energiei electrice; e) elaborează programul de constituire a stocurilor de siguranţă la combustibili şi urmăreşte realizarea prevederilor acestuia de către operatorii economici; f) urmăreşte permanent, prin instituţiile şi autorităţile abilitate în acest sens, performanţele şi calitatea tehnologiilor şi instalaţiilor din sistemul energetic şi iniţiază măsuri în vederea creşterii nivelului acestora; g) are calitatea de autoritate contractantă privind concesionarea în sectorul energiei electrice;

	h) ia măsuri pentru realizarea instalaţiilor de producere a energiei electrice care permit utilizarea, în condiţiile eficienţei economice, a combustibililor inferiori din resurse interne, precum şi valorificarea unor cantităţi prestabilite de resurse regenerabile şi secundare de energie; i) supraveghează aplicarea şi respectarea măsurilor stabilite pentru protecţia mediului de către participanţii la activităţile din sectorul energiei electrice aflaţi în subordinea sau coordonarea ministerului; j) elaborează programe privind diversificarea surselor primare de energie, propunând Guvernului măsuri în acest sens; k) implementează politica energetică a Guvernului, referitoare la continuarea promovării cogenerării, ca soluţie eficientă de acoperire a consumului naţional de energie termică şi la utilizarea surselor regenerabile de energie; l) coordonează acţiunile de cooperare cu instituţii similare din alte ţări, precum şi cu organisme internaţionale de profil; m) asigură monitorizarea respectării angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană pentru sectorul energetic şi coordonează transpunerea şi implementarea acestor angajamente de către instituţiile implicate; n) defineşte infrastructura critică a SEN; o) monitorizează îndeplinirea măsurilor asumate pentru conformitatea instalaţiilor din sectorul energetic, care au obţinut perioada de tranziţie în urma negocierilor cu Uniunea Europeană, la normele prevăzute în legislaţia de mediu; p) urmăreşte şi propune, împreună cu alte instituţii şi autorităţi ale statului competente în domeniu, măsuri obligatorii pentru toţi operatorii economici din sectorul energiei electrice, indiferent de forma de proprietate, în legătură cu realizarea stocurilor de siguranţă ale SEN în ceea ce priveşte combustibilii pentru perioada sezonului rece şi volumul de apă din lacurile de acumulare, precum şi orice alte măsuri privind nivelul de siguranţă şi securitate în funcţionare a SEN, în vederea aprobării prin hotărâre a Guvernului; stabileşte penalităţi pentru nerespectarea prezentelor măsuri; q) promovează şi facilitează, împreună cu ANRE, cooperarea dintre operatorul pieţei de energie electrică, operatorii de transport şi de sistem şi omologii lor la nivel regional, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele transfrontaliere, cu scopul de a crea o piaţă internă competitivă a energiei electrice. Această cooperare acoperă zonele geografice definite în conformitate cu art. 12 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.228/2003, precum şi alte zone geografice; r) colaborează cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care are responsabilitatea realizării planului naţional de acţiune în cazuri de sărăcie energetică, prin care se definesc situaţiile critice şi clienţii care nu pot fi deconectaţi în astfel de situaţii, precum şi modul de recuperare a costurilor asociate, de către operatori, pe baza unei proceduri specifice aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ANRE; s) ia măsuri pentru realizarea instalaţiilor de producere a energiei electrice, care permit utilizarea, în condiţiile eficienţei economice, a combustibililor inferiori din resurse interne, precum şi valorificarea surselor regenerabile de energie; ş) aprobă specificaţiile referitoare la caracteristicile tehnice ale echipamentelor energetice utilizate în SEN, cu respectarea legislaţiei europene aplicabile.
Autoritatea de reglementare	Art. 7. - (1) ANRE este organizată şi funcţionează ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică. (2) Organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile ANRE sunt stabilite potrivit legii.
CAPITOLUL III Autorizaţii, licenţe şi concesiuni SECŢIUNEA 1 Autorizaţii şi licenţe
Activităţile supuse regimului autorizării	Art. 8. - (1) Realizarea de noi capacităţi energetice, precum şi retehnologizarea celor existente se desfăşoară pe bază de autorizaţii de înfiinţare, acordate cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (2) Producerea, transportul, serviciul de sistem, distribuţia şi furnizarea energiei electrice, precum şi activităţile de administrare a pieţelor centralizate de energie electrică se desfăşoară pe bază de licenţe acordate în condiţiile prezentei legi. (3) Exercitarea oricărei activităţi fără autorizaţie sau licenţă se sancţionează potrivit prezentei legi.

Regimul autorizării

Art. 9. - (1) Pentru autorizare, solicitantul va înregistra cererea la autoritatea competentă. (2) Solicitantul va ataşa, la cerere, actele şi documentele care probează îndeplinirea de către acesta a condiţiilor economice, financiare, tehnice şi profesionale stabilite pe categorii de capacităţi energetice şi de activităţi în domeniu. (3) Nu pot fi autorizaţi solicitanţii care au ca acţionari deţinători ai controlului sau ca administratori persoane care anterior au avut calitatea de acţionar deţinător al controlului ori administrator în cadrul unor operatori economici titulari de licenţă care nu şi-au achitat obligaţiile de plată rezultate din tranzacţiile realizate pe piaţa de energie electrică. (4) Procedura de acordare, modificare, suspendare şi retragere a autorizaţiilor şi licenţelor, termenele şi condiţiile de acordare, constând în: criterii, limite de putere, atestări, avize, garanţii şi altele asemenea, diferenţiate pe categorii de capacităţi şi activităţi supuse autorizării, se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE. (5) Refuzul acordării unei autorizaţii sau licenţe, lipsa de răspuns înăuntrul termenului şi orice altă soluţie a autorităţii competente, considerate de solicitant ilegale şi prejudiciabile, pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ, în condiţiile legii. (6) Pentru capacităţile de producere distribuită şi/sau pentru micii producători de energie electrică, criteriile de autorizare vor avea în vedere dimensiunile limitate ale capacităţilor de producere şi impactul asupra funcţionării reţelelor electrice de distribuţie. (7) La stabilirea condiţiilor de acordare a licenţelor şi autorizaţiilor pentru capacităţi de producere noi se iau în considerare următoarele elemente: a) siguranţa şi securitatea sistemelor electrice, a instalaţiilor şi a echipamentelor asociate; b) protecţia sănătăţii şi siguranţei publice; c) protecţia mediului; d) ocuparea terenurilor şi alegerea amplasamentelor; e) utilizarea domeniului public; f) eficienţa energetică; g) natura surselor primare; h) caracteristicile specifice solicitantului, cum ar fi: capacităţile tehnice, economice şi financiare; i) conformitatea cu măsurile adoptate în legătură cu obligaţiile de serviciu public şi protecţia consumatorului; j) contribuţia la crearea de capacităţi pentru realizarea obiectivului global european, potrivit căruia energia din surse regenerabile să reprezinte 20% din consumul final brut de energie al Uniunii Europene în 2020, obiectivul naţional al României fiind de 24%, conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; k) contribuţia la crearea de capacităţi energetice de producere pentru reducerea emisiilor; l) valorificarea eficientă şi raţională a resurselor de materie primă energetică în conformitate cu interesul strategic de dezvoltare durabilă a României şi de funcţionare sigură şi stabilă a SEN în vederea realizării independenţei energetice naţionale.

Categoriile de autorizaţii şi licenţe

Art. 10. - (1) Autoritatea competentă emite autorizaţii de înfiinţare pentru realizarea de noi capacităţi energetice de producere a energiei electrice, inclusiv de capacităţi de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare, sau retehnologizarea acestora, după cum urmează: a) dacă puterea electrică instalată a capacităţilor respective depăşeşte 1 MW, este necesară obţinerea unei autorizaţii de înfiinţare; b) dacă puterea electrică instalată a capacităţilor respective este între 500 kW inclusiv şi 1 MW inclusiv, nu este necesară obţinerea unei autorizaţii de înfiinţare, dar sunt obligatorii notificarea autorităţii competente privind proiectul investiţional şi raportarea periodică a stadiului realizării acestuia, conform reglementărilor în vigoare; c) dacă puterea electrică instalată a capacităţilor respective este mai mică de 500 kW, nu este necesară obţinerea unei autorizaţii de înfiinţare, dar obligaţia de notificare a autorităţii competente privind proiectul investiţional şi raportarea periodică a stadiului realizării acestuia, conform reglementărilor în vigoare, revin operatorilor de distribuţie a energiei electrice. (2) Autoritatea competentă emite licenţe pentru: a) exploatarea comercială a capacităţilor de producere a energiei electrice; b) exploatarea comercială a capacităţilor de producere a energiei termice în cogenerare; c) prestarea serviciului de transport al energiei electrice; d) prestarea serviciului de sistem; e) prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice; f) administrarea pieţelor centralizate - se acordă o singură licenţă pentru operatorul pieţei de energie electrică şi una pentru operatorul pieţei de echilibrare; g) activitatea de furnizare a energiei electrice.

	(3) Autorizaţiile de înfiinţare pentru realizarea de capacităţi noi, prevăzute la alin. (1), se acordă numai dacă acele capacităţi sunt amplasate pe/în imobile proprietate publică/privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale pe proprietatea privată a solicitantului autorizaţiei de înfiinţare sau pe proprietăţi deţinute cu un alt titlu legal. (4) Licenţele pentru exploatarea comercială a capacităţilor energetice noi se acordă în cazul în care capacităţile energetice noi sunt amplasate pe/în imobile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, pe proprietatea privată a solicitantului licenţei, pe proprietatea privată a unor persoane fizice sau juridice sau pe/în imobile deţinute cu un alt titlu legal decât cel de proprietate. (5) Exploatarea comercială de capacităţi energetice se poate desfăşura fără a deţine licenţa pentru activităţile prevăzute la: a) alin. (2) lit. a), de către deţinătorul unor capacităţi de producere a energiei electrice care pot fi pornite fără tensiune din SEN, grupuri cu autopornire şi care sunt utilizate de către acesta în scopul alimentării de siguranţă, cu energie electrică, a echipamentelor sau instalaţiilor proprii; b) alin. (2) lit. a) şi b), de către clientul casnic deţinător al unor capacităţi de producere a energiei electrice, respectiv electrice şi termice în cogenerare, conectate la reţea, cu putere electrică mai mică de 100 kW; c) alin. (2) lit. b), de către un producător de energie electrică şi termică în cogenerare, dacă din totalul energiei produse anual energia termică produsă în cogenerare, pe care acesta o comercializează, reprezintă mai puţin de 20%; d) alin. (2) lit. e), de către deţinătorul unei/unor reţele electrice de distribuţie, dacă din avizele tehnice de racordare emise rezultă că puterea aprobată pentru utilizatorii acestei/acestor reţele, alţii decât deţinătorul, totalizează sub 1 MW; e) alin. (2) lit. e), de către deţinătorul unei/unor reţele electrice de distribuţie, dacă utilizatorii acestei/acestor reţele deţin locuri de consum exclusiv în interiorul unei/unor clădiri alimentate prin intermediul acelei/acelor reţele. (6) Activitatea unei persoane fizice sau juridice de revânzare a energiei electrice către utilizatorii reţelelor electrice aflate în exploatare se desfăşoară fără licenţa de furnizare prevăzută la alin. (2) lit. g), în condiţiile respectării reglementărilor specifice, aprobate de autoritatea competentă. (7) Pentru a comercializa energia electrică obţinută în urma unui contract de procesare, operatorul economic parte a unui astfel de contract trebuie să deţină licenţa de furnizare prevăzută la alin. (2) lit. g). (8) Autorizaţiile şi licenţele se modifică în cazul schimbării circumstanţelor sau condiţiilor existente la data acordării acestora.
Suspendarea şi retragerea autorizaţiilor şi licenţelor	Art. 11. - (1) În caz de neîndeplinire de către titularul autorizaţiei de înfiinţare, respectiv al licenţei a obligaţiilor sale legale, precum şi în caz de nerespectare a condiţionărilor, limitărilor, restricţiilor, interdicţiilor sau a sarcinilor stabilite prin autorizaţie, respectiv prin licenţă, constatate de autoritatea competentă din oficiu ori la sesizarea unor terţi sau la notificarea de către titular, autoritatea competentă va proceda după cum urmează: a) în cazul în care neîndeplinirea sau nerespectarea obligaţiilor nu este imputabilă titularului, va dispune: - un termen de conformare, dacă situaţia creată este remediabilă; - retragerea autorizaţiei, respectiv a licenţei, dacă situaţia creată este iremediabilă; b) în cazul în care neîndeplinirea sau nerespectarea obligaţiilor este imputabilă titularului, va dispune: - suspendarea autorizaţiei, respectiv a licenţei, pe o perioadă fixată pentru remedierea situaţiei create şi pentru conformare cu autorizaţia, respectiv cu licenţa, dacă situaţia creată este remediabilă; - retragerea autorizaţiei, respectiv a licenţei, dacă situaţia creată este iremediabilă. (2) Autoritatea competentă va retrage autorizaţia de înfiinţare, respectiv licenţa, în cazul decăderii, incapacităţii sau al falimentului titularului, precum şi la încetarea concesiunii ori a locaţiunii capacităţii energetice sau la vânzarea capacităţii de către titular.
Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe	Art. 12. - (1) Lucrările de realizare şi retehnologizare ale capacităţilor energetice pentru care se acordă autorizaţii, precum şi activităţile şi serviciile pentru care se acordă licenţe, după caz, sunt de interes public, cu excepţia celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizaţiei sau licenţei. (2) Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe care beneficiază de: a) dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desfiinţării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei; b) dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare;

c) servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea/desfiinţarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii; d) dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri; e) dreptul de acces la utilităţile publice. (3) Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 14 şi se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existentei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie. (4) Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei acestora. (5) Exercitarea drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţilor private afectate de capacităţile energetice, care se vor realiza după intrarea în vigoare a prezenţei legi, se face în conformitate cu regulile procedurale privind condiţiile şi termenii referitori la durata, conţinutul şi limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenţie-cadru, precum şi pentru determinarea cuantumului indemnizaţiilor, a despăgubirilor şi a modului de plată a acestora, care se aprobă, împreună cu convenţia-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort. (6) Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de către titularii de licenţe şi autorizaţii pot solicita încheierea de convenţii, conform prevederilor alin. (5). (7) Beneficiază de indemnizaţii şi, respectiv, despăgubiri şi proprietarii de terenuri afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de către titularii de licenţe şi autorizaţii care la data intrării în vigoare a prezentei legi au în derulare convenţii privind exercitarea acestor drepturi încheiate în condiţiile legii. (8) Titularii de licenţe şi autorizaţii sunt obligaţi să procedeze la încheierea convenţiilor-cadru prevăzute la alin. (5), în termen de maximum 30 de zile de la solicitarea proprietarilor afectaţi. (9) Dacă, cu ocazia intervenţiei pentru retehnologizări, reparaţii, revizii sau avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinătatea capacităţilor energetice, titularii de licenţă au obligaţia să plătească despăgubiri, în condiţiile prezentei legi. (10) Proprietarii terenurilor şi titularii activităţilor afectaţi de exercitarea de către titularii de licenţă şi autorizaţii a drepturilor prevăzute la alin. (2) vor fi despăgubiţi pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despăgubirilor vor fi avute în vedere următoarele criterii: - suprafaţa de teren afectată cu ocazia efectuării lucrărilor; - tipurile de culturi şi plantaţii, precum şi amenajările afectate de lucrări; - activităţile restrânse cu ocazia lucrărilor. Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, prin hotărâre judecătorească. (11) Dreptul de uz şi de servitute asupra terenurilor proprietate privată, restrângerea sau încetarea unor activităţi prevăzute la alin. (2) se stabilesc şi se exercită cu respectarea principiului echităţii, a dreptului de proprietate şi a minimei afectări a acestuia. (12) Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat, respectând prevederile legale în vigoare. (13) Titularii de autorizaţii şi licenţe beneficiari ai drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţii publice sau private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale sunt scutiţi de plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de plată instituite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.

Obligaţiile decurgând din autorizaţiile de înfiinţare şi din licenţe

Art. 13. - (1) Titularul autorizaţiei de înfiinţare are următoarele obligaţii: a) să stabilească şi să aplice, pe întreaga durată a executării lucrărilor, măsurile de protecţie a persoanelor, bunurilor şi mediului; b) să obţină toate avizele, acordurile şi atestatele prevăzute de lege pentru realizarea obiectivului autorizat. (2) Pe durata de valabilitate a licenţelor, titularii de licenţe sunt obligaţi: a) să respecte condiţiile care însoţesc licenţa; b) să ţină situaţii contabile separate pentru fiecare activitate care face obiectul licenţei acordate de autoritatea competentă, în cazul operatorului economic în domeniul energiei electrice integrat, pe verticală sau pe orizontală, să procedeze la fel ca în cazul în care activitatea respectivă ar fi efectuată de operatori economici separaţi şi să întocmească rapoarte financiare în formatul solicitat de autoritatea competentă; c) să constituie şi să menţină garanţii financiare care să le permită desfăşurarea activităţii şi asigurarea continuităţii serviciului;

	d) să pună la dispoziţia autorităţii competente informaţiile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acesteia; e) să întocmească, să supună spre auditare şi să publice evidenţele lor contabile anuale la nivel de societate comercială, fără a cuprinde în mod distinct sediile secundare fără personalitate juridică, conform legislaţiei specifice, adoptate în conformitate cu cea de-a Patra Directivă 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978. (3) Operatorii economici care nu au obligaţia de a publica conturile anuale păstrează la sediul lor un exemplar din acestea la dispoziţia publicului. (4) Activitatea de audit prevăzută la alin. (2) lit. e) constă, în special, în verificarea respectării obligaţiei de a evita discriminările şi subvenţiile încrucişate între activităţile desfăşurate de operatorul economic auditat.
Drepturile şi obligaţiile titularilor de autorizaţii de înfiinţare şi de licenţă asupra proprietăţii terţilor	Art. 14. - (1) Dreptul de uz asupra terenului pentru executarea lucrărilor necesare realizării/relocării/desfiinţării sau retehnologizării de capacităţi energetice se întinde pe durata necesară executării lucrărilor. În exercitarea acestui drept de uz, titularul autorizaţiei de înfiinţare/relocare/desfiinţare sau retehnologizare, după caz, cu respectarea prevederilor legale, poate: a) să depoziteze, pe terenurile necesare executării lucrărilor, materiale, echipamente, utilaje, instalaţii; b) să desfiinţeze culturi sau plantaţii, construcţii sau alte amenajări existente ori numai să le restrângă, în măsura strict necesară executării lucrărilor pentru capacitatea autorizată, în condiţiile legii; c) să îndepărteze materiale, să capteze apă, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare; d) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea, să amplaseze birouri şi locuinţe de şantier, cu acordul prealabil al proprietarului; e) să oprească ori să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura strict necesară executării lucrărilor pentru capacitatea autorizată, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (2) Dreptul de uz prevăzut la alin. (1) încetează înaintea expirării duratei stabilite pentru executarea lucrărilor sau înaintea acestui termen, la data terminării anticipate a lucrărilor sau la data sistării acestora şi renunţării la autorizaţii. Oricare dintre aceste situaţii trebuie notificată de îndată proprietarului. (3) Dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii energetice se întinde pe toată durata funcţionării capacităţii, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii. În exercitarea acestui drept titularul licenţei poate: a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalaţii pentru întreţinere, revizii, reparaţii şi intervenţii necesare pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii; b) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea; c) să desfiinţeze sau să reducă culturi, plantaţii ori alte amenajări existente şi să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura şi pe durata strict necesare executării operaţiilor de întreţinere, reparaţii, revizii sau intervenţii pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, cu respectarea legislaţiei în vigoare. (4) Titularul licenţei este obligat să înştiinţeze în scris proprietarul bunurilor sau prestatorul activităţilor care vor fi afectate ca urmare a lucrărilor la capacităţile energetice, cu excepţia cazurilor de avarii, situaţie în care proprietarii sunt înştiinţaţi în termenul cel mai scurt. (5) Titularul licenţei este obligat să plătească proprietarilor despăgubirea cuvenită pentru pagubele produse, să degajeze terenul şi să-l repună în situaţia anterioară, în cel mai scurt timp posibil. (6) Servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană cuprinde dreptul de acces şi de executare a lucrărilor la locul de amplasare a capacităţilor energetice cu ocazia intervenţiei pentru retehnologizări, reparaţii, revizii şi avarii. (7) Pentru a evita punerea în pericol a persoanelor, a bunurilor sau a unor activităţi desfăşurate în zona de executare a lucrărilor de realizare ori retehnologizare de capacităţi energetice, precum şi a operaţiilor de revizie sau reparaţie la capacitatea în funcţiune, titularul autorizaţiei sau al licenţei are dreptul de a obţine restrângerea ori sistarea, pe toată durata lucrărilor, a activităţilor desfăşurate în vecinătate de alte persoane. În acest caz, persoanele afectate vor fi înştiinţate, în scris, despre data începerii, respectiv a finalizării lucrărilor. (8) La încetarea exercitării drepturilor prevăzute la art. 12 alin. (2), titularul autorizaţiei de înfiinţare, respectiv titularul licenţei este obligat să asigure degajarea terenului şi repunerea lui în situaţia iniţială. (9) Dreptul de acces la utilităţile publice, prevăzut la art. 12 alin. (2) lit. e), trebuie exercitat de titularul autorizaţiei sau al licenţei cu bună-credinţă şi în mod rezonabil, fără a prejudicia accesul altor persoane la respectivele utilităţi publice.

Zonele de protecţie şi zonele de siguranţă	Art. 15. - (1) Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă. (2) Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă. (3) Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.
Obligaţiile de serviciu public	Art. 16. - (1) Titularii de autorizaţii de înfiinţare şi de licenţe au obligaţia de a-şi desfăşura activităţile cu respectarea obligaţiilor de serviciu public referitoare la siguranţă, calitatea şi preţul energiei electrice furnizate, continuitatea aprovizionării, eficienţa energetică, cu respectarea normelor de securitate şi sănătate a muncii şi de protecţie a mediului, precum şi a prevederilor din contractele directe cu consumatorii. (2) Obligaţiile de serviciu public se pot stabili prin hotărâre a Guvernului sau prin reglementări ale ANRE, caz în care se notifică Comisiei Europene de către ANRE, prin licenţe sau autorizaţii de înfiinţare, pentru fiecare activitate din sectorul energiei electrice.
Exproprierea	Art. 17. - (1) Terenul necesar înfiinţării şi funcţionării capacităţii energetice este fie proprietate privată a unui terţ sau a titularului autorizaţiei, fie proprietate publică. (2) Dacă terenul necesar pentru înfiinţarea şi funcţionarea capacităţii energetice este proprietate privată a unui terţ, solicitantul autorizaţiei de înfiinţare are ca primă opţiune cumpărarea terenului de la proprietar sau să iniţieze procedura legală de expropriere a terenului pentru cauză de utilitate publică, cu despăgubirea proprietarului, în condiţiile legii, şi să obţină concesiunea acestuia, pe durata existenţei capacităţii energetice.
SECŢIUNEA a 2-a
Proceduri pentru noi capacităţi energetice de producţie
Procedura de licitaţie şi alte proceduri	Art. 18. - (1) În cazul în care, în urma procedurii de autorizare, capacităţile de producţie care se construiesc sau măsurile luate pe linia managementului orientat către eficienţa energetică şi satisfacerea cererii nu sunt suficiente pentru a garanta siguranţa alimentării pentru consumul intern, ministerul de resort poate iniţia o procedură de licitaţie sau orice altă procedură similară pentru atribuirea unui contract, în condiţii de transparenţă şi nediscriminare, pe baza unor criterii publicate, prin care să invite noi operatori economici sau titulari de licenţă de producere preexistenţi să oferteze pentru realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice. (2) În condiţiile alin. (1) şi în scopul asigurării protecţiei mediului şi al promovării noilor tehnologii, ministerul de resort poate iniţia o procedură de licitaţie privind realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice. Această procedură se poate referi la noi capacităţi sau la resursele de management orientat către eficienţă energetică şi satisfacerea cererii. (3) Ofertantului declarat câştigător i se va acorda autorizaţie de înfiinţare şi licenţă, potrivit dispoziţiilor secţiunii 1 din prezentul capitol. (4) Procedura de desfăşurare a licitaţiei pentru capacităţi de producere noi, precum şi lista de criterii care stau la baza selecţiei ofertelor şi atribuirea contractului se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort. (5) Procedura prevăzută la alin. (4) se va elabora cu respectarea următoarelor principii: a) informaţiile privind procedura de ofertare pentru capacităţile de producere şi măsurile de eficienţă energetică şi satisfacerea cererii se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu cel puţin 6 luni înainte de termenul final pentru depunerea ofertelor; b) caietul de sarcini se pune la dispoziţia oricărui operator economic interesat, la solicitarea acestuia; c) caietul de sarcini conţine descrierea detaliată a specificaţiilor contractului şi a procedurii care trebuie urmată de către toţi ofertanţii, precum şi lista completă a criteriilor care determină selecţia ofertanţilor şi atribuirea contractului, inclusiv stimulentele, cum ar fi subvenţiile, care sunt acoperite de ofertă; d) pentru invitaţiile de participare la procedura de ofertare care se referă la capacitatea de producere previzionată a fi necesară, trebuie luate în considerare şi ofertele de furnizare de energie electrică cu garanţii pe termen lung, propuse de unităţile de producţie existente, cu condiţia ca acestea să permită acoperirea nevoilor suplimentare. (6) Organizarea, monitorizarea şi controlul procedurii de ofertare se realizează de operatorul de transport şi de sistem.

Concesionarea. Obiectul concesiunii şi autoritatea contractantă	Art. 19. - (1) Pot face obiectul unei concesiuni energetice bunurile proprietate publică sau privată a statului, activităţile şi serviciile publice de interes naţional din domeniul energiei electrice. (2) Calitatea de autoritate contractantă o are ministerul de resort pentru bunurile proprietate publică sau privată a statului ori pentru activităţile sau serviciile publice de interes naţional. (3) Cadrul general privind regimul juridic al contractelor de concesiune, procedurile pentru acordarea concesiunilor, precum şi conţinutul-cadru al caietului de sarcini sunt elaborate de autoritatea contractantă, în conformitate cu prevederile legii, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (4) Contractul de concesiune intră în vigoare la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I. (5) Condiţiile de acordare, menţinere, suspendare şi retragere a concesiunii se stabilesc prin contractul de concesiune încheiat de autoritatea contractantă şi aprobat în conformitate cu prevederile prezentei legi.
CAPITOLUL IV
Energia electrică
Piaţa de energie electrică	Art. 20. - (1) Piaţa de energie electrică este compusă din piaţa reglementată şi piaţa concurenţială, iar tranzacţiile cu energie se fac angro sau cu amănuntul. (2) Creşterea ponderii pieţei concurenţiale se realizează gradat, prin asigurarea accesului pe această piaţă pentru cât mai mulţi participanţi, producători, furnizori şi clienţi finali, în conformitate cu prevederile art. 23. (3) Se înfiinţează Comisia de soluţionare a disputelor, ca organism care soluţionează disputele pe piaţa angro şi cu amănuntul apărute între participanţii la piaţa de energie electrică. (4) Comisia de soluţionare a disputelor este formată din 5 membri, care sunt numiţi prin decizie a preşedintelui ANRE pe o perioadă de 3 ani, dintre specialiştii ANRE cu vechime de cel puţin 8 ani în sectorul energiei electrice. (5) Comisia de soluţionare a disputelor îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE, după consultare publică.
Participanţii la piaţa de energie electrică	Art. 21. - (1) Participanţii la piaţa de energie electrică trebuie să respecte regulile de funcţionare a acesteia, prevăzute prin ordine, decizii şi avize favorabile emise de autoritatea competentă şi să efectueze plăţile pentru energia electrică şi serviciile de care beneficiază, rezultate din tranzacţiile efectuate în conformitate cu aceste reguli, la termenele scadente prevăzute în contractele încheiate între părţi. (2) Participanţii la piaţa de energie electrică şi structurile operaţionale asociate sunt: producătorul, operatorul de transport şi de sistem, operatorul pieţei de energie electrică, operatorul de distribuţie, furnizorul şi clientul. (3) Participanţii la piaţă sunt obligaţi să-şi asume responsabilitatea financiară pentru plata dezechilibrelor pe care le generează pe piaţa de energie electrică, cu excepţia dezechilibrelor pentru care se aplică reguli de socializare/redistribuire stabilite de autoritatea competentă sau prevăzute explicit de legislaţia în vigoare, să respecte prevederile licenţelor şi ale reglementărilor emise de autoritatea competentă. Obligaţiile de plată vor fi achitate în termen de maximum o lună de la încheierea lunii de tranzacţionare, pe baza cantităţilor de energie electrică tranzacţionate măsurate. (4) Clienţii au obligaţia plăţii contravalorii facturilor pentru energia electrică şi pentru serviciile de care beneficiază, la termenele scadente prevăzute în contractele încheiate între părţi, precum şi constituirea de garanţii financiare în vederea evitării riscurilor de neplată pe piaţa de energie electrică. (5) Participanţii la piaţa de energie electrică trebuie să notifice operatorului de transport şi de sistem importurile, exporturile şi tranzitele pe intervale de tranzacţionare, cu partenerii externi, pe fiecare graniţă. (6) Participanţii la piaţa de energie electrică trebuie să notifice operatorului de transport şi de sistem toate cantităţile contractate nete reciproce. (7) Participanţii la piaţa de energie electrică au obligaţia să transmită operatorului pieţei de energie electrică şi de echilibrare informaţii privind cantităţile de energie electrică tranzacţionate aferente contractelor de vânzare-cumpărare de energie electrică încheiate.
Funcţionarea pieţei reglementate de energie electrică	Art. 22. - (1) Furnizarea de energie electrică în condiţiile reglementate se realizează pentru asigurarea alimentării cu energie electrică a clienţilor prevăzuţi la art. 55 alin. (1) până la data de 31 decembrie 2013 pentru clienţii noncasnici, respectiv până la data de 31 decembrie 2017 pentru clienţii casnici. (2) Pe piaţa reglementată, autoritatea competentă are dreptul: a) să impună obligaţii de serviciu public producătorilor, operatorului de transport şi de sistem, operatorilor de distribuţie şi furnizorilor de ultimă instanţă pentru asigurarea alimentării cu energie electrică a clienţilor prevăzuţi la art. 55 alin. (1), conform art. 16;

b) să impună furnizorilor de ultimă instanţă proceduri transparente de achiziţie a energiei electrice de pe piaţa concurenţială destinată clienţilor prevăzuţi la art. 55 alin. (1); c) să aprobe şi să publice preţurile şi cantităţile din contractele încheiate între producători şi furnizorii clienţilor prevăzuţi la art. 55 alin. (1); d) să aprobe şi să publice tarifele aplicate de furnizorii de ultimă instanţă de energie electrică clienţilor prevăzuţi la art. 55 alin. (1) până la eliminarea tarifelor reglementate conform alin. (1); e) să aprobe metodologii de monitorizare a cheltuielilor cu achiziţia energiei electrice conform lit. b); f) să avizeze şi să publice preţurile propuse de furnizorii de ultimă instanţă pentru energia electrică furnizată clienţilor prevăzuţi la art. 55 alin. (1), după eliminarea tarifelor reglementate. (3) Pentru asigurarea siguranţei în funcţionare a SEN, autoritatea competentă poate să aprobe preţurile şi cantităţile din contractele de achiziţie şi livrare a serviciilor tehnologice de sistem. (4) Furnizarea energiei electrice clienţilor prevăzuţi la art. 55 alin. (1) în condiţiile alin. (1) se face pe bază de contracte reglementate. (5) Autoritatea competentă va monitoriza continuu efectul pieţei reglementate asupra pieţei concurenţiale de energie electrică şi va lua măsurile necesare pentru evitarea eventualelor distorsiuni şi pentru creşterea gradului de transparenţă a tranzacţiilor comerciale. (6) Autoritatea competentă va organiza, în cadrul acţiunii de monitorizare, un proces de evaluare anuală detaliată a funcţionării pieţei de energie electrică, în condiţiile renunţării treptate la aplicarea tarifelor reglementate pentru clienţii noncasnici prevăzuţi la art. 55 alin. (1) lit. a), în care vor fi utilizaţi, cel puţin, următorii indicatori generali: a) numărul de furnizori activi în piaţa de energie electrică în fiecare an; b) cota de piaţă a fiecăruia dintre furnizorii activi; c) capabilitatea economico-financiară a furnizorilor activi şi comportamentul acestora în piaţă; d) evoluţia numărului anual de schimbări ale furnizorului de energie pe categorii de clienţi; e) nivelul şi evoluţia preţurilor în piaţă; f) gradul de informare a clienţilor finali privind piaţa de energie electrică; g) facilităţile acordate clienţilor vulnerabili şi numărul acestora; h) numărul clienţilor care beneficiază de serviciul universal în condiţiile prezentei legi; i) gradul de transparenţă a informaţiilor în piaţa de energie. (7) În baza procesului de monitorizare prevăzut la alin. (5) şi (6), ANRE întocmeşte un raport o dată la 2 ani, referitor la preţurile reglementate ca obligaţii de serviciu public şi impactul acestora asupra pieţei de energie electrică. (8) Calendarul de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali, cu începere la data de 1 septembrie 2012 pentru clienţii noncasnici, respectiv la data de 1 iulie 2013 pentru clienţii casnici, se stabileşte ţinând seama de posibilele efecte negative ale eliminării preţurilor reglementate, astfel încât acestea să fie cât mai puţin resimţite de clienţi.

Funcţionarea pieţei concurenţiale

Art. 23. - (1) Tranzacţiile cu energie electrică se desfăşoară pe piaţa concurenţială, în mod transparent, public, centralizat şi nediscriminatoriu. (2) Pe piaţa concurenţială, tranzacţiile comerciale se fac angro sau cu amănuntul, conform reglementărilor ANRE, iar preţurile se formează în baza cererii şi ofertei, ca rezultat al unor mecanisme concurenţiale. (3) Pe piaţa concurenţială de energie electrică, operatorul de transport şi de sistem poate achiziţiona servicii tehnologice de sistem. (4) Pe piaţa concurenţială cu amănuntul, furnizorii vând energie electrică clienţilor finali prin contracte bilaterale, la preţuri negociate sau stabilite prin oferte-tip. (5) Datele relevante cum sunt durata, regulile privind livrarea şi decontarea, cantitatea, termenele de executare, preţurile tranzacţiei, mijloacele de identificare a clientului angro, cu privire la toate tranzacţiile din cadrul contractelor de furnizare de energie electrică şi al instrumentelor derivate din domeniul energiei electrice încheiate cu clienţi angro şi cu operatori de transport şi de sistem se păstrează de furnizori cel puţin 5 ani şi se pun la dispoziţia ANRE, a Comisiei Europene şi a celorlalte autorităţi naţionale competente, la cererea acestora. (6) Obligaţia de păstrare a datelor privitoare la tranzacţiile din cadrul instrumentelor financiare derivate se aplică în conformitate cu prevederile liniilor directoare publicate de către Comisia Europeană. (7) Datele prevăzute la alin. (6) pot fi publicate de ANRE, cu respectarea legii. (8) Pe piaţa concurenţială, ANRE are dreptul de a suspenda funcţionarea pieţei concurenţiale, în cazul aplicării prevederilor art. 24. (9) Prevederile alin (8) se aplică pe baza unei reglementări aprobate prin ordin al preşedintelui ANRE, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Măsuri de salvgardare	Art. 24. - (1) În cazul unor situaţii neaşteptate de criză pe piaţa de energie şi în cazul în care este ameninţată siguranţa fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalaţiilor ori integritatea sistemului, operatorul de transport şi de sistem propune ANRE şi ministerului de resort adoptarea unor măsuri de siguranţă. (2) Măsurile menţionate la alin. (1) trebuie să afecteze cât mai puţin buna funcţionare a pieţei interne europene şi să se rezume strict la remedierea situaţiei de criză care le-a generat. (3) Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se face prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de ministerul de resort. (4) Ministerul de resort notifică, în regim de urgenţă, celorlalte state membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisiei Europene măsurile de siguranţă adoptate în fiecare caz. (5) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, operatorul de transport şi de sistem elaborează şi propune spre aprobare, prin ordin al conducătorului autorităţii competente, un set de reglementări tehnice şi comerciale cu privire la măsurile prevăzute la alin. (1).
Accesul la reţeaua electrică	Art. 25. - (1) Deţinătorul de licenţă şi clientul final au acces reglementat la reţelele electrice de interes public. Accesul la reţelele electrice de interes public reprezintă un serviciu obligatoriu, în condiţii reglementate, pe care trebuie să-l îndeplinească operatorul de transport şi de sistem, precum şi operatorul de distribuţie. (2) Accesul la reţea poate fi restricţionat numai dacă racordarea afectează siguranţa SEN, prin nerespectarea normelor tehnice şi a standardelor de performanţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare sau în cazul în care operatorul de transport ori de distribuţie nu dispune de capacităţile necesare. Refuzul trebuie motivat şi justificat în mod corespunzător pe criterii obiective, din punct de vedere tehnic şi economic, conform reglementărilor emise de autoritatea competentă. (3) Disputele privind accesul la reţeaua electrică se soluţionează de autoritatea competentă prin emiterea unei decizii obligatorii pentru părţi, în termen de două luni de la primirea sesizării sau plângerii. (4) Realizarea de linii electrice directe şi accesul la acestea se reglementează de autoritatea competentă. (5) Tariful pentru accesul la reţeaua electrică de interes public este reglementat. (6) Producătorii şi furnizorii de energie electrică îşi pot alimenta sediile proprii, filialele sau clienţii eligibili prin intermediul unor linii directe. (7) Alimentarea prin intermediul unei linii directe conform alin. (6) este condiţionată de absenţa unei oferte rezonabile economic şi tehnic pentru accesul la reţeaua electrică de interes public. (8) Realizarea liniilor electrice directe se face cu respectarea normelor tehnice şi de siguranţă cuprinse în reglementările tehnice în vigoare. (9) Alimentarea printr-o linie directă trebuie să asigure îndeplinirea condiţiilor privind protecţia consumatorilor prevăzute de prezenta lege. (10) Deţinătorul unei linii electrice directe are obligaţia să asigure accesul la linia directă, conform reglementărilor autorităţii competente. (11) Capacităţile de interconexiune finanţate prin investiţii comerciale private se realizează fără a aduce atingere prevederilor Regulamentului (CE) nr. 714/2009. (12) Deciziile privind realizarea investiţiilor aferente capacităţilor de interconexiune se iau în urma unei analize comune efectuate de către operatorii de transport şi de sistem în cauză. (13) Etapele şi procedurile necesare pentru racordarea utilizatorilor la reţelele de transport şi distribuţie se stabilesc prin regulamentul de racordare a utilizatorilor la reţele de interes public, aprobat de ANRE.
Contractul de racordare	Art. 26. - (1) La cererea scrisă a unui utilizator de reţea, nou sau preexistent, operatorul de transport şi de sistem sau operatorul de distribuţie, după caz, este obligat să comunice, în scris, în termen de 30 de zile, condiţiile tehnico-economice de racordare la reţea şi să colaboreze cu solicitantul pentru alegerea celei mai avantajoase soluţii de racordare. (2) Contractul de racordare se încheie conform reglementărilor emise de autoritatea competentă. (3) Operatorul de transport şi de sistem ori operatorul de distribuţie are dreptul de a refuza unui solicitant actualizarea avizului de racordare şi/sau încheierea unui nou contract de transport ori distribuţie pentru un loc de consum preexistent, în situaţia în care pentru acel loc de consum există un contract de furnizare a energiei electrice în derulare încheiat cu un alt client final. (4) La stabilirea punctului de delimitare patrimonială a instalaţiilor operatorului de reţea şi utilizatorul acesteia se vor avea în vedere: a) tipul instalaţiei: de transport, de distribuţie sau de utilizare; b) limita de proprietate asupra terenurilor, astfel încât reţelele electrice amplasate pe domeniul public să fie deţinute, de regulă, de operatorul de reţea şi să se evite cât mai mult posibil amplasarea instalaţiilor operatorului de reţea pe proprietatea utilizatorului; c) racordarea, în perspectivă, de noi utilizatori la instalaţia de racordare.

Producerea de energie electrică	Art. 27. - (1) Producerea de energie electrică şi producerea de energie electrică şi termică în cogenerare se realizează de către operatorii economici care deţin unităţi de producere a energiei electrice, în condiţiile prezentei legi. (2) Producătorii de energie electrică pot beneficia de accesul garantat sau de accesul prioritar la reţelele electrice, conform reglementărilor ANRE în vigoare.
Obligaţiile producătorilor	Art. 28. - Producătorii au, în principal, următoarele obligaţii: a) să asigure livrările de energie electrică şi serviciile tehnologice de sistem, cu respectarea condiţiilor impuse prin licenţe, clauze contractuale şi reglementări în vigoare; b) în cazul unităţilor dispecerizabile să oferteze întreaga putere electrică disponibilă pe piaţa de echilibrare, definită conform reglementărilor emise de autoritatea competentă; c) să oferteze public şi nediscriminatoriu pe piaţa concurenţială întreaga energie electrică disponibilă; d) să oferteze nediscriminatoriu serviciile tehnologice de sistem; e) să nu transmită la operatorul de transport şi de sistem notificări fizice în dezechilibru negativ faţă de contractele pe care le au încheiate, cu excepţia producătorilor care beneficiază de scheme de sprijin, conform prevederilor prezentului titlu; f) să menţină o rezervă de combustibil la un nivel suficient sau, după caz, o rezervă suficientă de apă, pentru îndeplinirea obligaţiilor de producţie şi furnizare continuă a energiei electrice, prevăzute de reglementările în vigoare; g) să se conformeze, din punct de vedere operativ, cerinţelor operatorului de transport şi de sistem şi să înfiinţeze, după caz, trepte proprii de conducere operativă; h) să transmită autorităţii competente un raport anual de activitate, conform reglementărilor în vigoare, chiar în condiţiile în care nu deţine licenţa de producere sau capacităţile sunt transferate altui operator economic.
Drepturile producătorilor	Art. 29. - (1) Producătorii de energie electrică au, în principal, următoarele drepturi: a) să aibă acces la reţelele electrice de interes public, în condiţiile prezentului titlu; b) să obţină, în condiţiile legii, culoar de trecere pentru liniile electrice proprii; c) să tranzacţioneze energia electrică şi serviciile tehnologice de sistem pe piaţa reglementată şi concurenţială în mod transparent şi nediscriminatoriu; d) să înfiinţeze şi să menţină un sistem propriu de telecomunicaţii pentru legătura cu capacităţile sale de producţie, cu clienţii sau cu treptele de conducere operativă; e) să comercializeze energia termică produsă în cogenerare; f) să acceseze schemele de sprijin instituite la nivel naţional. (2) Fără a periclita siguranţa în funcţionare a SEN, producătorii de energie electrică pot oferta pe piaţa internă europeană servicii tehnologice de sistem conform reglementărilor ANRE, cu avizul operatorului de transport şi de sistem.
Transportul energiei electrice	Art. 30. - (1) Transportul energiei electrice se realizează de către operatorul de transport şi de sistem, persoană juridică certificată de autoritatea competentă, în condiţiile prezentei legi. (2) Reţeaua electrică de transport al energiei electrice este proprietatea publică a statului. (3) Terenurile pe care se situează reţelele electrice de transport existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului pe durata de existenţă a reţelei. (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3) terenurile şi componentele de reţea electrică de transport pentru care operatorul de transport şi de sistem a dobândit dreptul de proprietate, în condiţiile legii.
Certificarea operatorului de transport şi de sistem	Art. 31. - (1) Operatorul de transport şi de sistem se organizează şi funcţionează după modelul „operator de sistem independent“ şi este persoana juridică certificată de autoritatea competentă în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 34. (2) Pentru a respecta condiţiile prevăzute la art. 34, prin hotărâre a Guvernului, elaborată la propunerea ministerului de resort, se desemnează entitatea publică ce deţine calitatea de acţionar majoritar la operatorii economici care desfăşoară activităţi de producere şi furnizare, pe de o parte, precum şi entitatea publică ce deţine calitatea de acţionar majoritar la operatorul de transport şi de sistem, pe de altă parte. (3) În termen de 15 zile de la adoptarea măsurilor prevăzute la alin. (2), operatorul de transport şi de sistem transmite ANRE, cu avizul proprietarului reţelei de transport, cererea de certificare însoţită de documentaţia justificativă privind îndeplinirea cerinţelor prevăzute la art. 34. (4) ANRE emite o decizie de certificare preliminară în termen de maximum 4 luni de la data înregistrării cererii operatorului de transport şi de sistem care se notifică Comisiei Europene, însoţită de documentaţia aferentă. (5) Procedura de certificare a operatorului de transport şi de sistem se finalizează conform prevederilor art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009. (6) Desemnarea operatorului de transport şi de sistem în calitate de operator de sistem independent se aprobă de Comisia Europeană ca urmare a comunicării de către ANRE a operatorului economic certificat, după încheierea procedurii de certificare conform alin. (5).

	(7) Împreună cu decizia de certificare, autoritatea competentă este obligată să notifice Comisiei Europene orice solicitare de certificare a proprietarului reţelei de transport sau a operatorului de transport şi de sistem, care este controlat de o persoană ori de persoane din una sau mai multe ţări terţe, precum şi orice circumstanţe în urma cărora o persoană sau persoane din una ori mai multe ţări terţe ar dobândi controlul asupra reţelei de transport sau asupra operatorului de transport şi de sistem, dacă este cazul.
Certificarea unui operator de transport şi de sistem care este controlat de ţări terţe	Art. 32. - (1) Înainte de certificarea unui operator de transport şi de sistem care este controlat de o persoană sau de persoane din una sau mai multe ţări terţe, ANRE solicită un aviz Comisiei Europene cu privire la faptul că: a) entitatea respectivă respectă cerinţele art. 34; şi b) acordarea certificării nu pune în pericol siguranţa alimentării cu energie a Uniunii Europene. (2) În termen de două luni de la emiterea avizului de către Comisia Europeană, ANRE adoptă decizia finală cu privire la certificare, pe care o publică împreună cu avizul Comisiei Europene. În situaţia în care Comisia Europeană nu emite un aviz în termen de două luni de la primirea solicitării, se poate considera că nu există obiecţii privind decizia ANRE. (3) În cazul în care decizia finală a ANRE diferă de avizul Comisiei Europene, se publică motivarea acestei decizii. (4) ANRE refuză certificarea prevăzută la alin. (1) în următoarele situaţii: a) entitatea în cauză nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 34; b) acordarea certificării poate pune în pericol siguranţa alimentării cu energie electrică pe teritoriul naţional sau al Uniunii Europene. La examinarea acestui aspect, ANRE ţine seama de: (i) drepturile şi obligaţiile Uniunii Europene faţă de ţara terţă respectivă în temeiul dreptului internaţional, inclusiv al oricărui acord încheiat cu una sau mai multe ţări terţe la care Uniunea Europeană este parte şi în care sunt abordate aspecte legate de siguranţa alimentării cu energie; (ii) drepturile şi obligaţiile României faţă de ţara terţă respectivă în temeiul acordurilor încheiate cu ţara terţă respectivă, în măsura în care acestea respectă dreptul european; precum şi (iii) alte elemente specifice ale cazului şi de ţara terţă implicată.
Reevaluarea certificării operatorului de transport şi de sistem	Art. 33. - (1) Operatorul de transport şi de sistem notifică ANRE orice tranzacţie planificată care poate necesita o reevaluare a conformităţii acesteia cu cerinţele art. 34, precum şi orice circumstanţe în baza cărora o persoană sau persoane dintr-una ori din mai multe ţări terţe ar putea dobândi controlul asupra sistemului de transport sau asupra operatorului de transport şi de sistem. (2) ANRE poate decide o reevaluare a îndeplinirii de către operatorul de transport şi de sistem a cerinţelor prevăzute la art. 34: a) din oficiu; b) în urma notificării de către operatorul de transport şi de sistem în condiţiile alin. (1); c) la cererea motivată a Comisiei Europene.
Condiţii de certificare a operatorului de transport şi de sistem	Art. 34. - (1) Certificarea operatorului de transport şi de sistem se realizează dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe: a) aceeaşi persoană sau aceleaşi persoane nu au dreptul: (i) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra unui operator economic care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere ori de furnizare şi în acelaşi timp să exercite, direct sau indirect, controlul ori să exercite vreun drept asupra operatorului de transport şi de sistem sau asupra unei reţele de transport; ori (ii) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra operatorului de transport şi de sistem ori asupra unei reţele de transport şi să exercite, direct sau indirect, controlul ori să exercite vreun drept asupra unui operator economic care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere sau de furnizare; b) aceeaşi persoană sau aceleaşi persoane nu sunt abilitate să numească membri în consiliul de supraveghere, în consiliul de administraţie ori în alte organisme care reprezintă operatorul de transport şi de sistem din punct de vedere juridic în cazul unui operator de transport şi de sistem sau în cazul unei reţele de transport şi, de asemenea, să exercite, direct ori indirect, controlul sau să exercite vreun drept asupra unui operator economic care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere ori de furnizare; c) aceeaşi persoană nu este abilitată să fie membru în consiliul de supraveghere, în consiliul de administraţie sau în alte organisme care reprezintă operatorul economic din punct de vedere juridic, atât în cazul unui operator economic care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere sau de furnizare, cât şi în cazul unui operator de transport şi de sistem ori în cazul unei reţele de transport; d) operatorul de transport şi de sistem dispune de resursele financiare, tehnice, fizice şi umane pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 36;

	e) operatorul de transport şi de sistem îşi asumă angajamentul de a respecta un plan de dezvoltare a reţelei de transport pe 10 ani, aprobat de autoritatea competentă; f) operatorul de transport şi de sistem are capacitatea de a respecta obligaţiile ce îi revin în temeiul Regulamentului (CE) nr. 714/2009, inclusiv în ceea ce priveşte cooperarea cu alţi operatori de transport şi de sistem la nivel european şi regional; g) proprietarul reţelei de transport îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 37. (2) Drepturile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) cuprind, în special: (i) competenţa de a exercita drepturi de vot; (ii) competenţa de a numi membri în consiliul de supraveghere, consiliul de administraţie sau alte organe care reprezintă operatorul economic din punct de vedere juridic; sau (iii) deţinerea unei cote majoritare. (3) În sensul alin. (1) lit. a), noţiunea „operator economic care desfăşoară activitate de producere sau de furnizare de energie“ include şi activităţile de producere şi furnizare de gaze naturale, iar termenii „operator de transport şi sistem“ şi „reţea de transport“ includ şi termenii care se utilizează în acelaşi sens în sectorul gazelor naturale.
Planuri de dezvoltare	Art. 35. - (1) Operatorul de transport şi de sistem are obligaţia de a elabora planuri de investiţii şi de dezvoltare a reţelei de transport pe 10 ani, în concordanţă cu stadiul actual şi evoluţia viitoare a consumului de energie şi a surselor, inclusiv importurile şi exporturile de energie. (2) Planurile de dezvoltare prevăzute la alin. (1) conţin modalităţile de finanţare şi realizare a investiţiilor privind reţelele de transport, cu luarea în considerare şi a planurilor de amenajare şi sistematizare a teritoriului străbătut de acestea, în condiţiile respectării normelor de protecţie a mediului. (3) Planurile prevăzute la alin. (1) se aprobă de către ANRE.
Obligaţiile operatorului de transport şi de sistem	Art. 36. - (1) Operatorul de transport şi de sistem prestează serviciul public de transport pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de transport, în condiţii nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea oricărui solicitant în condiţiile legii şi evitând în special discriminarea în favoarea operatorilor economici afiliaţi, cu respectarea normelor şi performanţelor prevăzute în reglementările tehnice în vigoare. (2) Operatorul de transport şi de sistem poate să participe la tranzacţionarea energiei electrice numai în următoarele situaţii: a) pentru acoperirea consumului în reţelele electrice proprii şi în locurile de consum care îi aparţin; b) pentru menţinerea echilibrului producţie-consum, prin operaţiuni de vânzare-cumpărare în piaţa de echilibrare sau prin operaţiuni de vânzare-cumpărare cu alţi operatori de transport din ţările vecine, conform reglementărilor în vigoare şi normelor ENTSO-E. (3) Operatorul de transport şi de sistem poate efectua operaţiuni de vânzare-cumpărare de servicii tehnologice de sistem cu operatorii de transport şi de sistem ai ţărilor cu care România a încheiat acorduri care facilitează crearea şi dezvoltarea pieţelor regionale, cu producătorii sau clienţii, conform reglementărilor emise de autoritatea competentă. (4) Tranzacţiile cu energie electrică şi servicii tehnologice de sistem se realizează pe baza unor proceduri transparente şi nediscriminatorii, prin mecanisme concurenţiale, conform reglementărilor autorităţii competente. (5) Operatorul de transport şi de sistem prestează serviciul de sistem în condiţii nediscriminatorii pentru toţi utilizatorii SEN, asigurând conducerea operativă, în scopul realizării siguranţei funcţionării, stabilităţii frecvenţei şi tensiunii, continuităţii în alimentarea clienţilor şi coordonării schimburilor de energie electrică cu alte sisteme electroenergetice. (6) Operatorul de transport şi de sistem poate deţine acţiuni la societăţi comerciale înfiinţate pe teritoriul naţional sau al altor state, având ca obiect principal de activitate alocarea capacităţilor de interconexiune şi verificarea siguranţei reţelei la nivel regional, acoperind teritoriul a două sau mai multe state. (7) Operatorul de transport şi de sistem desfăşoară, în principal, următoarele activităţi: a) asigură capacitatea pe termen lung a reţelei de transport de a satisface cererile rezonabile de transport de energie electrică şi exploatează, întreţine, reabilitează şi dezvoltă în condiţii economice reţeaua de transport pentru a-i asigura siguranţa, fiabilitatea şi eficienţa, cu respectarea normelor privind protecţia mediului; b) garantează mijloacele adecvate pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public; c) contribuie la realizarea siguranţei în alimentarea cu energie electrică, prin asigurarea unor capacităţi de transport adecvate şi prin menţinerea fiabilităţii acestora; d) asigură gestionarea fluxurilor de energie în reţeaua de transport, ţinând seama de schimburile de energie cu alte sisteme interconectate; e) achiziţionează serviciile tehnologice de sistem şi califică producătorii şi clienţii dispecerizabili care furnizează servicii tehnologice de sistem, pe baza unei proceduri proprii, aprobată de autoritatea competentă;

f) realizează schimbul de informaţii cu alţi operatori de transport şi de sistem interconectaţi şi cu alţi operatori economici din sectorul energiei, cu respectarea reglementărilor ENTSO-E privind protocoalele de schimb de informaţii, rapoartele, structura şi procedurile de acces la bazele de date; g) asigură alocarea capacităţilor de interconexiune, colectează venituri rezultate din gestionarea congestiilor şi efectuează plăţi în temeiul mecanismului de compensare între operatorii de transport şi de sistem în conformitate cu art. 13 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009, acordând şi gestionând accesul terţilor şi oferind explicaţii motivate atunci când refuză un astfel de acces, sub supravegherea ANRE; h) exploatează, întreţine şi dezvoltă instalaţiile de măsurare şi contorizare a transferului de energie electrică prin reţelele electrice de transport şi la interfaţa cu utilizatorii reţelelor electrice de transport care îi aparţin, instalaţiile de informatică şi telecomunicaţii din reţelele electrice de transport aferente SEN; i) analizează şi avizează îndeplinirea condiţiilor tehnice de racordare de către utilizatorii reţelelor electrice de transport, în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare; j) asigură transmiterea rezultatelor măsurărilor de energie electrică la operatorul pieţei de energie electrică în vederea realizării decontării tranzacţiilor din piaţa de echilibrare şi a dezechilibrelor părţilor responsabile cu echilibrarea, precum şi accesul beneficiarilor serviciului de transport pentru verificarea grupurilor de măsurare; k) realizează planificarea operaţională şi conducerea operativă a SEN la nivel central şi teritorial pe baza prognozei proprii, conform reglementărilor legale în vigoare, acordând prioritate instalaţiilor de producere care utilizează surse regenerabile de energie sau care produc energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă, în măsura în care funcţionarea sigură a reţelei naţionale de energie electrică permite acest lucru; l) autorizează personalul care realizează conducerea operativă, conform reglementărilor în vigoare; m) culege, înregistrează şi arhivează datele statistice privind funcţionarea SEN; n) elaborează şi supune aprobării autorităţii competente normele tehnice şi reglementările specifice necesare pentru realizarea activităţii de conducere operativă, cu consultarea participanţilor la piaţa de energie electrică; o) elaborează, în condiţiile legii, planul de apărare a SEN împotriva perturbaţiilor majore; p) elaborează studii, programe şi lucrări privind dezvoltarea SEN; q) elaborează şi supune aprobării autorităţii competente regulile privind managementul congestiilor, inclusiv pe capacităţile de interconexiune, precum şi normele de atribuire a capacităţilor de interconexiune; r) organizează şi administrează piaţa de echilibrare a energiei electrice. (8) În caz de avarie majoră care periclitează siguranţa funcţionării SEN, operatorul de transport şi de sistem poate dispune, pe o perioadă limitată, folosirea rezervei de apă în afara programelor de exploatare a acumulărilor, cu obligaţia anunţării autorităţilor competente în gospodărirea apelor. (9) Restricţiile în aprovizionarea cu energie electrică în situaţii de urgenţă trebuie să respecte criterii predefinite în ceea ce priveşte gestionarea dezechilibrelor de către operatorul de transport şi de sistem. Orice măsură de siguranţă trebuie luată în strânsă colaborare şi cu consultarea altor operatori de transport şi de sistem implicaţi, cu respectarea contractelor bilaterale aplicabile, inclusiv a acordurilor privind schimbul de informaţii. (10) Operatorul de transport şi de sistem şi proprietarul reţelei de transport publică informaţiile referitoare la propriile activităţi, necesare utilizatorilor de reţea, conform reglementărilor ANRE, în vederea asigurării accesului eficient la reţea, a unei concurenţe efective şi a funcţionării eficiente a pieţei de energie, nefiindu-le permisă divulgarea informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial obţinute pe parcursul activităţilor acestora, inclusiv a celor obţinute de la terţi în contextul acordării sau al negocierii accesului la reţea. (11) Cheltuielile pentru modificarea instalaţiilor de transport al energiei electrice, ca urmare a racordării de noi utilizatori sau a schimbării caracteristicilor energetice iniţiale ale utilizatorilor existenţi, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente, sunt suportate conform reglementărilor în vigoare. (12) Operatorul de transport şi de sistem alocă capacităţi de interconexiune pe una sau mai multe graniţe împreună cu alţi operatori economici, inclusiv pentru cei înregistraţi pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene sau al Tratatului de instituire a Comunităţii Energiei, în condiţiile semnării unui memorandum de înţelegere între părţi, avizat de ANRE.

Atribuţiile proprietarului reţelei de transport	Art. 37. - (1) Proprietarul reţelei de transport: a) cooperează cu operatorul de transport şi de sistem în vederea îndeplinirii atribuţiilor acestuia, furnizându-i toate informaţiile relevante; b) finanţează şi/sau îşi dă acordul asupra modalităţii de finanţare a investiţiilor în reţeaua de transport, stabilite de operatorul de transport şi de sistem şi aprobate de ANRE; c) deţine răspunderea privind activele reţelei de transport, cu excepţia răspunderii privind atribuţiile operatorului de transport şi de sistem; d) oferă garanţii pentru facilitarea finanţării eventualelor extinderi ale reţelei, cu excepţia investiţiilor pentru care şi-a dat acordul să fie finanţate de către orice parte interesată, inclusiv de către operatorul de transport şi de sistem, potrivit prevederilor lit. b). (2) Consiliul Concurenţei, în strânsă cooperare cu ANRE, este abilitat cu competenţele necesare pentru a monitoriza în mod eficient respectarea de către proprietarul reţelei de transport a obligaţiilor acestuia, în temeiul alin. (1).
Separarea proprietarului reţelei de transport	Art. 38. - (1) În cazul în care proprietarul reţelei de transport face parte dintr-un operator economic integrat pe verticală, proprietarul reţelei de transport este independent cel puţin în ceea ce priveşte statutul său juridic, organizarea şi procesul decizional faţă de alte activităţi care nu au legătură cu transportul energiei electrice. (2) Pentru a asigura independenţa proprietarului reţelei de transport în condiţiile alin. (1), se aplică următoarele criterii minime: a) persoanele cu funcţie de conducere din cadrul proprietarului reţelei de transport nu pot face parte din structurile operatorului economic integrat din domeniul energiei electrice care răspunde, direct sau indirect, de gestionarea zilnică a activităţilor de producere, distribuţie şi furnizare a energiei electrice; b) persoanele cu funcţie de conducere din cadrul proprietarului reţelei de transport acţionează independent de orice interes de piaţă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu; c) proprietarul reţelei de transport stabileşte un program de conformitate, care conţine măsurile luate pentru a garanta excluderea practicilor discriminatorii şi stabileşte şi obligaţiile specifice impuse angajaţilor pentru realizarea obiectivului de independenţă; d) proprietarul reţelei de transport desemnează o persoană sau un organism, denumită/ denumit agent de conformitate, care să asigure monitorizarea adecvată a respectării programului de conformitate şi care depune la ANRE, în luna decembrie a fiecărui an, un raport cu privire la măsurile luate, ce se va publica pe site-ul operatorului de transport şi de sistem. (3) Proprietarul reţelei de transport transmite spre aprobare, la ANRE, toate proiectele de contracte ce urmează a fi încheiate cu operatorul de transport şi de sistem, inclusiv cele referitoare la utilizarea bunurilor existente, precum şi a celor realizate ca urmare a investiţiilor în reţeaua de transport.
Raportarea fluxurilor fizice de energie electrică	Art. 39. - Operatorul de transport şi de sistem este obligat, conform reglementărilor ANRE, să întocmească, din 3 în 3 luni, un raport cu privire la fluxurile fizice de energie electrică ce s-au derulat în cadrul importurilor de energie electrică din ţări terţe Uniunii Europene în cursul ultimelor 3 luni anterioare datei raportării, care se transmite ANRE şi ministerului de resort, în vederea informării Comisiei Europene.
Interdicţii privind deţinerea controlului asupra operatorilor de transport şi de sistem	Art. 40. - Operatorilor economici care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere sau de furnizare de energie electrică le este interzis ca, direct ori indirect, să exercite controlul ori să exercite vreun drept cu privire la operatorii de transport şi de sistem separaţi din alte state ale Uniunii Europene care aplică dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Directiva 2009/72/CE.
Interdicţii privind personalul operatorului de transport şi de sistem	Art. 41. - Persoanele care exercită în cadrul operatorului de transport şi de sistem funcţii de conducere sau alte funcţii relevante în temeiul cărora au avut acces la informaţii comerciale sensibile nu pot ocupa funcţii similare în cadrul operatorilor economici din domeniul producerii, distribuţiei şi/sau furnizării de energie electrică, pe o perioadă de minimum 2 ani de la data încetării raporturilor contractuale cu operatorul de transport şi de sistem, interdicţie prevăzută şi reglementată în contractul individual de muncă.
Interdicţii	Art. 42. - Pentru protecţia instalaţiilor de transport se interzice persoanelor fizice sau juridice: a) să efectueze construcţii de orice fel în zona de siguranţă a instalaţiilor, fără avizul de amplasament al operatorului de transport şi de sistem; b) să efectueze săpături de orice fel sau să înfiinţeze plantaţii în zona de siguranţă a reţelelor electrice de transport, fără acordul operatorului de transport şi de sistem; c) să depoziteze materiale pe culoarele de trecere şi în zonele de protecţie şi de siguranţă a instalaţiilor, fără acordul operatorului de transport şi de sistem; d) să arunce obiecte de orice fel pe reţelele electrice de transport sau să intervină în orice alt mod asupra acestora; e) să deterioreze construcţiile, îngrădirile sau inscripţiile de identificare şi de avertizare aferente instalaţiilor de transport; f) să limiteze sau să îngrădească, prin execuţia de împrejmuire, prin construcţii ori prin orice alt mod, accesul la instalaţii al operatorului de transport şi de sistem.

Operatorul pieţei de energie electrică	Art. 43. - (1) Operatorul pieţei centralizate de energie electrică este persoana juridică titulară de licenţă care asigură organizarea şi administrarea pieţelor centralizate de energie electrică, cu excepţia pieţei de echilibrare, în vederea tranzacţionării de energie electrică pe termen scurt, mediu şi lung, conform reglementărilor emise de autoritatea competentă. (2) Operatorului pieţei de energie electrică nu îi este permisă divulgarea informaţiilor legate de tranzacţiile de energie electrică pe care le deţine, obţinute pe parcursul activităţii sale, altfel decât în condiţiile legii. (3) Preţurile stabilite pe pieţele centralizate de energie electrică se fac publice conform reglementărilor ANRE.
Distribuţia energiei electrice	Art. 44. - (1) Distribuţia energiei electrice se realizează de către operatorul de distribuţie, persoană juridică, titulară de licenţă. (2) Operatorii de distribuţie prestează servicii pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, în condiţii nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele prezentei legi, cu respectarea normelor şi standardelor de performanţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare. (3) Reţelele electrice de distribuţie se delimitează faţă de instalaţiile de producere sau de reţelele electrice de transport şi de cele ale clienţilor finali în punctele de delimitare patrimonială. (4) Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului. (5) Fac excepţie de la prevederile alin. (4) terenurile pentru care operatorul de distribuţie, titular de licenţă, a dobândit dreptul de proprietate, în condiţiile legii. (6) Reţelele electrice de distribuţie se dezvoltă pe baza principiilor de eficienţă economică, cu respectarea planurilor de urbanism, a dreptului de proprietate, a protecţiei mediului, a sănătăţii şi vieţii persoanelor şi cu economisirea energiei, conform normelor tehnice şi de siguranţă cuprinse în reglementările tehnice în vigoare. (7) Cheltuielile pentru modificarea instalaţiilor de distribuţie a energiei electrice, ca urmare a racordării de noi utilizatori sau a schimbării caracteristicilor energetice iniţiale ale utilizatorilor existenţi, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente, sunt suportate conform reglementărilor emise de autoritatea competentă, în baza unor criterii obiective. (8) În cazul în care cheltuielile prevăzute la alin. (7) sunt suportate de către client, capacităţile energetice rezultate vor fi preluate de către operatorul de distribuţie cu despăgubire, conform unei metodologii aprobate de ANRE, în 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (9) Până la data intrării în vigoare a reglementărilor emise de autoritatea competentă, suportarea cheltuielilor de modificare a instalaţiilor se află în sarcina celui care a generat modificarea. (10) Operatorul de distribuţie este obligat să ofere o soluţie de racordare la reţea a tuturor solicitanţilor şi să comunice condiţiile de racordare, conform reglementărilor în vigoare.
Operatorul de distribuţie	Art. 45. - (1) Operatorul de distribuţie are următoarele atribuţii principale: a) exploatează, retehnologizează, reabilitează şi dezvoltă reţelele electrice de distribuţie, cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare; b) asigură tranzitarea energiei electrice prin reţelele electrice de distribuţie, la cererea şi cu informarea operatorului de transport şi de sistem, pentru acele zone ale ţării în care nu există capacitate suficientă prin reţelele de transport, pentru evacuarea puterii din centrale electrice, inclusiv centrale electrice de cogenerare, pentru conectarea la sistemul electroenergetic al unei ţări vecine, în condiţiile existenţei unui acord bilateral în acest sens, în cazul incidenţelor în SEN şi al executării lucrărilor de exploatare şi mentenanţă sau al lucrărilor noi în reţelele de transport, care pun în indisponibilitate temporară reţelele de transport din zonă; c) realizează lucrări de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie prin programe de dezvoltare optimă a acestora, pe baza studiilor de perspectivă, prin consultare, după caz, cu operatorul de transport şi de sistem şi prin programe specifice de modernizare pentru instalaţii; d) asigură conducerea operativă în conformitate cu licenţa de distribuţie, acordând prioritate în dispecerizare instalaţiilor de producere care folosesc surse de energie regenerabilă sau celor care produc energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă, în măsura în care funcţionarea sigură a reţelei naţionale de energie electrică permite acest lucru; e) difuzează, în mod nediscriminatoriu, informaţiile referitoare la propriile activităţi, necesare utilizatorilor de reţea, nefiindu-i permisă divulgarea informaţiilor comerciale cu caracter confidenţial obţinute pe parcursul activităţii sale; f) supune aprobării operatorului de transport şi de sistem programul reparaţiilor şi lucrărilor de întreţinere planificate în instalaţiile cu tensiunea nominală de linie de 110 kV; g) monitorizează siguranţa în funcţionare a reţelelor electrice de distribuţie, precum şi indicatorii de performanţă a serviciului de distribuţie.

	(2) În scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1), operatorul de distribuţie poate întrerupe funcţionarea instalaţiilor pentru timpul strict necesar lucrărilor de întreţinere şi reparaţii planificate, cu anunţarea prealabilă a utilizatorilor reţelei electrice de distribuţie. (3) Operatorul de distribuţie poate participa la piaţa angro de energie electrică numai pentru tranzacţii necesare acoperirii consumului propriu tehnologic aferent reţelelor electrice de distribuţie şi pentru locurile de consum proprii pe baza unor proceduri transparente şi nediscriminatorii, cu respectarea mecanismelor concurenţiale aprobate de autoritatea competentă. (4) Atribuţiile privind dezvoltarea sistemului de distribuţie prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) nu sunt aplicabile operatorului unui sistem de distribuţie închis. (5) Operatorul de distribuţie are obligaţia executării lucrărilor de realizare/retehnologizare/reabilitare/modernizare a reţelelor electrice în vederea creşterii nivelului de calitate al serviciului de distribuţie a energiei electrice. În acest scop şi pentru adoptarea unor soluţii tehnice cât mai eficiente, echipamentele tehnice pot fi amplasate pe domeniul public, în zone intravilane în variantele constructive subterană sau supraterană, fără afectarea circulaţiei publice, cu respectarea reglementărilor tehnice aplicabile şi a condiţiilor tehnice standardizate în vigoare privind amplasarea reţelelor edilitare. (6) Situaţiile existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, contrare prevederilor alin. (5), sunt soluţionate de operatorul de distribuţie în termen de 60 de zile de la data primirii unei solicitări în acest sens de la persoanele îndreptăţite.
Obligaţiile proprietarului reţelei de distribuţie	Art. 46. - (1) Orice persoană care deţine în proprietate sau în folosinţă o reţea electrică de distribuţie proprie la data intrării în vigoare a prezentei legi este obligată să asigure accesul la reţea, conform reglementărilor autorităţii competente. (2) În cazul în care deţinătorul reţelei de distribuţie a energiei electrice se află în imposibilitatea de a asigura serviciul universal pentru utilizatorii racordaţi la acea reţea, operatorul de distribuţie concesionar, titular de licenţă în zona în care se află reţeaua, va prelua această reţea după plata unei juste despăgubiri, cu avizul ANRE. (3) În cazul în care reţeaua electrică de distribuţie nu se află în proprietatea operatorului de distribuţie, proprietarul reţelei de distribuţie are următoarele obligaţii: a) cooperează cu operatorul de distribuţie în vederea îndeplinirii atribuţiilor acestuia, furnizându-i toate informaţiile relevante; b) cooperează cu ANRE şi cu operatorul de distribuţie la stabilirea investiţiilor în reţeaua de distribuţie, a modalităţii de finanţare a acestora, precum şi a transferului serviciului de distribuţie către alt operator de distribuţie titular de licenţă; c) deţine răspunderea privind activele reţelei de distribuţie, cu excepţia răspunderii privind atribuţiile operatorului de distribuţie; d) facilitează finanţarea eventualelor extinderi ale reţelei, cu excepţia investiţiilor pentru care şi-a dat acordul să fie finanţate de către orice parte interesată, inclusiv de către operatorul de distribuţie.
Limitarea sau întreruperea alimentării	Art. 47. - (1) Operatorul de distribuţie este îndreptăţit să întrerupă alimentarea cu energie electrică în următoarele situaţii: a) când se periclitează viaţa, sănătatea oamenilor ori integritatea bunurilor materiale; b) pentru prevenirea sau limitarea extinderii avariilor în echipamentele energetice, în zone de reţea electrică sau la nivelul întregului SEN; c) pentru executarea unor manevre sau lucrări ce nu se pot efectua fără întreruperi. (2) Operatorul de distribuţie este obligat să anunţe utilizatorii afectaţi de întreruperile planificate, respectiv pe furnizorii acestora, în modul stabilit prin contracte şi să comunice durata planificată pentru întreruperile necesare executării unor lucrări de întreţinere şi reparaţii. (3) Operatorul de distribuţie răspunde pentru daunele cauzate utilizatorilor din culpa sa. (4) Prin regulamentul de furnizare se stabilesc condiţiile în care, în situaţii excepţionale, se poate limita sau întrerupe alimentarea cu energie electrică a clienţilor finali.
Separarea activităţilor de distribuţie şi furnizare	Art. 48. - (1) În cazul în care operatorul de distribuţie face parte dintr-un operator economic integrat pe verticală, acesta trebuie să fie independent cel puţin în ceea ce priveşte forma sa juridică, organizarea şi procesul decizional, în raport cu celelalte activităţi care nu au legătură cu distribuţia. Această regulă nu creează obligaţia separării proprietăţii asupra activelor aparţinând operatorului de distribuţie faţă de operatorul economic integrat pe verticală. (2) Suplimentar faţă de cerinţele prevăzute la alin. (1), în cazul în care operatorul de distribuţie face parte dintr-un operator economic integrat pe verticală, acesta trebuie să fie independent în ceea ce priveşte organizarea sa şi procesul decizional, în raport cu celelalte activităţi care nu au legătură cu distribuţia. În acest scop, trebuie aplicate următoarele criterii minimale: a) persoanele responsabile pentru managementul operatorului de distribuţie nu pot participa în structurile operatorului economic integrat pe verticală responsabile direct sau indirect pentru operarea zilnică a activităţilor de producere, transport sau furnizare de energie electrică;

	b) trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că interesele profesionale ale persoanelor responsabile pentru managementul operatorului de distribuţie sunt luate în considerare, într-o manieră de natură să asigure independenţa de acţiune a acestora;
	c) operatorul de distribuţie are dreptul de a lua decizii, în mod efectiv, independent de operatorul economic integrat pe verticală, cu privire la activele necesare pentru operarea, menţinerea sau dezvoltarea reţelei. Se interzice societăţii-mamă să dea orice fel de instrucţiuni privind activitatea de distribuţie sau să ia decizii individuale ce au în vedere construirea ori reabilitarea unor capacităţi energetice de distribuţie care nu depăşesc termenii situaţiilor financiare aprobate sau ai oricărui instrument echivalent;
	d) operatorul de distribuţie stabileşte un program de conformitate, care conţine măsurile luate pentru a garanta excluderea practicilor discriminatorii şi stabileşte şi obligaţiile specifice impuse angajaţilor pentru realizarea obiectivului de independenţă;
	e) operatorul de distribuţie desemnează o persoană sau un organism, denumită/denumit agent de conformitate, care să asigure monitorizarea adecvată a respectării programului de conformitate şi care depune la ANRE, în luna decembrie a fiecărui an, un raport cu privire la măsurile luate ce se va publica pe site-ul operatorului de distribuţie. Agentul de conformitate al operatorului de distribuţie este complet independent şi are acces la toate informaţiile operatorului de distribuţie sau ale oricărui operator economic afiliat, care sunt necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor sale.
	(3) Operatorii economici integraţi pe verticală, care furnizează servicii pentru mai puţin de 100.000 de clienţi conectaţi sau care deservesc sisteme mici, izolate, nu au obligaţia de implementare a măsurilor prevăzute la alin. (1) şi (2).
	(4) Operatorul de distribuţie este obligat să păstreze confidenţialitatea informaţiilor comerciale obţinute în cursul desfăşurării activităţii sale.
	(5) Operatorul de distribuţie este obligat să împiedice divulgarea discriminatorie a informaţiilor privind propria activitate, care pot fi avantajoase din punct de vedere comercial.
	(6) Pentru a îndeplini obligaţiile prevăzute la alin. (2) lit. c), operatorul de distribuţie trebuie să aibă la dispoziţie resursele necesare, care includ resurse umane, tehnice şi financiare.
	(7) În desfăşurarea activităţii economice, inclusiv de comunicare şi publicitate, operatorul de distribuţie este obligat să nu creeze confuzie cu privire la identitatea separată faţă de operatorul economic care realizează serviciul de furnizare a energiei electrice din cadrul operatorului economic integrat pe verticală.
	(8) ANRE monitorizează activitatea operatorului de distribuţie care face parte dintr-un operator economic integrat pe verticală, luând măsuri pentru a evita sau elimina eventuale practici care denaturează concurenţa.
Interdicţii	Art. 49. - Pentru protejarea reţelelor electrice de distribuţie, se interzice persoanelor fizice şi juridice:
	a) să efectueze construcţii de orice fel în zona de siguranţă a reţelelor electrice de distribuţie, fără avizul de amplasament al operatorului de distribuţie;
	b) să efectueze săpături de orice fel sau să înfiinţeze plantaţii în zona de siguranţă a reţelelor electrice de distribuţie, fără acordul operatorului de distribuţie;
	c) să depoziteze materiale pe culoarul de trecere şi în zonele de protecţie şi de siguranţă ale instalaţiilor, fără acordul operatorului de distribuţie;
	d) să arunce obiecte de orice fel pe reţelele electrice de distribuţie sau să intervină în oricare alt mod asupra acestora;
	e) să deterioreze construcţiile, îngrădirile sau inscripţiile de identificare şi avertizare aferente reţelelor electrice de distribuţie;
	f) să limiteze sau să îngrădească, prin execuţia de împrejmuire, prin construcţii ori prin orice alt mod, accesul la instalaţii al operatorului de distribuţie.
Sistemul de distribuţie închis	Art. 50. - (1) Sistemul de distribuţie închis este acel sistem prin care se distribuie energie electrică într-o zonă industrială, comercială sau de servicii comune, limitată din punct de vedere geografic şi care, fără a aduce atingere dispoziţiilor alin. (4), nu alimentează clienţii casnici, dacă:
	a) din motive tehnice sau de securitate specifice, activităţile ori procesul de producţie desfăşurate de utilizatorii sistemului respectiv sunt integrate; sau
	b) sistemul respectiv distribuie energie electrică, în principal proprietarului sistemului de distribuţie, operatorului acestuia ori operatorilor economici afiliaţi acestora.
	(2) Operatorului unui sistem de distribuţie închis nu i se aplică:
	a) obligaţia de a cumpăra energia electrică necesară acoperirii consumului propriu tehnologic pe baza unor proceduri transparente, nediscriminatorii, în condiţiile art. 36 alin. (4);
	b) obligaţia ca tarifele de racordare la reţea sau metodologiile care stau la baza calculării acestora să fie aprobate înainte de intrarea în vigoare a acestora.

	(3) Tarifele pentru serviciul de distribuţie dintr-un sistem de distribuţie închis sau metodologiile care stau la baza calculării acestora pot fi şi aprobate şi revizuite de ANRE, la cererea unui utilizator al sistemului de distribuţie închis.
	(4) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi în cazul în care în zona deservită de un sistem de distribuţie închis sunt amplasaţi clienţi casnici, numai dacă consumul anual al acestora este mai mic de 5% din consumul anual al sistemului închis şi dacă aceştia se află într-un raport de muncă sau într-o formă de asociere cu proprietarul sistemului de distribuţie.
Electrificarea localităţilor şi extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice	Art. 51. - (1) În executarea contractului de concesiune, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale sau centrale, în baza planurilor de dezvoltare regională şi de urbanism, operatorul de distribuţie este obligat să asigure dezvoltarea şi finanţarea reţelei de distribuţie pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie în zona acoperită de contractul de concesiune, respectiv de licenţă, pe care acesta o deţine.
	(2) În cazul în care realizarea investiţiilor de la alin. (1) nu este justificată economic pentru operatorul de distribuţie, acesta poate propune, după informarea ANRE, realizarea obiectivelor respective prin coparticiparea solicitantului la finanţare cu fonduri din bugetele locale şi din bugetul de stat, în condiţiile legii.
	(3) Evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se determină de operatorul de distribuţie, în baza unui studiu de fezabilitate realizat în termen de maximum 60 de zile de la primirea solicitării, conform unei metodologii aprobate de ANRE.
	(4) Pentru dezvoltarea programelor de electrificare a localităţilor şi de extindere a reţelelor de distribuţie a energiei electrice, autorităţile administraţiei publice locale şi ministerele implicate vor răspunde, în termen de 60 de zile de la primirea solicitărilor operatorului de transport şi sistem, precum şi ale operatorilor de distribuţie, pentru realizarea planurilor de dezvoltare a reţelei pe termen mediu şi lung.
	(5) Localităţile care, din considerente tehnice sau economice, nu sunt conectate la SEN pot fi alimentate cu energie electrică prin sisteme electroenergetice izolate.
	(6) ANRE va stabili preţul local şi condiţiile minime privind continuitatea şi calitatea serviciului de furnizare.
Furnizarea energiei electrice	Art. 52. - (1) Furnizarea energiei electrice este activitatea prin care persoana juridică titulară de licenţă comercializează energie electrică clienţilor. Pentru furnizarea energiei electrice la clienţi se încheie un contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
	(2) Energia electrică furnizată clientului se facturează de către furnizor, conform reglementărilor ANRE şi prevederilor legale în vigoare.
	(3) Sunt interzise consumul şi furnizarea de energie electrică fără încheierea contractului de furnizare, cu excepţia situaţiilor reglementate în mod distinct de către autoritatea competentă.
Obligaţiile furnizorului de ultimă instanţă	Art. 53. - (1) Furnizorul de ultimă instanţă are obligaţia de a asigura serviciul universal clienţilor prevăzuţi la art. 55 alin. (1) lit. b).
	(2) Furnizorul de ultimă instanţă are obligaţia de a furniza energie electrică clienţilor finali al căror furnizor se află în situaţia de a i se retrage licenţa de furnizare în cursul desfăşurării activităţii sau în orice altă situaţie identificată de autoritatea competentă în care clienţii finali nu au asigurată furnizarea de energie electrică din nicio altă sursă, cu excepţia clienţilor deconectaţi pentru sustragere de energie electrică ori neplată, conform reglementărilor emise de autoritatea competentă.
Desemnarea furnizorilor de ultimă instanţă	Art. 54. - Furnizorii de ultimă instanţă se desemnează de către ANRE dintre furnizorii existenţi pe piaţa de energie, prin mecanisme concurenţiale, pe baza unui regulament care stabileşte modalităţile şi criteriile de selecţie a acestora, pentru fiecare categorie de clienţi finali pe care aceştia îi deservesc.
Clienţii furnizorilor de ultimă instanţă	Art. 55. - (1) Furnizorii de ultimă instanţă sunt obligaţi să asigure furnizarea de energie electrică, în condiţii de calitate şi la preţuri rezonabile, transparente, uşor comparabile şi nediscriminatorii, conform reglementărilor ANRE, cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (1), următoarelor categorii de clienţi:
	a) clienţii finali care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate;
	b) clienţii casnici şi clienţii noncasnici cu un număr mediu scriptic de salariaţi mai mic de 50 şi o cifră de afaceri anuală sau o valoare totală a activelor din bilanţul contabil, conform raportărilor fiscale anuale, care nu depăşeşte 10 milioane euro.
	(2) Identificarea clienţilor finali noncasnici care îndeplinesc condiţiile menţionate la alin. (1) lit. b) se va realiza de către furnizorii de ultimă instanţă, în baza documentelor prevăzute de legislaţia specifică, transmise de clienţi furnizorilor de ultimă instanţă. Termenul pentru finalizarea identificării acestora este de maximum 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
	(3) După finalizarea procesului de identificare, clienţii finali noncasnici prevăzuţi la alin. (2) au obligaţia de a transmite, o dată la 2 ani, documentele menţionate la alin. (2) furnizorului de ultimă instanţă.

Trecerea clienţilor finali la furnizorul de ultimă instanţă	Art. 56. - (1) Trecerea unui client aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 53 alin. (2) la furnizorul de ultimă instanţă se face conform reglementărilor emise de autoritatea competentă, fără a fi necesară semnarea unui contract de furnizare.
	(2) În cazul schimbării furnizorului ca urmare a trecerii la furnizorul de ultimă instanţă în condiţiile art. 53 alin. (2), operatorul reţelei la care este racordat locul de consum va asigura continuitatea în alimentarea cu energie electrică a acestuia, iar energia electrică şi serviciile aferente furnizării în aceste condiţii vor fi suportate prin intermediul furnizorului de ultimă instanţă.
	(3) Furnizarea de energie electrică de către furnizorul de ultimă instanţă se face la tarife stabilite/preţuri avizate în condiţiile reglementărilor emise de autoritatea competentă.
Obligaţiile furnizorului	Art. 57. - (1) Furnizorul trebuie să pună la dispoziţia clienţilor casnici puncte unice de contact, conform reglementărilor ANRE, pentru informarea acestora cu privire la drepturile acestora, la legislaţia în vigoare şi la căile de soluţionare a litigiilor în cazul unor dezacorduri sau plângeri.
	(2) Furnizorul trebuie să pună la dispoziţia clienţilor casnici mai multe modalităţi de plată a energiei furnizate şi să permită acestora să opteze pentru oricare dintre acestea.
	(3) Furnizorul este obligat să asigure etichetarea energiei electrice conform reglementărilor autorităţii competente şi să informeze, periodic, clienţii finali privind structura, provenienţa, caracteristicile şi impactul asupra mediului pentru energia electrică furnizată acestora.
	(4) Furnizorul este obligat să participe la activităţi prin care se asigură siguranţa şi securitatea SEN.
Obligaţia de contractare	Art. 58. - (1) La cererea scrisă a unui client final, furnizorul este obligat să comunice, în scris, într-un interval de cel mult 15 zile lucrătoare, o ofertă privind condiţiile de furnizare a energiei electrice, care conţine, obligatoriu, preţul de furnizare, termenii de plată şi data-limită de încheiere a contractului de furnizare, elaborat în conformitate cu reglementările emise de autoritatea competentă.
	(2) Contractul de furnizare încheiat în baza prevederilor alin. (1) este valabil o perioadă nedeterminată sau pe o perioadă convenită de părţi.
	(3) Clientul final are dreptul de a denunţa unilateral contractul de furnizare, cu notificare transmisă furnizorului de energie electrică cu cel puţin 21 de zile înainte, cu respectarea condiţiilor contractuale.
	(4) Furnizorul este îndreptăţit să rezilieze contractul în următoarele cazuri:
	a) sustragerea de energie electrică constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
	b) neplata facturilor;
	c) alte situaţii prevăzute de legislaţia în vigoare.
	(5) Furnizorul este îndreptăţit să solicite unui client final constituirea de garanţii financiare pentru o perioadă de consum echivalent de maximum un an în cazul constatării, conform prevederilor legale în vigoare, a unor acţiuni menite să denatureze în orice fel indicaţiile echipamentelor de măsurare sau să sustragă energia electrică prin ocolirea echipamentelor de măsurare din partea acestuia. Modalitatea de constituire a garanţiilor financiare este prevăzută în contractele-cadru de furnizare a energiei electrice şi/sau în alte reglementări emise de ANRE.
	(6) Refuzul constituirii garanţiilor prevăzute la alin. (5) dă dreptul furnizorului să solicite operatorului de distribuţie deconectarea clientului final de la reţea.
Plata energiei furnizate	Art. 59. - În conformitate cu prevederile contractului, clientul final este obligat să plătească contravaloarea energiei electrice consumate la preţul şi în condiţiile prevăzute în contractul de furnizare a energiei electrice.
Răspunderea furnizorului	Art. 60. - (1) Furnizorul răspunde pentru toate daunele provocate clientului final din culpa sa, în condiţiile stabilite prin contractul de furnizare.
	(2) Furnizorul este îndreptăţit să recupereze daunele produse clienţilor finali şi, respectiv, furnizorului însuşi de la operatorul de distribuţie, operatorul de transport şi de sistem sau de la producător, dovedite a fi cauzate din culpa oricăruia dintre aceştia.
Obligaţiile clientului final de energie electrică	Art. 61. - (1) Clientul final de energie electrică răspunde pentru daunele dovedite cauzate furnizorului/operatorului de reţea din culpa sa.
	(2) Nerespectarea contractului de furnizare a energiei electrice de către clientul final poate atrage suportarea următoarelor consecinţe, după caz:
	a) penalizări;
	b) sistarea temporară a furnizării energiei electrice;
	c) rezilierea contractului de furnizare a energiei electrice.
	(3) În cazul intervenţiilor asupra instalaţiilor electrice de către persoane neautorizate, operatorul de reţea este îndreptăţit să întrerupă alimentarea cu energie electrică, în conformitate cu reglementările specifice ale ANRE.

	(4) În cazul constatării, conform prevederilor legale în vigoare, a unor acţiuni menite să denatureze în orice fel indicaţiile echipamentelor de măsurare sau să sustragă energia electrică prin ocolirea echipamentelor de măsurare, clientul final este obligat să constituie o garanţie financiară, conform prevederilor art. 58 alin. (5).
	(5) Clientul final de energie electrică cu o putere aprobată prin avizul tehnic de racordare de cel puţin 1.000 kVA este obligat să prezinte prognoze orare de consum furnizorului cu care are relaţii contractuale, conform reglementărilor emise de autoritatea competentă.
	(6) Clienţii finali au obligaţia plăţii contravalorii facturilor pentru energia electrică şi pentru serviciile de care beneficiază la termenele scadente prevăzute în contractele încheiate între părţi.
	(7) Pentru garantarea plăţilor facturilor la energia electrică, furnizorii de ultimă instanţă pot solicita clienţilor constituirea de garanţii financiare, numai în condiţiile stabilite de reglementările emise de autoritatea competentă.
Drepturile clientului final de energie electrică	Art. 62. - (1) Clienţii finali de energie electrică au următoarele drepturi:
	a) să aibă acces la reţelele electrice de interes public şi să consume energie electrică în conformitate cu prevederile contractului de furnizare;
	b) să solicite furnizorului modificarea şi completarea contractului de furnizare şi a anexelor la acesta sau să iniţieze acte adiţionale la contracte, atunci când apar elemente noi ori când consideră necesară detalierea sau completarea unor clauze contractuale;
	c) să aibă acces pentru citire la grupurile de măsurare pentru decontare;
	d) să solicite furnizorului sau operatorului de distribuţie să ia măsuri pentru remedierea defecţiunilor şi a deranjamentelor survenite în reţelele electrice;
	e) să primească despăgubiri de la furnizor, operator de reţea sau alt client final, conform prevederilor contractuale, când i se produc daune din vina acestora ori în cazul nerespectării indicatorilor de calitate a energiei;
	f) să se asocieze voluntar în vederea reprezentării intereselor clienţilor, conform reglementărilor ANRE;
	g) să achiziţioneze energia electrică pe bază de contract bilateral de la un furnizor de energie, indiferent de statul membru în care este înregistrat furnizorul, cu condiţia să respecte normele aplicabile de comercializare şi de echilibrare stabilite pe teritoriul României;
	h) să schimbe furnizorul, conform unei proceduri aprobate de ANRE;
	i) să încheie contracte cu mai mulţi furnizori de energie în acelaşi timp, pentru un singur loc de consum, drept ce le revine exclusiv clienţilor noncasnici de mari dimensiuni, a căror putere maximă aprobată prin avizul tehnic de racordare este stabilită prin reglementările ANRE;
	j) să supună soluţionării autorităţii competente divergenţele rezultate din derularea contractelor încheiate în sectorul energiei electrice, în baza unor proceduri elaborate de autoritatea competentă;
	k) să beneficieze de serviciile unui mediator, în condiţiile Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea soluţionării extrajudiciare a litigiilor apărute pe piaţa de energie electrică;
	l) să denunţe unilateral contractul de furnizare, în condiţiile art. 58 alin. (3).
	(2) Procedura prevăzută la alin. (1) lit. h) stabileşte în principal etapele procesului de schimbare a furnizorului, modalitatea de stingere a obligaţiilor de plată datorate de clientul final furnizorului ce urmează a fi schimbat, datele ce pot fi solicitate de clientul final sau de noul furnizor în procesul de schimbare, precum şi operatorii economici care sunt obligaţi să le furnizeze.
	(3) Procedura prevăzută la alin. (1) lit. h) trebuie să garanteze unui client care doreşte să schimbe furnizorul, cu respectarea condiţiilor contractuale, că această schimbare se poate realiza în termen de 3 săptămâni de la iniţierea acesteia.
Dreptul clienţilor finali de alegere a tarifelor	Art. 63. - (1) Clienţii finali prevăzuţi la art. 55 alin. (1) au dreptul să opteze pentru oricare dintre tarifele reglementate aplicabile categoriei din care fac parte sau să beneficieze de serviciul universal, în condiţiile stabilite prin reglementările ANRE.
	(2) Clienţii casnici au dreptul de a opta pentru orice modalitate de plată pe care furnizorul o pune la dispoziţie.
	(3) Clienţii finali nu mai pot reveni la tarife reglementate dacă şi-au exercitat dreptul de eligibilitate.
Protecţia clienţilor vulnerabili	Art. 64. - (1) Clienţii vulnerabili beneficiază de facilităţi privind asigurarea serviciului de furnizare a energiei electrice şi de acces la reţea.
	(2) Tipurile de facilităţi pentru fiecare dintre categoriile de clienţi vulnerabili, cu excepţia măsurilor de natură financiară, precum şi modalităţile de implementare a acestora se stabilesc de către ANRE.
	(3) Este interzisă deconectarea de la reţeaua electrică a clienţilor vulnerabili inclusiv în situaţii de criză de energie.

Măsurarea energiei electrice	Art. 65. - (1) Energia electrică furnizată clienţilor finali pe piaţa de energie electrică se măsoară de către operatorii de măsurare, prin grupuri de măsurare, conform codului de măsurare elaborat de autoritatea competentă.
	(2) Transformatoarele de măsură aferente grupurilor de măsurare a energiei electrice în vederea decontării se asigură, după caz, de:
	a) operatorul de transport şi de sistem;
	b) producători;
	c) operatorii de distribuţie;
	d) clienţii finali de energie electrică.
	(3) Operatorii de măsurare pot fi:
	a) operatorul de transport şi de sistem;
	b) producătorii;
	c) operatorul de distribuţie.
	(4) Operatorul de transport şi de sistem, respectiv operatorul de distribuţie au obligaţia de a presta serviciul de măsurare a energiei electrice pentru utilizatorii reţelelor electrice respective.
	(5) Operatorul de transport şi de sistem, respectiv operatorul de distribuţie pot cesiona serviciul de măsurare şi gestiunea datelor măsurate unui operator economic, cu condiţia încadrării în costurile recunoscute de autoritatea competentă şi cu respectarea reglementărilor aplicabile emise de aceasta.
Sisteme de măsurare inteligentă	Art. 66. - (1) Până la data de 3 septembrie 2012, ANRE va evalua implementarea sistemelor de măsurare inteligente din punctul de vedere al costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă, al rentabilităţii, precum şi al termenelor fezabile de implementare.
	(2) În situaţia în care prin evaluarea prevăzută la alin. (1) se constată că implementarea sistemelor de măsurare inteligente este avantajoasă pentru funcţionarea pieţei de energie, ANRE aprobă un calendar de implementare a sistemelor de măsurare inteligente, astfel încât circa 80% dintre clienţi să dispună de sisteme de măsurare inteligente până în 2020. Implementarea acestor sisteme se va aproba în cadrul planurilor anuale de investiţii ale operatorilor de distribuţie.
CAPITOLUL V
Promovarea energiei electrice produse din resurse regenerabile de energie şi în cogenerare de înaltă eficienţă
Definirea surselor regenerabile de energie	Art. 67. - În condiţiile prezentului titlu, se definesc ca surse regenerabile de energie:
	a) energia eoliană;
	b) energia solară;
	c) energia valurilor şi a mareelor;
	d) energia geotermală;
	e) energia hidroelectrică;
	f) energia conţinută în fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură (inclusiv substanţe vegetale şi reziduuri de origine animală), silvicultură şi industrii conexe, precum şi fracţiunea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi comunale, orăşeneşti şi municipale, denumită biomasă;
	g) energia conţinută în gazul de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit;
	h) energia conţinută în gazul de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate;
	i) energia conţinută în produse secundare gazoase, obţinute prin fermentare din materii reziduale organice, formând categoria de combustibil gazos, denumită biogaz;
	j) energia conţinută în produse lichide obţinute prin distilarea materiei organice fermentate, formând categoria de combustibil lichid, denumită alcool carburant;
	k) energia obţinută din alte surse regenerabile, neexploatate în prezent.
Tehnologii de cogenerare	Art. 68. - În condiţiile prezentului titlu, se definesc următoarele tehnologii de cogenerare cu:
	a) turbine cu gaze în ciclu combinat cu recuperare de căldură şi turbine cu abur;
	b) turbina cu abur cu contrapresiune;
	c) turbina cu abur cu condensaţie şi prize reglabile;
	d) turbine cu gaze şi cazane recuperatoare;
	e) motoare cu ardere internă;
	f) microturbine;

	g) motoare Stirling;
	h) celule de combustie;
	i) motoare termice;
	j) cicluri organice Rankine;
	k) orice altă instalaţie sau combinaţie de instalaţii prin care se produce simultan energie termică şi electrică.
Cogenerarea de înaltă eficienţă	Art. 69. - În scopul promovării producerii energiei electrice în cogenerare se defineşte cogenerarea de înaltă eficienţă ca fiind procesul de producere combinată a energiei electrice şi termice, care îndeplineşte următoarele criterii:
	a) în cazul unităţilor de cogenerare cu puteri electrice instalate de peste 25 MW:
	(i) realizarea unui randament global anual de minimum 70%; şi
	(ii) realizarea unei economii de energie primară de cel puţin 10% faţă de valorile de referinţă ale producerii separate ale aceloraşi cantităţi de energie electrică şi termică;
	b) în cazul unităţilor de cogenerare cu puteri electrice instalate între 1 MW şi 25 MW, realizarea de economie de energie primară de cel puţin 10% faţă de valorile de referinţă ale producerii separate a aceloraşi cantităţi de energie electrică şi termică;
	c) în cazul unităţilor de cogenerare cu puteri instalate sub 1 MW, realizarea de economie de energie primară faţă de producerea separată a aceloraşi cantităţi de energie electrică şi termică.
Reguli de acces la reţea pentru energia electrică produsă din surse regenerabile şi în cogenerare de înaltă eficienţă	Art. 70. - Autoritatea competentă stabileşte prin reguli tehnice şi comerciale:
	a) accesul garantat la reţelele electrice şi dispecerizarea prioritară a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie şi în cogenerare de înaltă eficienţă;
	b) accesul prioritar la reţelele electrice şi dispecerizarea prioritară a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie şi în cogenerare de înaltă eficienţă în centrale cu puteri instalate mai mici sau egale cu 1 MW, în măsura în care nu este afectat nivelul de siguranţă a SEN.
Criterii de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile şi în cogenerare de înaltă eficienţă	Art. 71. - (1) Criteriile de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie au în vedere următoarele:
	a) atingerea ţintei naţionale privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie;
	b) compatibilitatea cu principiile concurenţiale de piaţă;
	c) caracteristicile diferitelor surse regenerabile de energie şi tehnologiile de producere a energiei electrice;
	d) promovarea utilizării surselor regenerabile de energie în cel mai eficient mod.
	(2) Criteriile de promovare a energiei electrice produse în cogenerarea de înaltă eficienţă au în vedere următoarele:
	a) asigurarea accesului la schemele de sprijin, în condiţiile acoperirii costurilor justificate aferente cogenerării de înaltă eficienţă;
	b) caracteristicile diferitelor tehnologii de producere a energiei electrice în cogenerare;
	c) promovarea utilizării eficiente a combustibililor;
	d) asigurarea protecţiei mediului, prin reducerea emisiilor poluante faţă de producerea separată a energiei electrice şi termice.
Scheme de sprijin pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile şi în cogenerare de înaltă eficienţă	Art. 72. - (1) Pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie şi în cogenerare de înaltă eficienţă se aplică scheme de sprijin, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene.
	(2) Pentru accesul la schemele de sprijin pentru promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie şi în cogenerare de înaltă eficienţă se aplică regulile de acreditare şi calificare stabilite de autoritatea competentă.
Garanţiile de origine	Art. 73. - Certificarea energiei electrice produse din surse regenerabile şi în cogenerare de înaltă eficienţă se atestă prin intermediul garanţiilor de origine emise de autoritatea competentă.
Aplicarea schemelor de sprijin	Art. 74. - Aplicarea schemelor de sprijin pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie electrică şi în cogenerare de înaltă eficienţă se face după autorizarea acestora de către Comisia Europeană, în condiţiile legii.
CAPITOLUL VI
Preţuri şi tarife
Tipurile de preţuri şi tarife. Fundamentarea acestora	Art. 75. - (1) Pentru activităţile desfăşurate în sectorul energiei electrice se aplică următoarele preţuri şi tarife:
	a) preţuri rezultate din mecanismele concurenţiale ale pieţei de energie electrică;
	b) tarife reglementate pentru serviciile de transport, de sistem şi de distribuţie a energiei electrice;

	c) tarife/preţuri reglementate pentru furnizarea de energie electrică clienţilor prevăzuţi la art. 55 alin. (1), cu respectarea prevederilor art. 22, până la eliminarea acestora;
	d) preţuri/tarife practicate de furnizorii de ultimă instanţă clienţilor aflaţi în situaţia prevăzută la art. 53 alin. (2);
	e) tarife reglementate pentru achiziţia serviciilor tehnologice de sistem, până la crearea unei pieţe concurenţiale de servicii tehnologice de sistem;
	f) tarife reglementate de racordare la reţea;
	g) tarif reglementat practicat de operatorul pieţei de energie electrică;
	h) preţuri reglementate practicate de producătorii/furnizorii de energie electrică clienţilor prevăzuţi la art. 55 alin. (1), cu respectarea prevederilor art. 22;
	i) preţuri reglementate pentru energia termică destinată consumului populaţiei, produsă în instalaţiile de cogenerare;
	j) preţuri rezultate din formule de stabilire/ajustare prevăzute în contractele de vânzare-cumpărare a energiei termice ori din contractele de concesiune sau de asociere ori de parteneriat.
	(2) ANRE elaborează şi aprobă regulile privind mecanismul de corelare a preţului orar de ofertă pe piaţa de echilibrare cu preţul de închidere a pieţei PZU stabilit pentru ora respectivă.
Metodologiile de reglementare a preţurilor şi tarifelor	Art. 76. - (1) Preţurile şi tarifele reglementate pentru activităţile de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei electrice şi a energiei termice produse în centrale de cogenerare, precum şi pentru activitatea prestată de operatorul pieţei de energie electrică se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate şi publicate de autoritatea competentă. În calculul acestora vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităţilor respective, cheltuielile pentru dezvoltare şi protecţia mediului, precum şi o cotă rezonabilă de profit.
	(2) Metodele de formare a preţurilor reglementate pentru energia termică şi a măsurilor de sprijin pentru energia electrică produsă în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă care beneficiază de scheme de sprijin instituite la nivel naţional se stabilesc pe bază de hotărâre a Guvernului.
	(3) Metodologiile de reglementare a preţurilor şi tarifelor se aprobă de autoritatea competentă, după parcurgerea procedurii de consultare publică.
Evidenţierea costurilor şi a veniturilor	Art. 77. - Operatorii economici titulari de licenţă din sectorul energiei electrice, care practică preţuri şi tarife reglementate, sunt obligaţi să prezinte autorităţii competente:
	a) costurile şi veniturile realizate separat din activităţile care fac obiectul licenţelor acordate în structura stabilită de autoritatea competentă;
	b) modul de alocare a activelor, pasivelor, cheltuielilor şi veniturilor, conform reglementărilor emise de autoritatea competentă.
Stabilirea costurilor şi veniturilor reglementate	Art. 78. - (1) În scopul controlului tarifelor la clienţii prevăzuţi la art. 55 alin. (1), autoritatea competentă aprobă metodologia de stabilire a costurilor/veniturilor reglementate pentru cumpărarea/vânzarea energiei electrice destinate acestor clienţi.
	(2) Depăşirea costurilor reglementate pentru cumpărarea/vânzarea energiei electrice destinate clienţilor prevăzuţi la art. 55 alin. (1) şi a costurilor reglementate pentru serviciile de transport şi distribuţie se poate face, cu aprobarea autorităţii competente, doar în situaţii excepţionale, de forţă majoră sau determinată de schimbări legislative.
Principiile pentru fundamentarea propunerilor de preţuri şi tarife reglementate	Art. 79. - (1) Propunerile de preţuri şi tarife reglementate se elaborează de operatorii economici din sectorul energiei electrice, cu respectarea metodologiilor emise de autoritatea competentă, şi se comunică autorităţii, împreună cu fundamentarea în formatul stabilit de aceasta.
	(2) Operatorii economici din sectorul energiei electrice transmit autorităţii competente toate datele necesare folosite în procesul de fundamentare a solicitării şi vor asigura accesul la aceste date al reprezentanţilor desemnaţi de autoritatea competentă.
	(3) Ordinul de aprobare a preţurilor şi tarifelor reglementate pentru energia electrică, precum şi cel de aprobare a metodologiilor de calcul al acestora, aplicabile clienţilor finali şi activităţilor cu caracter de monopol natural, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinul va conţine şi data intrării lor în vigoare.
	(4) Principiile ce stau la baza stabilirii preţurilor şi tarifelor reglementate pentru activităţile desfăşurate în sectorul energiei electrice, exclusiv preţurile pentru energia electrică şi termică produsă în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă ce beneficiază de scheme de sprijin, au în vedere următoarele:
	a) preţurile/tarifele trebuie să fie nediscriminatorii, bazate pe criterii obiective şi determinate într-o manieră transparentă, pe baza metodologiilor aprobate şi publicate de autoritatea competentă;
	b) preţurile/tarifele energiei electrice trebuie să acopere costurile justificate economic;

	c) preţurile/tarifele trebuie să asigure o rată rezonabilă a rentabilităţii capitalului investit, stabilită conform reglementărilor emise de autoritatea competentă;
	d) tarifele şi preţurile reglementate pentru clienţii finali trebuie să permită acestora alegerea tipului de preţ/tarif care le este mai favorabil, dintre cele practicate de furnizor, în condiţiile stabilite de autoritatea competentă;
	e) tarifele de racordare trebuie să conţină numai costurile efective de realizare a lucrărilor de racordare a clienţilor la reţeaua electrică;
	f) metodologiile de calcul al tarifelor de transport şi distribuţie trebuie să conţină elemente stimulative pe termen scurt şi lung privind creşterea eficienţei energetice, a siguranţei în alimentare, integrarea armonioasă în piaţă, precum şi sprijinirea activităţii de cercetare aferente domeniului de activitate;
	g) tarifele de transport şi de distribuţie sunt nediscriminatorii şi reflectă costurile justificate ale operatorilor, ţinând cont şi de costurile de reţea marginale evitate pe termen lung, ca urmare a producerii distribuite şi a măsurilor de gestionare a cererii.
	(5) Este interzisă subvenţia încrucişată între activităţile reglementate, precum şi între activităţile reglementate şi cele nereglementate ale unui operator economic. În cazul producerii de energie electrică şi termică în cogenerare de înaltă eficienţă sau din surse regenerabile de energie care beneficiază de scheme de sprijin instituite la nivel naţional, subvenţia încrucişată se analizează între activitatea de producere în cogenerare sau din surse regenerabile de energie care beneficiază de schema de sprijin şi restul activităţilor desfăşurate de operatorul economic.
	(6) Furnizorului de ultimă instanţă i se recunosc integral în tarife costurile de achiziţie a energiei electrice şi costurile asociate, precum şi o cotă rezonabilă de profit.
	(7) Principiile care stau la baza stabilirii preţurilor reglementate pentru energia electrică şi termică produsă în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă sau din surse regenerabile ce beneficiază de scheme de sprijin au în vedere următoarele:
	a) pentru energia electrică şi termică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă sau din surse regenerabile se aplică prevederile schemelor de sprijin, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
	b) pentru energia termică produsă în capacităţi de producere termice amplasate într-o centrală electrică de cogenerare ce beneficiază de scheme de sprijin, preţurile se stabilesc pe baza metodologiei aprobate de autoritatea competentă.
Limitarea preţurilor/tarifelor	Art. 80. - (1) În situaţii de dezechilibre majore între cerere şi ofertă şi disfuncţionalităţi evidente ale pieţei de energie electrică, Guvernul, la propunerea ANRE şi cu avizul Consiliului Concurenţei, poate limita creşterea excesivă a preţurilor/tarifelor sau blocarea acestora pentru o perioadă determinată de maximum 6 luni, perioadă ce poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă circumstanţele ce au determinat adoptarea respectivei decizii, prin:
	a) fixarea unei limite superioare a preţului pe o piaţă centralizată;
	b) limitarea venitului din activitatea reglementată.
	(2) Costurile recunoscute şi amânate, potrivit prevederilor alin. (1) lit. b), se recuperează integral, în conformitate cu procedura emisă de autoritatea competentă.
Recuperarea costurilor	Art. 81. - (1) În cazul în care este impusă respectarea unor condiţii legale de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu public şi de serviciu universal, participanţii la piaţa de energie electrică au dreptul de a-şi recupera costurile rezultate din aplicarea acestor condiţii.
	(2) Recuperarea acestor costuri se va face conform reglementărilor emise de autoritatea competentă sau prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de modalitatea de impunere a obligaţiilor de serviciu public, conform art. 16 alin. (2).
Evidenţierea costurilor în producerea combinată a energiei electrice şi termice	Art. 82. - Operatorii economici care produc combinat energie electrică şi termică şi care comercializează cel puţin una dintre acestea vor repartiza costurile între cele două forme de energie, potrivit reglementărilor aprobate de autoritatea competentă.
Serviciile conexe	Art. 83. - Serviciile prestate terţilor de către operatorii economici care produc energie hidroelectrică şi care au în administrare, concesiune sau închiriere baraje, diguri şi lacuri de acumulare se realizează pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii.
CAPITOLUL VII
Procedura de desfăşurare a investigaţiilor
Dispunerea efectuării investigaţiilor	Art. 84. - Preşedintele autorităţii competente dispune, prin decizie, efectuarea de investigaţii, potrivit prevederilor art. 86, de către personalul propriu împuternicit în acest sens, din oficiu sau ca răspuns la o plângere înregistrată la autoritatea competentă, formulată de către o persoană fizică ori juridică afectată în mod real şi direct de o potenţială încălcare a prevederilor prezentului titlu, numai în domeniile în care ANRE are competenţa de investigare potrivit legii.

Solicitarea informaţiilor şi documentelor	Art. 85. - În realizarea investigaţiilor, precum şi a competenţelor conferite în baza prezentului titlu, autoritatea competentă poate solicita operatorilor economici informaţiile şi documentele care sunt necesare, menţionând baza legală şi scopul solicitării, şi poate stabili termene până la care aceste informaţii şi documente să îi fie furnizate.
Drepturi de investigare	Art. 86. - (1) Pentru investigarea încălcării prevederilor prezentului titlu în condiţiile art. 84, personalul ANRE împuternicit în acest sens are următoarele drepturi:
	a) să intre în spaţiile, terenurile sau mijloacele de transport pe care operatorii economici le deţin legal;
	b) să examineze orice documente, registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau alte evidenţe legate de activitatea operatorilor economici, indiferent de locul în care sunt depozitate;
	c) să ceară oricărui reprezentant sau angajat al operatorului economic explicaţii cu privire la faptele ori documentele legate de obiectul şi scopul investigaţiei şi să consemneze sau să înregistreze răspunsurile acestora;
	d) să ridice sau să obţină, în orice formă, copii ori extrase din orice documente, registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau din alte evidenţe legate de activitatea operatorului economic;
	e) să sigileze orice amplasament destinat activităţilor operatorului economic şi orice documente, registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau alte evidenţe legate de activitatea operatorului economic, pe durata şi în măsura necesară investigării.
	(2) Autoritatea competentă va proceda la acţiunile prevăzute la alin. (1) numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obţinute informaţii considerate necesare pentru îndeplinirea competenţelor sale, iar rezultatul investigaţiei va fi consemnat într-un proces-verbal de constatare şi inventariere.
	(3) Autoritatea competentă poate face inspecţii inopinate şi poate solicita orice fel de informaţii sau justificări legate de îndeplinirea competenţelor de investigare, atât la faţa locului, cât şi prin convocare la sediul autorităţii competente.
Autorizarea judiciară a investigaţiilor	Art. 87. - În baza autorizării judiciare date prin încheiere, conform art. 88, personalul ANRE, împuternicit în condiţiile art. 84, poate efectua inspecţii în orice alte spaţii, inclusiv domiciliul, terenuri sau mijloace de transport aparţinând conducătorilor, administratorilor, directorilor şi altor angajaţi ai operatorilor economici ori asociaţiilor de operatori economici supuşi investigaţiei.
Obţinerea autorizării judiciare	Art. 88. - (1) Personalul ANRE efectuează inspecţii, în conformitate cu prevederile art. 87, numai în baza deciziei de împuternicire emise de către preşedintele autorităţii competente şi cu autorizarea judiciară dată prin încheiere de către preşedintele Curţii de Apel Bucureşti sau de către un judecător delegat de acesta. O copie certificată a deciziei de împuternicire şi a autorizaţiei judiciare se comunică obligatoriu persoanei supuse inspecţiei, înainte de începerea acesteia.
	(2) Cererea de autorizare se judecă în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Judecătorul se pronunţă asupra cererii de autorizare în termen de cel mult 48 de ore de la data înregistrării cererii. Încheierea se motivează şi se comunică autorităţii competente, în termen de cel mult 48 de ore de la pronunţare.
	(3) În cazul în care inspecţia trebuie desfăşurată simultan în mai multe spaţii dintre cele prevăzute la art. 87, autoritatea competentă va introduce o singură cerere, instanţa pronunţându-se printr-o încheiere în care se vor indica spaţiile în care urmează să se desfăşoare inspecţia.
	(4) Cererea de autorizare trebuie să cuprindă toate informaţiile de natură să justifice inspecţia, iar judecătorul sesizat este ţinut să verifice dacă cererea este întemeiată.
	(5) Oricare ar fi împrejurările, inspecţia se desfăşoară între orele 8,00 şi 18,00 şi trebuie efectuată în prezenţa persoanei la care se efectuează inspecţia sau a reprezentantului său. Inspecţia poate continua şi după ora 18,00 numai cu acordul persoanei la care se efectuează inspecţia sau a reprezentantului său.
	(6) Inventarele şi punerile de sigilii se fac conform dispoziţiilor Codului de procedură penală.
	(7) Încheierea prevăzută la alin. (1) poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 48 de ore. Termenul de recurs pentru autoritatea competentă curge de la momentul comunicării încheierii, potrivit prevederilor alin. (2). În ceea ce priveşte persoana supusă inspecţiei, termenul de recurs curge de la momentul comunicării încheierii, potrivit prevederilor alin. (1). Recursul nu este suspensiv de executare.
	(8) Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti sau judecătorul delegat de acesta are competenţa să emită autorizaţia judiciară în vederea efectuării inspecţiei, potrivit art. 87. Instanţa de judecată verifică dacă decizia de împuternicire emisă de către preşedintele ANRE este autentică şi dacă măsurile coercitive preconizate nu sunt nici arbitrare şi nici excesive, având în vedere, în special, gravitatea încălcării suspectate, importanţa elementelor de probă căutate, implicarea întreprinderii în cauză şi probabilitatea rezonabilă ca registrele şi documentele privind activitatea, care au legătură cu obiectul inspecţiei, să fie păstrate în incintele pentru care se solicită autorizaţia. Instanţa de judecată poate solicita ANRE explicaţii detaliate privind elementele care îi sunt necesare pentru a-i permite să verifice proporţionalitatea măsurilor coercitive preconizate.

Accesul la documente şi informaţii	Art. 89. - (1) Organele administraţiei publice centrale şi locale, precum şi orice alte instituţii şi autorităţi publice sunt obligate să permită autorităţii competente accesul la documentele, datele şi informaţiile deţinute de acestea, cu respectarea dispoziţiilor legale.
	(2) Autoritatea competentă, primind acces la documentele, datele şi informaţiile menţionate la alin. (1), are obligaţia de a respecta caracterul datelor şi informaţiilor clasificate atribuit legal respectivelor documente, date şi informaţii.
Procedura de investigare	Art. 90. - Procedura de investigare se face în conformitate cu regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de investigare, aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE.
CAPITOLUL VIII
Infracţiuni şi contravenţii
Răspunderi	Art. 91. - Încălcarea prevederilor prezentului titlu atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz, a persoanelor vinovate.
Infracţiuni	Art. 92. - (1) Deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcţionării echipamentului de măsurare a energiei electrice livrate ori modificarea fără drept a componentelor instalaţiilor energetice constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
	(2) Executarea sau folosirea de instalaţii clandestine în scopul racordării directe la reţea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
	(3) În cazul în care infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt săvârşite de un salariat al unui titular de licenţă, limitele speciale se majorează cu jumătate.
	(4) Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.
Contravenţii	Art. 93. - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:
	1. desfăşurarea de către persoane fizice ori juridice de activităţi şi/sau prestări de servicii în sectorul energiei electrice fără a deţine licenţă ori autorizaţie de înfiinţare conform prevederilor prezentei legi şi ale regulamentului prevăzut la art. 9 alin. (4);
	2. proiectarea, executarea şi verificarea instalaţiilor electrice fără atestat şi/sau autorizaţie;
	3. nerespectarea normelor tehnice emise de către ANRE;
	4. nerespectarea condiţiilor de valabilitate asociate licenţelor/atestatelor/autorizaţiilor emise de ANRE;
	5. încălcarea de către participanţii la piaţa de energie electrică a reglementărilor tehnice şi/sau comerciale emise de ANRE;
	6. refuzul de a permite efectuarea de acţiuni de control dispuse de ANRE, precum şi obstrucţionarea acesteia în îndeplinirea atribuţiilor sale;
	7. nefurnizarea/neprezentarea datelor, documentelor şi/sau a informaţiilor solicitate în termenele stabilite de ANRE sau furnizarea/prezentarea incompletă ori eronată a acestora, precum şi/sau nerealizarea măsurilor dispuse de aceasta;
	8. refuzul nejustificat de a acorda acces oricărui solicitant la reţele de interes public;
	9. furnizarea de către operatorul de distribuţie sau operatorul de transport şi de sistem a unor informaţii incomplete ori eronate necesare pentru accesul la reţea;
	10. neasigurarea de către operatorul de distribuţie sau operatorul de transport şi de sistem a unui tratament nediscriminatoriu între utilizatorii reţelei electrice;
	11. întârzierea nejustificată în racordarea/alimentarea cu energie electrică a clienţilor sau în realimentarea acestora după întrerupere, precum şi propunerea unor soluţii de racordare, altele decât cele optime din punct de vedere tehnic şi cu costuri minime, conform actelor normative în vigoare şi reglementărilor emise de ANRE;
	12. punerea sub tensiune a instalaţiilor electrice fără a exista încheiat contract de furnizare a energiei electrice, precum şi/sau fără a exista montat un grup de măsurare a energiei electrice, după caz;
	13. necomunicarea unei oferte privind condiţiile de furnizare a energiei electrice solicitanţilor, conform prevederilor art. 58 alin. (1);
	14. sistarea nejustificată a alimentării cu energie electrică a clienţilor;
	15. nerespectarea prevederilor standardelor de performanţă referitoare la serviciile publice de transport şi distribuţie, precum şi la serviciul universal din sectorul energiei electrice;
	16. nerespectarea prevederilor clauzelor obligatorii din contractele-cadru emise de ANRE;
	17. nerespectarea prevederilor legale privind schimbarea furnizorului de energie electrică;

	18. divulgarea informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial privind operaţiunile comerciale de către operatorul de transport şi de sistem, de operatorii de distribuţie sau de operatorul pieţei de energie electrică, inclusiv a celor privind toate tranzacţiile din cadrul contractelor de furnizare de energie electrică şi/sau al instrumentelor financiare derivate din sectorul energiei electrice, cu excepţia cazului în care acestea sunt solicitate de autorităţile competente;
	19. nerespectarea cerinţelor de independenţă a operatorului de distribuţie ori a operatorului de transport şi de sistem şi/sau a reglementărilor privind controlul direct ori indirect asupra unor întreprinderi din sectorul producerii, furnizării, distribuţiei sau transportului de energie electrică;
	20. nerespectarea de către furnizorul de ultimă instanţă a obligaţiei de a asigura serviciul universal clienţilor, conform dispoziţiilor prezentului titlu;
	21. nerespectarea de către producători a obligaţiilor care le revin potrivit art. 6 lit. p) şi art. 28;
	22. nerespectarea de către operatorul de transport şi de sistem a reglementărilor privind ordinea de merit în piaţa de echilibrare, privind dispecerizarea instalaţiilor de producere şi/sau utilizarea interconexiunilor cu celelalte sisteme;
	23. neprezentarea de către operatorul de transport şi de sistem, în vederea aprobării de către ANRE, a planului de dezvoltare a reţelei de transport, la termenele stabilite prin reglementările în vigoare;
	24. practicarea de preţuri sau tarife neaprobate de către ANRE, pentru activităţile reglementate;
	25. nerespectarea reglementărilor emise de ANRE privind stabilirea preţurilor şi tarifelor;
	26. nerespectarea reglementărilor privind separarea contabilă a activităţilor desfăşurate de către operatorii economici titulari de licenţă în sectorul energiei electrice;
	27. nepublicarea şi neactualizarea, pe pagina proprie de web, a datelor tehnice şi comerciale prevăzute de reglementări de către participanţii la piaţa de energie electrică;
	28. refuzul clienţilor finali de a permite accesul la grupurile de măsurare, precum şi la instalaţiile aflate în patrimoniu şi/sau în gestiunea operatorului de distribuţie ori a operatorului de transport şi de sistem;
	29. executarea de săpături sau de lucrări de orice fel în zonele de protecţie a instalaţiilor fără consimţământul prealabil al titularului acestora;
	30. interzicerea/împiedicarea de către persoane fizice sau juridice a exercitării drepturilor prevăzute de prezenta lege, de acces, uz şi servitute ori de restrângere a unor activităţi, cu ocazia efectuării lucrărilor de retehnologizare, reparaţii, revizii, intervenţii la avarii, investiţii, mentenanţă şi/sau racordare de noi utilizatori şi pentru defrişare sau a tăierilor de modelare, pentru crearea şi menţinerea distanţei regulamentare faţă de reţelele electrice;
	31. utilizarea de către un terţ a componentelor reţelelor electrice de distribuţie/transport în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţia din sectorul energiei electrice fără încheierea unui contract în acest sens cu deţinătorul de drept al acestora;
	32. nerespectarea de către operatorul de transport şi de sistem a obligaţiilor prevăzute la art. 13 alin. (2), (3) şi (6) din Regulamentul (CE) nr. 714/2009;
	33. nerespectarea de către operatorul de transport şi de sistem şi de către ceilalţi participanţi la piaţă a obligaţiilor prevăzute la art. 15 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009;
	34. nerespectarea de către operatorul de transport şi de sistem şi de către ceilalţi participanţi la piaţă a obligaţiilor prevăzute la art. 16 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009;
	35. nerespectarea de către operatorul de transport şi de sistem şi de către ceilalţi participanţi la piaţă a obligaţiilor prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 714/2009;
	36. nerespectarea prevederilor art. 38 alin. (2) lit. c) şi d) şi ale art. 48 alin. (2) lit. d) şi e) privind stabilirea programului de conformitate şi a agentului de conformitate;
	37. nerespectarea de către proprietarul reţelei de transport a obligaţiilor ce îi revin în temeiul prezentului titlu;
	38. nerespectarea de către operatorul de transport şi de sistem a obligaţiilor prevăzute la art. 31 alin. (3).
	(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează astfel:
	1. în cazul persoanelor fizice, după cum urmează:
	a) cu amendă de la 1.000 lei până la 2.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 2, 11, 13, pct. 26-31;
	b) cu amendă de la 2.000 lei până la 4.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 3-7, 9, 12, pct. 14-17, 21, 24 şi 25;
	c) cu amendă de la 4.000 lei până la 8.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 8, 18 şi 36;

	2. în cazul persoanelor juridice, după cum urmează:
	a) cu amendă de la 8.000 lei până la 40.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 2, 6, 7, 9, pct. 11-14, 16, 17, 23, 25, 27-31;
	b) cu amendă de la 40.000 lei până la 200.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 1, 3-5, 8, 10, 15, 18, pct. 20-22, 26 şi 36;
	c) cu amendă de la 200.000 lei până la 400.000 lei, pentru cele prevăzute la pct. 24, pct. 32-35, 37 şi 38;
	d) cu amendă cuprinsă între 1%-10% din cifra de afaceri anuală, pentru cea prevăzută la pct. 19.
	(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:
	a) reprezentanţii împuterniciţi ai autorităţii competente, în cazul contravenţiilor prevăzute la alin. (1) pct. 1-27 şi pct. 32-38;
	b) reprezentanţii împuterniciţi ai consiliilor locale, în cazul contravenţiilor prevăzute la alin. (1) pct. 29 şi 31;
	c) poliţişti, jandarmi sau poliţişti locali, împreună cu reprezentanţii împuterniciţi ai operatorilor de reţea, în cazul contravenţiilor prevăzute la alin. (1) pct. 28-31.
	(4) Pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1), săvârşite în mod repetat, participanţii la piaţa de energie electrică, persoane juridice, pot fi sancţionaţi cu amendă cuprinsă între 1%-5% din cifra de afaceri. Prin contravenţie săvârşită în mod repetat se înţelege săvârşirea de cel puţin 3 ori a aceleiaşi fapte contravenţionale în decursul unui an.
	(5) Prin cifra de afaceri anuală se înţelege cifra de afaceri rezultată din activitatea reglementată pentru care s-a aplicat contravenţia persoanei contraveniente, realizată în anul financiar anterior sancţionării faptei.
	(6) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei sau, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (2) şi (4), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
	(7) Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârşirii faptei.
Regimul juridic al contravenţiilor	Art. 94. - Contravenţiilor prevăzute la art. 93 alin. (1) le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Constatarea contravenţiilor	Art. 95. - În vederea constatării contravenţiilor prevăzute la art. 93 alin. (1), agenţii constatatori menţionaţi la art. 93 alin. (3) au acces, în condiţiile legii, în clădiri, încăperi, la instalaţii şi în orice alt loc, până la receptoarele de energie, şi au dreptul să verifice instalaţia, precum şi să execute măsurători şi determinări. Proprietarii şi cei care exploatează aceste clădiri, locuri sau instalaţii sunt obligaţi să pună la dispoziţia agenţilor constatatori documentele şi actele specifice activităţii lor.
CAPITOLUL IX
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Intrarea în vigoare	Art. 96. - (1) Dispoziţiile art. 32 intră în vigoare la data de 3 martie 2013.
	(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 7-11.
	(3) În termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritatea competentă aprobă regulamentul de furnizare a energiei electrice.
	(4) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ANRE va adapta cadrul de reglementare în concordanţă cu prezentul titlu.
	(5) Până la adaptarea cadrului de reglementare, toate actele normative emise în temeiul Legii nr. 13/2007, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează valabilitatea, cu excepţia prevederilor contrare prezentului titlu.
	(6) În scopul simplificării procedurilor birocratice de autorizare, autorizarea persoanelor fizice care desfăşoară activităţi de proiectare, verificare şi execuţie a lucrărilor aferente instalaţiilor electrice aparţinând SEN se realizează numai conform reglementărilor emise de ANRE, cu respectarea prevederilor prezentului titlu.
	(7) Orice altă formă de autorizare realizată de alte entităţi publice referitoare la activităţile prevăzute la alin. (6) este interzisă începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi.

	(8) Persoanele fizice autorizate până la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi desfăşoară activitatea până la expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiilor.
Dispoziţii finale	Art. 97. - (1) În actele normative în care apar sintagmele „furnizor implicit“ şi „furnizor de ultimă opţiune“, acestea se înlocuiesc cu sintagma „furnizor de ultimă instanţă“.
	(2) Ministerul de resort notifică Comisiei Europene cu privire la adoptarea prezentei legi şi a altor acte administrative necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor Directivei 2009/72/CE, inclusiv prin transmiterea textelor acestor acte normative.
	(3) În termen de 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministerul de resort realizează o evaluare a funcţionării operatorului de transport şi de sistem în baza modelului „operator independent de sistem“ şi, dacă este cazul, propune Guvernului adoptarea modelului de separare a proprietăţii, conform art. 9 alin. (1) din Directiva 2009/72/CE.
	(4) Un operator economic integrat pe verticală care deţine în proprietate o reţea de transport nu poate fi împiedicat să adopte măsurile necesare implementării modelului de separare a proprietăţii prevăzut la art. 9 alin. (1) din Directiva 2009/72/CE.
TITLUL II
Gazele naturale
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Domeniul de reglementare	Art. 98. - (1) Prezentul titlu stabileşte cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor privind producţia, transportul, distribuţia, furnizarea şi înmagazinarea gazelor naturale, modalităţile de organizare şi funcţionare a sectorului gazelor naturale, de acces pe piaţă, precum şi criteriile şi procedurile aplicabile pentru acordarea de autorizaţii şi/sau licenţe în sectorul gazelor naturale.
	(2) Prevederile prezentului titlu se aplică într-un mod nediscriminatoriu şi pentru biogaz, gaz obţinut din biomasă sau alte tipuri de gaze, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic ca acestea să fie injectate ori transportate prin sistemele de transport/distribuţie al/a gazelor naturale şi prin conductele de alimentare din amonte şi/sau să fie utilizate în instalaţii de utilizare, în deplină siguranţă.
Obiectivele activităţilor în sectorul gazelor naturale	Art. 99. - Activităţile în sectorul gazelor naturale trebuie să se desfăşoare pentru realizarea următoarelor obiective de bază:
	a) asigurarea dezvoltării durabile a economiei naţionale;
	b) asigurarea continuităţii şi a siguranţei în alimentarea cu gaze naturale a clienţilor;
	c) protejarea intereselor legitime ale clienţilor finali de gaze naturale;
	d) promovarea, stimularea şi asigurarea concurenţei pe piaţa de gaze naturale;
	e) armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene în domeniu, cu respectarea principiului subsidiarităţii;
	f) transparenţa preţurilor şi a tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale;
	g) dezvoltarea sectorului gazelor naturale în condiţii de eficienţă economică şi protecţie a mediului;
	h) promovarea producerii şi utilizării surselor noi şi regenerabile de gaze;
	i) asigurarea accesului nediscriminatoriu la sursele de gaze naturale;
	j) asigurarea măsurilor de securitate în vederea prevenirii şi combaterii actelor de terorism şi sabotaj asupra infrastructurii sectorului gazelor naturale;
	k) dezvoltarea interconectărilor sistemelor de transport al gazelor naturale cu sistemele similare din ţările vecine şi cu alte infrastructuri de transport şi integrarea Sistemului naţional de transport al gazelor naturale în Reţeaua europeană de transport şi sistem de gaze naturale - ENTSO-G, denumită în continuare ENTSO-G;
	l) asigurarea condiţiilor necesare pentru buna funcţionare a pieţei gazelor naturale şi pentru integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană a gazelor naturale;
	m) asigurarea accesului nediscriminatoriu al terţilor la conductele de alimentare din amonte, depozitele de înmagazinare, sistemele de transport, sistemele de distribuţie a gazelor naturale, precum şi la instalaţiile GNL;
	n) asigurarea funcţionării instalaţiilor tehnologice de suprafaţă din câmpurile de producţie, a depozitelor de înmagazinare, a sistemelor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, în condiţii de siguranţă şi eficienţă;
	o) asigurarea capacităţii de înmagazinare a gazelor naturale pentru nevoile curente şi pentru cele care contribuie la securitatea energetică a ţării.

Înţelesul unor termeni şi expresii	Art. 100. - În sensul prezentului titlu, următorii termeni şi expresii se definesc după cum urmează:
	1. acces la conductele de alimentare din amonte - dreptul unui operator economic din sectorul gazelor naturale sau al unui client eligibil de a utiliza conductele de alimentare din amonte, mai puţin partea utilizată în procesele de producţie a gazelor naturale, respectiv în punctul în care gazele naturale îndeplinesc condiţiile tehnice de calitate pentru a putea fi comercializate;
	2. acces la sistemul de distribuţie - dreptul unui operator economic din sectorul gazelor naturale sau al unui client de a utiliza sistemul de distribuţie;
	3. acces la sistemul de înmagazinare - dreptul unui operator economic din sectorul gazelor naturale sau al unui client de a utiliza sistemul de înmagazinare subterană;
	4. acces la sistemul de transport - dreptul unui operator economic din sectorul gazelor naturale sau al unui client de a utiliza sistemul de transport;
	5. acces la terminalul GNL - dreptul unui operator economic din sectorul gazelor naturale sau al unui client de a utiliza terminalul GNL;
	6. activităţi conexe - activităţi complementare celor de producţie, transport, distribuţie, înmagazinare a gazelor naturale, ce sunt desfăşurate de către operatorul licenţiat, conform condiţiilor de valabilitate ale licenţelor de operare a sistemelor respective;
	7. aparat de utilizare - parte componentă a instalaţiei de utilizare a gazelor naturale, destinată să consume gaze naturale în calitate de combustibil sau de materie primă, cu îndeplinirea condiţiilor legale pentru funcţionare;
	8. autorizaţie/licenţă - actul administrativ individual emis de ANRE, acordat unei persoane fizice sau juridice, pentru exercitarea unui drept şi executarea unor obligaţii;
	9. autoritate competentă - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE, care este organizată şi funcţionează în conformitate cu prevederile legii;
	10. aviz tehnic - documentul emis în urma analizei unei documentaţii tehnice, care atestă respectarea condiţiilor impuse de legislaţia în vigoare;
	11. biogaz - amestec de gaze de origine biogenă produs prin procese de fermentaţie, gazeificare sau piroliză a unor substanţe organice;
	12. biometan - biogaz adus la parametrii de calitate pentru a putea fi utilizat în reţelele de transport şi distribuţie în amestec cu gazele naturale;
	13. bunuri proprietate a terţilor - elemente componente ale sistemelor de transport sau ale sistemelor de distribuţie, utilizate de către operatorii licenţiaţi pentru realizarea serviciilor de transport sau de distribuţie, bunuri neincluse în patrimoniul acestora;
	14. capacitate - fluxul maxim, exprimat în unitate de volum pe unitate de timp sau în unitate de energie pe unitate de timp, la care are dreptul utilizatorul reţelei în conformitate cu prevederile contractuale;
	15. capacitate contractată - capacitatea pe care operatorul sistemului a alocat-o unui utilizator printr-un contract;
	16. capacitate disponibilă - partea din capacitatea tehnică care nu este alocată şi este încă disponibilă pentru sistem în momentul respectiv;
	17.capacitate fermă - capacitatea garantată contractual ca fiind neîntreruptibilă de către operatorul sistemului;
	18. capacitate întreruptibilă - capacitatea care poate fi întreruptă de operatorul sistemului, în conformitate cu condiţiile prevăzute în contractul cu utilizatorul reţelei sau prin reglementările specifice;
	19. capacitate neutilizată - capacitatea fermă pe care a achiziţionat-o un utilizator al reţelei, în baza unui contract, dar pe care utilizatorul nu a nominalizat-o până la termenul-limită specificat în contract;
	20. capacitate tehnică - capacitatea fermă maximă pe care o poate oferi operatorul sistemului unui utilizator, luând în considerare integritatea sistemului respectiv şi cerinţele de exploatare ale acestuia;
	21. client - clientul angro, clientul final de gaze naturale sau un operator economic din sectorul gazelor naturale care cumpără gaze naturale;
	22. client angro - persoană fizică sau juridică, alta decât un operator de transport şi de sistem sau un operator de distribuţie, care cumpără gaze naturale în scopul revânzării în interiorul sau în afara sistemului în care este stabilită;
	23. client casnic - clientul care cumpără gaze naturale pentru consumul casnic propriu;
	24. client eligibil - clientul care este liber să cumpere gaze naturale de la un furnizor ales de acesta;
	25. client final - clientul care cumpără gaze naturale pentru uz propriu;

	26. client industrial - clientul final noncasnic al cărui consum anual de gaze naturale estimat la locul de consum, în baza tipului şi debitelor aparatelor de utilizare a gazelor instalate, este de cel puţin 450.000 MWh; fac excepţie centralele în cogenerare de înaltă eficienţă cu o putere instalată mai mare de 10 MW, care produc energie termică destinată SACET, care sunt considerate clienţi industriali, indiferent de nivelul consumului lor;
	27. client industrial nou - clientul industrial care se racordează pentru prima oară la un sistem; nu se consideră clienţi industriali noi acei clienţi care sunt succesorii în drepturi - universali, cu titlu universal şi/sau cu titlu particular - ai unor clienţi finali care au sau care au avut o instalaţie de racordare la un sistem de distribuţie ori de transport al gazelor naturale sau la o conductă de alimentare din amonte;
	28. client noncasnic - clientul care cumpără gaze naturale ce nu sunt destinate consumului casnic propriu;
	29. client vulnerabil - clientul final aparţinând unei categorii de clienţi casnici care, din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială şi care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecţie socială, inclusiv de natură financiară. Măsurile de protecţie socială, precum şi criteriile de eligibilitate pentru acestea se stabilesc prin acte normative;
	30. client întreruptibil - client final care poate contribui decisiv la menţinerea funcţionării în deplină siguranţă a Sistemului naţional de transport al gazelor naturale şi a sistemelor de distribuţie, prin reducerea consumului, până la oprire, şi care are obligaţia încheierii unui contract pentru prestarea serviciilor întreruptibile; obligaţiile, drepturile, condiţiile de contractare, de reducere sau de oprire se stabilesc de ANRE şi ministerul de resort printr-un regulament specific;
	31. cod - colecţie de reglementări cu caracter tehnic şi/sau comercial, elaborate sau aprobate de către ANRE, prin care se stabilesc reguli şi proceduri pentru operatorii economici din sectorul gazelor naturale;
	32. conductă de alimentare din amonte - ansamblul format din conducte, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente, prin care se asigură transportul gazelor naturale, delimitat de robinetul de secţionare la ieşirea din instalaţia de condiţionare sau, în lipsa acesteia, de la punctul în care gazele naturale îndeplinesc condiţiile tehnice de calitate pentru a putea fi comercializate, aparţinând producătorului de gaze naturale, şi sistemul de transport, sistemul de distribuţie, un terminal GNL sau clientul final;
	33. conductă de transport - ansamblul format din conducte, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente, care funcţionează în principal în regim de înaltă presiune, prin care se asigură transportul gazelor naturale între punctele de preluare din conductele de alimentare din amonte, din conductele de interconectare, punctele de preluare din import sau din terminalele GNL, până la punctele de predare la operatorii de distribuţie, la clienţii finali sau în conductele de interconectare;
	34. conductă de interconectare - conductă de transport care traversează sau trece peste o frontieră dintre două state membre ale Uniunii Europene pentru unicul scop al conectării sistemelor de transport ale acestor state; conductele de interconectare cu statele ce nu sunt membre ale Uniunii Europene sunt supuse prevederilor acordurilor cu aceste state;
	35. consum tehnologic - cantitatea de gaze naturale, certificată pe baza metodologiei elaborate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, denumită în continuare ANRM, sau ANRE, după caz, necesară a fi consumată de către un operator economic pentru asigurarea parametrilor tehnologici necesari desfăşurării activităţii de producţie, transport, înmagazinare sau distribuţie a gazelor naturale;
	36. contract de furnizare a gazelor naturale - un contract de vânzare-cumpărare a gazelor naturale, care exclude un instrument de finanţare din domeniul gazelor naturale;
	37. contorizare inteligentă - sistem avansat de contorizare care furnizează informaţii consumatorului final şi operatorului privind consumul real de energie electrică sau de gaze naturale, precum şi despre momentul efectiv al consumului şi care oferă opţiuni consumatorului în vederea utilizării eficiente a energiei;
	38. depozit de înmagazinare subterană - spaţiul din scoarţa terestră având calităţi naturale sau dobândite ca urmare a unor operaţiuni petroliere sau activităţi miniere anterioare, proprii pentru injectarea, depozitarea şi extragerea unor volume de gaze naturale, aflat în proprietatea publică a statului;
	39. deţinerea controlului - orice drepturi, contracte sau orice alte elemente care, fiecare în parte ori luate împreună şi ţinând seama de circumstanţele de fapt sau de drept, conferă posibilitatea de a exercita o influenţă determinantă asupra unei întreprinderi, în special prin:
	a) drepturi de proprietate sau de folosinţă asupra totalităţii ori a unei părţi din activele unei întreprinderi;
	b) drepturi sau contracte care conferă o influenţă determinantă asupra structurii întreprinderii, votului sau deciziilor organelor de conducere ale unei întreprinderi;

	40. dispecerizare - activitatea specifică de echilibrare permanentă şi operativă, la nivelul sistemelor, a cantităţilor de gaze naturale intrate şi, respectiv, ieşite, la parametrii rezultaţi din obligaţiile de livrare, precum şi luarea măsurilor de limitare a efectelor situaţiilor excepţionale, cum ar fi: temperaturi foarte scăzute, calamităţi naturale, avarii majore şi altele asemenea, prin folosirea de mijloace specifice;
	41. distribuţia gazelor naturale - activitatea de vehiculare a gazelor naturale printr-un sistem de conducte de distribuţie pentru a fi furnizate clienţilor, dar neincluzând furnizarea;
	42. durata de funcţionare - intervalul de timp în care un obiectiv din sectorul gazelor naturale realizează scopul pentru care a fost construit în condiţii de siguranţă şi de eficienţă economică, conform reglementărilor în vigoare;
	43. furnizarea gazelor naturale - activitatea comercială de vânzare a gazelor naturale, inclusiv GNL, către clienţi;
	44. furnizor - persoană fizică sau juridică ce realizează activitatea de furnizare a gazelor naturale;
	45. furnizor de ultimă instanţă - furnizorul desemnat de autoritatea competentă pentru a presta serviciul de furnizare în condiţii specifice reglementate;
	46. gaz natural comprimat pentru vehicule (GNCV) - gazul natural stocat în recipiente sub presiune, prin comprimare, în scopul utilizării drept combustibil pentru vehicule cu motoare termice;
	47. gaz natural lichefiat (GNL) - gazul natural care, în urma unor procese specifice, este adus în stare lichidă şi stocat în recipiente speciale;
	48. gaze naturale - gazele libere din zăcămintele de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din câmpul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia sau separarea hidrocarburilor lichide;
	49. gaze petroliere lichefiate (GPL) - fracţii de hidrocarburi uşoare derivate din procesele de rafinare, din instalaţiile de stabilizare a ţiţeiului şi din procesarea gazelor naturale, care sunt în mod normal lichefiate, prin creşterea presiunii sau scăderea temperaturii, pentru a fi transportate ori depozitate, având o presiune de vapori care nu o depăşeşte pe cea admisă pentru propanul comercial, compuse predominant din următoarele hidrocarburi, singure sau în amestec: propan, propenă (propilenă), butan (n-butan şi/sau izo-butan) şi butene (butilene), inclusiv butadiene;
	50. informaţie sensibilă comercial - informaţie a cărei divulgare ar putea restrânge, împiedica ori denatura concurenţa pe piaţa de gaze naturale şi/sau ar conduce la producerea de prejudicii participanţilor la piaţă;
	51. infrastructură nouă - infrastructură care nu a fost finalizată până la data de 4 august 2003;
	52. instalaţie tehnologică de suprafaţă aferentă producţiei de gaze naturale - ansamblul format din aparatele, accesoriile şi conductele, inclusiv cele din amonte, utilizate pentru producţia şi vehicularea gazelor naturale;
	53. instalaţie de înmagazinare - instalaţia utilizată pentru înmagazinarea gazelor naturale şi care este deţinută şi/sau exploatată de un operator de înmagazinare, inclusiv instalaţiile GNL utilizate pentru stocare, dar excluzând partea utilizată pentru activităţile de producţie, precum şi instalaţiile rezervate exclusiv pentru operatorii de transport şi de sistem, în vederea îndeplinirii atribuţiilor lor;
	54. instalaţie de utilizare - ansamblul de conducte, aparate şi accesorii, inclusiv focarul şi coşul de evacuare a gazelor arse, situat după staţia/postul de reglare a presiunii şi măsurare a debitului, după caz, cu excepţia aparatului de măsurare a debitului, care face parte din sistemul de distribuţie;
	55. instrument financiar derivat pe gaze naturale - instrument financiar derivat pe mărfuri, astfel cum sunt aceste tipuri de instrumente financiare explicitate în reglementările în vigoare privind pieţele de instrumente financiare;
	56. înmagazinarea gazelor naturale - ansamblul de activităţi şi operaţiuni desfăşurate de operatorul de înmagazinare pentru sau în legătură cu rezervarea capacităţii de înmagazinare în depozitele subterane şi pentru injecţia, depozitarea şi extracţia din aceste capacităţi a unor cantităţi determinate de gaze naturale;
	57. magistrală directă - conducta de transport de gaze naturale complementară sistemului interconectat;
	58. monopol natural în domeniul gazelor naturale - situaţie în care serviciile de transport, de înmagazinare/stocare sau de distribuţie a gazelor naturale se asigură de către un singur operator pentru o zonă determinată;
	59. obiectiv din sectorul gazelor naturale - conductă de alimentare din amonte aferentă producţiei de gaze naturale, un sistem de transport, distribuţie sau înmagazinare a gazelor naturale ori o parte componentă a uneia dintre acestea;
	60. operator al terminalului GNL - persoana fizică sau juridică ce realizează activitatea de lichefiere a gazelor naturale ori importul, descărcarea şi regazeificarea GNL şi răspunde de exploatarea unei instalaţii GNL;
	61. operator al pieţei de gaze naturale - persoana juridică ce asigură organizarea şi administrarea pieţelor centralizate, cu excepţia pieţei de echilibrare, în vederea tranzacţionării angro de gaze naturale pe termen scurt, mediu şi lung;

	62. operator conducte de alimentare din amonte - persoana fizică sau juridică ce realizează activitatea de producţie a gazelor naturale şi răspunde de exploatarea, întreţinerea şi, dacă este necesar, dezvoltarea conductelor de alimentare din amonte într-o anumită zonă;
	63. operator de distribuţie - persoana fizică sau juridică ce realizează activitatea de distribuţie a gazelor naturale în una sau mai multe zone delimitate şi răspunde de exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea sistemului în respectiva zonă şi, după caz, a interconectărilor sale cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului, în vederea satisfacerii la un nivel rezonabil a cererii pentru distribuţia gazelor naturale;
	64. operator de înmagazinare - persoana fizică sau juridică ce realizează activitatea de înmagazinare şi răspunde de exploatarea instalaţiei de înmagazinare a gazelor naturale;
	65. operator de transport şi de sistem - persoana fizică sau juridică ce realizează activitatea de transport al gazelor naturale şi răspunde de exploatarea, întreţinerea şi, dacă este necesar, dezvoltarea sistemului de transport într-o anumită zonă şi, după caz, a interconectărilor sale cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului, în vederea satisfacerii cererii pentru transportul gazelor naturale;
	66. operator economic afiliat - orice alt operator economic care, direct sau indirect, controlează operatorul economic specificat, este controlat de acesta ori este sub control comun împreună cu acest operator economic;
	67. operator economic din sectorul gazelor naturale - persoana fizică sau juridică, cu excepţia clienţilor finali, care desfăşoară cel puţin una dintre următoarele activităţi: producţie, transport, distribuţie, furnizare, administrare de piaţă centralizată, cumpărare sau înmagazinare de gaze naturale, inclusiv GNL, şi care are atribuţii comerciale, tehnice şi/sau de mentenanţă legate de respectivele activităţi;
	68. operator economic integrat din sectorul gazelor naturale - operator economic din sectorul gazelor naturale integrat vertical sau orizontal;
	69. operator economic integrat pe orizontală - operator economic din sectorul gazelor naturale care desfăşoară cel puţin una dintre activităţile de producţie, transport, distribuţie, furnizare sau înmagazinare a gazelor naturale, precum şi o activitate din afara sectorului gazelor naturale;
	70. operator economic integrat pe verticală - operator economic sau un grup de operatori din sectorul gazelor naturale în care aceeaşi persoană ori aceleaşi persoane este (sunt) îndreptăţită (îndreptăţite), în mod direct sau indirect, să exercite controlul asupra acestuia şi care desfăşoară cel puţin una dintre activităţile de transport, distribuţie, înmagazinare a gazelor naturale, inclusiv pentru GNL, şi cel puţin una dintre activităţile de producţie sau de furnizare de gaze naturale;
	71. piaţa de gaze naturale - cadrul de organizare în care se tranzacţionează gaze naturale şi serviciile asociate;
	72. piaţa centralizată de gaze naturale - cadrul organizat de desfăşurare a tranzacţiilor cu gaze naturale între diverşi operatori economici, intermediate de operatorul pieţei de gaze naturale sau de operatorul de transport şi de sistem, pe baza unor reguli specifice aprobate de autoritatea competentă;
	73. piaţa de echilibrare a gazelor naturale - cadrul organizat de desfăşurare a tranzacţiilor cu gaze naturale între diverşi operatori economici, intermediate de operatorul sistemului de transport, pe baza unor reguli specifice aprobate de ANRE;
	74. planificare pe termen lung - planificarea pe termen lung a capacităţii de alimentare şi transport a operatorilor economici din sectorul gazelor naturale, în scopul satisfacerii cererii de gaze naturale a sistemului, al diversificării surselor şi al asigurării alimentării clienţilor;
	75. preţ reglementat - preţul la care este realizată furnizarea gazelor naturale în baza unui contract-cadru, a unor standarde de calitate a serviciului şi/sau a unor condiţii specifice stabilite de autoritatea competentă;
	76. racord - conducta de legătură între o ramură principală (conductă de alimentare din amonte, conductă de transport, conductă de distribuţie a gazelor naturale) şi o staţie de măsurare sau o staţie de reglare, măsurare, predare a gazelor naturale, care alimentează un sistem de distribuţie, unul ori mai mulţi clienţi finali;
	77. reţea de transport şi/sau de distribuţie - ansamblul de conducte conectate între ele, inclusiv instalaţiile şi echipamentele aferente pentru vehicularea gazelor naturale, conform reglementărilor tehnice specifice;
	78. rezervare de capacitate - menţinerea unei părţi din capacitatea disponibilă de transport/distribuţie/înmagazinare la dispoziţia utilizatorilor în vederea transportului/ distribuţiei/înmagazinării unei cantităţi de gaze naturale determinate;
	79. sectorul gazelor naturale - ansamblul activităţilor desfăşurate de operatorii economici pentru producţia, transportul, înmagazinarea, distribuţia şi furnizarea de gaze naturale, biogaz, biometan, GPL, GNL şi GNCV, precum şi instalaţiile şi echipamentele folosite pentru realizarea acestor activităţi;

	80. serviciu de sistem - orice serviciu necesar pentru accesul şi exploatarea reţelelor de transport, reţelelor de distribuţie, instalaţiilor GNL şi/sau de înmagazinare, inclusiv dispozitive de echilibrare a sarcinilor, de amestecare şi de injectare a gazelor inerte, dar excluzând instalaţiile rezervate exclusiv pentru operatorii de transport şi de sistem, de distribuţie sau de înmagazinare în vederea îndeplinirii atribuţiilor acestora;
	81. siguranţă - siguranţa aprovizionării cu gaze naturale şi securitatea tehnică a obiectivelor;
	82. sistem - orice reţea de transport, distribuţie, terminal GNL şi/sau instalaţie de înmagazinare exploatată de un operator economic din sectorul gazelor naturale, inclusiv instalaţiile aferente acestora prin care se asigură servicii de sistem, inclusiv stocarea în conducte, precum şi instalaţiile operatorilor economici afiliaţi, necesare pentru asigurarea accesului la sistemul de transport, de distribuţie, la depozitul de înmagazinare sau terminalul GNL;
	83. sistem de transport - ansamblul de conducte conectate între ele, inclusiv instalaţiile şi echipamentele aferente pentru vehicularea gazelor naturale, conform reglementărilor tehnice specifice, prin care se asigură preluarea gazelor naturale extrase din perimetrele de exploatare sau a celor provenite din import şi livrarea către distribuitori, clienţi direcţi, la înmagazinare, şi către beneficiarii din diverse ţări;
	84. sistemul naţional de transport (SNT) - sistemul de transport situat pe teritoriul României şi care se află în proprietatea publică a statului;
	85. sistem interconectat - un număr de sisteme legate între ele;
	86. stocare în conductă - stocarea gazelor prin compresie în sistemele de transport şi distribuţie a gazelor naturale, dar excluzând cantităţile de gaze naturale rezervate de operatorii sistemului de transport sau distribuţie în vederea îndeplinirii atribuţiilor acestora;
	87. terminal de coastă - ansamblul de instalaţii amplasat pe ţărmul Mării Negre unde se asigură preluarea gazelor naturale provenite din perimetrele de exploatare submarine, respectiv punctul în care gazele naturale îndeplinesc condiţiile tehnice de calitate pentru a putea fi comercializate;
	88. terminal GNL - totalitatea instalaţiilor necesare pentru lichefierea gazelor naturale sau pentru importul, descărcarea şi regazeificarea GNL şi care include serviciile auxiliare şi instalaţiile de înmagazinare temporară necesare pentru procesul de regazeificare şi livrarea ulterioară către sistemul de transport, dar care nu include nicio parte a terminalelor GNL utilizate pentru stocare;
	89. transportul gazelor naturale - vehicularea gazelor naturale printr-o reţea care constă în principal din conducte de înaltă presiune, alta decât o reţea de conducte de alimentare din amonte şi decât acea parte din conductele de înaltă presiune care este folosită în principal pentru distribuţia de gaze naturale la nivel local, în scopul de a le livra clienţilor, dar fără a include furnizarea;
	90. utilizator de sistem - persoana fizică sau juridică ce alimentează sistemul sau este deservită de sistem;
	91. zonă de protecţie - zona adiacentă obiectivelor din sectorul gazelor naturale, extinsă în spaţiu, în care se instituie interdicţii privind accesul persoanelor, regimul activităţilor şi al construcţiilor, stabilite prin norme tehnice;
	92. zonă de siguranţă - zona adiacentă obiectivelor din sectorul gazelor naturale, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, stabilite prin norme tehnice; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie.
CAPITOLUL II
Autorităţi şi competenţe
Strategia şi politica energetică în sectorul gazelor naturale	Art. 101. - (1) Strategia energetică naţională defineşte obiectivele sectorului gazelor naturale pe termen mediu şi lung şi modalităţile de realizare a acestora, în condiţiile asigurării unei dezvoltări durabile a economiei naţionale. Strategia energetică se elaborează de ministerul de resort şi se aprobă de Guvern, cu consultarea organizaţiilor neguvernamentale, a partenerilor sociali şi a reprezentanţilor mediului de afaceri.
	(2) Politica energetică, urmărind direcţiile stabilite prin strategia energetică, este elaborată de ministerul de resort, pe baza programului de guvernare, pentru un interval de timp mediu şi cu considerarea evoluţiilor probabile pe termen lung, cu consultarea organizaţiilor neguvernamentale, a partenerilor sociali şi a reprezentanţilor mediului de afaceri, având în vedere, în principal:
	a) constituirea cadrului instituţional corespunzător, prin stabilirea organismelor şi a autorităţii competente pentru realizarea acestei politici;
	b) asigurarea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale;

	c) prognozarea importurilor şi a exporturilor de gaze naturale;
	d) elaborarea programelor de dezvoltare în sectorul gazelor naturale;
	e) asigurarea protecţiei mediului;
	f) creşterea eficienţei economice şi/sau energetice în producţia, înmagazinarea, transportul, distribuţia şi utilizarea gazelor naturale;
	g) stimularea dezvoltării capacităţilor de înmagazinare a gazelor naturale, a capacităţilor de injecţie/extracţie din depozite şi a constituirii stocurilor strategice;
	h) precizarea liniilor directoare privind cercetarea şi dezvoltarea specifice sectorului gazelor naturale şi promovarea tehnologiilor avansate în domeniu;
	i) dezvoltarea cooperării internaţionale.
	(3) Guvernul, ministerul de resort şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale iau măsuri pentru realizarea obiectivelor politicii energetice prevăzute la alin. (2) şi examinează, anual sau ori de câte ori este necesar, stadiul îndeplinirii prevederilor acestuia.
Atribuţiile ministerului de resort	Art. 102. - Ministerul de resort elaborează politica în domeniul gazelor naturale şi asigură ducerea la îndeplinire a acesteia, în condiţiile prevederilor prezentului titlu, având următoarele atribuţii principale:
	a) implementează politica energetică a Guvernului;
	b) elaborează programe şi planuri de măsuri pentru aplicarea politicii Guvernului în sectorul gazelor naturale;
	c) asigură elaborarea de studii pe baza cărora urmează a fi stabilite priorităţile privind investiţiile din sectorul gazelor naturale;
	d) elaborează proiecte de acte normative pentru sectorul gazelor naturale, cu consultarea părţilor interesate;
	e) exercită calitatea de concedent pentru serviciul public de distribuţie a gazelor naturale şi pentru concesionarea bunurilor din domeniul public al statului aferente sectorului gazelor naturale;
	f) supraveghează aplicarea şi respectarea măsurilor stabilite pentru protecţia mediului de către participanţii la activităţile din sectorul gazelor naturale;
	g) asigură armonizarea cu standardele şi reglementările Uniunii Europene în domeniul gazelor naturale şi creează mecanismele necesare aplicării acestora;
	h) asigură monitorizarea respectării angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană pentru sectorul gazelor naturale şi coordonează transpunerea şi implementarea acestor angajamente de către instituţiile implicate;
	i) elaborează şi fundamentează, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi cu organizaţiile patronale şi sindicale, propunerile de politică socială specifice sectorului gazelor naturale, programele de asistenţă socială şi medicală, de asigurări de risc şi accidente, în vederea evitării riscurilor profesionale şi a reabilitării celor care au suferit accidente de muncă şi boli profesionale;
	j) monitorizează aspectele privind siguranţa alimentării, în special privind echilibrul cerere/ofertă de pe piaţa naţională, la nivelul cererii viitoare prognozate şi al rezervelor disponibile, la capacitatea suplimentară avută în vedere, planificată sau în construcţie, la calitatea şi nivelul de întreţinere a reţelelor, precum şi la măsurile necesare pentru a se face faţă vârfurilor de cerere şi deficitului de alimentare a unuia sau mai multor furnizori. În acest sens, publică la fiecare 2 ani, până la 31 iulie, un raport care să evidenţieze constatările făcute în monitorizarea acestor aspecte, precum şi orice măsuri luate sau preconizate în vederea abordării lor şi înaintează imediat acest raport Comisiei Europene;
	k) promovează şi facilitează, împreună cu ANRE, cooperarea dintre operatorii de transport şi de sistem la nivel regional, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele transfrontaliere, cu scopul de a crea o piaţă internă competitivă a gazelor naturale; această cooperare acoperă zonele geografice definite în conformitate cu art. 12 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.775/2005, precum şi alte zone geografice;
	l) asigură punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 994/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale şi de abrogare a Directivei 2004/67/CE a Consiliului;
	m) avizează, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, normativele de protecţie a muncii în sectorul gazelor naturale;
	n) realizează planul naţional de acţiune în cazuri de sărăcie energetică, defineşte situaţiile critice şi clienţii care nu pot fi deconectaţi în astfel de situaţii.

CAPITOLUL III
Concesionarea şi regimul drepturilor asupra proprietăţii altuia
Obiectul concesiunii	Art. 103. - Bunurile proprietate publică aferente obiectivelor/sistemelor de transport şi înmagazinare a gazelor naturale, precum şi serviciile de transport, de înmagazinare şi de distribuţie a gazelor naturale fac obiectul concesionării către persoane juridice române sau străine, în condiţiile legii.
Concesionarea serviciului public de distribuţie a gazelor naturale	Art. 104. - (1) Serviciul public de distribuţie a gazelor naturale se concesionează pentru una sau mai multe zone delimitate - unităţi administrativ-teritoriale; concesiunea este exclusivă pentru zonele delimitate în care s-a acordat.
	(2) Ministerul de resort iniţiază procesul de atribuire a concesiunii, în urma solicitării primite de la o persoană sau autoritate publică interesată, în condiţiile legii; solicitarea este însoţită de un studiu de fezabilitate aprobat de către ANRE.
	(3) Studiul de fezabilitate prevăzut la alin. (2) se întocmeşte, în conformitate cu prevederile metodologiei elaborate şi aprobate de către ANRE, de un operator economic autorizat de ANRE, se avizează prin decizie a ANRE şi este parte integrantă din documentaţia de atribuire a concesiunii.
	(4) Decizia favorabilă a ANRE este obligatorie pentru iniţierea procesului de atribuire a concesiunii serviciului public de distribuţie a gazelor naturale.
	(5) Concedentul, în colaborare cu ANRE, va lua măsurile ce se impun astfel încât să se asigure, după caz, concesionarea mai multor unităţi administrativ-teritoriale învecinate în cadrul unui singur contract; ministerul de resort şi autoritatea competentă vor urmări ca soluţia tehnică de alimentare a zonei concesionate să fie realizată, de regulă, prin intermediul unui singur racord.
	(6) În condiţii justificate, concedentul serviciului public de distribuţie, cu avizul prealabil al ANRE, poate decide extinderea zonei concesionate pentru una sau mai multe localităţi aparţinătoare unităţii administrativ-teritoriale, din cadrul căreia, pentru cel puţin o localitate, serviciul de distribuţie a fost deja concesionat; extinderea zonei concesionate se realizează prin act adiţional la contractul de concesiune încheiat cu concesionarul din zona respectivă, definită conform prevederilor alin. (1).
	(7) După adjudecarea concesiunii, în vederea desfăşurării activităţii, concesionarul solicită autorizaţiile/licenţele specifice prevăzute de legislaţia în vigoare.
	(8) Solicitanţii de gaze naturale situaţi în zone delimitate care nu sunt concesionate pot fi alimentaţi în condiţiile prevăzute la art. 152.
Asigurarea urmăririi executării lucrărilor	Art. 105. - Concesionarul serviciului public de distribuţie a gazelor naturale trebuie să asigure urmărirea executării lucrărilor prevăzute în contractul de concesiune, prin personal propriu, autorizat conform reglementărilor ANRE, precum şi prin personal contractual, autorizat conform legislaţiei în vigoare.
Retragerea concesiunii	Art. 106. - (1) Dreptul de concesiune poate fi retras de concedent în situaţiile în care titularul:
	a) nu efectuează volumul de lucrări în termenele prevăzute în contract;
	b) nu respectă clauzele esenţiale definite ca atare de către părţile din contract, care includ obligatoriu clauzele privind plata redevenţelor şi protecţia mediului;
	c) încalcă în mod sistematic condiţiile de valabilitate ale licenţelor de distribuţie a gazelor naturale sau ale legislaţiei privitoare la siguranţa în funcţionare a obiectivelor.
	(2) Decizia de retragere a concesiunii emisă de concedent poate fi contestată, în termen de 60 de zile de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ competentă. Decizia rămasă definitivă va fi publicată conform prevederilor legale.
	(3) Licenţa corelativă concesiunii se retrage de ANRE, în condiţiile încetării contractului de concesiune.
Încetarea contractului de concesiune	Art. 107. - (1) La încetarea din orice motiv a contractului de concesiune, bunurile aferente serviciului public de distribuţie aflate în proprietatea concesionarului pot fi preluate, în tot sau în parte, de către concedent sau de către un alt concesionar, cu acordul concedentului, în schimbul plăţii unei compensaţii egale cu valoarea reglementată rămasă neamortizată, stabilită de ANRE.
	(2) În cazul în care contractul de concesiune încetează din vina exclusivă a concesionarului, acesta nu poate beneficia de compensaţii de la concedent sau alt concesionar, cu excepţia unei compensaţii egale cu valoarea reglementată rămasă neamortizată, stabilită de ANRE.
Drepturile concesionarului	Art. 108. - (1) Pentru realizarea serviciului de transport sau de distribuţie, în cazul utilizării bunurilor proprietate a terţilor, concesionarul are următoarele drepturi:
	a) să folosească aceste bunuri prin efectul legii;
	b) fără a se aduce atingere dreptului prevăzut la lit. a), condiţiile de exercitare a acestuia sunt cele prevăzute în procesul-verbal de predare în exploatare şi/sau în contract;

	c) să includă costurile aferente lucrărilor de exploatare, întreţinere, reparaţii şi modernizare şi altele, efectuate pentru bunuri, la stabilirea tarifului pentru serviciul prestat, în condiţiile reglementărilor ANRE specifice;
	d) cu acordul proprietarului, să preia aceste bunuri în proprietatea sa, cu o justă despăgubire;
	e) să dezvolte sistemul;
	f) să utilizeze întreaga capacitate a bunului;
	g) să asigure accesul unor noi solicitanţi, cu respectarea uneia dintre următoarele condiţii:
	1. prezentarea acceptului proprietarului;
	2. prezentarea acordului solicitantului de acces privind despăgubirea proprietarului; acordul solicitantului se prezumă atunci când acesta consimte în scris, printr-un act autentic, să îl despăgubească pe proprietar pentru partea ce îi revine din investiţia făcută;
	h) să solicite proprietarului bunului documente tehnico-economice care să facă dovada calităţii materialelor şi lucrărilor efectuate, precum şi a valorii investiţiei;
	i) să înlocuiască bunurile în urma unor necesităţi apărute în scopul modernizării, măririi capacităţii sistemului sau ca urmare a creşterii gradului de uzură ori deteriorării acestora; concesionarul are obligaţia să înlocuiască aceste bunuri în conformitate cu reglementările aprobate de ANRE în acest scop; concesionarul este proprietarul bunurilor astfel înlocuite.
	(2) Corelativ cu drepturile prevăzute la alin. (1), operatorii sistemelor de transport/distribuţie se obligă:
	a) să finanţeze, la expirarea duratei de funcţionare, investiţiile aferente înlocuirii bunurilor;
	b) să opereze şi să întreţină bunurile pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a sistemului.
	(3) În vederea asigurării continuităţii şi a siguranţei în alimentarea cu gaze naturale a clienţilor, în cazul în care prestarea serviciului public de transport/distribuţie se realizează prin intermediul bunurilor proprietate a terţilor, se interzice schimbarea destinaţiei pentru care aceste bunuri au fost construite.
Dreptul de uz şi dreptul de servitute	Art. 109. - Asupra terenurilor şi altor bunuri proprietate publică sau proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, precum şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţilor, concesionarii din sectorul gazelor naturale beneficiază, în condiţiile legii, pe durata lucrărilor de dezvoltare, reabilitare, modernizare, respectiv de exploatare şi de întreţinere a capacităţilor respective, de următoarele drepturi:
	a) dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare în vederea realizării, reabilitării sau modernizării obiectivelor/sistemelor;
	b) dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor şi a intervenţiilor necesare;
	c) dreptul de servitute legală de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea de reţele, de conducte, de linii sau de alte echipamente aferente obiectivelor/sistemelor şi pentru accesul la locul de amplasare a acestora;
	d) dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri;
	e) dreptul de acces la utilităţile publice.
Dreptul de uz pentru executarea lucrărilor	Art. 110. - În exercitarea dreptului de uz pentru executarea lucrărilor necesare în vederea realizării, reabilitării sau modernizării obiectivelor/sistemelor, concesionarul poate:
	a) să depoziteze pe terenurile proprietate privată, în măsura strict necesară, materiale, echipamente, utilaje şi instalaţii;
	b) să desfiinţeze culturi sau plantaţii ori alte amenajări existente ori numai să le restrângă, în măsura strict necesară, pentru executarea lucrărilor, în condiţiile legii;
	c) să extragă materiale, să capteze apă, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;
	d) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea, să amplaseze birouri şi locuinţe de şantier;
	e) să oprească ori să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura strict necesară, pentru executarea lucrărilor pentru obiectivul/sistemul respectiv.
Dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a obiectivului/ sistemului	Art. 111. - (1) Dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a obiectivului/sistemului se întinde pe toată durata de funcţionare a acestuia, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru asigurarea funcţionării normale a obiectivului/sistemului.
	(2) În exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) concesionarul poate:
	a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalaţii pentru întreţinere, revizii, reparaţii şi intervenţii;
	b) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea;
	c) să afecteze culturi, plantaţii sau alte amenajări existente şi să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura şi pe durata strict necesară, în vederea executării operaţiunilor de întreţinere, reparaţii, revizii sau intervenţii.

Dreptul de servitute legală de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană	Art. 112. - Servitutea legală de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană cuprinde dreptul la instalare de reţele, de conducte, linii, stâlpi şi de alte echipamente aferente capacităţii, precum şi accesul la locul de amplasare a acestora pentru intervenţii, întreţinere, reparaţii, revizii, modificări şi exploatare, conform prevederilor legale în vigoare.
Exercitarea drepturilor de uz şi de servitute	Art. 113. - (1) Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 108 şi se exercită fără înscriere în cartea funciară, pe toată durata existenţei obiectivului/sistemului de gaze naturale sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie, în caz de avarie.
	(2) Exercitarea drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţilor private afectate de obiectivul/sistemul care se vor realiza după intrarea în vigoare a prezentei legi se face în conformitate cu regulile procedurale privind condiţiile şi termenii referitori la durată, conţinutul şi limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenţie-cadru, precum şi pentru determinarea cuantumului indemnizaţiilor şi a despăgubirilor şi a modului de plată a acestora, care se aprobă, împreună cu convenţia-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.
	(3) Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de către titularii de licenţe şi autorizaţii pot solicita încheierea de convenţii, conform prevederilor alin. (2).
	(4) Titularii de licenţe şi autorizaţii sunt obligaţi să procedeze la încheierea convenţiilor-cadru prevăzute la alin. (2), în termen de maximum 30 de zile de la solicitarea proprietarilor afectaţi.
	(5) Dacă, cu ocazia intervenţiilor pentru dezvoltare, modernizare, reparaţii, revizii, avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinătatea obiectivelor/sistemelor din domeniul gazelor naturale, concesionarii au obligaţia să plătească despăgubiri în condiţiile legii.
	(6) Despăgubirile se stabilesc avându-se în vedere următoarele criterii:
	a) suprafaţa de teren afectată cu ocazia lucrărilor;
	b) valorile pentru producţiile estimate ale culturilor şi plantaţiilor afectate, comunicate de organismele abilitate, precum şi amenajările afectate de lucrări;
	c) valoarea de circulaţie a bunurilor imobile afectate.
	(7) Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, prin hotărâre judecătorească.
Dreptul de a obţine restrângerea sau sistarea activităţilor	Art. 114. - (1) Pentru a evita punerea în pericol a persoanelor, a bunurilor sau a unor activităţi desfăşurate în zona de executare a lucrărilor de dezvoltare, reabilitare, modernizare a obiectivelor/sistemelor, precum şi a operaţiunilor de revizie, de întreţinere sau de reparaţie la obiectivul/sistemul aflat în funcţiune, concesionarul are dreptul de a obţine restrângerea sau sistarea, în măsura necesară şi pe durata lucrărilor sau a operaţiunilor menţionate, a activităţilor desfăşurate în vecinătate de alte persoane.
	(2) Operatorul sistemului de distribuţie are dreptul să intervină în orice moment asupra reţelelor de distribuţie a gazelor naturale în vederea realizării unor lucrări de reparaţii în regim de urgenţă, în conformitate cu reglementările ANRE, fără a fi necesară obţinerea în prealabil a avizelor şi autorizaţiilor prevăzute de prezentul titlu, în vederea remedierii acelor defecte care pun în pericol siguranţa şi securitatea consumatorilor.
Dreptul de acces la utilităţile publice	Art. 115. - Dreptul de acces la utilităţile publice trebuie exercitat de concesionar cu bună-credinţă, fără a prejudicia accesul altor persoane la respectivele utilităţi publice.
Dreptul de a contracta furnizarea sau prestarea de servicii	Art. 116. - Pentru consecinţele secundare cauzate sau care pot fi produse prin dezvoltarea, reabilitarea sau modernizarea, respectiv prin funcţionarea unor obiective/sisteme din sectorul gazelor naturale, concesionarul poate contracta cu persoanele interesate, în calitate de beneficiar, furnizarea sau prestarea de servicii corespunzătoare, în condiţiile legii.
Instituirea zonelor de protecţie sau siguranţă	Art. 117. - Pentru protecţia şi funcţionarea normală a obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale, ANRE instituie, prin norme tehnice, zone de protecţie şi de siguranţă a acestora.

CAPITOLUL IV
Autorizaţii şi licenţe
Regimul de autorizare	Art. 118. - (1) Înfiinţarea de noi conducte de alimentare din amonte aferente producţiei de gaze naturale, precum şi de noi obiective de producţie de biogaz, biometan, GNL şi GNCV sau de noi sisteme de transport, înmagazinare şi distribuţie a gazelor naturale de către persoane juridice române sau străine se desfăşoară pe bază de autorizaţii de înfiinţare.
	(2) Desfăşurarea activităţilor de furnizare a gazelor naturale, a biogazului/biometanului, GNL, GNCV, GPL, de operare a conductelor de alimentare din amonte aferente producţiei sau de înmagazinare a gazelor naturale, a sistemelor de transport, de distribuţie, a terminalelor GNL, precum şi administrarea pieţelor centralizate de gaze naturale se realizează pe bază de licenţă.
	(3) Procedura de acordare, modificare, suspendare şi retragere a autorizaţiilor şi licenţelor, termenele şi condiţiile de acordare se stabilesc prin regulamente elaborate de ANRE.
Categorii de autorizaţii şi licenţe	Art. 119. - Autoritatea competentă emite:
	1. autorizaţii de proiectare/execuţie/exploatare pentru:
	a) conducte de alimentare din amonte;
	b) sisteme de transport al gazelor naturale;
	c) sisteme de distribuţie a gazelor naturale;
	d) instalaţii de utilizare a gazelor naturale;
	e) instalaţii aferente activităţii de producere/stocare GNCV/biogaz/biometan;
	f) instalaţii tehnologice de suprafaţă aferente înmagazinării gazelor naturale;
	2. autorizaţii pentru înfiinţarea:
	a) conductelor de alimentare din amonte;
	b) instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferente înmagazinării, în cazul unor noi depozite;
	c) instalaţiilor de producere a biogazului/biometanului;
	d) sistemelor de transport/distribuţie a gazelor naturale, în cazul unor noi sisteme;
	e) instalaţiilor GNL, GNCV;
	3. licenţe pentru desfăşurarea activităţilor de:
	a) furnizare de gaze naturale, biogaz/biometan, GNL, GNCV, GPL;
	b) operare a sistemelor de transport, distribuţie sau de înmagazinare subterană;
	c) operare a conductelor de alimentare din amonte aferente producţiei gazelor naturale;
	d) operare a terminalelor GNL;
	e) administrare a pieţelor centralizate.
Refuz de acordare a unei autorizaţii sau licenţe	Art. 120. - (1) ANRE poate refuza acordarea unei autorizaţii/licenţe în următoarele cazuri:
	a) solicitantul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în regulamentele specifice;
	b) solicitantul se află în procedura de reorganizare judiciară sau de faliment;
	c) solicitantului i-a fost retrasă de către ANRE o autorizaţie/licenţă în ultimii 5 ani pentru motive imputabile acestuia;
	d) pentru construirea şi exploatarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale într-o zonă delimitată pentru care a fost emisă autorizaţie/licenţă unui alt agent economic.
	(2) Motivele pentru care se refuză acordarea unei autorizaţii/licenţe trebuie să fie obiective şi nediscriminatorii, refuzul se dispune şi se motivează prin decizie a preşedintelui ANRE, solicitantul putând ataca decizia la instanţa judecătorească de contencios administrativ, în condiţiile legii.
	(3) Motivele pentru care se refuză acordarea unei autorizaţii de înfiinţare se notifică Comisiei Europene.
Proiectarea şi execuţia obiectivelor din sectorul gazelor naturale	Art. 121. - (1) În vederea proiectării, execuţiei şi exploatării obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale, persoanele juridice au obligaţia de a deţine autorizaţii emise de ANRE în baza unui regulament specific.
	(2) Obiectivele din sectorul gazelor naturale, precum şi lucrările de modificare, modernizare sau extindere a acestora sunt proiectate şi executate de persoane juridice autorizate.
	(3) În vederea proiectării şi execuţiei obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale, persoanele fizice au obligaţia de a deţine calitatea de instalator autorizat, acordată de ANRE în baza unui regulament specific.

CAPITOLUL V
Prevederi generale privind producţia, transportul, distribuţia, înmagazinarea subterană, furnizarea şi administrarea pieţelor centralizate de gaze naturale
Obligaţii comune ale titularilor de licenţe	Art. 122. - (1) Obligaţiile comune ale titularilor de licenţe din sectorul gazelor naturale, indiferent de forma de proprietate sau de regimul juridic al acestora, sunt următoarele:
	a) să ţină, în sistemul de contabilitate internă, evidenţe contabile separate pe tipuri de activităţi desfăşurate şi pentru fiecare dintre activităţile reglementate, aşa cum li s-ar cere să facă dacă respectivele activităţi ar fi realizate de operatori economici separaţi, astfel încât să permită reflectarea exactă a veniturilor şi cheltuielilor aferente fiecărei activităţi, în scopul evitării discriminării şi subvenţiilor încrucişate, precum şi pentru încurajarea competiţiei; de asemenea, aceştia ţin evidenţe contabile separate, care pot fi consolidate, pentru alte activităţi din sectorul gazelor naturale, precum şi pentru alte activităţi din afara sectorului gazelor naturale; veniturile rezultate din deţinerea în proprietate a reţelei de transport sau de distribuţie trebuie specificate separat în conturi analitice de venituri; evidenţele contabile interne cuprind un bilanţ şi un cont de profit şi de pierderi pentru fiecare activitate în parte;
	b) să întocmească, să supună spre auditare şi să publice situaţiile financiare anuale la nivel de operator economic, care nu cuprind în mod distinct sediile secundare fără personalitate juridică, conform legislaţiei specifice, adoptate în conformitate cu cea de-a Patra Directivă 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978;
	c) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor comerciale obţinute de la terţi;
	d) să nu abuzeze de informaţiile sensibile din punct de vedere comercial, obţinute de la terţi în procesul de asigurare a accesului la sistem;
	e) să furnizeze informaţiile necesare pentru accesul terţilor la sistem într-o manieră clară, transparentă, uşor accesibilă şi la intervale adecvate;
	f) să deţină toate autorizaţiile şi licenţele prevăzute de legislaţia în vigoare;
	g) să respecte condiţiile de valabilitate asociate autorizaţiilor şi licenţelor acordate de ANRE;
	h) să utilizeze gazele naturale cu respectarea prevederilor art. 181;
	i) să pună la dispoziţia ANRE, la cerere, copii de pe toate contractele de achiziţie/vânzare-cumpărare/furnizare a gazelor naturale şi de tranzit al gazelor naturale, după caz.
	(2) Operatorii economici care nu au obligaţia de a publica situaţiile financiare anuale păstrează la sediul lor un exemplar din acestea, la dispoziţia publicului.
	(3) Activitatea de audit prevăzută la alin. (1) lit. b) constă, în special, în verificarea respectării obligaţiei de a evita discriminările şi subvenţiile încrucişate între activităţile desfăşurate de operatorul economic auditat.
	(4) În contabilitatea lor internă, operatorii economici sunt obligaţi să stabilească regulile de alocare a activului şi pasivului, a cheltuielilor şi veniturilor, precum şi a pierderilor, pe care le vor aplica pentru a ţine evidenţele separate prevăzute la alin. (1) lit. a); aceste reguli pot fi modificate numai în cazuri excepţionale şi trebuie să fie menţionate şi justificate în mod corespunzător, conform reglementărilor ANRE.
	(5) Operatorii economici indică prin note explicative la evidenţele contabile reglementate orice tranzacţie realizată cu întreprinderile conexe, de o anumită importanţă, conform reglementărilor ANRE; prin întreprinderi conexe se înţelege întreprinderi afiliate, în sensul art. 41 din a Şaptea Directivă 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983 şi/sau întreprinderi asociate în sensul art. 33 alin. (1) din acelaşi document, şi/sau întreprinderi care aparţin aceloraşi acţionari.
Producătorul de gaze naturale	Art. 123. - Producătorul de gaze naturale este persoana fizică sau juridică ce are ca specific activitatea de producţie a gazelor naturale, a biogazului/biometanului sau altor tipuri de gaze, în condiţiile prezentului titlu.
Obligaţiile şi drepturile producătorului de gaze naturale	Art. 124. - (1) Obligaţiile principale ale producătorului de gaze naturale sunt:
	a) să deţină autorizaţiile pentru înfiinţarea conductelor de alimentare din amonte aferente activităţii de producţie a gazelor naturale şi licenţa de operare a acestora;
	b) să asigure operarea conductelor de alimentare din amonte aferente producţiei de gaze naturale în condiţii de siguranţă, eficienţă şi de protecţie a mediului;
	c) să asigure accesul terţilor la conductele de alimentare din amonte în condiţii nediscriminatorii, conform reglementărilor specifice;
	d) să desfăşoare activităţi conexe celei de operare a conductelor de alimentare din amonte, conform reglementărilor specifice elaborate de ANRE, în limitele drepturilor conferite prin condiţiile de valabilitate asociate licenţei;

	e) să pună cu prioritate la dispoziţia furnizorilor cantităţile de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie, necesare acoperirii consumului pe piaţa reglementată, în conformitate cu reglementările ANRE privind respectarea graficului de liberalizare a preţurilor şi de asigurare a gazelor naturale pentru clienţii captivi, furnizorii având obligaţia respectării destinaţiei acestor cantităţi de gaze naturale; restul producţiei proprii, mai puţin cantitatea de gaze naturale aferentă consumului tehnologic definit la art. 100 pct. 35, va fi pus la dispoziţia pieţei concurenţiale;
	f) să asigure odorizarea gazelor naturale conform reglementărilor în vigoare, pentru gazele naturale predate în punctele de predare-preluare comercială a gazelor naturale către clienţii racordaţi direct în conductele din amonte, precum şi către sistemele de distribuţie.
	(2) Principalele drepturi ale producătorului de gaze naturale sunt:
	a) să elaboreze norme tehnice/comerciale specifice activităţii proprii şi să le supună spre aprobare ANRE;
	b) să comercializeze gazele naturale rezultate ca urmare a procesului de extracţie, în limitele licenţei de furnizare;
	c) să întrerupă funcţionarea instalaţiilor pe timpul strict necesar pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege, cu anunţarea prealabilă a dispecerilor sistemelor afectate şi, după caz, a clienţilor finali;
	d) să refuze accesul terţilor la conductele de alimentare din amonte:
	1. atunci când există, în ceea ce priveşte specificaţiile tehnice, o incompatibilitate care nu poate fi rezolvată într-un mod acceptabil;
	2. pentru a evita dificultăţi care nu pot fi depăşite într-un mod acceptabil şi care ar putea prejudicia producţia eficientă, curentă şi viitoare, de hidrocarburi, inclusiv din zăcăminte a căror viabilitate economică este scăzută;
	3. pentru a respecta nevoile rezonabile şi justificate în mod corespunzător ale proprietarului sau ale operatorului reţelei de conducte de alimentare din amonte, cu privire la transportul şi prelucrarea gazelor naturale, precum şi interesele tuturor celorlalţi utilizatori ai reţelei de conducte de alimentare din amonte sau ai principalelor instalaţii de prelucrare şi manipulare care pot fi afectate;
	4. în situaţiile prevăzute la art. 149;
	e) să refuze racordarea terţilor la conductele de alimentare din amonte, conform prevederilor art. 148.
Transportul gazelor naturale	Art. 125. - (1) Activitatea de transport al gazelor naturale constituie serviciu public de interes naţional.
	(2) Transportul gazelor naturale se realizează de către operatorul de transport şi de sistem, certificat de autoritatea competentă în condiţiile legii.
	(3) Sistemul naţional de transport este proprietatea publică a statului.
	(4) Lucrările de dezvoltare, reabilitare, modernizare, exploatare şi întreţinere a obiectivelor/sistemelor de transport al gazelor naturale sunt lucrări de utilitate publică.
	(5) Punctele de delimitare ale sistemului de transport sunt de la robinetul de la intrarea în staţia de reglare-măsurare-predare aparţinând producătorilor sau operatorilor sistemelor de înmagazinare, respectiv punctul de trecere a frontierei, în cazul conductelor de interconectare la sistemele de transport din ţările vecine, până la robinetul de la ieşirea din staţia de reglare-măsurare-predare aparţinând operatorului de transport, respectiv punctul de trecere a frontierei, în cazul conductelor de interconectare la sistemele de transport din ţările vecine.
	(6) Operatorul de transport şi de sistem are obligaţia de a elabora planuri de investiţii şi de dezvoltare a sistemului de transport pe 10 ani, în concordanţă cu stadiul actual şi evoluţia viitoare a consumului de gaze naturale şi a surselor, inclusiv importurile şi exporturile de gaze naturale.
	(7) Planurile vor conţine modalităţile de finanţare şi realizare a investiţiilor privind instalaţiile de transport, cu luarea în considerare şi a planurilor de amenajare şi sistematizare a teritoriului străbătut de acestea, în condiţiile respectării normelor de protecţie a mediului.
	(8) Planurile prevăzute la alin. (6) se aprobă de ANRE.
Certificarea operatorului de transport şi de sistem	Art. 126. - (1) Operatorul de transport şi de sistem se organizează şi funcţionează după modelul „operator de sistem independent“ şi este persoana juridică certificată de ANRE în condiţiile prevăzute la art. 128.
	(2) Pentru a respecta condiţiile prevăzute la art. 128, prin hotărâre a Guvernului elaborată la propunerea ministerului de resort, se stabileşte entitatea publică ce reprezintă statul ca acţionar majoritar la operatorii economici care desfăşoară activităţi de producere şi furnizare, pe de o parte, precum şi entitatea publică ce reprezintă statul ca acţionar majoritar la operatorul de transport şi sistem, pe de altă parte.

	(3) În termen de 15 zile de la adoptarea măsurilor prevăzute la alin. (2), operatorul de transport şi de sistem va înainta ANRE, cu avizul proprietarului sistemului de transport, cererea de certificare însoţită de documentaţia justificativă privind îndeplinirea cerinţelor prevăzute la art. 128.
	(4) ANRE emite o decizie de certificare preliminară, în termen de 4 luni de la data înregistrării cererii operatorului de transport şi de sistem, care se notifică Comisiei Europene, însoţită de documentaţia aferentă.
	(5) Procedura de certificare a operatorului de transport şi de sistem se finalizează conform prevederilor art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009.
	(6) Desemnarea operatorului de transport şi de sistem în calitate de operator de sistem independent se aprobă de Comisia Europeană ca urmare a comunicării de către ANRE a operatorului economic certificat, după încheierea procedurii de certificare conform alin. (5).
	(7) Pe lângă decizia de certificare, autoritatea competentă este obligată să notifice Comisiei Europene orice solicitare de certificare a proprietarului sistemului de transport sau a operatorului de transport şi de sistem, care este controlat de o persoană sau de persoane dintr-una sau mai multe ţări terţe, precum şi orice circumstanţe în urma cărora o persoană sau persoane dintr-una sau mai multe ţări terţe ar dobândi controlul asupra sistemului de transport ori asupra operatorului de transport şi de sistem, dacă este cazul.
Certificarea operatorilor de transport şi de sistem controlaţi de ţări terţe	Art. 127. - (1) Înainte de certificarea unui operator de transport şi de sistem care este controlat de o persoană sau de persoane dintr-una sau mai multe ţări terţe, ANRE solicită un aviz Comisiei Europene cu privire la faptul că:
	a) entitatea respectivă respectă cerinţele art. 128; şi
	b) acordarea certificării nu pune în pericol siguranţa alimentării cu gaze naturale a Uniunii Europene.
	(2) ANRE refuză certificarea unui operator de transport şi de sistem care este controlat de o persoană sau de persoane dintr-una sau mai multe ţări terţe, în următoarele situaţii:
	a) entitatea în cauză nu îndeplineşte cerinţele de la art. 128;
	b) acordarea certificării poate pune în pericol siguranţa alimentării cu gaze naturale pe teritoriul naţional şi al Uniunii Europene; la examinarea acestui aspect, ANRE ţine seama de:
	(i) drepturile şi obligaţiile Uniunii Europene faţă de ţara terţă respectivă în temeiul dreptului internaţional, inclusiv al oricărui acord încheiat cu una sau mai multe ţări terţe la care Uniunea Europeană este parte şi în care sunt abordate aspecte legate de siguranţa alimentării cu gaze naturale;
	(ii) drepturile şi obligaţiile României faţă de ţara terţă respectivă în temeiul acordurilor încheiate cu ţara terţă respectivă, în măsura în care acestea respectă dreptul comunitar european; precum şi
	(iii) alte elemente specifice legate de caz sau de ţara terţă implicată.
	(3) În termen de două luni de la emiterea avizului de către Comisia Europeană, ANRE adoptă decizia finală cu privire la certificare, ţinând cont, în cel mai înalt grad, de acest aviz. Decizia ANRE se publică împreună cu avizul Comisiei Europene. În situaţia în care Comisia Europeană nu emite un aviz în termenul de două luni de la primirea solicitării, se poate considera că acesta nu a ridicat obiecţii privind decizia ANRE.
	(4) În cazul în care decizia finală a ANRE diferă de avizul Comisiei Europene, se publică motivele acestei decizii.
	(5) ANRE poate, în orice situaţie, să refuze certificarea prevăzută la alin. (1) dacă acordarea acesteia ar pune în pericol siguranţa alimentării cu gaze naturale pe teritoriul naţional sau pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene.
Condiţii de certificare a operatorului de transport şi de sistem	Art. 128. - (1) Certificarea operatorului de transport şi de sistem se realizează dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe:
	a) aceeaşi persoană sau aceleaşi persoane nu au dreptul:
	(i) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra unui operator economic care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere sau de furnizare şi în acelaşi timp să exercite, direct sau indirect, controlul sau să exercite vreun drept asupra operatorului de transport şi de sistem sau asupra unui sistem de transport; sau
	(ii) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra operatorului de transport şi de sistem ori asupra unui sistem de transport şi să exercite, direct sau indirect, controlul ori să exercite vreun drept asupra unui operator economic care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere sau de furnizare;
	b) aceeaşi persoană sau aceleaşi persoane nu sunt abilitate să numească membri în consiliul de supraveghere, în consiliul de administraţie sau în alte organisme care reprezintă operatorul de transport şi de sistem din punct de vedere juridic în cazul unui operator de transport şi de sistem sau în cazul unei reţele de transport şi, de asemenea, să exercite, direct sau indirect, controlul ori să exercite vreun drept asupra unui operator economic care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere sau de furnizare a gazelor naturale;

	c) aceeaşi persoană nu este abilitată să fie membru în consiliul de supraveghere, în consiliul de administraţie sau în alte organisme care reprezintă operatorul economic din punct de vedere juridic atât în cazul unui operator economic care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere sau de furnizare, cât şi în cazul unui operator de transport şi de sistem sau în cazul unei reţele de transport;
	d) operatorul de transport şi de sistem dispune de resursele financiare, tehnice, fizice şi umane pentru îndeplinirea propriilor atribuţii;
	e) operatorul de transport şi de sistem îşi asumă angajamentul de a respecta un plan de dezvoltare a reţelei de transport pe 10 ani, aprobat de ANRE;
	f) operatorul de transport şi de sistem are capacitatea de a respecta obligaţiile care îi revin în temeiul Regulamentului (CE) nr. 715/2009, inclusiv în ceea ce priveşte cooperarea cu alţi operatori de transport şi de sistem la nivel european şi regional;
	g) proprietarul reţelei de transport şi de sistem îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 131.
	(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) cuprind, în special:
	(i) competenţa de a exercita drepturi de vot;
	(ii) competenţa de a numi membri în consiliul de supraveghere, consiliul de administraţie sau alte organe care reprezintă operatorul economic din punct de
	(iii) deţinerea unei cote majoritare.
	(3) În sensul alin. (1) lit. a), noţiunea de „operator economic care desfăşoară activitatea de producere sau de furnizare gaze naturale“ include şi activităţile de producere şi furnizare de energie electrică, iar termenii de „operator de transport şi sistem“ şi „reţea de transport“ includ şi termenii care se utilizează în acelaşi sens în sectorul energiei electrice.
Reevaluarea certificării operatorului de transport şi de sistem	Art. 129. - (1) Operatorul de transport şi de sistem notifică ANRE orice tranzacţie planificată care poate necesita o reevaluare a conformităţii acesteia cu cerinţele art. 128, precum şi orice circumstanţe în baza cărora o persoană sau persoane dintr-una sau mai multe ţări terţe ar dobândi controlul asupra sistemului de transport ori asupra operatorului de transport şi de sistem.
	(2) ANRE poate decide o reevaluare a îndeplinirii de către operatorul de transport şi de sistem a cerinţelor prevăzute la art. 128:
	a) în urma notificării de către operatorul de transport şi de sistem în condiţiile alin. (1);
	b) din oficiu;
	c) la cererea motivată a Comisiei Europene.
Obligaţiile şi drepturile operatorului de transport şi de sistem	Art. 130. - (1) Operatorul de transport şi de sistem are în principal următoarele obligaţii:
	a) să opereze sistemul de transport şi să asigure echilibrul fizic rezidual al acestuia, respectiv programarea, dispecerizarea şi funcţionarea sistemului de transport în condiţii de siguranţă;
	b) să întreţină, să reabiliteze, să modernizeze şi să dezvolte sistemul de transport în condiţii de siguranţă, de eficienţă şi de protecţie a mediului;
	c) să realizeze, să întreţină şi să dezvolte un sistem informatic de monitorizare, comandă şi achiziţie de date, care să permită monitorizarea şi conducerea operativă a funcţionării sistemului de transport al gazelor naturale;
	d) să asigure accesul terţilor la sistemul de transport, conform unor reglementări specifice, în condiţii nediscriminatorii, în limitele capacităţilor de transport şi cu respectarea regimurilor tehnologice;
	e) să asigure racordarea terţilor la sistemul de transport, conform unor reglementări specifice, în limitele capacităţilor de transport şi cu respectarea regimurilor tehnologice;
	f) să desfăşoare activităţi conexe celei de operare a sistemului, conform reglementărilor specifice aprobate de ANRE, în limitele drepturilor conferite prin condiţiile de valabilitate asociate licenţei;
	g) să elaboreze şi să aplice regimurile optime de transport şi de livrare pentru cantităţile de gaze naturale notificate de utilizatorii de reţea, pentru o anumită perioadă, conform contractelor încheiate;
	h) să elaboreze şi să actualizeze acordurile tehnice de exploatare în zona de graniţă şi să le transmită spre avizare ANRE, anterior intrării în vigoare;
	i) să întocmească şi să urmărească bilanţul de gaze naturale intrate în sistem şi, respectiv, ieşite din sistem, conform reglementărilor ANRE;

	j) să deţină în depozitele subterane sau să asigure achiziţia de gaze, inclusiv din import, pentru cantităţile necesare operării şi asigurării echilibrului fizic al sistemului de transport, conform reglementărilor specifice aprobate de ANRE;
	k) să asigure odorizarea gazelor naturale la ieşirea din SNT, corespunzător reglementărilor propuse de operatorul de transport şi de sistem şi aprobate de ANRE;
	l) să elaboreze la solicitarea ANRE şi să transmită spre aprobare ANRE metodologiile de tarifare aferente desfăşurării activităţii de furnizare de servicii de echilibrare;
	m) să realizeze schimbul de informaţii cu alţi operatori de transport şi de sistem interconectaţi, cu operatori de înmagazinare GNL şi de distribuţie şi cu alţi colaboratori în domeniul energetic, cu respectarea reglementarilor ENTSO-G privind protocoalele de schimb de informaţii, rapoartele, structura şi procedurile de acces la bazele de date;
	n) să realizeze servicii de sistem necesare pentru accesul şi exploatarea reţelelor de transport;
	o) să elaboreze reglementări specifice necesare pentru realizarea activităţii de conducere operativă, cu consultarea participanţilor la piaţa de gaze naturale, pe care le supune spre aprobare ANRE;
	p) să elaboreze studii, programe şi lucrări privind dezvoltarea sistemului de transport al gazelor naturale;
	q) să asigure alocarea capacităţilor pe conductele de interconectare cu respectarea Regulamentului (CE) nr. 715/2009;
	r) să asigure aplicarea regulilor privind managementul congestiilor, inclusiv pe conductele de interconectare, precum şi a normelor de atribuire a capacităţilor de pe aceste conducte;
	s) să organizeze şi să administreze piaţa de echilibrare a gazelor naturale;
	ş) să asigure exploatarea staţiilor de preluare a gazelor naturale din conductele din amonte sau din sistemele de înmagazinare în sistemul de transport, precum şi a staţiilor de predare a gazelor naturale către sistemele de distribuţie, clienţii finali sau sistemele de înmagazinare.
	(2) Operatorul sistemului de transport şi de sistem are, în principal, următoarele drepturi:
	a) să perceapă tarife nediscriminatorii, corespunzătoare serviciilor prestate, să limiteze şi/sau să întrerupă prestarea serviciului, conform reglementărilor specifice;
	b) să refuze accesul terţilor la sistemul de transport, în condiţiile legii;
	c) să întrerupă sau să limiteze transportul gazelor naturale în condiţiile în care sunt periclitate siguranţa şi integritatea sistemului de transport, conform reglementărilor specifice;
	d) să întrerupă funcţionarea instalaţiilor pentru timpul strict necesar, în vederea executării lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege, cu anunţarea prealabilă a dispecerilor sistemelor afectate şi, după caz, a clienţilor;
	e) să elaboreze norme tehnice/comerciale/operaţionale specifice activităţii proprii şi să le supună spre aprobare ANRE;
	f) să elaboreze proiecte de reglementări obiective, transparente şi nediscriminatorii pentru echilibrarea fizică a sistemului de transport al gazelor naturale, inclusiv propuneri pentru fundamentarea tarifelor care trebuie plătite de utilizatorii de sistem în cazul dezechilibrului fizic, şi să le supună spre aprobare ANRE;
	g) să stocheze gaze naturale în sistemul de transport, în condiţiile unor reglementări specifice aprobate de ANRE;
	h) să folosească, cu titlu gratuit, terenurile proprietate publică ocupate de obiectivele aferente sistemului de transport, precum şi terenurile proprietate publică utilizate pentru lucrările de execuţie, exploatare, întreţinere şi reparaţii;
	i) să administreze piaţa de echilibrare în vederea asigurării echilibrului fizic şi menţinerii în parametrii operaţionali a sistemului, cu efectuarea operaţiunilor comerciale respective; evidenţele comerciale privind astfel de operaţiuni se ţin distinct de cele privind activitatea de transport.
	(3) Operarea conductelor prin care se realizează interconectarea cu statele ce nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum şi alocarea capacităţilor pe acestea se realizează conform prevederilor acordurilor cu aceste state.
	(4) Operatorul de transport şi de sistem şi proprietarul sistemului de transport publică informaţiile referitoare la propriile activităţi, necesare utilizatorilor de sistem, conform reglementărilor ANRE, în vederea asigurării accesului eficient la sistem, a unei concurenţe efective şi funcţionării eficiente a pieţei de gaze naturale, nefiindu-le permisă divulgarea informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial obţinute pe parcursul activităţilor acestora, inclusiv cele obţinute de la terţi, în contextul acordării accesului la reţea.
Atribuţiile proprietarului sistemului de transport	Art. 131. - (1) Proprietarul sistemului de transport:
	a) cooperează cu operatorul de transport şi de sistem în vederea îndeplinirii atribuţiilor acestuia, furnizându-i toate informaţiile relevante;

	b) finanţează şi/sau îşi dă acordul asupra modalităţii de finanţare a investiţiilor în reţeaua de transport stabilite de operatorul de transport şi sistem şi aprobate de ANRE;
	c) deţine răspunderea privind activele sistemului de transport, cu excepţia răspunderii privind atribuţiile operatorului de transport şi de sistem;
	d) oferă garanţii pentru facilitarea finanţării eventualelor extinderi ale sistemului, cu excepţia investiţiilor pentru care şi-a dat acordul să fie finanţate de către orice parte interesată, inclusiv de către operatorul de transport şi de sistem, în temeiul lit. b).
	(2) Consiliul Concurenţei, în cooperare cu ANRE, este abilitat cu toate competenţele necesare să monitorizeze în mod eficient respectarea de către proprietarul sistemului de transport a obligaţiilor acestuia, în temeiul alin. (1).
Separarea proprietarului sistemului de transport	Art. 132. - (1) În cazul în care proprietarul sistemului de transport face parte dintr-un operator economic integrat pe verticală, proprietarul sistemului de transport este independent cel puţin în ceea ce priveşte statutul său juridic, organizarea şi procesul decizional faţă de alte activităţi care nu au legătură cu transportul gazelor naturale.
	(2) Pentru a asigura independenţa proprietarului sistemului de transport în condiţiile alin. (1), se aplică următoarele criterii:
	a) persoanele cu funcţie de conducere ale proprietarului sistemului de transport nu pot face parte din structurile operatorului economic integrat din domeniul gazelor naturale care răspunde, direct sau indirect, de gestionarea zilnică a activităţilor de producere, distribuţie şi furnizare a gazelor naturale;
	b) persoanele cu funcţie de conducere din cadrul proprietarului sistemului de transport acţionează independent de orice interes de piaţă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
	c) proprietarul sistemului de transport stabileşte un program de conformitate, care conţine măsurile luate pentru a garanta excluderea practicilor discriminatorii şi stabileşte şi obligaţiile specifice impuse angajaţilor pentru realizarea obiectivului de independenţă;
	d) proprietarul sistemului de transport desemnează o persoană sau un organism, denumit agent de conformitate, care să asigure monitorizarea adecvată a respectării programului de conformitate şi care depune la ANRE în luna decembrie a fiecărui an un raport cu privire la măsurile luate, raport care se publică pe site-ul operatorului de transport şi de sistem.
	(3) Proprietarul reţelei de transport transmite spre aprobare ANRE toate proiectele de contracte ce urmează să fie încheiate cu operatorul de transport şi de sistem, inclusiv cele referitoare la utilizarea bunurilor existente, precum şi a celor realizate ca urmare a investiţiilor în reţeaua de transport.
	(4) Persoanele care au exercitat în cadrul operatorului de transport şi de sistem funcţii de conducere sau alte funcţii relevante în temeiul cărora au avut acces la informaţii comerciale sensibile, definite potrivit legii, nu pot ocupa funcţii similare în cadrul operatorilor economici din domeniul producerii şi/sau furnizării de gaze naturale, pe o perioadă de minimum 6 luni de la data încetării raporturilor contractuale cu operatorul de transport şi de sistem.
Interdicţii privind deţinerea controlului asupra operatorilor de transport şi de sistem	Art. 133. - Operatorilor economici care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere sau de furnizare de gaze naturale le este interzis ca, direct sau indirect, să exercite controlul sau să exercite vreun drept cu privire la operatorii de transport şi de sistem separaţi din alte state ale Uniunii Europene care aplică dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE.
Distribuţia gazelor naturale	Art. 134. - (1) Distribuţia gazelor naturale se realizează de către operatorul de distribuţie.
	(2) Operatorul de distribuţie prestează serviciul de distribuţie pentru toţi utilizatorii sistemului de distribuţie, în condiţii nediscriminatorii, asigurând accesul la acesta oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele prezentului titlu, cu respectarea normelor şi standardelor de performanţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.
	(3) Delimitarea unui sistem de distribuţie se realizează, după caz:
	a) de obiectivele de producţie de la robinetul aflat la ieşirea din staţia de reglare-măsurare-predare a producătorului;

	b) de sistemul de transport de la ieşirea din staţia de reglare-măsurare-predare a operatorului de transport;
	c) de alt sistem de distribuţie de la ieşirea din staţia de reglare/măsurare dintre operatorii de distribuţie;
	d) de clienţii finali de la ieşirea din staţiile/posturile de reglare/măsurare sau, după caz, ieşirea din robinetul de branşament către instalaţiile de utilizare ale acestora.
Caracterul activităţii de distribuţie	Art. 135. - Activitatea de distribuţie a gazelor naturale, cu excepţia celei realizate prin sistemele de distribuţie închise, constituie serviciu public de interes general.
Independenţa operatorului de distribuţie	Art. 136. - (1) În cazul în care operatorul de distribuţie face parte dintr-un operator economic integrat pe verticală, acesta trebuie să fie independent cel puţin în ceea ce priveşte forma sa juridică, organizarea şi procesul decizional, în raport cu celelalte activităţi care nu au legătură cu distribuţia; această regulă nu creează obligaţia separării proprietăţii asupra activelor aparţinând operatorului de distribuţie faţă de operatorul economic integrat pe verticală.
	(2) În vederea asigurării independenţei operatorului de distribuţie care face parte dintr-un operator economic integrat pe verticală faţă de celelalte activităţi desfăşurate de acesta din urmă, se aplică următoarele criterii:
	a) persoanele care asigură conducerea operatorului de distribuţie nu pot face parte din structurile operatorului integrat pe verticală care răspund, direct sau indirect, de gestionarea activităţilor de producţie, transport şi furnizare a gazelor naturale;
	b) luarea măsurilor corespunzătoare pentru a se asigura că interesele profesionale ale persoanelor responsabile pentru managementul operatorului de distribuţie sunt luate în considerare, într-o manieră de natură să asigure independenţa de acţiune a acestora;
	c) operatorul de distribuţie are dreptul de a lua decizii, în mod efectiv, independent de operatorul economic integrat pe verticală, cu privire la activele necesare pentru exploatarea, întreţinerea sau dezvoltarea sistemului de distribuţie; pentru a îndeplini aceste atribuţii, operatorul de distribuţie are la dispoziţie resursele necesare, inclusiv resursele umane, tehnice, financiare şi fizice; aceasta nu trebuie să afecteze existenţa unor mecanisme de coordonare corespunzătoare care trebuie să asigure că sunt protejate drepturile de supraveghere economică şi managerială ale societăţii-mamă cu privire la rentabilitatea activelor de către filială; aceste mecanisme vor permite în mod special societăţii-mamă să aprobe planul financiar anual sau orice instrument echivalent al operatorului de distribuţie şi să stabilească limitele globale de îndatorare ale filialei; nu se va permite însă societăţii-mamă să dea instrucţiuni privind operaţiunile curente şi nici privind decizii individuale ce au în vedere construirea sau modernizarea obiectivelor aparţinând sistemelor de distribuţie care nu depăşesc termenii stabiliţi în planul financiar aprobat sau în oricare alt instrument echivalent;
	d) operatorul de distribuţie trebuie să stabilească un program de conformitate, în care să prezinte măsurile asumate ce asigură excluderea oricărui comportament discriminatoriu şi garantează că respectarea acestuia este monitorizată în mod adecvat; acest program trebuie să prezinte şi obligaţiile specifice ale angajaţilor pentru realizarea acestui obiectiv; persoana sau organismul responsabil pentru monitorizarea programului de conformitate, denumit agent de conformitate, transmite ANRE şi publică, în luna decembrie a fiecărui an, un raport cuprinzând măsurile luate; agentul de conformitate al operatorului de distribuţie este complet independent şi are acces la toate informaţiile operatorului de distribuţie sau ale oricărui operator economic afiliat, care sunt necesare în vederea îndeplinirii atribuţiei sale.
	(3) Operatorii de distribuţie integraţi vertical nu trebuie, în activităţile lor de comunicare şi de publicitate, să creeze confuzie cu privire la identitatea separată a filialei de furnizare din cadrul operatorului economic integrat vertical.
	(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (1)-(3) operatorii economici care desfăşoară activităţi de distribuţie a gazelor naturale şi care deservesc un număr de cel mult 100.000 de clienţi finali.
Obligaţia de păstrare a confidenţialităţii	Art. 137. - (1) Operatorul de distribuţie este obligat să păstreze confidenţialitatea asupra informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial obţinute în cursul desfăşurării activităţii sale.
	(2) Operatorul de distribuţie este obligat să împiedice divulgarea discriminatorie a informaţiilor privind propria activitate, care pot fi avantajoase din punct de vedere comercial.

Obligaţiile şi drepturile operatorului de distribuţie	Art. 138. - (1) Distribuitorul de gaze naturale are, în principal, următoarele obligaţii:
	a) să opereze, să întreţină, să repare, să modernizeze şi să dezvolte sistemul de distribuţie în condiţii de siguranţă, eficienţă economică şi de protecţie a mediului, activităţile urmând a fi desfăşurate în baza autorizaţiilor specifice pentru proiectare şi execuţie a sistemelor de distribuţie a gazelor naturale, iar operarea urmând să se desfăşoare în baza licenţei de distribuţie;
	b) să asigure odorizarea gazelor naturale corespunzător reglementărilor aprobate de ANRE, în baza contractelor de prestări de servicii încheiate cu operatorul din amonte, şi, acolo unde este cazul, prin odorizare suplimentară în sistemul de distribuţie;
	c) să realizeze interconectări cu alte sisteme, după caz, şi să asigure capacitatea sistemului de distribuţie pe termen lung;
	d) să asigure accesul terţilor la sistemele de distribuţie, în condiţii nediscriminatorii, în limitele capacităţilor de distribuţie, cu respectarea regimurilor tehnologice, conform reglementărilor specifice elaborate de ANRE;
	e) să întocmească şi să urmărească bilanţul de gaze naturale intrate şi, respectiv, ieşite din sistemul propriu;
	f) să evite subvenţia încrucişată între categoriile de clienţi finali cu privire la repartizarea costurilor;
	g) să preia pentru o perioadă determinată, dar nu mai mult de 2 ani, la solicitarea şi conform reglementărilor ANRE, operarea unui sistem de distribuţie în cazul în care operatorului iniţial i-a fost retrasă licenţa de distribuţie sau a fost reziliat contractul de concesiune;
	h) să asigure echilibrul permanent al sistemului operat;
	i) să asigure condiţiile de securitate în alimentarea cu gaze naturale;
	j) să desfăşoare activităţi conexe celei de operare a sistemului, conform reglementărilor specifice elaborate de ANRE, în limitele stabilite prin condiţiile de valabilitate asociate licenţei;
	k) să elaboreze şi să trimită ANRE planurile de investiţii pe 5 ani ale sistemelor pe care le operează; aceste planuri se actualizează anual de către operator până la sfârşitul lunii decembrie şi se aprobă de către ANRE.
	(2) Operatorul de distribuţie a gazelor naturale are, în principal, următoarele drepturi:
	a) să desfăşoare activităţi comerciale legate de serviciul de distribuţie a gazelor naturale;
	b) să încaseze contravaloarea tarifelor corespunzătoare serviciilor prestate, să limiteze şi/sau să întrerupă prestarea serviciului, conform reglementărilor specifice;
	c) să întrerupă funcţionarea obiectivelor sistemului de distribuţie şi alimentarea cu gaze naturale a clienţilor pentru timpul strict necesar executării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de prezentul titlu sau în caz de forţă majoră, cu anunţarea prealabilă a dispecerilor sistemelor afectate şi, după caz, a clienţilor;
	d) să folosească, cu titlu gratuit, terenurile proprietate publică locală ocupate de obiectivele sistemului de distribuţie, precum şi pentru realizarea lucrărilor de execuţie, operare, întreţinere şi reparaţii, în condiţiile legii;
	e) să aibă acces la instalaţiile de utilizare ale clienţilor finali pentru verificarea informaţiilor referitoare la debitele instalate, modificările efectuate, precum şi ori de câte ori este necesară intervenţia în scopul menţinerii siguranţei în funcţionare a acestora;
	f) să sisteze alimentarea cu gaze naturale a aparatelor/instalaţiilor de utilizare care nu respectă prevederile legislaţiei în vigoare şi care pot pune în pericol securitatea persoanelor sau integritatea bunurilor, după certificarea neconformităţilor de către un operator economic autorizat de ANRE, altul decât operatorul de distribuţie;
	g) să stocheze gaze naturale în sistemele de distribuţie, conform reglementărilor aprobate de ANRE;
	h) să refuze racordarea la sistemul de distribuţie în condiţiile art. 150;
	i) să elaboreze norme tehnice/comerciale specifice activităţii proprii şi să le supună spre aprobare ANRE;
	j) în cazul intervenţiilor de către persoane neautorizate asupra instalaţiilor de reglare-măsurare aflate la limita de proprietate, care pun în pericol siguranţa alimentării cu gaze naturale, operatorul de distribuţie este îndreptăţit să întrerupă alimentarea, în conformitate cu reglementările specifice ale ANRE.
Sistemul de distribuţie închis	Art. 139. - (1) Sistemul de distribuţie închis este acel sistem prin care se distribuie gaze naturale într-o zonă industrială, comercială sau de servicii comune, limitată din punct de vedere geografic şi care, fără a aduce atingere prevederilor alin. (4), nu alimentează clienţii casnici, dacă, din raţiuni de organizare tehnologică, activităţile derulate de utilizatorii sistemului respectiv sunt integrate sau sistemul respectiv asigură gazele naturale în principal către proprietarul sistemului, operatorul sistemului sau un operator economic afiliat acestora, după caz.

	(2) Obligaţiile privind dezvoltarea sistemului de distribuţie, prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. c), g) şi k), nu sunt aplicabile operatorului unui sistem de distribuţie închis.
	(3) Tarifele pentru serviciul de distribuţie dintr-un sistem de distribuţie închis sau metodologiile care stau la baza calculării acestora sunt aprobate de ANRE, la cererea operatorului sistemului de distribuţie închis.
	(4) Exceptarea prevăzută la alin. (2) se aplică şi în cazul în care în zona deservită de un sistem de distribuţie închis sunt amplasaţi clienţi casnici, numai dacă aceştia se află într-un raport de muncă sau într-o formă de asociere cu proprietarul sistemului de distribuţie la momentul racordării.
	(5) Înfiinţarea, respectiv operarea unui sistem de distribuţie închis se realizează prin autorizaţie de înfiinţare, respectiv pe bază de licenţă, acordate de ANRE.
Înmagazinarea gazelor naturale	Art. 140. - (1) Înmagazinarea gazelor naturale se realizează de către operatorul de înmagazinare.
	(2) Gazele naturale se înmagazinează în scopul:
	a) asigurării securităţii în alimentarea cu gaze naturale a clienţilor finali;
	b) armonizării variaţiilor consumului sezonier, zilnic şi orar cu sursele de gaze disponibile;
	c) asigurării permanente a echilibrului fizic al SNT;
	d) realizării altor activităţi comerciale.
Independenţa operatorului de înmagazinare	Art. 141. - (1) Un operator de înmagazinare care face parte dintr-un operator economic integrat pe verticală trebuie să fie independent cel puţin în ceea ce priveşte forma juridică, organizarea şi procesul de luare a deciziilor faţă de alte activităţi care nu au legătură cu transportul, distribuţia sau înmagazinarea.
	(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai cu privire la instalaţiile de înmagazinare care sunt necesare din punct de vedere tehnic şi/sau economic pentru asigurarea unui acces eficient la sistem în scopul alimentării clienţilor, în conformitate cu reglementările specifice.
	(3) În vederea asigurării independenţei operatorului de înmagazinare faţă de operatorul economic integrat pe verticală din care face parte şi care desfăşoară cel puţin una din activităţile de producţie sau de furnizare, se aplică următoarele criterii minime:
	a) persoanele care asigură conducerea operatorului de înmagazinare nu pot face parte din structurile operatorului economic integrat pe verticală care răspund, direct sau indirect, de coordonarea activităţii de producţie şi furnizare a gazelor naturale;
	b) trebuie luate măsuri adecvate pentru a garanta că interesele profesionale ale persoanelor cu funcţii de conducere din cadrul operatorului de înmagazinare sunt luate în considerare, astfel încât să se asigure faptul că acestea au posibilitatea de a acţiona independent;
	c) operatorul de înmagazinare dispune de suficiente competenţe de luare a deciziilor, independent de societatea-mamă, cu privire la elementele de active necesare pentru exploatarea, întreţinerea sau dezvoltarea instalaţiilor de înmagazinare; aceasta nu împiedică existenţa unor mecanisme de coordonare adecvate care să garanteze protejarea drepturilor de supraveghere economică şi a celor de supraveghere a gestiunii ale societăţii-mamă asupra randamentului activelor unei filiale; societatea-mamă are dreptul să aprobe planul financiar anual al operatorului de înmagazinare sau orice document echivalent şi să stabilească limite globale ale nivelului de îndatorare a filialei sale; societatea-mamă nu are dreptul să dea instrucţiuni privind gestionarea curentă, nici cu privire la deciziile individuale referitoare la construirea sau modernizarea instalaţiilor de înmagazinare, care nu depăşesc limitele din planul financiar aprobat sau orice document echivalent;
	d) operatorul de înmagazinare stabileşte un program de conformitate, care conţine măsurile luate pentru a garanta excluderea practicilor discriminatorii şi stabileşte şi obligaţiile specifice impuse angajaţilor pentru realizarea obiectivului de independenţă;
	e) operatorul de înmagazinare desemnează o persoană sau un organism, denumit agent de conformitate, care să asigure monitorizarea adecvată a respectării programului de conformitate şi care transmite autorităţii competente în luna decembrie a fiecărui an un raport cu privire la măsurile luate, raport care se publică pe site-ul operatorului de înmagazinare.
Obligaţiile şi drepturile operatorului de înmagazinare	Art. 142. - (1) Operatorul de înmagazinare are, în principal, următoarele obligaţii:
	a) să opereze, să întreţină, să reabiliteze şi să modernizeze instalaţiile tehnologice de suprafaţă aferente depozitelor de înmagazinare, în condiţii de siguranţă, de eficienţă şi de protecţie a mediului;

	b) să asigure accesul terţilor la depozitele de înmagazinare, pe baza unor criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii, conform reglementărilor ANRE;
	c) să publice lista instalaţiilor de înmagazinare sau a unor părţi dintre acestea care sunt oferite spre acces terţilor;
	d) să furnizeze informaţii utilizatorilor sistemului de înmagazinare, necesare pentru un acces eficient la sistem;
	e) să elaboreze şi să trimită ANRE planurile de investiţii pe 5 ani ale sistemelor pe care le operează; aceste planuri se actualizează anual de către operator până la sfârşitul lunii decembrie şi se aprobă de către ANRE.
	(2) Operatorul depozitului de înmagazinare are, în principal, următoarele drepturi:
	a) să încaseze tariful aferent prestării serviciului de înmagazinare subterană a gazelor naturale, să limiteze şi/sau să întrerupă prestarea serviciului, conform reglementărilor specifice;
	b) să elaboreze norme tehnice/comerciale specifice activităţii proprii şi să le supună spre aprobare ANRE;
	c) să întrerupă funcţionarea instalaţiilor pentru timpul strict necesar, în vederea executării lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege, cu anunţarea prealabilă a dispecerilor sistemelor afectate şi, după caz, a clienţilor;
	d) să refuze în mod justificat accesul terţilor la depozitele de înmagazinare, în condiţiile legii.
	(3) Operatorul de înmagazinare publică informaţiile referitoare la propriile activităţi, necesare utilizatorilor de sistem/solicitanţilor de acces, conform reglementărilor ANRE, în vederea asigurării accesului eficient la sistem, a unei concurenţe efective şi funcţionării eficiente a pieţei de gaze naturale, nefiindu-i permisă divulgarea informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial obţinute pe parcursul activităţilor acestuia, inclusiv cele obţinute de la terţi în contextul acordării accesului la reţea.
Obligaţiile şi drepturile furnizorului de gaze naturale	Art. 143. - (1) Furnizorul de gaze naturale are, în principal, următoarele obligaţii:
	a) să desfăşoare activitatea de furnizare a gazelor naturale pe bază de contracte comerciale încheiate conform reglementărilor ANRE;
	b) să respecte standardele de performanţă pentru serviciul de furnizare prestat în baza contractelor-cadru;
	c) să asigure înmagazinarea gazelor naturale, conform reglementărilor ANRE;
	d) să încheie contracte de achiziţie a gazelor naturale, astfel încât să asigure acoperirea consumului pentru clienţii săi;
	e) să pună la dispoziţia clienţilor datele relevante privind consumul acestora pe o perioadă ce cuprinde cel puţin ultimii 5 ani;
	f) să înfiinţeze puncte unice de contact pentru informarea clienţilor finali cu privire la drepturile acestora, la legislaţia în vigoare şi la căile de soluţionare a litigiilor, în cazul unui diferend;
	g) să permită clienţilor schimbarea efectivă a furnizorului de gaze naturale în termen de 3 săptămâni de la data solicitării;
	h) să pună la dispoziţia clienţilor mai multe modalităţi de plată a contravalorii consumului de gaze naturale şi să permită acestora să opteze pentru oricare dintre acestea;
	i) să plătească contravaloarea gazelor naturale achiziţionate, conform contractelor încheiate.
	(2) Furnizorul de gaze naturale are, în principal, următoarele drepturi:
	a) să încaseze contravaloarea gazelor naturale furnizate, conform contractelor încheiate cu clienţii;
	b) să încaseze contravaloarea gazelor naturale furnizate în regim de furnizare de ultimă instanţă, conform reglementărilor ANRE;
	c) să limiteze şi/sau să sisteze furnizarea gazelor naturale la clienţi, în condiţiile specificate în contracte.
Obligaţiile furnizorului de ultimă instanţă	Art. 144. - (1) Furnizorul de ultimă instanţă are obligaţia de a asigura furnizarea gazelor naturale clienţilor finali, în conformitate cu reglementările ANRE, la preţuri reglementate de ANRE.
	(2) Furnizorul de ultimă instanţă are obligaţia de a furniza, conform reglementărilor emise de ANRE, gaze naturale clienţilor finali al căror furnizor se află în situaţia de a i se retrage licenţa de furnizare în cursul desfăşurării activităţii sau în orice altă situaţie identificată de ANRE în care clienţii finali nu au asigurată furnizarea de gaze naturale din nicio altă sursă.
Obligaţiile şi drepturile clientului final de gaze naturale	Art. 145. - (1) Clienţii finali au obligaţia să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciilor prestate de către furnizorul/operatorul sistemului, în termenul şi în condiţiile prevăzute în contractul încheiat cu acesta.

	(2) Pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale, altele decât obligaţia de plată a clientului final, partea în culpă plăteşte celeilalte părţi daune-interese până la acoperirea integrală a prejudiciului cauzat, în conformitate cu prevederile stipulate în contract.
	(3) În cazul intervenţiilor asupra sistemelor de alimentare cu gaze naturale, cu excepţia instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, de către persoane neautorizate, care pun în pericol siguranţa alimentării cu gaze naturale, operatorul de transport/distribuţie este îndreptăţit să întrerupă alimentarea, în conformitate cu reglementările specifice ale ANRE. În cazul constatării, conform prevederilor legale în vigoare, a unor acţiuni menite să denatureze în orice fel indicaţiile echipamentelor de măsurare sau să sustragă gaze naturale prin ocolirea echipamentelor de măsurare, clientul final este obligat să constituie o garanţie financiară pentru un consum maxim echivalent pentru un an.
	(4) Clienţii finali de gaze naturale au următoarele drepturi:
	a) să aibă acces la sistem în condiţiile legii şi să fie alimentaţi cu gaze naturale în conformitate cu prevederile contractului de furnizare, încheiat în conformitate cu contractul-cadru aprobat de ANRE;
	b) să solicite furnizorului/operatorului sistemului modificarea şi completarea contractului încheiat cu acesta, atunci când apar elemente noi ori când consideră necesară detalierea sau completarea unor clauze contractuale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
	c) să fie notificaţi în mod corespunzător cu privire la orice intenţie de modificare a contractului şi să fie informaţi, în momentul notificării, cu privire la dreptul de a denunţa contractul, în cazul în care nu acceptă noile condiţii;
	d) să solicite furnizorului întreruperea furnizării gazelor naturale, în cazul în care întreruperea este legată de funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor clientului final sau ale operatorului de sistem;
	e) să solicite furnizorului/operatorului de sistem să ia măsuri pentru remedierea defecţiunilor survenite;
	f) să solicite şi să primească penalităţile suportate de către furnizor/operatorul de sistem pentru neîndeplinirea obligaţiilor, în conformitate cu prevederile standardelor de performanţă;
	g) să li se pună la dispoziţie cel puţin două modalităţi de plată, care să le permită să îşi îndeplinească obligaţiile de plată a facturii prevăzute în contract;
	h) să îşi schimbe furnizorul în mod gratuit, cu respectarea condiţiilor contractuale, în termen de 3 săptămâni de la data solicitării, conform unei proceduri aprobate de ANRE, care stabileşte în principal etapele procesului de schimbare a furnizorului, modalitatea de stingere a obligaţiilor de plată datorate de clientul final furnizorului ce urmează a fi schimbat, datele ce pot fi solicitate de clientul final sau de noul furnizor în procesul de schimbare, precum şi operatorii de sistem care sunt obligaţi să le furnizeze;
	i) să primească un decont final de lichidare, după schimbarea furnizorului de gaze naturale, în termen de 6 săptămâni de la schimbarea furnizorului;
	j) să solicite şi să primească de la furnizor/operatorul de sistem toate datele relevante privind propriul consum pe ultimii 5 ani, fără să li se perceapă costuri suplimentare pentru acest serviciu.
	(5) Clienţii finali nu au dreptul să vândă gazele naturale.
Obligaţiile şi drepturile operatorului pieţei de gaze naturale	Art. 146. - (1) Operatorul pieţei de gaze naturale este persoana juridică titulară de licenţă care asigură administrarea pieţelor centralizate de gaze naturale, cu excepţia pieţei de echilibrare, în vederea tranzacţionării de gaze naturale pe termen scurt, mediu şi lung, conform reglementărilor emise de autoritatea competentă.
	(2) Operatorului pieţei de gaze naturale nu îi este permisă divulgarea informaţiilor legate de tranzacţiile de gaze naturale pe care le deţine, obţinute pe parcursul activităţii sale, altfel decât în condiţiile legii.
	(3) Preţurile stabilite pe pieţele centralizate de gaze naturale se fac publice conform reglementărilor ANRE.
CAPITOLUL VI
Accesul şi racordarea la reţea
Regimul accesului terţilor la reţea	Art. 147. - Accesul terţilor la conductele de alimentare din amonte, la sistemele de transport, la depozitele de înmagazinare, la sistemele GNL şi la sistemele de distribuţie a gazelor naturale se realizează în regim reglementat.
Regimul racordării la obiective din sectorul gazelor naturale	Art. 148. - (1) Racordarea terţilor la conductele de alimentare din amonte, la sistemele de transport, la depozitele de înmagazinare, la sistemele GNL şi la sistemele de distribuţie a gazelor naturale se realizează în regim reglementat prin emiterea unui acord de acces, conform reglementărilor specifice elaborate de ANRE.

	(2) Racordarea la conductele de alimentare din amonte şi la sistemul de transport este permisă următoarelor categorii de solicitanţi:
	a) titularilor contractelor de concesiune a serviciului public de distribuţie a gazelor naturale, în vederea îndeplinirii obligaţiilor contractuale ce le revin în această calitate;
	b) operatorilor terminalului GNL;
	c) operatorilor depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale;
	d) clienţilor industriali noi;
	e) operatorilor economici titulari ai licenţei de distribuţie;
	f) producătorilor de gaze naturale;
	g) altor categorii de clienţi dacă aceştia nu au soluţie de alimentare, din punctul de vedere al debitului orar solicitat, din sistemul de distribuţie a gazelor naturale din zona delimitată concesionată unde urmează să fie realizată racordarea; lipsa soluţiei de alimentare din sistemul de distribuţie este comunicată obligatoriu, în scris, de operatorul de distribuţie şi avizată de ANRE.
Refuzul de acces	Art. 149. - (1) Refuzul accesului terţilor la obiectivele/sistemele din sectorul gazelor naturale se poate face în următoarele situaţii:
	a) capacitatea obiectivului/sistemului este insuficientă;
	b) accesul la sistem împiedică îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public şi siguranţă în exploatare;
	c) accesul la sistem poate conduce la serioase dificultăţi economice şi/sau financiare legate de contractele de tip „take-or-pay“ pentru titularul de licenţă/autorizaţie căruia i se solicită accesul;
	d) calitatea gazelor naturale care urmează să fie introduse în sisteme şi/sau în depozite nu corespunde cerinţelor impuse de reglementările în vigoare.
	(2) Refuzul de acces la sistem se materializează printr-un document denumit „Refuz de acces“, care cuprinde în mod obligatoriu motivele refuzului.
Refuzul de racordare	Art. 150. - Refuzul de racordare la obiectivele/sistemele din sectorul gazelor naturale se poate face în următoarele situaţii:
	a) operatorul de sistem a emis un refuz de acces la sistem;
	b) nu există obiective/conducte părţi componente ale sistemelor la care urmează să fie realizată conectarea;
	c) în cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată a tarifului de racordare.
Finanţarea lucrărilor pentru realizarea obiectivelor/conductelor necesare racordării	Art. 151. - (1) Operatorul de distribuţie sau operatorul de transport şi de sistem nu poate refuza accesul la sistem şi este obligat să finanţeze lucrările dacă realizarea obiectivelor/conductelor necesare racordării este economic justificată şi confirmată în acest sens de către ANRE.
	(2) În cazul în care realizarea obiectivelor/conductelor, altele decât cele prevăzute la alin. (1), nu este economic justificată pentru operatorul de distribuţie sau operatorul de transport şi de sistem, solicitantul poate participa în cotă-parte la finanţarea obiectivelor/conductelor.
	(3) Activele care rezultă în condiţiile alin. (2) se preiau în folosinţă de către operatorul de distribuţie sau de către operatorul de transport şi de sistem, pe baza unui contract în care se stipulează în mod explicit condiţiile financiare, în baza procedurii aprobate de ANRE.
	(4) Solicitantul are dreptul să recupereze contravaloarea sumei investite conform alin. (2), din momentul punerii în funcţiune a obiectivului/conductei, de la următorii utilizatori racordaţi la obiectivele/sistemele realizate în conformitate cu prevederile alin. (2); modalitatea de recuperare a cotei-părţi din investiţie se face în conformitate cu reglementările ANRE.
	(5) Evaluarea condiţiilor privind asigurarea accesului solicitanţilor la sistem, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), se determină în baza unui studiu tehnico-economic realizat conform unor criterii aprobate de către ANRE, care au la bază principiul recuperării costurilor investiţiei, pe care operatorul are obligaţia de a-l realiza în termen de 30 de zile de la data primirii solicitării.
	(6) La expirarea termenului prevăzut la alin. (5), studiul se transmite solicitanţilor, cu titlu gratuit.
	(7) Operatorul de distribuţie sau operatorul de transport şi de sistem are obligaţia de a realiza şi de a pune în funcţiune obiectivul/conducta realizată în termen de 9 luni de la data emiterii acordului de acces ori de la data semnării contractului, după caz, sau de cel mult 6 luni de la data obţinerii autorizaţiei de construire.
Magistrale directe	Art. 152. - (1) În vederea asigurării necesarului de gaze naturale, solicitanţii care se află în alte zone decât cele prevăzute la art. 104 alin. (1) pot solicita ANRE aprobarea pentru construirea unei magistrale directe.

	(2) ANRE emite autorizaţii pentru construirea unei magistrale directe numai în absenţa unei perspective de acces la sistem în următorii 2 ani.
	(3) Magistrala directă este finanţată integral de solicitanţii prevăzuţi la alin. (1) şi se află în proprietatea acestora.
	(4) Criteriile transparente şi nediscriminatorii pentru acordarea autorizaţiilor de înfiinţare, precum şi condiţiile de operare a magistralei directe se aprobă de ANRE.
Soluţionarea divergenţelor de acces la sistem	Art. 153. - (1) Pentru soluţionarea pe cale administrativ-jurisdicţională a divergenţelor de acces la sistem se constituie în cadrul ANRE o comisie de specialitate.
	(2) Organizarea şi funcţionarea comisiei prevăzute la alin. (1) se realizează în baza unui regulament aprobat de ANRE.
	(3) Comisia prevăzută la alin. (1) adoptă o hotărâre în termen de 60 de zile de la primirea reclamaţiei.
	(4) Hotărârea comisiei prevăzută la alin. (3) are caracter definitiv, este obligatorie pentru părţi şi poate fi atacată în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL VII
Prevederi generale privind gazul petrolier lichefiat (GPL), gazul natural comprimat pentru vehicule (GNCV) şi gazul natural lichefiat (GNL)
Reglementarea utilizării GPL	Art. 154. - Reglementările tehnice şi comerciale cu privire la stocarea, distribuţia şi utilizarea GPL sunt elaborate/aprobate de ANRE cu consultarea părţilor interesate.
Reglementarea utilizării GNCV	Art. 155. - (1) Reglementările tehnice şi comerciale privind tratarea şi comprimarea gazelor naturale pentru producerea GNCV, precum şi cele privind stocarea acestora în recipientele din staţiile de umplere sunt aprobate de ANRE cu consultarea părţilor interesate.
	(2) În scopul realizării cadrului general de reglementare pentru producerea, stocarea, livrarea şi utilizarea GNCV, ANRE stabileşte Codul tehnic al GNCV.
Reglementarea utilizării GNL	Art. 156. - Cadrul general de reglementare privind GNL se stabileşte de ANRE prin Codul tehnic al GNL.
Regimul de autorizare în domeniul GNL, GNCV şi GPL	Art. 157. - Operatorii economici şi/sau persoanele fizice care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare în domeniul GNL, GNCV, GPL trebuie să deţină autorizaţii/licenţe emise de ANRE în baza unor regulamente specifice.
CAPITOLUL VIII
Asigurarea calităţii echipamentelor, instalaţiilor, aparatelor, produselor şi procedeelor utilizate în sectorul gazelor naturale
Utilizarea echipamentelor, instalaţiilor, aparatelor, produselor şi procedeelor în sectorul gazelor naturale	Art. 158. - (1) Utilizarea echipamentelor, instalaţiilor, aparatelor, produselor şi procedeelor în sectorul gazelor naturale este permisă după obţinerea în prealabil a acceptului operatorului sistemului, în baza unor metodologii/proceduri elaborate de către acesta şi avizate de ANRE.
	(2) ANRE asigură transparenţa acestui proces prin publicarea metodologiilor/procedurilor avizate pe site-ul propriu.
Sisteme de măsurare inteligente	Art. 159. - (1) Până la data de 3 septembrie 2012, ANRE evaluează implementarea sistemelor de măsurare inteligente care contribuie la participarea activă a consumatorilor pe piaţa furnizării de gaze naturale, din punctul de vedere al costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă şi pentru consumatorii individuali, al tipului de contorizare inteligentă, precum şi al termenelor fezabile de implementare.
	(2) În condiţiile în care, prin evaluarea prevăzută la alin. (1), se constată că implementarea sistemelor de măsurare inteligente este avantajoasă pentru funcţionarea pieţei gazelor naturale, ANRE elaborează, în consultare cu operatorii de distribuţie şi de transport, şi aprobă un calendar de implementare, acordând atenţia cuvenită utilizării de standarde adecvate şi de bune practici, precum şi importanţei dezvoltării pieţei gazelor naturale.
Verificarea proiectelor	Art. 160. - (1) Înainte de execuţia lucrărilor pentru obiectivele/sistemele din sectorul gazelor naturale, în vederea respectării cerinţelor privind calitatea în construcţii, operatorii economici care exploatează obiectivele/sistemele respective au obligaţia de a verifica proiectele de execuţie prin intermediul verificatorilor de proiecte atestaţi de către ANRE.

	(2) Proiectele aferente execuţiei/modificărilor instalaţiilor de utilizare se verifică de către verificatori atestaţi de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
	(3) Proiectele aferente sistemelor şi instalaţiilor de utilizare din domeniul gazelor naturale se consideră a fi avizate dacă au fost declarate conforme de către verificatorul de proiect.
Atestarea verificatorilor de proiecte	Art. 161. - (1) Atestarea verificatorilor de proiecte prevăzuţi la art. 160 alin. (1) se face conform unui regulament aprobat de către ANRE.
	(2) Verificatorii de proiecte care au fost atestaţi de alte instituţii îşi păstrează competenţele prin echivalarea atestatului, conform regulamentului prevăzut la alin. (1).
	(3) Verificatorii de proiecte atestaţi răspund în mod solidar cu proiectanţii pentru asigurarea prin proiect a tuturor cerinţelor tehnice şi de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare, în vederea realizării şi exploatării în condiţii de siguranţă a obiectivului proiectat, precum şi pentru eventualele modificări ale proiectului pe durata execuţiei.
Recepţia lucrărilor	Art. 162. - (1) Recepţia obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale se realizează de către specialişti, instalatori autorizaţi de ANRE, angajaţi ai operatorilor economici licenţiaţi care au urmărit execuţia acestora, conform prevederilor normelor tehnice specifice.
	(2) Recepţia instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale aparţinând consumatorilor finali se realizează de către beneficiarul lucrării şi de către specialiştii operatorului economic autorizat de ANRE care a executat lucrarea respectivă, conform prevederilor normelor tehnice specifice.
Expertiza lucrărilor	Art. 163. - (1) Obiectivele/Sistemele din sectorul gazelor naturale se supun, după caz, expertizării tehnice de către experţi autorizaţi, conform unui regulament aprobat de către ANRE.
	(2) Experţii care au fost atestaţi de alte instituţii îşi păstrează competenţele prin echivalarea atestatului, conform regulamentului prevăzut la alin. (1).
CAPITOLUL IX
Noua infrastructură
Condiţiile de derogare pentru noile infrastructuri	Art. 164. - (1) Noile infrastructuri majore pentru gaze naturale, cum ar fi interconectările dintre statele membre, instalaţiile GNL şi instalaţiile de înmagazinare, pot beneficia de o derogare, pe o perioadă determinată de timp, la cerere, de la prevederile legislaţiei în vigoare, referitoare la accesul terţilor la sistemele de transport, înmagazinare şi la conductele de alimentare din amonte, precum şi de la metodologiile de tarifare, în următoarele condiţii:
	a) investiţia trebuie să întărească concurenţa în furnizarea de gaze naturale şi să îmbunătăţească siguranţa alimentării;
	b) nivelul de risc legat de investiţie este de aşa natură încât investiţia să nu se realizeze decât dacă se acordă o derogare;
	c) infrastructura trebuie să fie în proprietatea unei persoane juridice care este separată cel puţin în privinţa formei sale juridice de operatorii de sistem în ale căror sisteme se construieşte infrastructura;
	d) se percep tarife pentru utilizatorii infrastructurii respective;
	e) derogarea nu influenţează negativ concurenţa, funcţionarea eficientă a pieţei interne a gazelor naturale sau funcţionarea eficientă a sistemului reglementat la care este conectată infrastructura.
	(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi creşterilor semnificative de capacitate a infrastructurilor existente, precum şi modificărilor acestor infrastructuri care permit dezvoltarea unor noi surse de furnizare de gaze naturale.
Acordarea derogărilor	Art. 165. - ANRE hotărăşte asupra acordării derogării prevăzute la art. 164, adoptând o decizie motivată corespunzător. Decizia ANRE se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Tipul derogării	Art. 166. - Derogarea poate acoperi în întregime sau parţial noua infrastructură, infrastructura existentă cu capacitate semnificativ mărită sau modificarea infrastructurii existente.
Condiţii de acordare a derogării	Art. 167. - La luarea deciziei de acordare a unei derogări se ia în considerare, după caz, necesitatea de a impune condiţii referitoare la durata derogării şi accesul nediscriminatoriu la conducta de interconectare.
Condiţii de acordare a derogării în cazul unei conducte de interconectare	Art. 168. - La luarea deciziei privind condiţiile prevăzute la art. 170 se vor avea în vedere, în principal, durata contractelor, capacitatea suplimentară ce va fi construită sau modificarea capacităţii existente, orizontul de timp al proiectului şi condiţiile naţionale.
Reguli şi mecanisme pentru gestionarea şi alocarea capacităţii	Art. 169. - La acordarea unei derogări, ANRE poate decide asupra regulilor şi mecanismelor pentru gestionarea şi alocarea capacităţii, în cazul în care acestea nu împiedică punerea în aplicare a contractelor pe termen lung.
Consultarea cu alte state membre sau autorităţi de reglementare	Art. 170. - În cazul unei conducte de interconectare, orice decizie de derogare se ia după consultări cu celelalte state membre sau, după caz, cu autorităţile de reglementare ori cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei - ACER.

Transmiterea cererilor de derogare	Art. 171. - Autoritatea de reglementare transmite Comisiei Europene, fără întârziere, o copie a tuturor cererilor de derogare, imediat după primirea acestora. Decizia de derogare se comunică fără întârziere de ANRE Comisiei Europene, împreună cu toate informaţiile relevante.
Informaţii relevante	Art. 172. - Informaţiile prevăzute la art. 171 trebuie să cuprindă, în principal:
	a) motivele detaliate pe baza cărora autoritatea de reglementare sau statul membru a acordat derogarea, inclusiv informaţiile financiare care justifică necesitatea;
	b) analiza efectuată în privinţa efectului asupra concurenţei şi funcţionării eficiente a pieţei interne a gazelor naturale rezultând din acordarea derogării;
	c) motivele pentru perioada de timp şi partea din capacitatea totală a infrastructurii gazelor naturale respective pentru care s-a acordat derogare;
	d) în cazul în care derogarea se referă la o conductă de interconectare, rezultatul consultării cu statele membre respective sau cu autorităţile de reglementare;
	e) contribuţia infrastructurii la diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale.
CAPITOLUL X
Obligaţia de serviciu public
Obligaţia de serviciu public	Art. 173. - (1) Titularii de licenţe de înmagazinare, transport, distribuţie şi furnizare a gazelor naturale au obligaţia să-şi desfăşoare activităţile cu respectarea obligaţiilor stipulate în licenţele, respectiv în autorizaţiile emise de ANRE, privind siguranţa, calitatea, continuitatea aprovizionării, eficienţa energetică, cu respectarea normelor de securitate şi sănătate a muncii şi de protecţie a mediului, precum şi a prevederilor din contractele directe cu clienţii.
	(2) ANRE poate stabili prin reglementările specifice obligaţii de serviciu public pentru fiecare activitate din sectorul gazelor naturale, aplicabile tuturor titularilor de licenţă, sau autorizaţii în mod transparent, echidistant şi nediscriminatoriu.
	(3) Obligaţiile de serviciu public prevăzute la alin. (2) nu trebuie să împiedice liberalizarea pieţei gazelor naturale, să constituie bariere pentru intrarea unor noi operatori pe piaţă sau să distorsioneze concurenţa şi funcţionarea transparentă a pieţei.
	(4) Obligaţiile de serviciu public de natură a afecta piaţa gazelor naturale în sensul celor prevăzute la alin. (3) se notifică Consiliului Concurenţei.
	(5) Costurile efectuate într-o manieră prudentă de operatorii economici pentru realizarea obligaţiilor de serviciu public sunt costuri justificate şi se acoperă prin preţurile sau tarifele practicate de aceştia, în conformitate cu reglementările specifice ale ANRE.
	(6) ANRE reexaminează la fiecare 2 ani necesitatea şi modalitatea de impunere a obligaţiilor de serviciu public, ţinând seama de evoluţia sectorului de gaze naturale.
	(7) ANRE elaborează şi transmite primului-ministru şi ministerului de resort un raport cu privire la măsurile adoptate pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public, inclusiv protecţia consumatorului şi a mediului, şi la posibilul lor efect asupra concurenţei interne şi internaţionale, care va fi reactualizat, la fiecare 2 ani, având în vedere modificările aduse acestor măsuri. Acest raport se transmite comisiilor de specialitate din Parlamentul României şi Comisiei Europene, pentru informare.
CAPITOLUL XI
Piaţa gazelor naturale
Structura pieţei de gaze naturale	Art. 174. - (1) Piaţa de gaze naturale este compusă din piaţa reglementată şi piaţa concurenţială, iar tranzacţiile cu gaze naturale se fac angro sau cu amănuntul.
	(2) Creşterea ponderii pieţei concurenţiale se realizează gradual, prin asigurarea accesului pe această piaţă pentru cât mai mulţi participanţi, furnizori şi clienţi finali, în conformitate cu prevederile art. 175.
	(3) Participanţii la piaţa de gaze naturale trebuie să respecte regulile de funcţionare a acesteia, aprobate de ANRE.
	(4) Participanţii la piaţa de gaze naturale şi structurile operaţionale asociate sunt: producătorii, furnizorii, clienţii finali, operatorul/operatorii de transport şi de sistem, operatorii pieţelor centralizate de gaze naturale, operatorii de distribuţie şi operatorii de înmagazinare/stocare.
	(5) Participanţii la piaţa de gaze naturale sunt obligaţi să îşi asume responsabilitatea financiară pentru plata dezechilibrelor pe care le generează pe piaţa de gaze naturale, în conformitate cu reglementările aprobate de ANRE.
	(6) Clienţii finali de gaze naturale au dreptul să îşi aleagă furnizorul şi să negocieze direct contracte de vânzare-cumpărare cu acesta.

	(7) Dacă şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, clienţii finali nu mai au dreptul să revină la furnizarea reglementată.
	(8) Se înfiinţează Comisia de soluţionare a disputelor, ca organism care soluţionează disputele pe piaţa angro şi cu amănuntul apărute între participanţii la piaţa de gaze naturale.
	(9) Comisia de soluţionare a disputelor este formată din 5 membri care sunt numiţi prin decizie a preşedintelui ANRE, pe o perioadă de 3 ani, dintre salariaţii ANRE având o vechime de cel puţin 5 ani în domeniul gazelor naturale.
	(10) Comisia de soluţionare a disputelor îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE, după consultare publică.
Funcţionarea pieţei reglementate de gaze naturale	Art. 175. - (1) Piaţa reglementată de gaze naturale funcţionează în principal pentru asigurarea alimentării cu gaze naturale a clienţilor finali prevăzuţi la art. 179 alin. (2) lit. a)-c).
	(2) Pe piaţa reglementată de gaze naturale autoritatea competentă are dreptul:
	a) să impună obligaţii de serviciu public, conform art. 173;
	b) să impună furnizorilor proceduri transparente de achiziţie a gazelor naturale de pe piaţa concurenţială destinate realizării activităţilor prevăzute la art. 179 alin. (2) lit. a)-c);
	c) să stabilească preţurile aplicate de furnizorii de gaze naturale de ultimă instanţă clienţilor finali;
	d) să aprobe metodologii de verificare/control a cheltuielilor cu achiziţia gazelor naturale.
	(3) Furnizarea gazelor naturale pe piaţa reglementată se face pe bază de contracte-cadru aprobate de ANRE.
	(4) ANRE monitorizează continuu efectul pieţei reglementate asupra pieţei concurenţiale de gaze naturale şi ia măsurile necesare pentru evitarea eventualelor distorsiuni ale concurenţei şi pentru creşterea gradului de transparenţă a tranzacţiilor comerciale.
	(5) ANRE organizează, în cadrul acţiunii de monitorizare, un proces de evaluare a funcţionării pieţei de gaze naturale în condiţiile renunţării la aplicarea preţurilor reglementate pentru clienţii finali, în care vor fi utilizate cel puţin următoarele criterii generale:
	a) numărul de furnizori activi în piaţa de gaze naturale în fiecare an;
	b) cota de piaţă a fiecăruia dintre furnizorii activi;
	c) capabilitatea economico-financiară a furnizorilor activi şi comportamentul acestora în piaţă;
	d) evoluţia numărului anual de schimbări ale furnizorului de gaze naturale;
	e) nivelul şi evoluţia preţurilor în piaţă;
	f) numărul şi tipul consumatorilor vulnerabili.
Măsuri de salvgardare	Art. 176. - (1) În cazul unor situaţii de criză neaşteptate pe piaţa de gaze naturale şi în cazul în care este ameninţată siguranţa fizică sau securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalaţiilor ori integritatea sistemului, operatorul de transport şi de sistem propune ministerului de resort adoptarea unor măsuri de siguranţă.
	(2) Măsurile menţionate la alin. (1) trebuie să afecteze cât mai puţin buna funcţionare a pieţei interne a Uniunii Europene şi să se rezume strict la remedierea situaţiei de criză care le-a generat.
	(3) Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se face prin hotărâre a Guvernului iniţiată de ministerul de resort.
	(4) Ministerul de resort notifică în regim de urgenţă, celorlalte state membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisiei Europene măsurile de siguranţă adoptate în fiecare caz.
Funcţionarea pieţei concurenţiale de gaze naturale	Art. 177. - (1) Pe piaţa concurenţială, tranzacţiile comerciale cu gaze naturale se fac angro sau cu amănuntul, cu respectarea reglementărilor ANRE, iar preţurile se formează pe baza cererii şi a ofertei, ca rezultat al mecanismelor concurenţiale.
	(2) Piaţa concurenţială angro funcţionează pe bază de:
	a) contracte bilaterale între operatorii economici din domeniul gazelor naturale;
	b) tranzacţii pe pieţe centralizate, administrate de către operatorul pieţei de gaze naturale sau operatorul pieţei de echilibrare, după caz;
	c) alte tipuri de tranzacţii sau contracte.
	(3) Pe piaţa concurenţială cu amănuntul, furnizorii vând gaze naturale clienţilor finali prin contracte la preţuri negociate sau oferte-tip.
	(4) Datele relevante cum ar fi durata, regulile privind livrarea şi decontarea, cantitatea, termenele de executare, preţurile tranzacţiei, mijloacele de identificare ale clientului angro, cu privire la toate tranzacţiile din cadrul contractelor de furnizare de gaze naturale şi al instrumentelor derivate din domeniul gazelor naturale încheiate cu clienţi angro şi cu operatorii de transport şi de sistem, precum şi cu operatorii de înmagazinare şi de GNL se păstrează de furnizori cel puţin 5 ani şi se pun la dispoziţia ANRE, Consiliului Concurenţei, Comisiei Europene şi a celorlalte autorităţi naţionale competente, la cererea acestora.

	(5) Obligaţia de păstrare a datelor privitoare la tranzacţiile din cadrul instrumentelor derivate se aplică numai după publicarea liniilor directoare de către Comisia Europeană.
	(6) Datele prevăzute la alin. (5) pot fi publicate cu respectarea confidenţialităţii informaţiilor sensibile comercial.
CAPITOLUL XII
Preţuri şi tarife
Sistemul de preţuri şi tarife. Principii	Art. 178. - (1) Sistemul de preţuri şi tarife pentru gazele naturale este conceput astfel încât să asigure:
	a) apropierea de valoarea de piaţă a combustibililor alternativi, promovarea competiţiei pe piaţa gazelor naturale, diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale şi mărirea siguranţei furnizării;
	b) recuperarea costurilor efectuate într-o manieră prudentă, aferente activităţilor reglementate, asigurarea unei rate rezonabile a rentabilităţii pentru capitalul investit în activităţile reglementate, stimularea dezvoltării capacităţilor de producţie, transport, înmagazinare şi distribuţie a gazelor naturale, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung;
	c) economisirea de energie la clienţii finali;
	d) îmbunătăţirea calităţii gazelor naturale şi a serviciilor prestate clienţilor.
	(2) Principiile care stau la baza elaborării reglementărilor privind sistemele de preţuri şi tarife pentru activităţile reglementate sunt următoarele:
	a) preţurile/tarifele trebuie să fie nediscriminatorii, bazate pe criterii obiective şi determinate într-o manieră transparentă, pe baza metodologiilor aprobate şi publicate de autoritatea competentă;
	b) stimularea utilizării eficiente a gazelor naturale, asigurarea calităţii serviciilor, asigurarea puterii calorice a gazelor naturale, promovarea concurenţei pe piaţa gazelor naturale şi protecţia intereselor clienţilor;
	c) prevenirea speculaţiilor şi a comportamentelor speculative pe piaţa gazelor naturale;
	d) încurajarea trecerii cererii din perioada de vârf de consum în perioadele de consum redus.
	(3) Este interzisă recuperarea costurilor corespunzătoare serviciului asigurat pentru o anumită categorie de clienţi finali prin tarifele practicate altor categorii de clienţi finali.
	(4) Este interzisă subvenţia încrucişată între activităţile reglementate, precum şi între activităţile reglementate şi cele nereglementate ale unui operator economic.
Activităţile aferente pieţei reglementate	Art. 179. - (1) Pe piaţa reglementată care cuprinde activităţile cu caracter de monopol natural, activităţile conexe acestora şi furnizarea la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru, sistemele de preţuri şi tarife se stabilesc de ANRE.
	(2) Activităţile aferente pieţei reglementate cuprind:
	a) furnizarea gazelor naturale la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru până la 31 decembrie 2014 pentru clienţii noncasnici, cu excepţia cazului în care la această dată se constată existenţa unei diferenţe semnificative între preţul de comercializare a producţiei interne şi preţul european de import, care ar putea periclita stabilitatea pieţei, situaţie în care termenul se prelungeşte până la 31 decembrie 2015;
	b) furnizarea gazelor naturale la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru până la 31 decembrie 2018 pentru clienţii casnici;
	c) furnizarea de ultimă instanţă a gazelor naturale la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru pentru clienţii finali;
	d) administrarea pieţelor centralizate;
	e) transportul gazelor naturale;
	f) transportul gazelor prin conductele de alimentare din amonte, conform prevederilor condiţiilor de valabilitate a licenţei;
	g) înmagazinarea subterană a gazelor naturale;
	h) stocarea gazelor naturale în conductă;
	i) distribuţia gazelor naturale şi a biogazului/biometanului;
	j) activităţile conexe desfăşurate de către operatorii licenţiaţi.
	(3) Calendarul de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali cu începere de la 1 decembrie 2012 pentru clienţii noncasnici, respectiv din 1 iulie 2013 pentru clienţii casnici este stabilit de către Guvern, în conformitate cu graficul de eşalonare a preţurilor producătorilor, propus de ANRE şi ANRM, ţinând seama de posibilele efecte negative ale eliminării preţurilor reglementate, astfel încât acestea să fie cât mai puţin resimţite de clienţi.

	(4) Pentru activităţile aferente pieţei reglementate, preţurile şi tarifele se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate şi publicate de către ANRE.
	(5) Metodologiile de reglementare a preţurilor şi tarifelor se aprobă de ANRE, după informarea şi consultarea tuturor părţilor interesate.
	(6) Ordinul de aprobare a preţurilor şi tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale, precum şi ordinul de aprobare a metodologiilor de reglementare a acestora se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinul de aprobare a preţurilor şi tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale va conţine inclusiv data intrării în vigoare a acestora.
	(7) ANRE monitorizează anual rezultatele calendarului de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali şi propune Guvernului, după caz, valorificarea producţiei interne a gazelor naturale pe piaţa internă până la finalizarea calendarului aprobat, respectiv 31 decembrie 2018.
Limitarea preţurilor/tarifelor	Art. 180. - (1) În situaţia unui dezechilibru major între cerere şi ofertă şi/sau a unei disfuncţionalităţi evidente a pieţei de gaze naturale, Guvernul, la propunerea ANRE şi cu avizul Consiliului Concurenţei, poate limita creşterea excesivă a preţurilor/tarifelor sau blocarea acestora pentru o perioadă determinată de maximum 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă circumstanţele care au determinat adoptarea respectivei decizii, prin:
	a) fixarea unei limite superioare a preţului;
	b) limitarea venitului din activitatea reglementată.
	(2) Costurile recunoscute şi amânate, potrivit alin. (1), se recuperează integral, în conformitate cu procedura aprobată de autoritatea competentă.
Stabilirea structurilor de amestec	Art. 181. - (1) Pentru acoperirea necesarului de consum, clienţii finali au dreptul să fie alimentaţi cu gaze naturale în amestec intern/import, conform structurilor avizate/stabilite de către ANRE.
	(2) Prevederile alin. (1) se aplică până la convergenţa preţului gazelor naturale din producţia internă cu cel al gazelor naturale din import.
	(3) ANRE poate stabili:
	a) până la 31 decembrie 2014, respectiv până la 31 decembrie 2015, în condiţiile art. 179 alin. (2) lit. a), o structură specifică de amestec import/intern pentru cantitatea de gaze naturale destinată consumului clienţilor casnici şi producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei, şi o structură specifică de amestec import/intern pentru cantitatea de gaze naturale destinată consumului clienţilor noncasnici, cu excepţia producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei;
	b) începând cu 1 ianuarie 2015, respectiv cu 1 ianuarie 2016, în condiţiile art. 179 alin. (2) lit. a), şi până la 31 decembrie 2018 o structură de amestec import/intern pentru cantitatea de gaze naturale destinată consumului clienţilor casnici.
	(4) În vederea asigurării suportabilităţii costurilor legate de factura energetică, în special a celor legate de încălzirea populaţiei, stabilirea structurii de amestec import/intern şi aprobarea preţului final reglementat pentru clienţii casnici vor avea în vedere şi premisele considerate la stabilirea datelor pentru eliminarea preţurilor reglementate către această categorie de clienţi.
	(5) Preţul de achiziţie a gazelor din producţia internă pentru piaţa reglementată se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort şi se actualizează de ANRE şi ANRM, în concordanţă cu prevederile Calendarului de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali.
	(6) Sunt exceptate de la respectarea structurilor amestecurilor de gaze naturale stabilite/avizate de ANRE:
	a) cantităţile de gaze naturale reinjectate în zăcăminte, exceptate de la plata redevenţei, în condiţiile legii;
	b) cantităţile de gaze naturale destinate consumurilor tehnologice specifice operaţiunilor petroliere desfăşurate de titularii de acorduri petroliere;
	c) cantităţile de gaze naturale destinate echilibrării SNT.
	(7) Excepţiile de la respectarea structurilor amestecurilor de gaze naturale stabilite/avizate de ANRE se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
	(8) În baza datelor prevăzute la art. 179 alin. (2) şi (3), ANRE va elimina treptat preţurile reglementate pentru furnizarea gazelor naturale pentru clienţii finali.

Obligaţia de separare contabilă	Art. 182. - Persoanele juridice din sectorul gazelor naturale care practică activităţi reglementate conform art. 179 alin. (2) sunt obligate să asigure separarea contabilă, conform normelor legale şi reglementărilor ANRE.
CAPITOLUL XIII
Procedura de desfăşurare a investigaţiilor
Dispunerea efectuării investigaţiilor	Art. 183. - Preşedintele autorităţii competente dispune prin decizie efectuarea de investigaţii în condiţiile art. 185 de către personalul propriu împuternicit în acest sens, din oficiu sau ca răspuns la o plângere înregistrată la autoritatea competentă, formulată de către o persoană fizică sau juridică afectată în mod real şi direct de o potenţială încălcare a prevederilor prezentului titlu, numai în domeniile în care ANRE are competenţa de investigare, potrivit legii.
Solicitarea informaţiilor şi documentelor	Art. 184. - În realizarea investigaţiilor, precum şi a competenţelor conferite în baza prezentului titlu, autoritatea competentă poate solicita operatorilor economici informaţiile şi documentele care sunt necesare, menţionând baza legală şi scopul solicitării, şi poate stabili termene până la care aceste informaţii şi documente să îi fie furnizate.
Drepturi de investigare	Art. 185. - (1) Pentru investigarea încălcării prevederilor prezentului titlu, în condiţiile art. 183, personalul ANRE împuternicit în acest sens are următoarele drepturi:
	a) să intre în spaţiile, terenurile sau mijloacele de transport pe care operatorii economici le deţin legal;
	b) să examineze orice documente, registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau alte evidenţe legate de activitatea operatorilor economici, indiferent de locul în care sunt depozitate;
	c) să ceară oricărui reprezentant sau angajat al operatorului economic explicaţii cu privire la faptele sau documentele legate de obiectul şi scopul investigaţiei şi să consemneze sau să înregistreze răspunsurile acestuia;
	d) să ridice sau să obţină în orice formă copii ori extrase din orice documente, registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau din alte evidenţe legate de activitatea operatorului economic;
	e) să sigileze orice amplasament destinat activităţilor operatorului economic şi orice documente, registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau alte evidenţe legate de activitatea operatorului economic, pe durata şi în măsura necesară investigării.
	(2) Autoritatea competentă va proceda la acţiunile prevăzute la alin. (1) numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obţinute informaţii considerate necesare pentru îndeplinirea competenţelor sale, iar rezultatul investigaţiei va fi consemnat într-un proces-verbal de constatare şi inventariere.
	(3) Autoritatea competentă poate face inspecţii inopinate şi poate solicita spre a-i fi prezentate într-un termen rezonabil orice fel de informaţii sau justificări legate de îndeplinirea competenţelor de investigare, atât la faţa locului, cât şi prin convocare la sediul său.
Autorizarea judiciară a investigaţiilor	Art. 186. - În baza autorizării judiciare date prin încheiere, conform art. 187, personalul ANRE împuternicit în condiţiile art. 183 poate efectua inspecţii în orice alte spatii, inclusiv domiciliul, terenuri sau mijloace de transport aparţinând conducătorilor, administratorilor, directorilor şi altor angajaţi ai operatorilor economici sau asociaţiilor operatorilor economici supuşi investigaţiei.
Obţinerea autorizării judiciare	Art. 187. - (1) Personalul ANRE efectuează inspecţii în conformitate cu prevederile art. 186 numai în baza deciziei de împuternicire emise de către preşedintele autorităţii competente şi cu autorizarea judiciară dată prin încheiere de către preşedintele Curţii de Apel Bucureşti sau de către un judecător delegat de acesta. O copie certificată a deciziei de împuternicire şi a autorizaţiei judiciare se comunică obligatoriu persoanei supuse inspecţiei înainte de începerea acesteia.
	(2) Cererea de autorizare se judecă în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Judecătorul se pronunţă asupra cererii de autorizare în termen de cel mult 48 de ore de la data înregistrării cererii. Încheierea se motivează şi se comunică autorităţii competente în termen de cel mult 48 de ore de la pronunţare.
	(3) În cazul în care inspecţia trebuie desfăşurată simultan în mai multe spaţii dintre cele prevăzute la art. 186, autoritatea competentă va introduce o singură cerere, instanţa pronunţându-se printr-o încheiere în care se vor indica spaţiile în care urmează să se desfăşoare inspecţia.
	(4) Cererea de autorizare trebuie să cuprindă toate informaţiile de natură să justifice inspecţia, iar judecătorul sesizat este ţinut să verifice dacă cererea este întemeiată.

	(5) Oricare ar fi împrejurările, inspecţia se desfăşoară între orele 8,00 şi 18,00 şi trebuie efectuată în prezenţa persoanei la care se efectuează inspecţia sau a reprezentantului său. Inspecţia poate continua şi după ora 18,00 numai cu acordul persoanei la care se efectuează inspecţia sau a reprezentantului său.
	(6) Inventarele şi punerile de sigilii se fac conform dispoziţiilor Codului de procedură penală.
	(7) Încheierea prevăzută la alin. (1) poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 48 de ore. Termenul de recurs pentru autoritatea competentă curge de la momentul comunicării încheierii, potrivit prevederilor alin. (2). În ceea ce priveşte persoana supusă inspecţiei, termenul de recurs curge de la momentul comunicării încheierii, potrivit prevederilor alin. (1). Recursul nu este suspensiv de executare.
	(8) Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti sau judecătorul delegat de acesta are competenţa să emită autorizaţia judiciară în vederea efectuării inspecţiei potrivit art. 186. Instanţa de judecată verifică dacă decizia de împuternicire emisă de către preşedintele ANRE este autentică şi dacă măsurile coercitive preconizate nu sunt nici arbitrare şi nici excesive, având în vedere, în special, gravitatea încălcării suspectate, importanţa elementelor de probă căutate, implicarea întreprinderii în cauză şi probabilitatea rezonabilă ca registrele şi documentele privind activitatea care au legătură cu obiectul inspecţiei să fie păstrate în incintele pentru care se solicită autorizaţia. Instanţa de judecată poate solicita ANRE explicaţii detaliate privind elementele care îi sunt necesare pentru a-i permite să verifice proporţionalitatea măsurilor coercitive preconizate.
Accesul la documente şi informaţii	Art. 188. - (1) Organele administraţiei publice centrale şi locale, precum şi orice alte instituţii şi autorităţi publice sunt obligate să permită autorităţii competente accesul la documentele, datele şi informaţiile deţinute de acestea, cu respectarea dispoziţiilor legale.
	(2) Autoritatea competentă, primind acces la documentele, datele şi informaţiile menţionate la alin. (1), are obligaţia de a respecta caracterul de secret de stat sau secret de serviciu atribuit legal respectivelor documente, date şi informaţii.
Procedura de investigare	Art. 189. - Procedura de investigare se face în conformitate cu regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de investigare aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE.
CAPITOLUL XIV
Interdicţii
Protecţia obiectivelor/sistemelor	Art. 190. - Pentru protecţia obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale se interzice terţilor:
	a) să realizeze construcţii de orice fel în zona de siguranţă a obiectivelor de gaze naturale; în cazul în care, în mod excepţional, este necesar ca pe terenul pe care sunt amplasate acestea să se execute o construcţie, solicitantul va suporta toate cheltuielile aferente modificărilor necesare, cu respectarea tuturor prevederilor referitoare la proiectarea şi execuţia lucrărilor în sectorul gazelor naturale şi sub condiţia cedării în patrimoniu operatorului a bunului rezultat;
	b) să efectueze săpături sau lucrări de orice fel în zona de protecţie a obiectivelor de gaze naturale, fără avizul prealabil al operatorului de sistem;
	c) să depoziteze materiale pe căile de acces şi în zona de protecţie a obiectivelor de gaze naturale;
	d) să intervină în orice mod asupra conductelor, echipamentelor şi instalaţiilor de gaze naturale.
Interdicţii	Art. 191. - În vederea exploatării în condiţii de siguranţă a sistemului de transport a gazelor naturale, se interzice, cu excepţia cazului de forţă majoră, întreruperea alimentării cu energie electrică, a legăturilor telefonice sau de radiocomunicaţii şi a transportului feroviar.
CAPITOLUL XV
Infracţiuni şi contravenţii
Răspunderi	Art. 192. - Încălcarea prevederilor prezentului titlu atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţionala sau penală, după caz, a persoanelor vinovate.
Infracţiuni	Art. 193. - (1) Deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcţionării echipamentului de măsurare a consumului de gaze naturale furnizate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

	(2) Executarea sau folosirea de instalaţii clandestine în scopul racordării directe la sistemul de alimentare cu gaze naturale sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
	(3) În cazul în care infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt săvârşite de un salariat al unui titular de licenţă, limitele speciale se majorează cu jumătate.
	(4) Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.
Contravenţii	Art. 194. - Constituie contravenţii la normele privind desfăşurarea activităţilor în sectorul gazelor naturale următoarele fapte:
	1. proiectarea, avizarea, execuţia, recepţia, punerea în funcţiune şi/sau exploatarea de lucrări noi, modificări, extinderi sau revizii ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale de către persoane fizice sau juridice neautorizate;
	2. proiectarea şi/sau execuţia de lucrări noi, modificări, extinderi ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale fără obţinerea acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor necesare şi/sau fără respectarea restricţiilor/condiţiilor stabilite prin acestea;
	3. proiectarea şi/sau execuţia de lucrări noi, modificări, extinderi ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale, cu încălcarea reglementărilor tehnice emise în domeniu;
	4. avizarea documentaţiilor tehnice pentru execuţia, recepţia şi/sau punerea în funcţiune de lucrări noi, modificări, extinderi ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale, care nu corespund cerinţelor reglementărilor tehnice în vigoare;
	5. execuţia de lucrări noi, modificări, extinderi ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale, cu încălcarea prevederilor art. 104, 105 şi 151;
	6. execuţia de lucrări noi, modificări, extinderi ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale fără documentaţie tehnică de execuţie verificată, conform prevederilor legale;
	7. execuţia de lucrări noi, modificări, extinderi ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale, excluzând instalaţiile de utilizare de orice fel, fără urmărirea acestora de către un operator licenţiat;
	8. utilizarea de echipamente, instalaţii, aparate, produse şi procedee neconforme cu reglementările tehnice în vigoare;
	9. utilizarea/exploatarea de instalaţii, echipamente şi aparate care nu au verificările metrologice şi/sau verificările/reviziile tehnice în termen de valabilitate, conform reglementărilor în vigoare;
	10. efectuarea, fără acordul operatorului licenţiat, a oricăror lucrări, operaţii, manevre sau intervenţii, de orice natură, la conductele, aparatele, echipamentele, instalaţiile de măsurare şi accesoriile, aferente obiectivelor/sistemelor de producţie, înmagazinare/stocare, transport sau distribuţie a gazelor naturale;
	11. recepţia, punerea în funcţiune şi/sau exploatarea obiectivelor/sistemelor/ instalaţiilor/echipamentelor din sectorul gazelor naturale pentru care nu au fost întocmite documentele prevăzute de reglementările în vigoare şi/sau pentru care nu au fost obţinute autorizaţiile necesare;
	12. neîndeplinirea şi/sau îndeplinirea necorespunzătoare a condiţiilor de valabilitate ale autorizaţiilor prevăzute la art. 119 pct. 1, altele decât cele menţionate în cuprinsul prezentului articol;
	13. neîndeplinirea şi/sau îndeplinirea necorespunzătoare a condiţiilor de valabilitate ale autorizaţiilor/licenţelor precizate la art. 119 pct. 2 şi 3, altele decât cele menţionate în cuprinsul prezentului articol;
	14. nerespectarea prevederilor regulamentelor privind accesul şi/sau racordarea la depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale, sistemele de transport/distribuţie şi/sau la conductele de alimentare din amonte;
	15. nerespectarea contractelor-cadru aprobate de către ANRE;
	16. nerespectarea prevederilor standardelor de performanţă din sectorul gazelor naturale;
	17. întreruperea sau întârzierea nejustificată a alimentării cu gaze naturale;
	18. refuzul nejustificat al accesului/racordării solicitanţilor la conductele de alimentare din amonte, la sistemul de transport, la sistemul de distribuţie sau la depozitele de înmagazinare a gazelor naturale;
	19. revânzarea gazelor naturale de către clienţii finali;
	20. refuzul sau obstrucţionarea agenţilor constatatori împuterniciţi de către ANRE de a efectua verificări şi/sau inspecţii, conform prevederilor legale;
	21. nefurnizarea sau furnizarea incompletă/eronată a datelor şi informaţiilor solicitate de ANRE, neîndeplinirea măsurilor dispuse şi/sau refuzul de a da curs convocării adresate de către ANRE;

	22. nerespectarea obligaţiilor/cerinţelor prevăzute în regulamentele pentru autorizarea şi verificarea persoanelor fizice şi operatorilor economici care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare în domeniul gazelor naturale;
	23. nerespectarea obligaţiilor/cerinţelor prevăzute în regulamentele privind acordarea autorizaţiilor şi licenţelor în sectorul gazelor naturale;
	24. nerespectarea programului de înmagazinare, stabilit conform reglementărilor în vigoare;
	25. neconstituirea stocului minim de gaze naturale, pe care titularii licenţelor de furnizare/transport au obligaţia să îl deţină în depozitele de înmagazinare subterană, stabilit conform reglementărilor în vigoare;
	26. nerespectarea normelor privind zonele de protecţie şi siguranţă, stabilite conform legii;
	27. nerespectarea reglementărilor comerciale aprobate de ANRE, inclusiv a metodologiilor privind preţurile şi tarifele;
	28. nerespectarea reglementărilor privind separarea legală şi/sau contabilă a activităţilor reglementate în sectorul gazelor naturale;
	29. desfăşurarea oricăror activităţi comerciale şi/sau prestări de servicii fără a deţine licenţa/autorizaţia necesară, emisă conform prevederilor prezentului titlu şi reglementărilor elaborate în temeiul acestuia;
	30. nerespectarea prevederilor legale privind schimbarea furnizorului de gaze naturale;
	31. nerespectarea prevederilor legale privind măsurarea gazelor naturale;
	32. nerespectarea cerinţelor de raportare a informaţiilor prevăzute de reglementările în vigoare, inclusiv în regulamentele europene;
	33. nerespectarea prevederilor privind informarea consumatorilor de gaze naturale;
	34. nerespectarea prevederilor reglementărilor tehnice emise/aprobate de ANRE;
	35. nerespectarea de către operatorul de transport şi de sistem a prevederilor privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale, prevăzute de regulamentele europene;
	36. nerespectarea de către operatorul de transport şi de sistem a prevederilor referitoare la mecanismele de alocare a capacităţii şi a procedurilor de gestionare a congestiilor, prevăzute de regulamentele europene;
	37. nerespectarea cerinţelor privind transparenţa, prevăzute de regulamentele europene;
	38. nefurnizarea sau furnizarea incompletă de către operatorul de transport şi de sistem a informaţiilor necesare utilizatorilor de reţea pentru luarea de măsuri corective oportune în vederea evitării dezechilibrelor;
	39. nerespectarea ordinelor şi deciziilor ANRE, altele decât cele prevăzute în cuprinsul prezentului articol;
	40. nerespectarea prevederilor privind confidenţialitatea.
Sancţiuni	Art. 195. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 194 se sancţionează astfel:
	1. în cazul în care au fost săvârşite de către persoane fizice:
	a) cu amendă de la 2.000 lei la 6.000 lei, cele de la pct. 9, 20 şi 21;
	b) cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei, cele de la pct. 2, 3, 8, 22 şi 34;
	c) cu amendă de la 6.000 lei la 15.000 lei, cele de la pct. 4, 10, 26 şi 40;
	2. în cazul în care au fost săvârşite de către persoane juridice:
	a) cu amendă de la 7.000 lei la 15.000 lei, cele de la pct. 1, 2, 9, 12, 20, 22 şi 33;
	b) cu amendă de la 15.000 lei la 25.000 lei, cele de la pct. 3, 6, 8, 15, 16, 19, 21, 23, 30 şi 34;
	c) cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, cele de la pct. 4, 5, 7, 10, 11, 13, 14, 17, 18, 24, 26, 27, 29, 31, 32, 39 şi 40;
	d) cu amendă de 500.000 lei, cele de la pct. 25, 28, 36, 37 şi 38;
	e) cu amendă cuprinsă între 1%-10% din cifra de afaceri anuală, cea de la pct. 35.
	(2) Pentru contravenţiile prevăzute la art. 194, săvârşite în mod repetat de către persoanele juridice, autoritatea de reglementare poate aplica o amendă de până la 5% din cifra de afaceri anuală a persoanei contraveniente.
	(3) Prin contravenţie săvârşită în mod repetat se înţelege săvârşirea de cel puţin 3 ori pe parcursul unui an calendaristic a uneia şi aceleiaşi fapte contravenţionale, în cadrul aceleiaşi structuri organizatorice, dintre cele prevăzute la art. 194 pct. 10, 11, 17, 21, 22, 28, 29, 36, 37, 38 şi 39.
	(4) Prin cifra de afaceri anuală se înţelege cifra de afaceri a persoanei juridice contraveniente realizată din activitatea reglementată pentru care s-a stabilit contravenţia, în anul financiar anterior sancţionării faptei.
	(5) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare şi sancţionare ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1) şi (2), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

	(6) Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârşirii faptei.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor	Art. 196. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane împuternicite în acest scop de către preşedintele ANRE.
Actualizarea limitelor amenzilor	Art. 197. - Actualizarea limitelor amenzilor prevăzute la art. 195 se va face prin hotărâre a Guvernului.
Regimul juridic al contravenţiilor	Art. 198. - Contravenţiilor prevăzute la art. 194 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Accesul în vederea constatării contravenţiilor	Art. 199. - (1) În vederea constatării contravenţiilor, agenţii constatatori au acces, în condiţiile legii, la obiectivele de producţie, la sistemele din sectorul gazelor naturale, inclusiv la instalaţiile şi echipamentele aferente acestora, precum şi la instalaţiile de utilizare a gazelor naturale.
	(2) Proprietarii instalaţiilor de utilizare sau cei care le exploatează sunt obligaţi să pună la dispoziţia agenţilor constatatori documente, date şi/sau informaţii relevante.
	(3) Organele de poliţie, precum şi celelalte organe cu atribuţii în domeniu sunt obligate să acorde sprijin, la cerere, agenţilor constatatori.
CAPITOLUL XVI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Intrarea în vigoare	Art. 200. - (1) Dispoziţiile art. 127 intră în vigoare la data de 3 martie 2013.
	(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
	a) Legea gazelor nr. 351/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 28 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 6-10;
	b) orice alte dispoziţii contrare.
	(3) În termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ANRE va adapta, după caz, cadrul de reglementare în concordanţă cu prezentul titlu.
	(4) Până la adaptarea, după caz, a cadrului de reglementare, toate actele normative emise în temeiul Legii nr. 351/2004, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează valabilitatea, cu excepţia prevederilor care sunt contrare prezentei legi.
Dispoziţii finale	Art. 201. - (1) Ministerul de resort notifică Comisiei Europene adoptarea acestei legi şi a altor acte administrative necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor Directivei 2009/73/CE, inclusiv prin transmiterea textelor acestor acte normative.
	(2) În termen de 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministerul de resort realizează o evaluare a funcţionării operatorului de transport şi de sistem în baza modelului „operator independent de sistem“ şi, dacă este cazul, propune Guvernului adoptarea modelului de separare a proprietăţii, conform art. 9 alin. (1) din Directiva 2009/73/CE. Un operator economic integrat pe verticală care deţine în proprietate o reţea de transport nu poate fi împiedicat să adopte măsurile necesare implementării modelului de separare a proprietăţii prevăzut la art. 9 alin. (1) din Directiva 2009/73/CE.
	(3) Guvernul, cu avizul Consiliului Concurenţei, poate decide constituirea unui fond de solidaritate pentru susţinerea financiară a consumatorului vulnerabil, din contribuţia şi/sau impozitarea suplimentară a profiturilor neaşteptate ale producătorilor şi furnizorilor de energie electrică şi gaze naturale, realizate ca urmare a unor situaţii favorabile ale pieţei şi/sau a unor tranzacţii conjuncturale. Modul de constituire şi utilizare a fondului se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

*Titlul I al prezentei legi transpune Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 211 din 14 august 2009, Directiva 2005/89/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 ianuarie 2006 privind măsurile menite să garanteze siguranţa aprovizionării cu energie electrică şi investiţiile în infrastructuri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 33 din 4 februarie 2006, şi prevederile art. 4 alin. (3) din Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei şi de modificare a Directivei 92/42/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 52 din 21 februarie 2004.Titlul II al prezentei legi transpune Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 211 din 14 august 2009.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORROBERTA ALMA ANASTASEPREŞEDINTELE SENATULUIVASILE BLAGA